UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTAEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA MEDIULUI
Specializarea: INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURĂ

BILANȚ DE MEDIU
II

BUCUREȘTI
2020

1
 Tema de proiect SIBAM – ANUL UNIVERSITAR 2019-2020

Cuprins Raport la BM II 1
Introducere

2 Scurtă prezentare a activităţilor desfăşurate pe amplasament

3 Sumarul informaţiilor rezultate din BM I

4 Scopul investigaţiilor realizate în cadrul BM II

5 Investigaţii privind poluarea solului şi subsolului

5.1 Planul investigaţiilor privind calitatea solului şi subsolului 5.2

Prelevarea probelor 5.3 Rezultate analitice şi interpretarea
rezultatelor

6 Investigaţii privind calitatea apei subterane

6.1 Prelevarea probelor 6.2 Rezultate analitice şi interpretarea
rezultatelor

7 Concluzii şi recomandări 8 Anexe

2. Scurtă prezentare a activităţilor desfăşurate pe amplasament

2.1 Amplasamentul studiat se află în orașul Ţicleni, judeţul Gorj (vezi Anexa nr.1), oraş
situat la poalele de sud ale Dealului Bran, pe râul Cioiana, la 35 km sud-est de
municipiul Târgu Jiu.
Acesta se află în partea de sud-vest a tării noastre, având coordonatele geografice 44°54ˊ

2
latitudine nordică şi 25ˊ longitudine estică faţă de meridianul Greenwich și este prezentat în
Anexa 1. Oraşul este unul cu specific petrolist, fiind situat pe valea pârâului Cioiana,
înconjurat de dealurile subcarpatice dintre Jiu şi Gilort, în partea de nord şi cele ale Podişul
Getic, în partea de sud a aşezării.
Oraşul Ţicleni se învecinează în partea de est cu oraşul Tg Cărbuneşti, la nord cu hotarul
comunelor Dăneşti şi Creţeşti, la vest cu comuna Bâlteni, iar la sud cu teritoriile comunelor
Bărbăteşti şi Săuleşti. Din punct de vedere de vedere geografic, localitatea se află în partea de
sud-vest a României şi aparţinand regiunii colinare Oltenia.

Oraşul este situat de-a lungul DJ 675, intersectat în centrul localităţii de DJ 674 A , fiind
compus din vechile sate : Ţicleni, Tunşi şi Răşina, ultimul cuprinzând şi cătunul Gura
Lumezii, în prezent fiind considerate cartiere, fiecare cu propria istorie. Distanţe: Târgu Jiu –
23 km, Tg Cărbuneşti – 15 km, aeroport: 82 km Craiova, autostradă – 170 km Piteşti.

Clima specifică este temperat continentală, cu uşoare influenţe mediteraneene, dovada

reprezentând liliacul, iedera, carpenul de pădure, jderul, broasca ţestoasă de uscat, stejari
seculari ş.a.m.d. . Fauna este cea specifică pădurilor de stejar şi fag, în pădurile oraşului
regăsindu-se căprioare, porci mistreţi, iepuri, vulpi, fazani. Vegetaţia este alcătuită din paduri
de foioase. Culturile agricole sunt reprezentate de porumb, grâu, ovăz.
Oraşul are o suprafaţă de 7229 ha din care 423 ha intravilan şi 6806 ha extravilan şi o
populaţie de 4717 locuitori. Oraşul Ţicleni a dobandit statutul de “oraş” în 1968.

Cel mai apropiat curs cadastrat de apă de suprafată faţă de obiectivele proiectului analizat este
reprezentat de pârâul Cioiana, situat la circa 1,6 km.

Accesul la amplasament se face pe un drum de exploatare din Strada Petroliștilor.

Amplasamentul este înconjurat în mare parte de pădure și terenuri agricole, în partea de vest
regăsindu-se locuințe de-a lungul străzii principale.

2.2 Pe amplasament se desfăşoară următoarele tipuri de activităţi:

- Extracţia hidrocarburilor
- Activităţi de servicii anexe extracţiei petrolului şi gazelor naturale).

Activităţile de bază desfăşurate în cadrul Secţiei 1, din care face parte Parcul 380 Ţicleni,
constau în extracţia ţiţeiului şi a gazelor din zăcăminte, colectarea şi transportul acestora la
parcurile de separare. După separarea fazelor (ţiţei - apă de zăcământ - gaze), acestea sunt

3
gestionate astfel: gazele sunt comprimate şi livrate către terţi; ţiţeiului net este stocat temporar
în rezervoare, iar apoi este pompat către un depozit zonal; apa reziduală (de zăcământ),
rezultată din procesul de extracţie, este injectată în subsol, prin intermediul staţiilor de
injecţie locale.

3. Sumarul informaţiilor rezultate din BM I

Principalele surse de poluare identificate in amplasamentul Parc 380 Țicleni situat in orașul
cu același nume, din județul Gorj sunt cauzate de avarii la instalațiile și echipamentele
existente pe acest amplasament.

Poluanții găsiți în această zonă au o strânsă legătură cu activitățile desfășurate pe

amplasament, fiind găsite aici produsele petroliere și apă sărată.

În conformitate cu BM I, suprafețele potential contaminate sunt: S1= 210 m2, S2= 15 m2, S3=
26 m2

4. Scopul investigaţiilor realizate în cadrul BM II

Scopul investigațiilor este reprezentat de confirmarea unor posibile poluări existente pe

amplasament ca urmare a activităților desfășurate anterior aici. Evaluarea suprafețelor de sol
afectate de poluare și identificarea posibilității ca poluarea să afecteze apele subterane și de
suprafață, determinând propunerea unor măsuri necesare reducerii efectelelor negative asupra
mediului, in conformitate cu legislația în vigoare.

5. Investigaţii privind poluarea solului şi subsolului

5.1 Planul investigaţiilor privind calitatea solului şi subsolului

-La realizarea Bilanţului de Mediu I au fost identificate trei suprafețe de sol potențial
afectate, a căror mărime este cuprinsă între 15 m2 și 210 m2.Dat fiind acest fapt, se va
propune alegerea a trei locații de prelevare, după cum urmează, respectiv câte unul pentru
fiecare suprafață.
-Pentru prelevările probelor se vor alege locațiile prezentate în Anexa nr 3. Se vor stabili
următoarele adâncimi de prelevare:pentru forajul F1- 0,3 m, 1 m, 3 m, 5 m, pentru forajul
F2- 0,3 m, 1 m , 4 m, pentru forajul F3- 0,3 m, 1 m , 2,5 m.

4
 -Având în vedere specificul activităților desfășurate pe amplasament și potențialii poluanți,
se vor alege ca indicatori de analiză produsele petroliere și clorurile (care sunt legate de
apa sărată). Mai mult decât atât, se va măsura și pH-ul care nu este un indicator poluant,
dar este un indicator uzual in orice probă de apă sau sol. Vom analiza probele la un
laborator acreditat RENAR conform standardului ISO17025:2018.

5.2 Prelevarea probelor

Cele trei foraje se vor realiza cu ajutorul unei instalații menacizate, iar din fiecare foraj se vor
preleva probe de la adâncimile stabilite in urma planului de investigaţie.

Pământul va fi prelevat cu o spatulă metalică (pentru a fi curățată ușor) și pus în recipiente

din sticla închise ermetic. Recipientele vor fi spălate și curățate foarte bine înainte de
utilizare, iar prelevarea probelor se va face utilizând mănuși de unică folosință și curățând
foarte bine foreza și spatula între prelevări, pentru a evita influentarea unei probe de alta.

Recipientele vor fi etichetate cu numărul forajului, locul, data și adâncimea de prelevare a

probelor astfel:

Nr. Numărul Locul de Adâncimea de

crt forajului prelevare prelevare
1 F1 S1 0,3 m
2 F1 S1 1m
3 F1 S1 3m
4 F1 S1 5m
5 F2 S2 0,3 m
6 F2 S2 1m
7 F2 S2 4m
8 F3 S3 0,3 m
9 F3 S3 1m
10 F3 S3 2,5 m

*Se mentioneaza ca data prelevarii tuturor probelor este 20.02.2020.*

După etichetarea recipientelor vom avea grijă ca terenul să rămână curat, asigurand-ne ca
niciun element folosit în procesul de prelevare a probelor(mănuși, pungi sau alte deșeuri)
nu va ramane pe suprafata. De asemenea, vom acoperi găurile forajelor neechipate ca
puțuri de monitorizare, astfel F1 va rămâne neacoperit, iar F2 și F3 se vor acoperi.
Forajul F1 este echipat cu filtru invers, care este alcatuit din straturi de pământuri nisipoase,
compuse din mai multe rânduri, cu granulație variabilă după o lege determinată. Acesta mai
este echipat și cu filtru de argilă care absoarbe din apă mirosurile străine și clorul, dar va
distruge și o bună parte din bacterii .

5
 Transportul probelor către laborator se va face în condiții optime de temperatură, într-o
geantă frigorifică, chiar în ziua în care acestea au fost prelevate.
În cazul probelor de apă uzată regulile sunt mult mai stricte, deoarece acestea nu pot fi
păstrate mai multe ore la o temperatură normală, deoarece bacteriile din aceasta se vor
înmulţi.

5.3 Rezultate analitice şi interpretarea rezultatelor

Pentru a determina valorile de poluare, vom compara rezultatele din măsurătorile cu limite
maxime admise impuse de legislația în vogoare. Interpretarea rezultatelor din măsurători se
face prin Pragurile de Alertă (PA) și Pragurile de Intervenție (PI).

Pragul de alertă indică existența unei poluări potențial semnificative în aer, apă sau sol, iar
pragul de interventie semnalează existența unei poluări semnificative în aer, apă sau sol.
Situaţiile de alertă vor fi indicate atunci când o valoare măsurată depășește PA dar este mai
mică decât PI, indicând un grad semnificativ de poluare. In acest caz, se vor face măsurători
suplimentare și se va încerca stoparea poluării la sursă.
Dacă cel puțin o valoare măsurată depășește PI, înseamnă că există o poluare semnificativă și
trebuie să intervenim conform principiului Poluatorul Plătește, acesta trebuind să intervină
astfel încât să reducă concentrațiile cu depășiri.

Produse Cloruri-
Număr Foraj Adâncime de pH-Valori petroliere- Valori
prelevare determinate Valori determinate
(m) determinate (mg/kg s.u.)
(mg/kg s.u.)
0,3 (m) 6,61 4271 251
1 (m) 6,41 3822 327,3
F1 3 (m) 6,88 272,3 127,7
5 (m) 6,65 204,9 <25
0,3 (m) 7,19 2190 257
F2 1 (m) 6,59 1153 1277
4 (m) 6,01 239 625,0
3 (m) 6,47 1192 45,88
F3 1 (m) 6,38 242,7 36,44
2,5 (m) 6,67 208,9 35,26
Valori norma le (6,5-7,5) <100 <180
Valori de referință prag de P.A - 1000 600
alertă mai puțin sensibile
OM nr.756/1997 P.I - 2000 1750

6
In urma măsurătorilor realizate vom observa că la adâncimile de 0,3 m și 1 m, excluzând F3,
valorile Pragului de alertă și a celui de intervenție sunt cu mult depășite (a clorurilor si
produselor petroliere). Drept urmare, va trebui să intervenim conform principiului
Poluatorul Plătește, astfel încât să reducem concentrațiile cu depășiri.
La adâncimea de 2,5 m și de 5 m nu se regasesc depășiri.

La cea de 3 m avem doar depășiri ale P.A, însemnând că că există o poluare potential
semnificativă și trebuie să ne alertăm. Astfel, se vor face măsurători suplimentare și se va
încerca stoparea poluării la sursă, de asemenea.
La adâncimea de 4 m avem depășiri de P.I, doar la cloruri, unde se va proceda la fel ca și la
adâncimile de 0,3 m și 1 m.
În cazul valorilor standard, acestea sunt depășite peste tot, expepție făcând pH-ul, unde
regăsim o singură valoare sub limită.

6. Investigaţii privind calitatea apei subterane

6.1 Prelevarea probelor

In cazul de față, va urma prelevarea unei singure probe din forajul F1, cu o adâncime de 5,5
m, care se află pe suprafața S1, lângă decantorul de produse petroliere.
La fel ca in cazul probelor de sol, potențialii poluanți se vor alege ca indicatori de analiza in
cazul produselor petroliere și a clorurilor (care sunt legate de apa sărată), dar și pH-ul, care se
măsoară pentru orice probă de apă și sol. Probele se vor analiza tot la un laborator acreditat
RENAR conform standardului ISO17025:2018.

6.2 Rezultate analitice și interpretarea rezultatelor

7
 Nr. Substanțe Adâncime Valori Valori Prag de Prag de
Foraj poluante (m) determinate normale alertă intervenție
pH 6,27 6-8,5 - -
F1 Produse 5,5 0,314 - 0,1 0,6
petroliere
Cloruri 20,88 - 0,0005 0,005

În situaţia în care valorile concentrațiilor de poluant din apa subterană regăsite prin programul
de monitorizare depășesc valorile de alertă, dar nu depășesc valorile de intervenție, sunt
necesare măsuri și acțiuni pentru identificarea, eliminarea sursei de poluare și continuarea
programului de monitorizare pe o perioadă relevantă.
În cazul în care valorile concentrațiilor de poluant din apa subterană regăsite, depășesc
valorile de intervenție se va evalua riscul asociat contaminării apei subterane cu compușii
identificați în apa subterană, conform Hotărârii 449/2013.

În urmă măsurătorilor realizate se poate observa că produsele petroliere au depășit pragul de

alertă, iar clorurile pragul de intervenție, acest lucru însemânând că la forajul F1, la
adâncimea de 5,5 m, se va interveni conform principiului Poluatorul Plătește, astfel încât să
putem reduce concentrațiile cu depășiri, în special pentru cloruri.
PH-ul se dovedesc a fi normale.

7. Concluzii şi recomandări

Lucrarea de față reprezintă Bilanțul de mediu al amplasamentului Parcul 380 Ţicleni

(localitatea Țicleni, județul Gorj), amplasament în incinta căruia se realizează activități
petroliere, cât și alte activități anexe.

Activităţile de bază desfăşurate în amplsament constau în extracţia ţiţeiului şi a gazelor din

zăcăminte, colectarea şi transportul acestora la parcurile de separare, s.a.m.d. Evaluarea
suprafețelor de sol afectate de poluare și identificarea posibilității că poluarea să afecteze
apele subterane și de suprafață, determina propunerea unor măsuri necesare reducerii
efectelelor negative asupra mediului, în conformitate cu legislația în vigoare.

Drept urmare, se vor alege trei zone de prelevare a unor probe pentru testarea materiei
afectate, prelevările realizându-se la adancimile stabilite în urmă planului de situație,
folosindu-se indicatori de analiză pentru produsele petroliere. Pentru a determinarea valorilor

8
de poluare, s-au comparat rezultatele din măsurători cu limite maxime admise impuse de
legislație.

În acest fel, s-au identificat valori nerecomandate a produselor petroliere și a clorurile în

cazul forajului F1 și F2, la adâncimea de 0,3 și 1m, cât și la adâncimea de 4m, aici
referindune numai la valorile clorurilor. Sintetizând, valorile standard sunt depășite peste tot,
mai puțin în cazul PH-ului, urmând să se aplice operațiunile necesare pentru aducerea
indicatorilor solului și subsolului la valori normale.

În ceea ce privește valorile constatate în urma testării apei subterane, sunt necesare măsuri și
acțiuni pentru identificarea, eliminarea sursei de poluare și continuarea programului de
monitorizare pe o perioadă relevantă. Astfel, aici se constată în forajul F1, la adâncimea 5,5m
depășiri în cazul produselor petroliere (limita PA), dar și a clorurilor (limita PI). Valorile
PHului rămân normale.

Anexele nr. 7, 8, 9 reprezintă graficele variației concentrației poluanților raportat la adâncime.

9
8. Anexe

Anexa 1 - Plan de amplasare în România, județul Gorj, oraș Țicleni.

10
NR. CRT COORDONATE
1 44°53’19”N 23°26’17”E
2 44°53’17”N 23°26’17”E
3 44°53’14”N 23°26’16”E
4 44°53’15”N 23°26’14”E
5 44°53’13”N 23°26’13”E
6 44°53’16”N 23°26’03”E
7 44°53’19”N 23°26’05”E
8 44°53’18”N 23°26’08”E
9 44°53’21”N 23°26’10”E
Anexa 2 - Plan de situație al amplasamentului.
11
COORDONATE STEREO 70
377736.188;376750.954
377674.464;376749.754
377582.304;376726.014
377614.018;376682.736
377552.721;376659.596
377649.573;376442.007
377741.305;376487.689
377709.163;376552.904
377800.896;376598.584
 Sonda de
AS1
S1 X injecție
Claviatură intrare

Claviatură ieșire
AS2
Sonde

S2
R1

S3 R2

R3

Depozit de
Conducte X
țiței net
de amestec Stația de
comprimare
gaze

Anexa 3 - Schema procesului tehnologic din Parcul 380 Țicleni.

12
Anexa 4- Plan de situație al amplasamentului cu poziționarea punctelor de prelevare a
probelor

13
 Foraj F1
Nr.
Crt Încercare U. M Simbol probă/ Valori determinate
executată
F1/0,3 m F1/1 m F1/3 m F1/5 m
1 pH Unități pH 6,61 6,41 6,88 6,65
2 Produse petroliere (mg/kg s.u.) 4271 3822 272,3 204,9
3 cloruri (mg/kg s.u.) 251 327,3 127,7 <25

Foraj F2
Nr.
Crt Încercare U. M Simbol probă/ Valori determinate
executată
F2/0,3 m F2/1 m F2/4 m
1 pH Unități pH 7,19 6,65 6,01
2 Produse petroliere (mg/kg s.u.) 2190 1153 239
3 cloruri (mg/kg s.u.) 257 1277 625,0

Foraj F3
Nr.
Crt Încercare U. M Simbol probă/ Valori determinate
executată
F3/0,3 m F3/1 m F3/2,5 m
1 pH Unități pH 6,47 6,83 6,67
2 Produse petroliere (mg/kg s.u.) 1192 242,7 208,9
3 cloruri (mg/kg s.u.) 45,88 36,44 35,26

Anexa 5- Raport de încercare

14
Anexa 6- Fișa forajului F1

15
 350

300

250

200

150

100

50

0
0 1 2 3 4 5 6

Adâncime
( Cloruri ) (

4500

4000

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
0 1 2 3 4 5 6
-500

Adâncime
(Produse petroliere)

Anexa 7 – Graficul concentrației poluantului pentru F1 (sol, subsoluri

16
 1400

1200

1000

800

600

400

200

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5

Adâncime
(Cloruri )

2500

2000

1500

1000

500

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5

Adâncime
(Produse petroliere)

Anexa 8 - Graficul concentrației poluantului pentru F2 (sol, subsol)

17
 50

45

40

35

30

25

20

15

10

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5

Adâncime
( Cloruri )

1400

1200

1000

800

600

400

200

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5

Adâncime

Anexa 9 - Graficul concentrației poluantului pentru F3 (sol, subsol)

18