Prezenta lege reglementează:

a) raporturile juridice ce apar în procesul auditului public extern asupra modului de

formare, administrare și de întrebuințare a resurselor financiare publice și administrării
patrimoniului public;
b) obiectivele, mandatul, organizarea, atribuțiile, împuternicirile, precum și alte
aspecte relevante pentru activitatea Curții de Conturi.
Statutul Curții de Conturi :
(1) Curtea de Conturi este unica autoritate publică a statului care exercită controlul asupra
formării, administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și administrării
patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de instituție
supremă de audit și este protejată legal de interferența din partea organelor de drept sau cu
funcții de control.
(2) Curtea de Conturi este persoană juridică de drept public, finanțată integral din bugetul de
stat, și dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat a României
(3) Sediul Curții de Conturi este în municipiul București, iar sediile camerelor de conturi sunt
in orașele reședință de județ si in municipiul București.
Funcția de control a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern
prevăzute in standardele proprii de audit, elaborate in conformitate cu standardele de audit
internaționale general acceptate.
   (4) Curtea de Conturi își desfășoară activitatea in mod autonom, in conformitate cu
dispozitiile prevăzute in Constituție si in prezenta lege, si reprezintă Romania in calitatea sa
de instituție suprema de audit in organizațiile internaționale ale acestor instituții.
   (5) Litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele
judecătorești specializate.
Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale
bugetului general consolidat din exercițiul bugetar expirat, cuprinzând si neregulile
constatate.

1.Scurt istoric. Natura instituție

Instituție de origine constituțională, Curtea de Conturi a României reia o veche
tradiție existentă în țara noastră în materie de control specializat.
1
 Prima Curtea de Conturi a fost înființată în țara noastră, prin Legea din 24 ianuarie
1864. Existența ei a fost menționată și prin Constituția din 1866 în articolul 116, care prevede
că, “ pentru toata România este o singura Curte de Conturi “.
In Legea nr. 149 din 31 iulie 1929 pune in aplicare prevederile articolului 115 din
Constituția din anul 1973 conform căreia: “ Controlul preventiv si cel de gestiune a tuturor
veniturilor si cheltuielilor statului se va exercita de Curtea de Conturi, care supune in
fiecare an Adunării deputaților raportul general rezumând conturile de gestiune al bugetului
trecut, semnalând totodată neregulile săvârșite de miniștrii in aplicarea bugetului. ”
După instaurarea regimului comunist in Romania, Legea nr.149/1929 a fost abrogata
prin Decretul nr. 352 din 1 decembrie 1948.
Curtea de Conturi a fost reintrodusa in sistemul administrativ al tarii noastre prin
dispozitiile art. 139 din Constituție României din anul 1991. Potrivit acestui articol: “ Curtea
de Conturi exercita control asupra modului de formare, de administrare si de întrebuințare a
resurselor financiare ale statului si al sectorului public.”
Curtea de Conturi este organizată și funcționează în baza dispozițiilor art. 140 din
Constituția României, republicată, ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea
Curții de Conturi, republicată, denumită în continuare ”legea” și ale prezentului regulament.
In Legea nr. 94/1992 in forma inițială, Curtea de Conturi era calificata ca fiind “organul
suprem de control financiar si de jurisdicție in domeniul financiar”.
In opinia Colegiului jurisdicțional al Curții de Conturi si al Guvernului s-a susținut
ca semnificația termenului de organ suprem este aceea de unic, care cu referire la activitatea
de jurisdicție, are in vedere jurisdicția financiara.
In noua Constituție a României, aplicata din luna octombrie a anului curent (2003),
art. 139, alin.1 se modifica si se completează astfel, referitor la Curtea de Conturi: “Curtea de
Conturi exercita control asupra modului de formare, de administrare si de întrebuințare a
resurselor financiare ale statului si al sectorului public. In condițiile legii organice, litigiile
rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești
specializate.”
Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificata ca o autoritate administrativa
autonoma, nefiind in subordinea in sensul dreptului administrativ, a nici unei alte autorități a
statului; ea îndeplinește o funcție complexa, de control si de jurisdicție, care ii conferă un
grad ridicat de autonomie in domeniul sau de activitate.
Ca autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al Parlamentului pentru
exercitarea controlului general asupra gestiunii bugetului public național din exercițiului
2
bugetar expirat, deci a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat si a bugetului
local.
Curtea de Conturi poate colabora cu organele internaționale de profil si poate
exercita, in numele lor, control asupra gestiunii fondurilor puse la dispoziția României daca
prin tratate, convenții sau alte înțelegeri internaționale se stabilește aceasta competenta.
Limitele autonomiei funcționale a Curții de Conturi sunt stabilite prin lege si acestea
se refera la:
 Posibilitatea Parlamentului de a opri controalele inițiale din oficiu de către Curtea de
Conturi in cazul depășirii competentelor stabilite prin lege.
 Posibilitatea Camerei Deputaților sau Senatului de a cere Curții de Conturi, prin
hotărâre, sa efectueze unele controale individuale asupra modului de gestiune a resurselor
publice si de a raporta asupra celor constatate. Hotărârile respective sunt obligatorii pentru
Curtea de Conturi. Nici o alta autoritate publica nu mai poate obliga Curtea de Conturi.

2.Obiectivele și principiile fundamentale ale activității Curții de Conturi

1) Obiectivele generale ale activității Curții de Conturi sunt:

a) evaluarea regularității, legalității, conformității, economicității, eficienței și eficacității
gestionării resurselor financiare publice și a patrimoniului public;
b) promovarea standardelor, recunoscute internațional, privind transparența și
responsabilitatea în domeniul managementului finanțelor publice;
c) asigurarea transparenței prin informarea autorităților publice responsabile și publicului
despre planurile sale strategice și anuale, despre constatările și recomandările sale;
d) certificarea personalului cu atribuții de audit public.
2) Activitatea Curții de Conturi se bazează pe următoarele principii:
a) legalitate;
b) obiectivitate;
c) independență;
d) transparență.
Structura Curții de Conturi
(1) Curtea de Conturi este constituită din conducere, Plen și aparat.
(2) Curtea de Conturi, la necesitate, poate avea subdiviziuni în unitățile teritoriale
autonome cu statut special.

3
(3) Pe lângă Curtea de Conturi poate activa un consiliu consultativ, format din specialiști
calificați și savanți din diferite domenii. Funcționarea consiliului se stabilește printr-un
regulament, aprobat de Plenul Curții de Conturi.

Articolul 13. Conducerea Curții de Conturi

(1) Conducerea Curții de Conturi se exercită de Președintele Curții de Conturi.
(2) În cazul absenței Președintelui Curții de Conturi, atribuțiile acestuia sunt exercitate de
vicepreședintele Curții de Conturi.

Articolul 14. Atribuțiile Președintelui Curții de Conturi

1) Președintele Curții de Conturi are următoarele atribuții:
a) exercită conducerea Curții de Conturi în conformitate cu legislația și organizează
activitatea acesteia;
b) aprobă structura organizatorică a Curții de Conturi, schema de încadrare, numește și
eliberează din funcție, în condițiile legii, angajații Curții de Conturi;
c) propune Plenului Curții de Conturi spre numire candidaturi pentru funcțiile de directori
de departamente;
d) semnează hotărârile Curții de Conturi;
e) reprezintă Curtea de Conturi în relațiile acesteia cu alte instituții din țară și de peste
hotare;
f) administrează mijloacele financiare conform devizului de cheltuieli aprobat;
g) convoacă și prezidează ședințele Plenului Curții de Conturi;
h) aprobă ordinea de zi a ședințelor Plenului Curții de Conturi;
i) organizează efectuarea auditelor neincluse în programul de activitate al Curții de
Conturi;
j) aprobă componenta echipelor de audit;
k) comunică Parlamentului posturile vacante de membru al Curții de Conturi;
l) participă, în caz de necesitate, la ședințele Parlamentului și ale Guvernului;
m) încheie cu specialiști din alte domenii contracte de prestare a serviciilor;
n) aplică sancțiuni disciplinare personalului Curții de Conturi;
o) exercită și alte atribuții prevăzute de lege.
2) În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele Curții de Conturi emite ordine și
dispoziții.

4
3. Organizarea funcționarea si statutul persoanelor  Curții de Conturi

Potrivit legii sale de organizare si funcționare nr. 94/1992 cu modificări si

completări ulterioare - Curtea de Conturi se compune din:
 Secția de control financiar ulterior;
 Camere de Conturi județene si cea a municipiului București;
 Secretariatul general.
Activitatea interna a Curții de Conturi este reglementata de Regulamentul de organizare si
funcționare al acesteia, aprobat de Plen. Plenul Curții de Conturi se compune din 18 membri,
numiți, in condițiile prezentei legi, de Parlament, care sunt consilieri de conturi.
    In structura Curții de Conturi se cuprind departamente, camerele de conturi județene si a
municipiului București si un secretariat general.
   Art. 9. -
 Conducerea Curții de Conturi se exercita de plenul Curții de Conturi. Conducerea
executiva a Curții de Conturi se exercita de către președinte, ajutat de doi vicepreședinți, care
sunt consilieri de conturi.
La ședințele plenului Curții de Conturi pot participa secretarul general, precum si, in
calitate de invitați, specialiști cu înaltă pregătire in diferite domenii de activitate ce intra in
competenta Curții.
    Președintele Curții de Conturi conduce ședințele plenului. In lipsa președintelui, un
vicepreședinte va prezida ședințele.
Președintele Curții de Conturi si ceilalți membri ai acesteia sunt independenți in
exercitarea atribuțiilor si in luarea deciziilor si respecta principiile conducerii colective,
publicității si transparentei.
Departamentele sunt conduse de cate un consilier de conturi, ce îndeplinește si funcția de
șef de departament, numit de plenul Curții.
    In cadrul departamentelor pot fi organizate direcții, servicii, birouri si compartimente de
specialitate.
Camerele de conturi județene si a municipiului București sunt conduse de către un
director si un director adjunct. In structura camerelor de conturi județene pot funcționa
servicii si birouri.

5
    Structura organizatorica a Curții de Conturi, statul de funcții, numărul de posturi de 
conducere si de execuție, domeniile de activitate si atribuțiile departamentelor, ale
secretariatului general, precum si ale celorlalte structuri se stabilesc de plenul Curții de
Conturi.
Acesta cuprinde reglementari privind:
 conducerea Curții de Conturi - respectiv atribuțiile in domeniu ale Plenului,
Comitetului de Conducere si Președintelui Curții;
 atribuțiile Curții de Conturi, așa cum sunt ele stabilite de lege, respectiv atribuții de
control si de raportare;.
In ceea ce privește drepturile si obligațiile personalului Curții de Conturi, acestea
sunt reglementate fie direct prin legea de organizare si funcționare, fie prin codul etic al
profesiei si prin statutul funcționarului public.
Consilierii de Conturi: sunt membrii Curții de Conturi si sunt numiți de Parlament,
la propunerea Comisiei pentru politica financiara, bancara si bugetara a Senatului si a
Comisiei pentru buget si finanțe a Camerei Deputaților, pentru un mandat de 9 ani, care nu
poate fi prelungit sau înnoit.
Conducerea: Curții de Conturi se exercita de către plen, de comitetul de conducere
de președintele si vicepreședintele Curții de Conturi, care sunt consilieri de conturi.
Secțiile: sunt conduse de un consilier de conturi, care îndeplinește funcția de
președinte al secției.
Secția de control financiar ulterior: este formata din 9 consilieri de conturi si din
consilierii financiari si se organizează in divizii sectoriale.
Secția de control financiar ulterior este condusa de către un consilier de conturi, care
îndeplinește si funcția de președinte. Secția de control financiar ulterior are in structura divizii
sectoriale, conduse de consilieri de conturi.
Divizii sectoriale:
Divizia I Controlul contului general de execuție a bugetului de stat, datoriei publice,
creanțelor statului si activității bancare;
Divizia II Controlul gestionarii fondurilor publice si administrarea patrimoniului
autorităților publice;
Divizia III Controlul fondurilor publice destinate activității economice;

Divizia IV Controlul bugetului asigurărilor sociale de stat, protecție sociale si

instituțiilor publice autofinanțate;

6
 Divizia V Auditul performantei si al sistemelor informatice, combaterea
fenomenelor de corupție, frauda, economie subterana si spălarea banilor;
Divizia VI Controlul instituțiilor publice cu atribuții in domeniul privatizării, al
societăților de investiții financiare si al gestionarii fondurilor publice si
administrării patrimoniului unor instituții publice;
Divizia VII Controlul fondurilor din asistenta financiara acordata de Uniunea
Europeana si din alte surse internaționale. Coordonarea verificării
bugetelor unităților administrativ teritoriale.
Divizia Coordonare, metodologie, perfecționarea pregătirii profesionale, evaluarea
VIII activității profesionala a direcțiilor de control financiar ulterior, raportare,
informatica si integrare europeana;

In cadrul diviziilor, sunt organizate direcții de specialitate, conduse de către un

director, formate din controlori financiari. La nivel teritorial si al municipiului București sunt
organizate direcții de control financiar ulterior formate din controlori financiari, conduse de
către un director si un director adjunct.
Camera de Conturi județeană: . Camerele de conturi județene și a municipiului
București reprezintă structurile de specialitate ale Curții de Conturi de la nivel teritorial, care,
împreună cu departamentele de specialitate, ca structuri centrale ale acesteia, realizează
funcția de control/audit a Curții de Conturi asupra modului de formare, de administrare și de
întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și auditul
performanței asupra gestiunii bugetului general consolidat și a oricăror altor fonduri publice.
Camerele de conturi sunt conduse de către un director și un director adjunct. În structura
camerelor de conturi pot funcționa servicii și birouri.
Secretariatul general: asigură condițiile organizatorice și materiale pentru buna
desfășurare a activității structurilor Curții de Conturi și a Autorității de Audit.
– Secretariatul general este o structură funcțională a Curții de Conturi care se află în
subordinea directă a președintelui Curții de Conturi.
– Secretarul general al Curții de Conturi conduce, coordonează și controlează activitatea
direcțiilor Secretariatului general și răspunde de buna funcționare a acestora.
– Secretariatul general este organizat potrivit organigramei aprobate de plenul Curții de
Conturi.

4. Atribuțiile de control si audit financiar

7
Curtea de Conturi efectuează auditul financiar asupra următoarelor conturi de execuție:
   a) contul general anual de execuție a bugetului de stat;
   b) contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat;
   c) conturile anuale de execuție a fondurilor speciale;
   d) conturile anuale de execuție a bugetelor locale, ale municipiului București, ale județelor,
ale sectoarelor municipiului București, ale municipiilor, ale orașelor si comunelor;
   e) contul anual de execuție a bugetului trezoreriei statului;
   f) conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice autonome;

Subiect al controlului Curții de Conturi poate forma:

 statul si colectivitățile locale constituite in unitățile administrativ – teritoriale, in
calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si instituțiile lor publice, autonome
sau nu;
 regiile autonome
 Banca Națională a României
 Societățile comerciale la care statul, unitățile administrativ – teritoriale, instituțiile
publice sau regiile autonome dețin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate
din capitalul social;
 Organismele autonome de asigurări sociale sau de alta natura, care gestionează
bunuri,
valori sau fonduri intr-un regim legal obligatoriu, in condițiile in care prin lege sau prin
statutele lor se prevede acest lucru.
Obiectul  controlului Curții de Conturi este urmărirea respectarea legii in gestionarea
mijloacelor materiale si bănești publice. Curtea de Conturi analizează calitatea gestiunii
financiare din punct de vedere al economicității, eficientei si eficacității, făcând astfel un
control de oportunitate.
Pentru a-si exercita atribuțiile legale Curtea de Conturi controlează:
 Formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor de stat si
ale bugetelor locale, precum si mișcarea fondurilor intre aceste bugete;
 Constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor sociale si a fondurilor de tezaur;
 Formarea si gestionarea datoriei publice si situația garanțiilor guvernamentale pentru
credite interne si externe;

8
  Utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor si a transferărilor din
partea statului;
 Constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de către autoritățile
administrative autonome;
 Situația, evoluția si modul de administrare a patrimoniului public si privat a statului si
al unităților administrativ-teritoriale de către instituțiile publice, regiile autonome;
 Constituirea, utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind protecția mediului;
 Utilizarea fondurilor provenite din asistenta financiara acordata României de Uniunea
Europeana si din alte surse de finanțare internațională.

9
Bibliografie

 
 
 
1. Dr. Victor Munteanu – Control si audit financiar, Bucuresti, Editura Lucman Serv,
1998.
2. Emil Bălan – Drept financiar (ediția a II-a), București, Editura All Beck, 2003.
3. Ionel Bostan – Controlul financiar , Iași, Editura Polirom, 2000.
4. Petre Popeanga – Organizarea si exercitarea controlului financiar – contabil
Bucuresti, Editura Fundatie “Romania de Maine”, 2000.

10