Procesul epidemiologic în bolile infecțioase

Procesul epidemiologic reprezintă totalitatea factorilor și a mecanismelor biologice,

naturale și sociale, care participă la apariția, extinderea și evoluția unei stări morbide la nivel
populațional și care are în structură factori principali și factori favorizanți. Factorii principali
sunt determinanți pentru proces iar factorii favorizanti sau factori dinamizatori sunt cei care
ajută la formarea procesului.

Procesul epidemiologic are in structura sa factori principali ( determinanti) si factori

favorizanti (dinamizatori).

1. Factori principali: sursa de agent patogen, modurile și căile de transmitere,

receptivitatea populației.

a)Sursa de agent patogen este acel organism viu care găzduiește agentul patogen, îi
asigură condiții de supraviețuire, eventual multiplicare și la nivelul căruia, se produce
diseminarea germenilor la populația receptivă. Sursa de infecție poate să prezinte sau nu
semne de boala.

Sursele de infectie sunt reprezentate de:

●Om bolnav: cu boală tipică, abortivă, subclinică, inaparentă;

- purtător aparent sănătos de germeni (foști bolnavi, cu portaj temporar sau cronic, sănătosi,
cu portaj temporar sau cronic).

●Animalele (inclusiv pasarile) – bolnave sau purtătoare de germeni;

●Vectorii biologici activi: țânțari (malarie), căpușe (encefalite), păduchii omului (tifos
exantimatic), puricii sobolanilor (pesta) etc.

b)Modurile si căile de transmitere

Transmiterea agentilor patogeni de la sursă la organismele receptive se poate realiza în mod

direct sau indirect.

Modul direct este caracteristic germenilor cu rezistență mică în mediul intern și care

necesită limitarea temporo-spațială a transferului. Se poate realiza prin : inhalarea de picături
respiratorii contaminate, contact sexual, mușcătură, transfuzii de sânge, transplacentar,
transplante de organe infectate.

Modul indirect este specific agenților patogeni cu rezistență mare în mediu și

presupune implicarea diferitelor căi de transmisie.

Căile de transmitere sunt:

-aerul contaminat (picături septice, nucleosoli, praf) – cu rol în producerea bolilor aerogene;
-apa contaminată – rol în producerea bolilor hidrice;

-alimentele contaminate- de la sursă până la consum;

-solul contaminat – infectarea omului se poate face pe cale digestivă (apă murdarită cu
pământ, zarzavaturi nespalate), aerogenă (inhalarea de pulberi de pământ contaminate),
tegumentară;

-obiecte contaminate (cu secreții, excreții sau sânge ale bolnavilor sau purtătorilor de
germeni);-mâini contaminate;

-vectori biologici activi: muște, gândaci de bucătărie, furnici, pureci, ploșnite etc.

c)Masa populatională receptivă

Receptivitatea reprezintă susceptibilitatea de a face o boală infecțioasă. Opusul

receptivității este rezistența la o boală infecțioasă.Rezistenta la infectie are doua componente:

-rezistența generală nespecifică, realizată de apărarea nespecifică a organismului;

-rezistența specifică (imunitatea) – imunitatea poate fi naturală si artificială

--imunitatea naturală poate fi:

→de specie – prin care omul este protejat de unele boli ale animalelor si păsărilor;

→câștigată – pasiv (prin anticorpii materni transmiși transplacentar si care apără sugarul de

boala infecțioasă până la vârsta de 5-6 luni) sau activ (ca urmare a trecerii printr-o boală
infecțioasă).

--imunitatea artificială poate fi:

→activă – obținută prin vaccinare;

→pasivă – prin administrare de seruri imune sau imunoglobuline specifice.

2.Factori favorizanți (dinamizatori) sunt reprezentați de:

-factori naturali: climatici, meteorologici, geografici etc.;

-factori socio-economici: condițiile de viață și muncă.

Forme de manifestare a procesului epidemiologic

1.Manifestarea sporadică – constă în prezența unui număr mic de cazuri de boală,

dispersate temporo-spațial și fără o legătura cauzală aparentă între ele.

2.Manifestarea endemică – constă în prezența unui număr redus de cazuri de boală,

fără legătură cauzală aparentă între ele, dar cu tendință la concentrarea temporo-spațială.
Poate evolua spre epidemie.

3.Manifestarea epidemică – reprezintă apariția unui număr mare de cazuri de boală

într-un teritoriu restrâns, într-un interval de timp variabil (săptămâni-luni de zile).

Pot fi: epidemii de contact interuman, epidemii hidrice, epidemii aerogene, alimentare sau
produse de vectori.

4.Manifestarea pandemică – constă în extensia unor epidemii pe suprafețe mari

(țară, continent, glob).

Exemple: pandemiile de holera, gripă, pandemia HIV.