Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Babeș-Bolyai

Facultatea de Studii Europene

Balcanii de vest. Oportunitati pentru integrare pentru Muntenegru/Bosnia și


Herțegovina/Kosovo

Specializarea: AEMP 2, CI 1
Curs: Modelarea Noii Europe
Membrii echipei:
1.Miron Georgiana
2. Pitea Crina
3. Pârțilă Camelia

Mai 2020, Cluj Napoca

1
Cuprins
Introducere...............................................................................................3
Eseu unu Muntenegru.............................................................................4
Bibliografie eseu unu...............................................................................6
Eseu doi Bosnia și Herțegovina...............................................................7
Bibliografie eseu doi.................................................................................9
Eseu trei Kosovo.....................................................................................10
Bibliografie eseu trei...............................................................................12
Concluzii .................................................................................................13

2
Introducere

Introducere

Uniunea Europeană de astăzi, cu 28 de state membre şi o populaţie de aproximativ 500 de


milioane de locuitori este rezultatul unui proces de integrare şi extindere de peste jumătate de
secol, aflat în continuă evoluţie.

Candidaţii care doresc să devină membrii ai Uniunii trebuie să demonstreze că vor fi


capabili să-şi asume în întregime acest rol. Pentru aceasta trebuie să obţină sprijinul
cetăţenilor şi să respecte standarde şi norme europene stricte de ordin politic, juridic şi tehnic.

Ţările care doresc să adere la UE pot parcurge diversele etape ale procesului de integrare
doar după ce toate condiţiile pentru fiecare etapă au fost respectate. Procedurile de admitere în
UE sunt complexe, garantând că noile state membre aderă numai atunci când îndeplinesc
toate cerinţele şi doar după ce instituţiile UE, guvernele statelor membre şi guvernele ţărilor în
cauză îşi vor fi exprimat acordul în mod activ. Astfel, perspectiva integrării acţionează ca un
stimulent pentru promovarea reformelor. Politica UE cu privire la extindere garantează faptul
că acest proces este gestionat foarte riguros, astfel încât procesul de aderare să aducă beneficii
ambelor părţi implicate, UE şi ţărilor în curs de aderare.1

Procesul de stabilizare şi asociere este un proces stabilit de UE cu toate ţările din Balcanii


de Vest, inclusiv cu entitatea Kosovo* care are drept obiectiv apropierea progresivă a acestora
de UE. Datorită acestui proces, aceste ţări se bucură deja de acces liber la piaţa unică a UE
pentru aproape toate exporturile lor, precum şi de sprijin financiar din partea UE pentru
eforturile depuse în direcţia realizării reformelor. Piesa centrală a procesului constă în
încheierea unui acord de stabilizare şi asociere, o relaţie contractuală care stabileşte drepturi
şi obligaţii reciproce. Acordurile de stabilizare şi asociere se concentrează asupra respectării
principiilor democratice esenţiale şi a elementelor centrale ale pieţei unice europene.2

Procesul de aderare la UE cuprinde, în linii mari, 4 etape:

 Toate țările din Balcanii de Vest au o perspectivă de aderare la UE. Ele beneficiază
deja de o asistență substanțială din partea UE, de acorduri de stabilizare și de asociere
care le oferă un acces extins la piața internă, precum și de consiliere detaliată în
materie de politici.
 Atunci când o țară îndeplinește criterii de bază în materie de politici, economie și
reforme, aceasta devine candidată oficială la aderare.
 Următorul pas este începerea negocierilor formale de aderare. Acestea acoperă 35 de
capitole, care vizează toate domeniile de politică, pentru a se asigura faptul că țările
candidate sunt pregătite în toate privințele să devină membre.

1
Ministerul Afacerilor Externe https://www.mae.ro/node/1530 , Accesat la 15.05.2020
2
Ibidem

3
 După ce negocierile și reformele aferente s-au încheiat într-un mod satisfăcător pentru
ambele părți, se finalizează și se ratifică un tratat de aderare, iar țara respectivă devine
membră a UE.3
 Eseu unu

Muntenegru

Muntenegru- populație 0,6 milioane de locuitori , capitala Potgorica .Țară candidată –în
proces de negociere

Muntenegru și-a declartat independența în anul 2006 , este membră a ONU, NATO,
Organizației Mondiale a Comerțului, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa,
Consiliul Europei, Acordului de Liber Comerț Central European și membru fondator al
Uniunii pentru Mediteraneană.4După doi ani de la declararea independenței , în anul 2008 și-a
depus candidatura pentru a deveni membru al Uniunii Europene. In anul 2012 , au început
negocierile pentru aderare .

Politica de extindere a Uniunii Europene în zona Balcanilor de Vest vizează șase țări – patru
candidate (Muntenegru, Serbia; Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei) și două
potențial candidate (Bosnia și Herțegovina, Kosovo). Toate acestea fac obiectul așa-numitului
proces de stabilizare și asociere, lansat în 1999 și consolidat în 2003.5

Date importante

 15 octombrie 2007 - Muntenegru semnează Acordul de stabilizare și asociere


 15 decembrie 2008 - A fost depusă cererea oficială de membru
 19 decembrie 2009 - Creșterea cerinței de viză pentru muntenegrenii care vizitează
UE
 01 mai 2010 - Acordul de stabilizare și asociere (SAA) intră în vigoare
 17 decembrie 2010 - Muntenegru primește statutul de candidat oficial
 26 martie 2012 - Procesul de screening a început
 29 iunie 2012 - Deschiderea negocierilor de aderare cu Muntenegru
 27 iunie 2013 - Proiectarea finalizată6

La 22 iulie 2009, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a transmis autorităților
Muntenegrului un chestionar pentru a ajuta la pregătirea unei evaluări a pregătirii țării de a
îndeplini obligațiile de aderare la UE. Comisia Europeană a recunoscut că Muntenegrul a
înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește deschiderea discuțiilor privind aderarea
la UE și a exprimat sprijin și a oferit recomandări pentru statutul de candidat la 9 noiembrie

3
Starea Uniunii Aderarea Tărilor din Balcanii de Vest – Un scop comun . Accesat la 15.05.2020.
4
European Western Balkans https://europeanwesternbalkans.com/montenegro/, accesat la 15.05.2020
5
Fișă de informare (din proprie inițiativă) Noua strategie a Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest
COM(2018)65, accesat la 12.05.2020 p.1
6
European Western Balkans https://europeanwesternbalkans.com/montenegro/, accesat la 15.05.2020

4
2010, iar la 17 decembrie 2010, Uniunea Europeană a acordat Muntenegrului statutul de țară
candidată.7

Negocierile de aderare cu Muntenegru au fost deschise la 29 iunie 2012. De la 11


decembrie 2017, au fost deschise 30 de capitole de negociere, inclusiv capitolele privind statul
de drept, 23 - Justiția și drepturile fundamentale și 24 - Justiție, libertate și securitate, trei
capitole (25 - Știință și cercetare, 26 - Educație și cultură și 30 - Relații externe) au fost
închise provizoriu.

Relațiile diplomatice dintre Muntenegru și Uniunea Europeană se desfășoară prin


Misiunea Muntenegrului în UE la Bruxelles, care a fost pe deplin funcțională din 2006, și prin
Delegația UE în Muntenegru la Podgorica, care a fost deschisă în noiembrie 2007.8

Cea mai importantă noutate a IPA II ( Suntem o organizație neguvernamentală, iar


obiectivele noastre sunt să creăm și să întărim legături de prietenie între membrii serviciului
de poliție, să promovăm cooperarea internațională în domenii sociale, culturale și
profesionale, să încurajăm coexistența pașnică între popoare și păstrarea păcii mondiale,
îmbunătățirea imaginii publice a serviciului de poliție și îmbunătățirea recunoașterii IPA de
către organismele internaționale)9 este concentrarea sa strategică pe sectoarele prioritare și pe
performanța țărilor beneficiare în implementarea reformelor-cheie necesare pentru aderarea la
UE. Documentele de strategie de țară sunt documentele specifice de planificare strategică
realizate pentru fiecare beneficiar pentru perioada de 7 ani. Acestea vor asigura o mai bună
proprietate a beneficiarilor prin integrarea propriilor agende de reformă și dezvoltare. Un
document de strategie pe mai multe țări va aborda prioritățile pentru cooperarea regională sau
cooperarea teritorială.10

Obiectivele strategice IPA pentru 2014-2020 în Muntenegru sunt următoarele:

 Asistență pre-aderare susținută în cele mai multe sectoare strategice:


o Statul de drept și drepturile fundamentale
o Democrație și guvernare
o Asigurarea creșterii economice / a convergenței stabile față de dezvoltarea UE:
o Competitivitate și inovare, educație, ocuparea forței de muncă și politici sociale
o Potențialul economic și alinierea la acquis-ul UE:
o Agricultură și dezvoltare rurală, mediu, transport
o Reconciliere și integrare regională:
o Cooperare regională și cooperare teritorială 11

7
Delegation of the European Union to Montenegro
https://eeas.europa.eu/delegations/montenegro/27529/montenegro-and-eu_en, accesat la 14.05.2020
8
Ibidem
9
International police associacion https://www.ipa-international.org/Home accesat la 15.05.2020
10
EU Projects in Montenegro https://eeas.europa.eu/delegations/montenegro/27530/eu-projects-
montenegro_en accesal la 15.05.2020
11
Ibidem

5
Anul 2020 reprezintă un moment de cotitură pentru Muntenegru pentru că , urmează
alegeri parlamentare , alegeri care ar putea schimba relația cu Uniunea Europeană.  Este
cunoscut faptul că alegerile parlamentare anterioare, din 2016, au fost marcate de o
presupusă tentativă de lovitură de stat susţinută de Rusia în ziua alegerilor, o parte a
opoziţiei considerând că astfel au fost afectate rezultatele alegerilor. Ultimele tensiuni din
jurul controversatei legi adoptate pentru domeniul religios sunt susceptibile de a conduce
la intensificarea acestora, boicotul alegerilor de către o parte a opoziţiei fiind posibil a fi
pus în practică.12

În concluzie , pentru a reușiă să devină țară membră a Uniunii Europene , Muntenegru este
nevoită să făcă în continuare schimbări în domenii precum justiția , economia , politica ,
bazându-se pe sprijinul Uniunii.

Bibliografie

 Banu Constantin Mihai ” Fișă de informare (din proprie inițiativă) Noua strategie a
Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest” Afaceri Europene 13 martie 2018,
http://www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2018/fi_2393.pdf
 Stelian Teodorescu ‘’ 2020 - an decisiv pentru viitorul european al Balcanilor de
Vest’’Monitorul apararii nationale 26 februarie 2020 https://monitorulapararii.ro/2020-an-
decisiv-pentru-viitorul-european-al-balcanilor-de-vest-1-28624 Accesat la 15.05.2020
 European Wester Balkans https://europeanwesternbalkans.com/montenegro/
 ‘’Interactive timeline ‘’ 15.05.2019 https://ec.europa.eu/neighbourhood-
enlargement/countries/detailed-country-information/montenegro_en
 ‘’Delegation of the European Union to  Montenegro ‘’
https://eeas.europa.eu/delegations/montenegro/27530/eu-projects-montenegro_en

Eseu doi Bosnia și Herțegovina


12
Monitorul apărării și securității https://monitorulapararii.ro/2020-an-decisiv-pentru-viitorul-european-al-
balcanilor-de-vest-1-28624 accesat la 20.05.2020 .

6
Relațiile dintre Uniunea Europeană și Bosnia și Herțegovina au fost consolidate prin
intermediul unui Acord de stabilizare și asociere încheiat la data de 16 Iunie 2008, la
Luxemburg13. Alături de acest Acord de stabilizare și asociere, a fost semnat și un acord
interimar, care reglementează comerțul și aspectele legate de comerț. De asemenea, cetățenii
Bosniei și Herțegovinei beneficiază din anul 2010 de posibilitatea de a călători fără viză în
țările Schengen.14 Astfel, progresele realizate de către Bosnia și Herțegovina pe linia
apropierii de U.E au dus la ratificarea, și astfel a intrării în vigoare în anul 2015 a Acordului
de stabilizare și asociere.

În anul 2016, Bosnia și Hețegovina depune cererea de aderare la Uniunea Europeană,


în urma Consiliului Afaceri Generale în care miniștrii trec în revistă procesul de aderare a
țărilor din Balcanii de Vest la Uniune. Astfel, Consilul Afacerii Generale adoptă următoarele
concluzii privind procesul de extindere și procesul de stabilizarea a Bosniei și Herțegovinei:

 Bosnia și Herțegovina va respecta criteriile de la Copenhaga și condiționalitatea


procesului de stabilizare și asociere;
 Aceasta va continua eforturile privind implementarea Agendei de reformă;
 Instituirea unui mecanism de coordonare în chestiunile Uniunii, toate nivelurile
de guvernare a Bosniei și Herțegovinei să asigure punerea sa în aplicare efectivă,
ca un pas important spre îmbunătățirea funcționalității și a eficienței;15
Astfel, a fost inițiat procesul de aderare, iar în perioada 2015-2018, Bosnia a creat un
program de reforme pentru restabilirea creșterii economice și a oportunităților de creare de
locuri de muncă, care a condus la îmbunătățiri ale indicatorilor economici și a situației
macroeconomice. Însă probleme țării sunt numeroase, iar pentru stabilizarea în domeniul
economic, Reformele necesare statului Bosnia și Herțegovina pentru a putea adera la Uniunea
Europeană sunt numeroase, iar domeniile în care aceste reforme trebuie realizate sunt
economie, educație, sănătate, judiciar, agricultură și pescuit, energie, politica socială și
ocuparea forței de muncă, politica economică și monetară etc.

De asemenea, Bosnia și Herțegovina se luptă cu un nivel ridicat de corupție la toate


nivelurile de guvernare, dar și în educație, sănătate, ocuparea locurilor de muncă, respectiv în
achizițiile publice. Astfel, aceastra trebuie să intensifice lupta prin armonizarea legislației la
nivel național și cooperarea și coordonarea instituțională.16

13
Ministerul Afacerilor Extere, „Bosnia și Herțegovina” http://www.mae.ro/node/4536#null, accesat la
13.05.2020
14
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU, „Avizul Comisiei
privind cererea Bosniei și Herțegovinei de aderare la Uniunea Europeană”, p.6, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52019DC0261&from=EN, p.3, accesat la 13.05.2020.
15
„Council conclusions on the application of Bosnia and Herzegovina for membership of the EU” ,
Consillium.europa.eu,https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2016/09/20/conclusions-bosnia/ ,
accesat la 13.05.2020.
16
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU, „Avizul Comisiei
privind cererea Bosniei și Herțegovinei de aderare la Uniunea Europeană”, p. 9, accesat la 13.05.2020.

7
În ceea ce privește domeniile în care Bosnia și Herțegovina au făcut eforturi
semnificative de la data intrării în vigoare a Acordului de asociere și stabilizare, putem
menționa:

 libera circulație a lucrătorilor;


 achizițiile publice;
 dreptul societăților comerciale;
 politica în domeniul concurenței;
 serviciile financiare;
 siguranța alimentelor, politica veterinară și fitosanitară;
 impozitarea;
 rețelele transeuropene;
 sistemul judiciar și drepturile fundamentale;
 justiția, libertatea și securitatea;
 știința și cercetarea;
 mediul și schimbările climatice;
 uniunea vamală;
 relațiile externe;
 politica externă, de securitate și apărare;
 dispozițiile financiare și bugetare.17

Ajutor financiar din partea Uniunii Europene

Bosnia și Herțegovina a beneficiat de-a lungul anilor de ajutoare semnificative din


partea Uniunii Europene, precum:

 În perioada 1996-2000, Bosnia și Herțegovina a beneficiat de asistență financiară


din partea UE în cadrul programelor Phare și OBNOVA;
 În perioada 2007-2018, Bosnia și Herțegovina a primit de la UE fonduri în
valoare de 1,5 miliarde EUR, din care aproximativ 433 de milioane EUR din
programele regionale;
 Din 2000, Banca Europeană de Investiții a acordat împrumuturi în valoare de 2,4
miliarde EUR pentru a sprijini proiecte în Bosnia și Herțegovina.
 200 de milioane de euro pentru limitarea impactului economic negativ al
pandemiei de COVID-19;18
De asemenea, aceasta participă și în cadrul programelor Uniunii Europene:

 Bosnia și Herțegovina a participat tot mai mult la programele UE, participare care
a fost cofinanțată parțial prin intermediul fondurilor IPA;
 Bosnia și Herțegovina participă la COSME, Europa creativă, Vamă 2020, Europa
pentru cetățeni, Erasmus+, Fiscalis 2020, Orizont 2020, programul INTERREG și
la Al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății. 19
17
Ibidem.
18
Constantin Balaban, „Coronavirus: Comisia Europeană intenţionează să susţină financiar vecinii UE cu trei
miliarde de euro”, Economica.net, https://www.economica.net/coronavirus-comisia-europeana-intentioneaza-sa-
sustina-financiar-vecinii-ue-cu-trei-miliarde-de-euro_183269.html, accesat la 13.05.2020.
19
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU, „Avizul Comisiei
privind cererea Bosniei și Herțegovinei de aderare la Uniunea Europeană”, p.6, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52019DC0261&from=EN accesat la 13.05.2020.

8
În cadrul SUMMIT-ului UE - Balcanii de Vest de la Zagreb din data de 6 Mai 2020, țările din
Balcanii de Vest și-au reafirmat angajamentul în continuarea reformelor naționale pentru
atingerea valorilor și principiilor europene. De asemenea, statele din Balcanii de Vest vor fi
susținute în continuare de către Uniunea Europeană pentru consolidarea politică, economică și
socială a regiunii. 20

În concluzie, Bosnia și Herțegovina nu îndeplinește încă criteriile pentru aderarea la Uniunea


Europeană, criterii precum democrația, statul de drept, combaterea corupției și a criminalității,
drepturile omului, punerea în aplicare a acquis-ul comunitar etc. Astfel, aceasta trebuie să
continue reformele din domeniile enumerate pentru a stabiliza și îmbunătății politicile,
respectiv condițiile de trai ale cetățenilor acesteia. Bosnia și Herțegovina va trebui să accepte
și să înglobeze prin intermediul politicilor acest proces de integrare chiar înainte ca aceasta să
devină stat membru al U.E.

BIBLIOGRAFIE

1. Balaban Constantin, „Coronavirus: Comisia Europeană intenţionează să susţină


financiar vecinii UE cu trei miliarde de euro”, în Economica.net,
https://www.economica.net/coronavirus-comisia-europeana-intentioneaza-sa-sustina-
financiar-vecinii-ue-cu-trei-miliarde-de-euro_183269.html, accesat la 13.05.2020
2. COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI
CONSILIU, „Avizul Comisiei privind cererea Bosniei și Herțegovinei de aderare la
Uniunea Europeană”, accesat la 13.05.2020
3. „Council conclusions on the application of Bosnia and Herzegovina for membership
of the EU” , Consillium.europa.eu,https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-
releases/2016/09/20/conclusions-bosnia/ , accesat la 13.05.2020.
4. Ministerul Afacerilor Extere, „Bosnia și Herțegovina”,
http://www.mae.ro/node/4536#null, accesat la 13.05.2020
5. „Summitul UE-Balcanii de Vest de la Zagreb, 6 mai 2020” în Consillium.europa. eu,
https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/international-summit/2020/05/06/,
accesat la 14.05.2020

Eseu trei
Kosovo

20
„Summitul UE-Balcanii de Vest de la Zagreb, 6 mai 2020” în Consillium.europa. eu,
https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/international-summit/2020/05/06/, accesat la 14.05.2020

9
Kosovo* – Populație: 1,8 milioane Țară potențial candidată
Politica de extindere a UE în zona Balcanilor de Vest vizează 6 țări: 4 candidate- Muntenegru,
Serbia, Albania, Macedonia de Nord- și 2 potențial candidate: Bosnia și Herțegovina, Kosovo.
Toate acestea fac obiectul așa numitului proces de stabilizare și asociere, lansat în 1999 și
consolidat în 200321.
La 10 noiembrie 2015, Comisia Europeană trasează liniile unei strategii multianuale de
extindere a UE pentru Balcanii de Vest și Turcia22.
Cronologie:

 2005: Comisia adoptă comunicatul privind Viitorul European al Kosovo-ului


 2006: Trimisul special al ONU lansează negocieri cu privire la statut
 2008: Consiliul adoptă acțiunea comună de stabilire a misiunii de stat a dreptului UE
în Kosovo EULEX; Consiliul recunoaște declarația de independență a Kosovo și
subliniază convingerea UE că Kosovo este un caz sui generis. Kosovo adoptă
Constituția.
 2009: Comisia înaintează comunicatul cu privire la îndeplinirea perspectivelor
europene de către Kosovo
 2010: Curtea Internațională de Justiție emite aviz consultativ cu privire la declarația de
independență a Kosovo
 2011: În urma rezoluției Adunării Generale a ONU, începe dialogul tehnic Kosovo-
Serbia;
 2012: Comisia lansează dialogul de liberalizare a vizelor cu Kosovo
 2014: Negociatorii șefi ai UE și Kosovo au parafat Acordul de stabilizare și asociere
dintre UE și Kosovo la Bruxelles
 2016: Intră în vigoare Acordul de stabilizare și asociere dintre UE și Kosovo.
 2018: Comisia confirmă faptul că Kosovo a îndeplinit toate punctele de referință
restante în privința liberalizării vizelor. Decizia privind propunerea Comisiei depinde
de aici de PE și de Consiliu.23
În prezent multe dintre statele implicate în procesul de aderare au reușit să obțină progrese
importante în varii domenii, dat tot se confruntă cu probleme în ceea ce privește statul de
drept, lipsa independenței totale a sistemului judiciar sau lipsa unor eforturi mai serioase în
privința combaterii corupției și a criminalității organizate. Libertatea de exprimare este și ea
îngrădită în anumite situații, iar lipsa de transparență încă persistă24.
Probleme se regăsesc și pe plan social și demografic: de la niveluri ridicate de șomaj ( în
rândul tineril în Kosovo vorbim de o rata de 55%, iar în ceea ce privește participarea femeilor
în câmpul muncii vorbim de un procent de 18%-fiind cel mai scăzut din toate statele din
Balcanii de Vest) la excludere socială și sărăcie, indici care depășesc valorile din Europa
Centală și de Est. Inegalitatea în ceea ce privește venitul este și ea cea mai ridicată din
21
Constantin Mihai Banu ” Fișă de informare (din proprie inițiativă) Noua strategie a Uniunii Europene pentru
Balcanii de Vest” Afaceri Europene 13 martie 2018, p.1
http://www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2018/fi_2393.pdf accesat la 13 mai 2020
22
Ibidem, p. 2
23
”Interactive timeline” 28 mai 2019 , https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/countries/detailed-
country-information/kosovo_en , accesat lat 14 mai 2020.
24
Comisia Europeană, ” COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL
ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR” 10 noiembrie 2015 pp. 2-3
http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2015/COM_2015_611_RO_ACTE_f.pdf accesat la 13 mai 2020

10
Europa, acces precar la serviciile sociale, creștere masivă a emigrărilor, fără a uita de
deprivarea rurală combinată cu lipsa securității generale și a statului de drept.25
Kosovo a semant un acord de stabilizare și asociere cu UE la 27 octombrie 2015, intrat în
vigoare la 1 aprilie 2016. Acest acord reprezintă piatra de temelie a relațiilor UE-Kosovo și
va menține această țară pe calea reformelor oferind oportunități de inestiții, dar și o creștere a
comerțului. Totodată, accentul se va pune pe respectarea principiilor democratice și a
elementelor cheie care constituie centrul pieței unice a UE. S-a stabilit o zonă pentru
comerțul liber dar și pentru aplicarea standardelor europene în alte domenii precum:
competiție, ajutoare de stat, proprietate intelectuală, educație, angajări, energie, mediu sau
justiție și afaceri interne26.
În iulie 2018 Kosovo primește aviz favorabil din partea Comisiei Europene în ceea ce
privește îndeplinirea tuturor criteriilor pentru liberalizarea vizelor (titularii de pașapoarte
eliberate în Kosovo), iar în prezent există discuții cu privire la liberalizarea vizelor deoarece
acesta este singurul stat din Balcanii de Vest în cadrul căruia cetățenii necesită vize pentru a
intra pe teritoriul UE.
În ceea ce privește integrarea Kosovo beneficiază de sprijin din partea UE în domenii precum:
a. Relațiile economice: UE oferă cel mai însemnat spriin financiar pentru această zonă,
iar Kosovo a beneficiat de o asistenă mai mare de 2.3 miliarde euro începând cu 1999.
Dacă la început s-a axat pe acțiuni de reconstrucție acum accentul se pune pe instituții,
dezvoltare economică durabilă și viitorul european al țării. 18 state UE au
reprezentanțe în Kosovo, dar și numeroase ONG-uri din statele Uniunii sunt active
aici.
b. Integrare politică: începând cu1999 UE s-a implicat activ în construirea unui viitor
european al țării. Oficiul UE în Kosovo are rolul de a implementa Agenda Uniunii în
teritoriu, în special promovarea normelor europene- dialog permanant politic și tehnic
între cele două entități.
c. Cooperare tehnică și
financiară- UE oferă
asistență pentru a
răspunde nevoilor de
consolidare a
instituțiilor și dezvoltării
socio-economice, și
oferă, de asemenea, o contribuție substanțială la prezența internațională în Kosovo.27
d. Sprijinirea cooperării transfrontaliere: provocările comune legate de securitate,
inclusiv în lupta împotriva terorismului, radicalizării, atacurilor cibernetice,
ameninţărilor hibride, crimei organizate şi traficului de arme.28
25
Maja Bobić ” Western Balkan Local Communities in the Process of European Integration. Show me that you
care” The Berlin Process.Information and Resource Centre 13 noiembrie 2019, https://berlinprocess.info/op-
eds/western-balkan-local-communities-in-the-process-of-european-integration-show-me-that-you-care/
accesat la 14 mai 2020.
26
Alceo SMERILLI ” Stabilisation and Association Agreement (SAA) between the European Union and Kosovo
enters into force” Press release, 1 aprilie 2016,
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_16_1184 , accesat la 13 mai 2020
27
European Union Office in Kosovo ” Kosovo* and the EU”, European External Action Service , 12 mai 2016,
https://eeas.europa.eu/delegations/kosovo/1387/kosovo-and-eu_en, accesat la 14 mai 2020 .
28
Stelian Teodorescu ” La Poznań, în căutarea Uniunii Europene. Summit-ul pentru integrarea Balcanilor de
Vest”, Monitorul Apărării și Securității, 10 iulie 2019, https://monitorulapararii.ro/la-poznan-in-cautarea-

11
e. Schimburi culturale pentru tineri: numeroase proiecte, cum ar fi acţiunile Marie
Skłodowska-Curie, programele "Creative Europe" şi "Erasmus +", dar şi "Tineretul în
acţiune", fereastră animată de Centrul de Resurse pentru Europa de Sud-Est
(SALTO)29
Piedici în procesul de integrare (o parte):
-tensiunile dintre Serbia și Kosovo după ce Kosovo a decis majorarea de la 10% la 100% a
tarifelor vamale la mărfurile sârbe și bosniace ca urmare a opoziției Serbiei față de aderarea
fostei sale provincii la Interpol30.
- serviciul public de radiodifuziune și de televiziune este vulnerabil la presiuni politice și nu
dispune de o finanțare durabilă
-nerecunoașterea Kosovo-ului ca stat independent de către Serbia
-la momentul actual există tensiuni la nivel politic datorită schimbării de guvern din 25 martie
2020 (guvern condus de Albin Kurti) la mai puțin de două luni după ce a fost investit ( acesta
a primit un vot de neîncredere din partea Ligi Democratice din Kosovo)- acest vot de
neîncredere are ca și paravan epidemia de coronavirus, motivul real fiind conflictul dintre
Kurti și Thaci.31
În concluzie, pentru a putea depăși statutul de țară potențial candidată la Uniunea Europeană,
Kosovo va trebui să pună accent pe reforma internă în marea majoritate a domeniilor, să
ajungă la un acord de pace și cooperare cu Serbia și să îndeplinească Criteriile politice de la
Copenhaga.
Bibliografie
 Banu Constantin Mihai ” Fișă de informare (din proprie inițiativă) Noua strategie a
Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest” Afaceri Europene 13 martie 2018,
http://www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2018/fi_2393.pdf
 Bobic, Maia ” Western Balkan Local Communities in the Process of European
Integration. Show me that you care” The Berlin Process.Information and Resource
Centre 13 noiembrie 2019, https://berlinprocess.info/op-eds/western-balkan-local-
communities-in-the-process-of-european-integration-show-me-that-you-care/
 Butnaru, Miruna ” Extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest, indecizie sau
boicot?” Reporter Global, 29 octombrie 2019, https://reporterglobal.ro/extinderea-
uniunii-europene-in-balcanii-de-vest-indecizie-sau-boicot/
 Smerilli, Alceo ” Stabilisation and Association Agreement (SAA) between the
European Union and Kosovo enters into force” Press release, 1 aprilie 2016,
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_16_1184
 Stakić Isidora, ” Why we should be worried about the fall of Kosovo’s government?”,
European Western Balkans, 24.04.2020,

uniunii-europene-summit-ul-pentru-integrarea-balcanilor-de-vest-1-18588, accesat la 14 mai 2020


29
Ibidem.
30
Miruna Butnaru Troncotă ” Extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest, indecizie sau boicot?” 28
octombrie 2019, https://reporterglobal.ro/extinderea-uniunii-europene-in-balcanii-de-vest-indecizie-sau-
boicot/ accesat la 13 mai 2020
31
Isidora Stakić, ” Why we should be worried about the fall of Kosovo’s government?”, European Western
Balkans, 24.04.2020, https://europeanwesternbalkans.com/2020/04/24/why-we-should-be-worried-about-
the-fall-of-kosovos-government/ accesat la 14 mai 2020.

12
https://europeanwesternbalkans.com/2020/04/24/why-we-should-be-worried-about-
the-fall-of-kosovos-government/
 Teodorescu, Stelian ” La Poznań, în căutarea Uniunii Europene. Summit-ul pentru
integrarea Balcanilor de Vest” Monitorul Apărării și Securității, 10 iulie 2019,
https://monitorulapararii.ro/la-poznan-in-cautarea-uniunii-europene-summit-ul-pentru-
integrarea-balcanilor-de-vest-1-18588
 European Union Office in Kosovo ” ” Kosovo* and the EU”, European External
Action Service, 12 mai 2016, https://eeas.europa.eu/delegations/kosovo/1387/kosovo-
and-eu_en
 Comisia Europeană, ” COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI
COMITETUL REGIUNILOR” 10 noiembrie 2015
http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2015/COM_2015_611_RO_ACTE_f.pdf
 ”Interactive timeline” 28 mai 2019 , https://ec.europa.eu/neighbourhood-
enlargement/countries/detailed-country-information/kosovo_en

Concluzii
Ca și o concluzie generală putem spune că aceste trei state din Balcanii de Vest ( una
candidată și două potențial candidate) prin eforturi susținute din ambele părți, cu
accent pe respectarea principiilor democratice și a valorilor umane, dar și a statului de
drept pot pe parcursul unei perioade mai îndelungate de timp să facă parte din Uniunea
Europeană, devenind state membre cu drepturi depline.
Este necesar și impulsionarea procesului de extindere din partea Uniunii Europene
beneficiind de o orientare politică mai puternică, dinamism și credibilitate. Iar pentru o
cooperare mai puternică sectorul economic trebuie să beneficieze și el de mai mult
sprijin.

13