Sunteți pe pagina 1din 27

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020

Polul de Creştere Timişoara

Capitolul 4.2
Analiza SWOT
Provenind din acronimele cuvintelor englezeşti Strenghts (Atuuri), Weaknesses (Puncte slabe), Opportunities (Oportunităţi), Threats
(Riscuri), SWOT este una dintre metodele de analiză, care se utilizează tot mai des în fundamentarea strategiilor de dezvoltare pe termen mediu
şi lung.
Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum şi identificarea alternativelor strategice, ajutând
astfel comunităţile în domeniul adoptării deciziilor corecte, precum şi al planificării strategice. Rolul analizei SWOT este acela de a realiza o
generalizare şi o esenţializare critică a realităţii teritoriale pornind de la analiza diagnostic (auditul teritorial), în vederea unei mai bune
fundamentări a strategiilor şi politicilor de dezvoltare în dialogul cu decidenţii locali, regionali sau naţionali.
În orice analiză SWOT, avem de-a face cu un mediu intern, ce include analiza atuurilor (punctelor tari) şi a punctelor slabe, şi unul
extern, reprezentat de oportunităţile, respectiv riscurile care pot pune în discuţie realizarea obiectivelor de dezvoltare la nivelulunei comunităţii.
Punctele tari şi punctele slabe sunt concepte “statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp,
reprezentând “ceea ce există”. Oportunitaţile şi riscurile au în vedere “ ceea ce va fi” şi ajută decidenţii în luarea deciziilor în procesul de
planificare. În procesul de analiză a acestora se recurge la stabilirea unei ierarhii în ce priveşte importanţa lor pozitivă şi negativă pentru
dezvoltarea viitoare.
Pentru o comunitate, strategiile de dezvoltare trebuie să fie construite în aşa fel încât să includă mai multe variabile, pentru a fi flexibile
şi capabile să se adapteze la schimbările care apar în societate. Ele trebuie să valorifice la maximum atuurile (punctele tari), să atenueze sau
chiar să elimine punctele slabe, să depisteze şi să intuiască oportunităţile oferite de mediu extern şi să diminueze riscurile.
În funcţie de situaţia specifică la nivel local, strategiile de dezvoltare pot fi de mai multe tipuri: strategii orientate către schimbare,
sprijinite de programe bazate pe oportunităţi ce permit contracararea punctelor slabe; strategii ofensive, sprijinite de programe bazate pe
oportunităţi ce susţin punctele tari; strategii defensive, sprijinite de programe bazate pe puncte slabe şi ameninţări; strategii de diversificare,
sprijinite de programe bazate pe puncte tari şi ameninţări.
Strategia construită la nivelul Polului este una de tip ofensiv, bazată pe numeroasele puncte tari definite în urma auditului teritorial, dar şi
pe oportunităţile care favorizează dezvoltarea.

Întocmit: 1
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

1. Poziţia economică a Polului de creştere


Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri
- indice de dezvoltare ridicat al întregii - disparităţi semnificative între nivelul de - accesul la noi surse de investiţii - creşterea costurilor de acces la
regiuni. În 2013, judeţul Timiş ocupă concentrare economică al municipiului şi (Fondurile structurale şi de resursele energetice.
locul al 2-lea în ţară, după Capitală, din arealul de influenţă. Coeziune). - prelungirea crizei economice
punct de vedere al contribuţiei la PIB-ul - baza restrânsă a activităţilor economice - mediatizarea oportunităţilor de globale, care a afectat toate
naţional (30,6 mld lei), al PIB/locuitor alternative în arealul de influenţă. afaceri din regiune. sectoarele economiei.
(10,5 mii euro) şi al numărului de - insuficienta promovare a produselor şi - dezvoltarea structurilor asociative - creşterea concurenţei pe o
salariaţi, respectiv locul 4 la cifra de serviciilor locale pe plan naţional şi reprezentative pentru mediul de piaţă europeană integrată.
afaceri. internaţional. afaceri. - invadarea pieţei cu produse
- structură economică diversificată şi - lipsa unor produse de marcă (brand) - creşterea ponderii tehnologiilor din import.
echilibrată (industrie/servicii) recunoscute internaţional. înalte în activitatea economică a - incapacitatea de formare a unor
- existenţa unei infrastructuri de susţinere- insuficienta valorificare a parteneriatului polului. parteneriate locale puternice şi
a activităţii economice (parcuripublic-privat. - dezvoltarea de lanţuri de de promovare a potenţialului
industriale, incubator de afaceri, centru - activitatea redusă a asociaţilor şi producatori locali si cresterea endogen al teritoriilor.
regional de afaceri etc.). organizaţiilor patronale şi profesionale. competitivitatii locale. - lipsa resurselor financiare
- deschiderea administraţiilor locale faţă - insuficienta fundamentare a unei strategii - creşterea atractivităţii polului necesare investiţiilor şi
de investitori. de marketing pentru polul de creştere. pentru investitori, prin ameloirarea cofinanţării proiectelor.
- piaţa de consum mare – cca 360.000 - lipsa unui sistem informaţional adecvat accesibilităţii (autostradă, şosea de - posibile politici fiscale
locuitori (potrivit informaţiilor INSSE). susţinerii activităţilor din toate ramurile centură, centru logistic, extinderea naţionale descurajatoare pentru
- existenţa clusterelor în domenii economiei, în vederea diversificării gamei aeroportului etc.). mediul de afaceri.
reprezentative: TIC, automotive, energii serviciilor şi activităţilor productive. - creşterea interesului investitorilor
regenerabile. - lipsa investiţiilor în vederea diversificării pentru polul Timişoara, din
- pondere însemnată a exporturilor economiei rurale. momentul aderării României la
(balanţa comercială pozitivă) - resursele bugetare ale municipalităţii şi spaţiul Schengen.
- deschidere către pieţele din Europa de comunelor din aria de influenţă, alocate
Vest şi alte pieţe externe. dezvoltării economice locale, nu acoperă
nevoile existente ale polului de creştere.
Concluzii: Polul de creştere Timişoara este cel mai performant din punct de vedere economic dintre toate aglomeraţiile urban-periurbane din România, cu
excepţia Bucureştiului, atractiv pentru investitori, favorizat de poziţia sa în vestul ţării şi de mediul de afaceri atractiv. Are o structură economică
diversificată, cu sectoare TIC bine reprezentate, dar continuă să concentreze un mare număr de activităţi cu valoare adăugată redusă, mari consumatoare de
forţă de muncă slab plătită.

Întocmit: 2
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Industrie şi construcţii
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri
- structură industrială diversificată. - productivitatea industrială este încă - realizarea unui târg/centru - falimentarea unui număr mare
- tradiţia industrială, în special în scăzută, raportat la cea din Uniunea expoziţional care să ofere agenţilor de firme locale care nu vor face
domeniul industriei construcţiilor de Europeană. economici posibilitatea de a-şi faţă competiţiei în perioada de
maşini, industriei textile, încălţămintei şi - pondere semnificativă a activităţilor prezenta ofertele. criză economică şi financiară.
industriei alimentare. industriale bazate pe mâna de lucru ieftină - definirea unor clustere economice - creşterea poluării ca urmare a
- prezenta marilor investitori în sectorul şi numeroasă şi pe producţia cu valoare prioritare pentru dezvoltarea incapacităţii de a ecologiza
telecomunicaţii, IT, electronică, adăugată redusă. sectorială a industriei. zonele industriale dezafectate.
electrotehnică. - slabă conştientizare a beneficiilor - creşterea productivităţii şi a - accentuarea activităţii în
- existenţa unei infrastructuri de susţinere clusterelor şi a networking-ului. potenţialului de inovare în rândul sistem lohn.
a activităţilor industriale, de tipul - insuficienţa utilităţilor necesare realizării companiilor locale. - migraţia unor activităţi
parcurilor industriale. unor parcuri industriale în mediul rural. - programele de finanţare a industriale către locaţii externe
- structuri industriale diversificate care - lipsa unor spaţii pentru desfăşurarea unor Parcurilor Industriale şi a Parcurilor cu costuri mai reduse.
facilitează cooperarea inter şi intra-ramuri târguri şi expoziţii care să promoveze Tehnologice. - reducerea mâinii de lucru
economice. firmele din zonă. - existenţa unor spaţii de producţie calificate în activităţi
- existenţa si dezvoltarea unor zone - dezvoltarea slabă a activităţilor industriale şi capacităţi de producţie nefolosite. industriale, prin continuarea
speciale cu destinaţie industrială în a doua centură de comune din mediul - dezvoltarea activităţilor emigrării.
- reconversia funcţională a zonelor rural, concentrarea acestora in zonele productive în mediul rural, prin - scăderea capacităţii polului de
industriale din centrul oraşului (instituţii, locuite. valorificarea materiilor prime a atrage şi reţine forţa de muncă
servicii, dar şi locuinţe) şi - existenţa unor suprafeţe industriale de locale. specializată în industrie, din
refuncţionalizarea altor zone industriale. mari dimensiuni, învechite şi depăşite din - reconversia şi ecologizarea lipsa unor politici sociale
- concentrarea treptată a industriei în zone punct de vedere fizic şi moral. zonelor industriale dezafectate. adecvate.
speciale, situate la contactul dintre oraş şi - existenţa unor industrii poluante, mari - creşterea iniţiativei - creşterea decalajului dintre
mediul rural periurban. consumatoare de energie. antreprenoriale, prin stimularea formarea profesională şi nevoile
- conservarea şi înnoirea spiritului de - ponderea mare a activităţilor în sistem tinerilor bine formaţi în sistemul reale ale industriei locale.
întreprindere în sectorul industrial. lohn, în special în industria textilă şi a universitar local. - pierderea identităţii locale prin
- forţă de muncă numeroasă şi bine încălţămintei. - posibila afirmare a unor modele cu importul exagerat de modele
calificată în domeniul construcţiilor. - nivel slab al cooperării între C&D şi amprentă şi impact identitar în sfera din afară în domeniul
- introducerea de tehnici şi practici mediul de afaceri. construcţiilor civile locale. construcţiilor.
moderne în construcţii, inclusiv prin - insuficienta preocupare pentru promovarea
aportul formării universitare locale. modelelor autohtone de arhitectură în
construcţii.
- poluarea mediului prin activităţile de

Întocmit: 3
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

construcţii desfăşurate haotic.

Concluzii: Tradiţiile industriale se perpetuează, în ciuda închiderii multora din vechile unităţi industriale. Investiţiile noi din industrie sunt în general mai
performante, mai respectuoase faţă de mediu, se concentrează în zone industriale speciale, constituite fie prin reconversia vechilor platforme industriale, fie
prin crearea de zone noi, de tipul parcurilor industriale şi tehnologice. Se menţin încă mari zone industriale vechi, abandonate, cu peisaj degradat
(brownfield), surse m ajore de poluare. Activităţile industriale în sistem lohn continuă să aibă o pondere prea mare.

Servicii
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri
- creşterea puternică a cifrei de afaceri în - serviciile cu valoare adaugata mare inca - apariţia unor conjuncturi favorabile - competiţia neloială
sectorul serviciilor. insuficient dezvoltate. care pot fi folosite pentru dezvoltarea datorată pieţei negre.
- ponderea ridicată a serviciilor în - lipsa unor bănci cu sediul social în serviciilor cu valoare adăugată mare. - stabilirea arbitrară a
economia locală, aflată în continuă interiorul polului, care să sprijine cu - întărirea/specializarea instituţiilor preţurilor/tarifelor serviciilor
creştere atât în mediul urban cât şi în cel prioritate dezvoltarea economiei locale. care oferă servicii de consultanţă. publice datorită poziţiei de
rural al polului. - slaba reprezentare a băncilor şi serviciilor - dezvoltarea comerţului electronic. monopol.
- existenţa unui mare număr de investitori financiar bancare adaptate nevoilor - posibilitatea extinderii reţelei de - concentrarea activitatilor
străini care promovează calitatea în mediului rural. supermarketuri prin atragerea de noi economice in cadrul firmelor
domeniul serviciilor. - pierderea prin emigrare a unei părţi investitori cu capital strain, in cazul
- reţea extinsă de unităţi financiar- însemnate din capitalul uman cu - reorientarea marilor retaileri către carora riscul de delocare este
bancare. specializare superioară în domeniul ofeta de produse autohtone şi mai ridicat
- servicii financiar-bancare în plină serviciilor. stimularea reţelei locale de - insuficienţa resurselor
diversificare. - slaba dezvoltare a consultanţei, a asistenţei intermediari. umane (somaj 1%)
- prezenţa unor lanţuri importante de tehnice şi financiare pentru iniţierea de - deschiderea de noi pieţe - invadarea pieţei cu produse
supermarketuri şi hipermarketuri. afaceri. agroalimentare şi amenajarea celor de import
- capital uman bine pregatit, stabilitate - distribuţia teritorială insuficient de existente.
socială. echilibrată în cadrul polului a marilor
retaileri.
Concluzii: Serviciile sunt în ascensiune, cunoscând o diversificare accentuată şi o creştere evidentă a calităţii. Au ponderea cea mai mare în ocuparea forţei
de muncă şi, alături de industrie, au cea mai mare contribuţia la cifra de afaceri şi la crearea PIB. Predomină însă serviciile cu valoare adăugată mică,
îndeosebi cerviciile comerciale, iar serviciile de consultanţă pentru susţinerea afacerilor sunt modeste.

Întocmit: 4
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Agricultura
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri
- calitatea superioară a solurilor in partile - calitatea medie şi redusă a solurilor în - promovarea la nivel european/ - accentuarea efectelor
de Nord si de Vest ale polului. părţile centrală, de sud-vest şi de est ale naţional, prin acte normative, a unor schimbărilor climatice globale.
- ponderea mare a suprafeţei agricole polului. programe de sprijinire a înfiinţării - perpetuarea unor tehnici
(78%) - existenţa unor suprafeţe agricole grupurilor de producători agricoli. neproductive de cultivare a
- Existenţa condiţiilor pentru practicarea necultivate şi nevalorificate aflate în - promovarea şi stimularea terenurilor agricole.
agriculturii ecologice, în areale rurale proprietate privată şi de stat. asociaţiilor agricole în scopul - lipsa unei reţele
situate spre marginile polului de creştere - productivitate redusă, cauzată de exploatării intensive a terenurilor. informaţionale în agricultură.
Timişoara. fărâmiţarea terenurilor aflate în proprietate - creşterea cererii pentru produse - neadaptarea agricultorilor la
- sectorul cultivării cerealelor pentru privată. ecologice. normele europene.
boabe (grâu şi secară, orz, orzoaică, - grad redus de asociere a terenurilor - promovarea produselor - valorificarea
porumb şi alte cereale ) este bine agricole. agroalimentare tradiţionale şi necorespunzătoare a producţiei
dezvoltat - reprezintă aproximativ 50% - slaba diversificare a culturilor (dependenţa ecologice. agricole.
din cifra totală de afaceri în domeniul de cereale). - coordonarea verticala între - declinul agriculturii ca urmare
agriculturii. - lipsa filierelor de colectare – depozitare – procesatorii de produse agricole, a extinderii procesului de
- existenţa Universităţii de Stiinte valorificare a produselor agricole locale. lanţurile de supermarketuri şi urbanizare.
Agricole din Timişoara, care pregăteşte - infrastructura agricolă inadecvată, inclusiv agricultori. - declinul agriculturii locale, ca
specialiştii în agricultură si desfăşoară structuri de irigaţii insuficiente. - aplicarea în viitor a unor programe urmare a pierderii pieţelor de
activităţi de cercetare aplicativa - uzura fizică şi morală a utilajelor agricole, naţionale, cu sprijin european, desfacere a produselor agricole
- afirmarea locală a unor investitori preţuri ridicate pentru achiziţionarea pentru realizarea de sisteme de şi agroalimentare.
români şi străini care practică agricultura utilajelor noi. irigaţii în arealul polului.
intensivă, de mare productivitate. - dotare tehnică scăzută şi de slabă calitate
în exploataţiile mici.
- exploatarea excesivă a fertilităţii solului şi
poluarea mediului de către marile ferme cu
producţie intensivă.

Concluzii: Vocaţia agricolă a polului de creştere este secundară. În ciuda ponderii mari pe care suprafaţa agricolă o deţine la nivelul polului (78%),
contribuţia acestui sector la realizarea PIB este foarte redusă. Solurile au fertilitate medie şi au favorizat culturile de câmp, îndeosebi cerealiere, care nu
răspund nevoilor de aprovizionare cotidiană a polului cu produse proaspete. Lipsa sistemelor de irigaţii şi productivitatea redusă a micilor producători sunt
principalele deficienţe ale agriculturii locale. Potenţial ridicat de dezvoltare a serviciilor conexe agriculturii (infiinţarea de centre de colectare şi depozitare)
bazat pe infrastructura de comercializare existentă şi ţinând cont de orientarea consumatorilor către produse autohtone.

Întocmit: 5
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Cercetare-dezvoltare-inovare
Puncte tari Punte slabe Oportunitati Riscuri
- mediu universitar şi de cercetare - cooperarea redusă între universităţi şi - îmbunătăţirea cooperării dintre - accentuarea migrării
dezvoltat. sectorul privat. mediul de afaceri şi cercetare. cercetătorilor din institutele
- experienţa îndelungată în cercetare a - lipsa unei strategii de cercetare care să - dezvoltarea cercetarii aplicative. de cercetare către mediul de
personalului din universităţi şi institute. răspundă nevoilor de dezvoltare ale - stimularea specialiştilor cu afaceri din ţară sau
- structuri de spijinire a activităţilor de polului. performanţe profesionale pentru a străinătate.
cercetare. - număr redus de parcuri tehnologice şi rămâne în domeniile învăţământului şi - deprofesionalizarea
- existenţa Parcului Industrial şi incubatoare de afaceri. cercetării (ex. Burse pentru tineri). cercetătorilor, în condiţiile
Tehnologic Timişoara, cu rol în - rezultate modeste în atragerea de - implicarea marilor investitori străini accentuării lipsei de
atragerea de investitori români şi investitori in parcurile tehnologice. în activităţi de inovare tehnologică sau stimulente şi a unui mediu
străini, care desfăşoară activităţi de - dotări depăşite fizic şi moral ale centrelor chiar de înfiinţare a centrelor de local insuficient de
producţie cu un grad înalt de de cercetare. inovare în cadrul polului de creştere. colaborativ şi concurenţial
tehnologizare. - implicare insuficientă a universităţilor în - orientarea puternică a politicilor în domeniul cercetării.
- accesarea unor programe europene şi activităţile de cercetare-inovare, fără europene către sprijinirea CDI, a
naţionale de cercetare de către echipe rezultate concrete pentru mediul de afaceri. clusterelor şi a transferului tehnologic.
de cercetători din cadrul polului sau - activitatea unor centre de cercetare nu - politici naţionale referitoare la
includerea acestora în consorţii este adaptată la nevoile actuale ale sprijinirea CDI.
internaţionale de cercetare. economiei.
- slaba colaborare a autorităţilor
administrative cu structurile CDI.
Concluzii: Situaţia generală este caracterizată prin mediu universitar de cercetare dezvoltat, cu sprijin constant pentru cercetători (în special prin proiecte
finanţate din POS-DRU), precum şi existenţa unor centre de cercetare dotate corespunzător. Principalul aspect necesar a fi îmbunătăţit pare a fi păstrarea
specialiştilor în cadrul polului de dezvoltare, precum şi atragerea de specialişti din afara acestuia.

Investiţii străine
Puncte tari Punte slabe Oportunitati Riscuri
- nivelul ridicat al investiţiilor străine la - investiţii reduse în arealul de influenţă, - atragerea de investitori străini, - migrarea investitorilor
nivelul polului de creştere. comparativ cu potenţialul de care dispune care aduc tehnologii avansate. străini spre regiuni mai
- existenţa unei infrastructuri de susţinere acesta. - orientarea capitalurilor volante atractive din punct de
a activităţii economice, cu rol important - predominarea întreprinderilor cu capital către polul Timişoara şi creşterea vedere al costurilor de
în atragerea investitorilor străini. străin, ce funcţionează în sistem lohn investiţiilor de capital. producţie.
- deschiderea şi preocuparea constantă a - cost al forţei de muncă ridicat, comparativ - simplificarea procedurilor - accentuarea instabilităţii

Întocmit: 6
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

autorităţilor publice locale pentru cu alte zone de dezvoltare din România. juridice şi administrative pentru legislative şi creşterea
atragerea investitorilor străini. - dificultăţile de a asigura forţă de muncă încurajarea investitorilor interni şi imprevizibilităţii regimului
- prestigiul Banatului de spaţiu pentru investiţii noi, datorită şomajului foarte străini fiscal
multicultural, tolerant şi inclusiv, cu o redus - finalizarea tronsonului de - diminuarea atractivităţii
calitate a vieţii peste media naţională, autostradă Timişoara – Mako polului de creştere pentru
atractiv pentru investitori. (Ungaria), care va lega Polul de investitorii străini.
creştere de Europa Occidentală.
Concluzii: Situaţia generală este caracterizată printr-un nivel ridicat al investiţiilor străine, comparativ cu alte zone de dezvoltare, precum şi preocuparea
continuă a autorităţilor publice locale pentru atragerea de investitori străini. O altă caracteristică este costul forţei de muncă ridicat, comparativ cu alte zone
de dezvoltare din România, aspect esenţial pentru investitorii străini. Totodată, se aşteaptă ca odată cu finalizarea tronsonului de autostradă Timişoara –
Mako (Ungaria) ca nivelul investiţiilor străine să crească simţitor.

Forţa de muncă/oferta de locuri de muncă


Puncte tari Punte slabe Oportunitati Riscuri
- creştere constantă a numărului locurilor - ponderea mare a locurilor de muncă în - existenţa programelor de - nivelul mic al ratei
de muncă, în municipiul Timişoara şi în sectoare cu valoarea adăugată redusă şi salarii formare şi reconversie şomajului poate descuraja
zona sa de influenţă. mici. profesională. instalarea investitorilor sau
- Existenţa a numeroase instituţii de - Insuficienta coordonare dintre institţiile de - existenţa programelor de deschiderea de noi
învăţământ superior, cu rol esenţial în formare profesională şi asociaţiile patronale, formare continuă şi învăţământ la capaciatăţi de producţie.
formarea forţei de muncă înalt calificate pentru pregătirea forţei de muncă în acord cu distanţă. - creşterea decalajului
- nivel mic al ratei şomajului, care cerinţele pieţei. - reforma educaţiei, cu dintre formarea
accentuează atractivitatea polului de - oportunităţi reduse de angajare în mediul reintroducerea învăţământului profesională şi nevoile
creştere pentru forţa de muncă din afara rural. preuniversitar profesional şi angajatorilor
polului. - grad redus de sindicalizare a forţei de vocaţional.
muncă.
Concluzii: Situaţia generală este caracterizată printr-un nivel mic al şomajului, precum şi prin deţinerea unor premize necesare pentru formarea/reconversia
profesională. Considerăm ca aspect de îmbunătăţit intensificarea programelor de formare/reconversie profesională, precum şi dezvoltarea unor programe de
atragere a forţei de muncă calificate din alte zone de dezvoltare din România.

Întocmit: 7
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

2. Infrastructura tehnică
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate
- Derularea proiectelor de investiţii - Localităţile rurale sunt alimentate - Asigurarea serviciilor publice de - Risc permanent de degradare a
pentru reabilitarea şi extinderea cu apă în sistem centralizat, dar în alimentare cu apă, canalizare şi factorilor de mediu deoarece
sistemelor de alimentare cu apă şi 43% din comune sunt racordate sub epurare a apelor uzate în numărul localităţilor din mediul rural
canalizare a apelor uzate în 35% din gospodării. conformitate cu prevederile normelor cu instalaţii de canalizare este redus.
majoritatea localităţilor din polul de - Reţelele de canalizare sunt mult în vigoare. - Pericolul deosebit îl reprezintă
creştere (Timişoara, Săcălaz, mai puţin dezvoltate decât cele de - Serviciile publice de alimentare cu localităţile care au alimentare cu apă
Sânmihaiu Român, Dudeştii Noi, alimentare cu apă, favorizînd apă şi canalizare, prin dimensiunea în sistem centralizat, dar nu au sistem
Orţişoara, Pişchia). poluarea solurilor şi a apelor. lor socială, asigură locuri de muncă de canalizare şi epurare a apelor.
- Existenţa, la nivel judeţean, a - Procesul de epurare a apelor uzate pentru un număr mare de salariaţi, - Lipsa intervenţiilor prompte în ceea
Master Planului pentru extinderea şi în mediul rural este nesatisfăcător dar mai ales asigură populaţiei ce priveşte echiparea cu instalaţii
modernizarea sistemului de condiţii optime de trai centralizate de apă şi canalizare
alimentare cu apă şi canalizare în favorizează depopularea comunelor
judeţul Timiş, faza de plan de
investiţii prioritare pentru perioada
2014-20120
Producţia şi transportul energiei electrice
- Densitatea mare de linii de medie - Majoritatea echipamentelor primare - Asigurarea serviciilor de alimentare - Dezvoltarea lentă a sistemului de
tensiune şi de joasă tensiune în şi secundare din staţiile de trans- cu energie electrică în conformitate producere a energiei din surse
Timişoara formare prezintă uzură fizică şi cu normele europene regenerabile pune în pericol
morală dezvoltarea economică şi alimentarea
consumatorilor la costuri raţionale
Producţia şi transportul energiei termice
- Păstrarea sistemului de alimentare - Lipsa măsurilor de eficientizare a - Modernizarea clădirilor şi a - Montarea de instalaţii de încălzire
centralizată cu energie termică în sistemului centralizat de alimentare instalaţiilor interioare va trebui să fie centrală sau locale improvizate şi
Timişoara, bazat pe instalaţii mari de cu energie termică a dus în timp la însoţită de reabilitarea termică a lipsa întreţinerii lor corecte, poate
ardere, cu gaze naturale. creşterea preţurilor şi la debranşări clădirilor pentru reducerea consu- conduce la incendii, explozii sau
- Reabilitarea totală a 68 de puncte masive ale consumatorilor. mului de combustibil. intoxicaţii.
termice în municipiul Timişoara - Debranşarea apartamentelor - Reabilitarea sistemului de transport - Montarea microcentralelor în

Întocmit: 8
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

- Reabilitarea a 65% din totalul de racordate la sistemului centralizat de şi distribuţie a agentului termic interiorul locuinţelor colective creşte
310 km lungime reţele de distribuţie alimentare cu energie termică permite reducerea riscurilor în numărul de focuri ceea ce implicit
agent termic secundar şi apă caldă. conduce la o defectuoasă echilibrare funcţionare, a poluării mediului, a duce la creşterea pericolului de
- Iniţiativa de valorificare energetică în timp a reţelelor primare şi costurilor specifice apariţie a incendiilor.
a deşeurilor municipale şi producerea secundare şi a instalaţiilor interioare. - Existenţa pe teritoriului judeţului a - Creşterea numărului de centrale de
de energie electrică şi termică din - Existenţa în interiorul municipiului conductelor magistrale de transport apartament care funcţionează pe baza
deşeuri. În acest scop Primăria Timişoara, în cadrul CET Centru şi gaze naturale duce la extinderea gazelor naturale poate accentua
Municipiului Timişoara a realizat şi CET Sud a instalaţiilor mari de sistemului de alimentare cu gaze dependenţa de o singură sursă de
aprobat Studiul de Fezabilitate ardere care funcţionează cu păcură şi naturale în localităţi, la folosirea de energie.
pentru „Valorificarea energetică a lignit poate duce la poluarea centrale termice moderne cu
combustibilului alternativ obţinut din atmosferei prin emisii nocive. randament ridicat şi grad redus de
deşeuri municipale (DMS) prin - Existenţa haldei de cenuşă şi zgură poluare.
conceperea unei instalaţii adecvate şi de la Utvin poate produce poluarea - Reconversia funcţională a clădirilor
integrarea acesteia în cadrul CET avansată a atmosferei cu pulberi. centralelor termice dezafectate.
Sud Timişoara”. - Izolarea termică necorespunzătoare
a clădirilor conduce la disconfort
termic, consum mare de energie,
apariţia condensului, degradarea
clădirilor.
Gaze naturale
- Existenţa zăcămintelor de gaze - Costul ridicat al investiţiei de - Posibila traversare a teritoriului - Creşterea consumului de gaze
asociate şi gaze libere în subsolul realizare a sistemelor de conducte de judeţului Timiş de către conducta de naturale şi a dependenţei de acest tip
judeţului Timiş şi a conductelor de transport gaze naturale. transport gaze naturale de înaltă de combustibil, prin montarea de
transport a acestor gaze. - Costul ridicat al investiţiei de presiune Nabucco, va permite centrale de bloc, de scară de bloc şi
- Teritoriul judeţului Timiş este realizare a distribuţiilor de gaze în creşterea siguranţei în aprovizionare de apartament.
tranzitat de importante conducte de localităţi. cu gaze prin accesul României la - Nerespectarea de către consumatori
transport gaze naturale de la sud-est - Creşterea continuă a preţului gaze- rezerve importante de gaze naturale a prevederilor impuse de legislaţia în
la nord (de la Jupa spre Arad). lor naturale. din zona Mării Caspice şi Orientul vigoare poate conduce la explozii,
- Existenţa reţelelor de distribuţie în - Creşterea poluării aerului în zonele Mijlociu. incendii, intoxicaţii.
Timişoara şi 10 din cele 14 comune alăturate celor în care sunt scoase kit- - Reducerea consumului industrial de - Scăpările de gaze datorate uzurii
din Polul de Creştere. urile de evacuare gaze de ardere / gaze naturale, creându-se astfel conductelor pot duce la explozii.
- Amplasarea reţelelor de medie, aspiraţie aer de ardere. condiţii pentru alimentarea
respectiv de joasă presiune de-a consumatorilor casnici din reţelele
lungul căilor de comunicaţie. existente.

Întocmit: 9
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

- Posibilitatea utilizării polietilenei - Creşterea confortului în localităţi


de înaltă densitate (PEID) pentru prin introducerea alimentării cu gaze
reţele de gaze de medie şi joasă naturale.
presiune montate îngropat. - Eliminarea consumului de
combustibil solid (lemne, cărbuni) şi
lichid pentru încălzire şi prepararea
apei calde.
- Utilizarea gazelor naturale pentru
prepararea hranei conduce la
eliminarea buteliilor de aragaz din
clădiri.
Reţele de telecomunicaţii
- Dezvoltarea bună a reţelei de - Capacitate insuficientă şi uzură - Îmbunătăţirea climatului economic, - Nivelul de trai redus limitează
telefonie. accentuată a cablurilor în mediul atragerea investiţiilor străine. cererea şi oportunităţile
- Alinierea la noile, modernizarea rural. - Creşterea nivelului tehnologic, în investiţionale.
accentuată a tehnologiei în ultimii 20 - Diferenţe mari între mediul urban şi special în domeniul - Densitatea mică a populaţiei în
de ani. rural în domeniul comunicaţiilor. telecomunicaţiilor mobile. cadrul comunelor din Polul de
- Extinderea foarte mare a sistemului - Creşterea ritmului de dezvoltare a creştere Timişoara conduce la costuri
de telefonie mobilă. infrastructurii specifice a sectorului mari ale infrastructurilor de
- Introducerea fibrei optice pe liniile de telecomunicaţii. telecomunicaţii
de 110 kV, ceea ce permite folosirea - Caracteristicile pozitive ale
lor şi pentru telecomunicaţii. consumatorilor – deschiderea către
- Dinamica accelerată a numărului de servicii inovative.
conexiuni broadband.
- Rata ridicată a reţelelor CaTV.

3. Căi de comunicaţie şi transport


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Reţea rutieră
- Situarea polului de creştere la - Drumuri naţionale subdimensionate - Construirea de autostrăzi şi drumuri - Alocarea de resurse financiare
extremitatea vestică a ţării, la în raport cu nevoile de trafic. expres, conform PATN Secţiunea I reduse pentru sistemul de transport.
intersecţia principalelor trasee rutiere - Inexistenţa unui plan de amenajare Reţele de transport - Alocări bugetare naţionale

Întocmit: 10
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

de intrare dinspre Uniunea periurbană – necorelare între reţeua - Existenţa unor planuri naţionale de insuficiente.
Europeană rutieră din muncipiul Timişoara şi modernizare a reţelei rutiere - Întârzieri în realizarea proiectelor
- Situarea polului într-un judeţ de cea din cadrul Polului de creştere - Finaţări din fonduri UE post aderare prioritare.
granită cu posibilitatea de cooperare - Lipsa inelelor de centură fără de - Modernizarea infrastructurii rutiere
transfrontalieră (Serbia, Ungaria) care se îngreunează traficul în conform strategiei de dezvoltare a
- Poziţia de convergenţă în cadrul interiorul localităţilor judeţului
Euroregiunii DKMT Dunăre- Criş- - Treceri la nivel cu calea ferată ale - Darea în exploatare a podului de la
Mureş – Tisa reţelei rutiere de drumuri naţionale Calafat-Vidin şi oportunitatea
- Situare pe traseul coridorului IV - Treceri la nivel cu calea ferată ale deschiderii unei noi axe rutiere
pan European (autostrada Arad reţelei rutiere de drumuri comunale transeuropene care va fi în relaţie cu
Timişoara finalizată şi Lugoj Deva în - Reţea de drumuri locale polul Timişoara
execuţie) nemodernizate
- Existenţa drumurilor europene E 70 - În comunele periurbane s-au
şi E 671 dezvoltat noi zone rezidenţiale;
- Existenţa reţelei europene de migraţia zilnica a populaţiei produce
transport rutier TEN- R o disfuncţionalitate majora care
- Consecvenţă în timp în planificarea introduce tensiuni mari în trafic
urbanistică a municipiului Timişoara - Lipsa unui management al traficului
– Structură urbană flexibilă radiar- rutier privind sistematizarea rutieră
concentrică din Timişoara
- Densitate ridicată a reţelei de - Lipsa parcărilor pentru auto-
drumuri vehicule face ca uneori traficul rutier
sa se blocheze din cauza opririlor sau
staţionarilor neregulamentare;
Reţeaua feroviară
- Situarea polului de creştere la - Inexistenţa liniilor duble de cale - Modernizarea infrastructurii - Scăderea accentuată a traficului de
extremitatea vestică a ţării, la ferată feroviare conform PATN Secţiunea I mărfuri şi călători şi iminenţa
intersecţia principalelor trasee - Ponderea mică a reţelei electrificate Reţele de transport închiderii unor linii nerentabile;
feroviare de intrare dinspre Uniunea din total reţea feroviară – 14,2% - Finanţări din fondurile europene - Apariţia unor strangulări ale
Europeană - Viteze mici pe reţeaua post aderare circulaţiei rutiere datorită stării
- Situarea polului într-un judeţ de neelectrificată - Posibilitatea transformării reţelei precare a trecerilor la nivel cu calea
granită cu posibilitatea de cooperare - Treceri la nivel cu calea ferată ale dense de căi ferate secundare din ferată;
transfrontalieră (Serbia, Ungaria) reţelei rutiere de drumuri naţionale interiorul Polului de creştere - Preluarea traficului de călători de
- Existenţa coridorului IV pan - Treceri la nivel cu calea ferată ale Timişoara într-o reţea de transport pe liniile secundare feroviare de către

Întocmit: 11
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

European reţelei rutiere de drumuri comunale suburban transportul rutier datorită confortului
- Existenţa reţelei europene de - Amenajări necorespunzătoare a redus pe care îl oferă trenurile de
transport feroviar TEN- F staţiilor şi haltelor călători;
- Situarea Polului de creştere - Soluţii necorespunzătoare de - Creşterea traficului auto greu în
Timişoara pe traseul unei viitoare amenajare a terminalelor intermodale interiorul polului de creştere din
linii feroviare de mare viteză din în municipiul Timişoara cauza reducerii traficului feroviar de
Europa Centrală - Transportul de marfă se desfăşoară mărfuri;
pe reţeua interioară a municipiului - Alocarea de resurse financiare
Timişoara reduse pentru sistemul de transport
- Parc de vagoane cu grad ridicat de feroviar.
uzură pentru trenurile de rang - Alocări bugetare naţionale
inferior. insuficiente.
- Lipsa unei legături feroviare directe - Întârzieri în realizarea proiectelor
cu Ungaria; prioritare.

Transport aerian
- Aeroportul Timişoara – aeroport - Lipsa unui terminal intermodal - Propuneri de dezvoltare la nivelul - Alocarea de resurse financiare
internaţional, al treilea ca importanţă - Nu are acces la reţeaua feroviară terminalului intermodal de transport, reduse pentru sistemul de transport
din România - Servicii curente reduse călători şi marfă feroviar şi aerian.
- Un număr mare de legături directe - Lipsa dotărilor de conducere spre - Conectarea aeroportului la reţeua - Alocări bugetare naţionale
cu Aeroportul “Henri Coandă” din aterizare în condiţii speciale de zbor feroviară, staţii separate de marfă şi insuficiente.
Bucureşti - Lipsa unei linii de transport urban călători - Întârzieri în realizarea proiectelor
- Legături cu destinaţii importante rapid între aeroport şi municipiul - Mărirea capacităţii halelor de prioritare.
din Europa Timişoara procesare a mărfurilor - Aglomerarea platformei de
- Dotare tehnică modernizată recent - Numărul relativ redus de companii - Construirea unei baze pentru staţionare a aeronavelor în perioadele
(acces pentru orice tip de aeronave) aeriene care operează în cadrul servicii tehnice de vârf de trafic.
- Acces rapid la autostrada A1 Arad - aeroportului - Mărirea capacităţii aerogărilor în - Depăşirea capacităţii halelor de
Timişoara - Distanţa mică faţă de alte concordanţă cu cererea procesare a mărfurilor.
aeroporturi naţionale şi internaţionale - Proiect de construcţie a unei linii de - Atingerea limitei de capacitate
(Arad, Belgrad) transport metropolitan între aeroport pentru cele două aerogări.
şi municipiul Timişoara - Aglomerarea parcării auto în
- Servicii de aerotaxi şi poştă rapidă perioada de vârf de trafic.
Căi navigabile

Întocmit: 12
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

- Situare în cadrul Euroregiunii - Colmatarea sectorului navigabil - Dragarea şi reabilitarea Canalului - Alocarea de resurse financiare
DKMT Dunăre - Criş- Mureş – Tisa - Degradarea infrastructurii Bega reduse pentru sistemul de transport
- Canalul Bega face parte din adiacente: maluri, diguri, pontoane, - Reluarea navigaţiei pe Bega naval.
sistemul Rhin – Main – Dunăre porturi, ecluze - Introducerea transportului in comun - Alocări bugetare naţionale
(coridorul de transport pan europen - Lăţime şi adâncime mică a cu vase de tip vaporetto insuficiente.
nr. VII – Constanţa - Canalul Dunăre canalului - Valorificarea potenţialului turistic - Întârzieri în realizarea proiectelor
Marea Neagră – Dunăre – Main - transfrontalier, incluzând piste de prioritare.
Rhin – Portul Rotterdam), făcând cicloturism
posibilă legătura între Marea
Nordului şi Marea Neagră
- Prevederea in PATN a unui port la
Timişoara
Transport public
- Transport public urban diversificat - Transportul public urban nu este - Acoperire teritorială bună cu reţea - Scăderea numărului de utilizatori
şi extins; suficient extins spre comunele de transport în comun; în favoarea transportului individual;
- Transportul în comun electric este periurbane; - Frecvenţa bună a mijloacelor de - Reducerea vitezei de circulaţie din
prioritar (preţ accesibil, nepoluant) - Nu există bandă specială pentru transport în comun; cauza creşterii traficului rutier;
- Reţea dezvoltată de transport în transportul în comun; - Existenţa unor sisteme de - Costul ridicat al reînnoirii parcului
comun (33 de linii de transport cu o - Viteză de circulaţie redusă datorită monitorizare în interiorul de tramvaie;
lungime de 406,7 km) în municipiul blocajelor din centrul oraşului; mijloacelor de transport în comun; - Imposibilitatea actualelor autobuze
Timişoara şi 5 linii metropolitane de - Parc de tramvaie învechit; - Existenţa proiectelor de prelungire şi troleibuze (nearticulate) de a face
transport cu o lungime de 133 km - Lungime redusă a pistelor pentru a transportului public urban spre faţă unei creşteri a numărului de
- Înfiinţarea Asociaţiei biciclete.  unele din comunele suburbane; utilizatori;
Metropolitane de Transport - Existenţa unui proiect de construire
Timişoara; a unei linii de transport public de tip
- Parc reînnoit de autobuze şi metrou (Timişoara–aeroport)
troleibuze;

4. Infrastructura socială şi locuinţele


Invăţământ

Întocmit: 13
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri


- mediu universitar de calitate, foarte - introducerea sistemului de - accesarea de programe cu - constrângeriler financiare
bine dezvoltat (8 universităţi, 40 finanţare per student, în condiţiile finanţare europeană cu scopul introduse de finanţarea per
facultăţi), cu o ofertă educaţională reducerii la jumătate a valorii reale a suplimentării finanţării student pot afecta pe termen
diversificaţă pentru toate ciclurile de alocaţiei bugetare, determină cercetătorilor doctoranzi şi mediu şi lung resursa umană
studii universitare; constrângeri financiare mari; postdoctoranzi, precum şi a (prin blocarea angajărilor în
- număr mare de parteneriate şi acorduri - motivare insuficientă pentru activităţilor specifice; sisetm), calitatea procesului
de colaborare internaţionale, ce oferă atragerea tinerilor competenţi în - popularizarea elitelor din rândul didactic (prin reducerea
stagii de mobilitate academică; învăţământul superior; studenţilor şi tinerilor cercetători, bugetului destinat bazei
- învăţământ preuniversitar cu vechi - scăderea numărului de studenţi; astfel încât să li se ofere materiale şi activităţilor
tradiţii în formarea iniţială, generală şi - reducerea numărului de mobiltăţi perspective sigure de integrare specifice) impietând asupra
profesională internaţionale realizate, ca urmare a socio-profesională atractive; competitivităţii centrului
- existenţa unor licee de prestigiu, cu cuantumului redus al burselor - creşterea preocupării pentru uiversitar, în contextul
forţă de atracţie care depăşeşte aria asigurate de organismele naţionale asigurarea unei formări concurenţial inetrnaţional;
polului de creştere Timişoara şi în condiţiile absenţei resurselor universitare de calitate, pentru - migrarea tinerilor
- pluralism educaţional (învăţământ financiare disponibile pentru atragerea unui număr mai mare de universitari şi cercetători în
clasic / alternativ, în limbile română, suplimentarea de către universităţi a studenţi; străinătate, în urma
germană, maghiară, sârbă şi limbi de acestora; - accesarea, de către mediul mobilităţilor inernaţionale;
circulaţie internaţională); - inexistenţa unui cadru legislativ social-economic, a unor programe - migrarea elitelor şcolare
- alternative educaţionale Freinet, Step care să faciliteze încadrarea part cu finanţare europeană vizând pentru a urma licee şi
by Step etc; time a studenţilor în muncă; stimularea angajării absolvenţilor; universităţi în străinătate;
- învăţământ diversificat, numeroase - spaţii de cazare insuficiente pentru - promovarea parteneriatelor - dispariţia interesului
domenii de specializare; studenţi; public-privat în susţinerea tinerilor bine pregătiţi de a
- indici superiori mediei naţionale; - nivelul modest de salarizare în ameliorării condiţiilor materiale urma cariera didactică;
- constituirea structurilor de facilitare a învăţământul preuniversitar; ale procesului de învăţământ; - creşterea ratei de părărsire a
participării unor actori multipli - - subfinanţarea cronică a - crearea de parteneriate naţionale sistemului de învăţământ
organizaţii ale părinţilor, reprezentanţi învăţământului preuniversitar, ceea şi internaţionale de schimb de preuniversitar de către
ai mediului social-economic - la ce determină: bune practici educaţionale; cadrele didactice de calitate;
fundamentarea cifrei de şcolarizare şi a - absenţa materialului didactic- - accesarea de progrmae cu - accentuarea scăderii
direcţiilor de dezvoltare a suport în cele mai multe lecţii finanţare europeană pentru calităţii procesului de
învăţământului; conferă un caracter stereotip- perfecţionarea cadrelor didactice învăţământ;
expozitiv, conducând la prezenţa în metodele de învăţare activă; - renunţarea la absolvirea

Întocmit: 14
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri


pasivă în clasă a elevilor şi la - accesarea de programe cu studiilor liceale din partea
ineficienţa demersului didactic; finanţare europeană în scopul elevilor care nu-şi permit
- număr mare de elevi per computer consilierii şcolare şi profesionale a costurile deplasării zilnice
şi uzura avansată a computerelor din elevilor şi părinţilor, în scopul sau cazării în municipiu;
dotarea şcolilor; creşterii interesului pentru - creşterea proporţiei elevilor
- dotarea insuficientă cu laboratoare; formarea şcolară şi profesională; cu nivel scăzut de pregătire
- grad ridicat de uzură a aparaturii - transformarea liceelor tehnice în şcolară şi formare;
din laboratoare; şcoli profesinale, cu accent pe - perpetuarea incapacităţii
- dotare insuficientă cu biblioteci; pregătirea de specialitate; financiare şi organizatorice a
- spaţii insuficiente destinate - stabilirea de parteneriate cu statului român de a asigura
învăţământului preuniversitar, ceea unităţile economice de profil; un sistem de învăţământ
ce duce la necesitatea efectuării finanţat corespunzător şi care
orelor de curs după amiaza sau la să încadreze elevii într-un
utilizarea laboratoarelor drept săli program de activtăţi
de clasă; curriculare şi extracurriculare
- număr mare de elevi per cadru în intervalul orar 8-17 va
didactic (raportat la media determina un nivel modest de
europeană); pregătire pentru o bună parte
- nivelul scăzut de promovabilitate din tânăra generaţie.
la examenul de bacalaureat şi
situarea sub media naţională;
- rezultate slabe la examenele de
evaluare naţională;
- slaba implicare a părinţilor în
parcursul şcolar şi profesional al
propriilor copii;
- slaba calitate a formării
profesionale în liceele cu profil
tehnic;
- ponderea mare a clădirilor care
necesită reparaţii;

Întocmit: 15
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri


- insuficiente spaţii de cazare pentru
elevi;
- inexistenţa unui sistem de
transport şcolar la nivelul PCT;
- numărul de locuri în unităţile de
învăţământ preşcolar din zona de
influenţă nu acoperă necesarul
zonei;
- ofertă redusă de programe after şi
before school;
- costuri ridicate ale programelor
after şi before school;

Sănătate
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri
- infrastructură sanitară extinsă şi - concentrarea echipamentelor - accesarea programelor cu - nefinalizarea lucrărilor iniţiate din
complexă în Municipiul performante într-un număr fianţare europeană şi/sau fonduri europene, în caz de sistare a
Timişoara; restrâns de unităţi din municipiul naţională destinate reabilitării şi finanţării din partea statului român;
- capacitate mare de spitalizare Timişoara; extinderea clădirilor, respectiv - diminuarea gradului de utilizare a
pentru patologii diverse; - ponderea mare a echipamentelor dotării cu echipamente a unităţilor spitalelor din municipiul Timişoara,
- existenţa unor structuri învechite, a clădirilor şi medicale; în favoarea altor centre urbane, cu
complexe de asistenţă medicală instalaţiilor degradate; - eficientizarea colaborării dintre consecinţe asupra bugetelor, pe
de urgenţă; - dispersia secţiilor unor spitale în Casa Naţională de Asigurări şi termen mediu şi lung;
- număr ridicat de medici înalt spaţiul urban; unităţile de sănătate; - creşterea morbidităţii;
calificaţi, pentru patologii diverse, - calitate scăzută a serviciilor - includerea disciplinei Educaţie - migrarea unui număr tot mai mare
în Municipiul Timişoara; medicale în unităţile sanitare de pentru sănătate în lista de specialişti din sistemul public de
- existenţa unităţilor de stat, urmare a fondurilor disciplinelor opţionale oferite de sanatate;
învăţământ superior cu tradiţie, în insuficiente pentru medicamente învăţământul gimnazial şi liceal; - concentrarea specialiştilor, ca
domeniul medical; şi materiale şi a personalului cu - multiplicarea programelor de număr şi timp de lucru, în unităţile
- existenţa unor echipamente pregătire medie insuficient; screening naţional pentru private şi dezechilibrarea sistemului
performante pe raza municipiului - costurile ridicate ale serviciilor patologiile cu incidenţă crescută; public de sănătate;

Întocmit: 16
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Timişoara; de sănătate din sectorul privat; - intensificarea supraveherii de - creştea presiunii asupra unităţilor
- numeroase unităţi sanitare - nivel modest de salarizare în către organismele abilitate (CJAS, sanitare din municipiu;
private în municipiul Timişoara; sistemul sanitar; ITM) a respectării de către - epuizarea din ce în ce mai rapidă a
- proceduri greoaie de angajare în medicii de familie şi angajatori a bugetelor unităţilor sanitare şi CJAS,
sistemul public de sănătate; obligativităţii evaluării periodice în urma multiplicării numărului
- infrastructură de sănătate foarte a stării de sănătate a pacienţilor, bolnavilor ce necesită investigaţii şi
slab dezvoltată în comunele din respective a angajaţilor, în tratamente costisitoare.
zona de influenţă, ca număr de conformitate cu contractual-cadru
uităţi, tipologie, dotare şi număr dintre CJAS şi medicii de familie,
de cadre; respective cu Legea 19/2006.
- slaba profilaxie a bolilor;
- incidenţă mare a patologiilor
cardiace, de nutriţie, pulmonare şi
oncologice;

Asistenţă socială
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri
- existenţa, în Municipiul Timişoara, a - resursele umane şi materiale - organizarea de programe - nefinalizarea proiectelor
unor structuri destinate prestării de insuficiente pentru asigurarea de educaţionale cu conţinut civic, cu finanţare europeană
servicii sociale complexe, adresate unor servicii sociale pentru grupurile-ţintă; inclusiv promovarea voluntariatului câştigate, ca urmare a
grupuri-ţintă diverse (copii, părinţi, - buget redus pentru asigurarea şi a iniţiativelor asociative în întârzierii achitării
vârstnici, persoane cu venituri mici, cu beneficiilor sociale reglementate prin domeniul asistenţei sociale; contribuţiei proprii;
handicap, persoane fără adăporst etc.); lege; - accesarea de programe cu finanţare - diminuarea calităţii
- derularea de proiecte cu finanţare - nivel modest al acţiunilor care să europeană destinate înfiinţării de conţinutului social al unor
europeană pentru extinderea, vizeze integrarea social-economică a structuri care să presteze servicii cartiere prin accentuarea
modernizare şi înfiinţarea de persoanelor defavorizate; sociale, respectiv să asigure formare aspectelor legate de riscul
structuri de servicii sociale; - în mediul rural, asistenţa socială se profesională a categoriilor social, abandonul şcolar,
- existenţa învăţământului universitar reduce, de cele mai multe ori, la defavorizate. delincvenţă juvenilă,
dediact formării de specialişti în realizarea, de către angajaţii cerşetorie, vagabondaj, în
domeniul asistenţei sociale; primăriilor a demersurilor zonele defavorizate.
- existenţa, în Municipiul Timişoara, administartive necesare obţinerii de
de furnizori privaţi de servicii beneficii sociale de către potenţialii

Întocmit: 17
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

sociale, acreditaţi; beneficiari;


- realizarea de colaborări între - inexistenţa prestatorilor de servicii
diverşii prestatori de asistenţă şi sociale – publici sau privaţi - în zona
servicii sociale. de influenţă a Municipiului
Timişoara.

Locuirea
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri
- suprafaţa medie locuibilă mare, în - numărul mare al unităţilor de - reabilitarea structurilor de habitat - agravarea situaţiei
principal în locuinţele noi; habitat colectiv cu calitate slabă a colectiv prin programele naţionale; fondului locativ din
- fond de locuinţe divers; locuirii; - reinvestirea cladirilor abandonate imobilele colective şi
- politici locale de rezolvare a - suprafaţă locuibilă mică şi (industriale sau şi militare) cu diminuarea ofertei de
problemelor de locuire (pentru compartimentată defectuos, în funcţii sociale (şcoli, grădiniţe, locuinţe ieftine pentru tineri;
mansardare şi reabilitare - se acordă blocurile construite în perioada biblioteci, centre de cultură) sau - reducerea ritmului de
facilităţi fiscale); comunistă; rezidenţiale; ocupare a noilor clădiri, în
- conturarea, în comunele din zona de - stare avansată de uzură a - parteneriat public-privat pentru absenţa facilităţilor de
influenţă, a unor zone rezidenţiale de instalaţiilor tehnice şi edilitare; realizarea unor zone rezidenţiale de creditare adaptate
case individuale; - izolaţii termice şi fonice de calitate habital colectiv de nivel superior, contextului actual de criză
- suprafeţe mari de locuit în cartierele slabă; destinat tinerilor specialişti; economică;
istorice; - nerealizarea lucrărilor curente de - încadrarea zonelor rezidenţiale în - nerealizarea unei strategii
- rezerva de spaţiu locuibil din întreţinere a clădirilor; planurile urbanistice zonale şi coerente de dezvoltare
comunele din zona de influenţă, la - existenţa zonelor de blocuri, cu asigurarea coerenţei morfo- urbanistică, la nivelul PCT,
preţuri mai accesibile, pe măsura densitate construită mare; funcţionale a acestora pe baza unei poate genera învecinări
îndepărtării de oraş; - insuficienta dotare a unor cartiere viziuni comune în cadrul polului de inadecvate (dezvoltarea de
- conservarea şi consolidarea multor cu unităţi de învăţământ, sanitare, creştere; zone industriale sau noduri
cartiere cu habitat individual în spaţiul pieţe, spaţii verzi; - localizarea unor instituţii publice de transport în proximitatea
urban, cu condiţii de viaţă de calitate - costul ridicat al cheltuielilor de (administrative, sanitare, culturale) zonelor rezidenţiale).
ridicată; întreţinere; în proximitatea acestor zone - desfăşurarea de proiecte
- creşterea ponderii locuinţelor renovate - proximitatea zonelor industriale în rezidenţiale poate stimula punctuale poate scădea
şi/sau reabilitate în mediul rural al raport cu zonele de locuit; integrarea lor în spaţiul relaţional al interesul localizării în
polului, îndeosebi în satele uşor - criza de locuinţe sociale; polului de creştere; cartiere cu caracter în
accesibile. - calitate slabă a locuirii în clădirile - reabilitarea centrului cartierului general dezagreabil ca

Întocmit: 18
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri


de patrimoniu; Cetate, cu transformarea a 10 aspect şi calitate a vieţii;
- dezvoltarea neplanificată a noilor străzi în spaţii pietonale, poate - chiriile ridicate pot
zonele rezidenţiale, ceea ce a dus la duce la gentrificarea centrului descuraja ocuparea spaţiilor
caracterul haotic al peisajului urban istoric; reabilitate din clădirile
şi la o calitate slabă a locuirii, - accesarea de fonduri europene istorice;
- absenţei reţelelor edilitare şi pentru rezolvarea problemelor - reducerea dinamicii
stradale, a serviciilor publice; tehnico-edilitare ale clădirilor de rezidenţiale din comunele
- accesului dificil înspre oraş, patrimoniu; din zona de influenţă din
- slabei racordări la sistemul de - parteneriat public-privat pentru cauza infrastructuri tehnico-
transport în comun; reabilitarea clădirilor istorice, care edilitare slab/incomplet
- deficienţelor în asigurarea ar putea deveni foarte atractive dezvoltate, respectiv a
securităţii; pentru tinerii cu profesii liberale legăturilor deficitare cu
- lipsa unor programe adecvate de (care preferă să locuiască în zona oraşul, ca raport distanţă-
locuinţe sociale şi locuinţe pentru centrală) sau ca sedii de firme. timp, a calităţii proaste a
tinerii specialişti, în măsură să - creşterea calităţii echipării lucrărilor efectuate, în ciuda
contribuie la atragerea şi fixarea edilitare prin accesarea de către concurenţei;
forţei de muncă, îndeosebi a celei comunele din zona de influenţă a
tinere, cu pregătire superioară. unor finanţări naţionale şi
europene.

5. Patrimoniul cultural, natural, turismul, agrementul şi sportul


Patrimoniul cultural

Întocmit: 19
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri


- valoarea deosebită şi bogată a - stadiul avansat de degradare şi stare - potenţialul turistic deosebit, - concurenţă puternică din
patrimoniului cultural, mobil, imobil necorespunzătoare a unor obiective şi pluralismul etno-cultural; partea ţărilor vecine;
şi imaterial la care se adaugă noile a numeroase elemente din - potenţial turistic ridicat al - posibilitatea pierderii
descoperiri arheologice; patrimoniul cultural-istoric; centrului istoric Timişoara; competiţiei pentru
- conservarea morfostructurii şi - patrimoniu cultural naţional - valorificare mai bună a obţinerea de către
arhitecturii centrului istoric “Cetate”, nevalorificat; turismului prin îmbunătăţirea Timişoara a titlului de
supus reabilitării, principalul punct de - desfăşurarea unor festivaluri de accesului la locaţiile de interes Capitală Culturală
atracţie al Polului de Creştere – amploare în aceeaşi perioadă (de ex. turistic; Europeană, urmare a
obiectiv de patrimoniu cultural şi în 2014: Festivalul Inimilor, Jazz TM - turiştii străini manifestă interes concurenţei altor poli de
turistic de rang înalt, nucleu urban şi Festivalul de Jazz de la Gărâna); în special pentru circuitele creştere: Cluj Napoca, Iaşi,
major de convergenţă a fluxurilor - caracterul limitat al relaţiilor dintre turistice culturale tematice; Craiova, Alba Iulia şi Arad;
turistice; instituţiile culturale şi operatorii în - candidatura oraşului Timişoara - pierderea identităţii
- existenţa altor numeroase obiective turism; la titlul de Capitală Culturală culturale în procesul
de patrimoniu cultural şi istoric în - promovare slabă a patrimoniului Europeană în anul 2021; globalizării;
cartierele Fabric şi Iosefin; cultural-istoric şi industrial; - identificarea nevoilor culturale, - supraaglomerarea
- gama largă de festivaluri şi - Timişoara nu are un brand cultural; a structurii şi dimensiunii ofertei evenimentelor culturale;
manifestări cultural-artistice consacrate - lipsa unor proiecte privind culturale a PID-ului; - lipsa de sprijin din partea
(Zilele Cetăţii, Bega Bulevard, retrocedarea şi conservarea - formularea politicilor publice autorităţilor centrale pentru
Festivalul Inimilor, Festivalul de monumentelor de arhitectură cu culturale bazate pe participarea conservarea, întreţinerea,
JazzTM, Festivalul Baroc, Zilele fonduri europene; activă ; restaurarea şi punerea în
Timişoarei, Ruga Timişoarei, - insuficienta mediatizare a - intensificarea schimburilor valoare a patrimoniului
Festivalul Berii, Festivalul Vinului, manifestărilor şi a evenimentelor culturale între Timişoara şi cultural local şi naţional.
Festivalul de dans contemporan, culturale pe plan naţional şi extern. oraşele înfrăţite;
Timisoara muzicală, Festivalul de - lipsa unor case memoriale - Polul de Creştere Timişoara –
Operă şi Balet, Festivalul PLAI, amenajate ca puncte de vizitare, care Pol de destinaţie turistică;
Festivalul Internaţional de film etc); să diversifice oferta turistică în - creşterea gradului de implicare a
- organizarea a numeroase domeniul culturii. tinerilor în crearea unei imagini
evenimente culturale în comunele culturale atractive a Timişoarei;
periurbane ale polului, care - promovarea unor circuite
completează oferta culturală a tematice care să valorifice
municipiului Timioara patrimoniul cultural-istoric şi

Întocmit: 20
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri


- resursă umană bine pregătită în totodată să integreze principalele
mediul universitar timişorean care evenimente culturale;
poate contribui la valorificarea - integrarea circuitelor tematice şi
patrimoniului cultural–istoric şi a a obiectivelor turistice în
edificiilor religioase. itinerarii culturale europene.

Patrimoniul natural
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri
- zonă cu complexitate mare de resurse - procesul de despădurire afectează - conservarea şi valorificarea - distrugerea habitatului
naturale şi arii protejate (Arboretumul activităţile turistice; ariilor naturale din zonă în natural al unor specii de
de la Bazoş – unic în ţară, face parte - lipsa de viziune în modelarea vederea exploatării acestora ca plante şi animale prin
din Asociaţia Internaţională a estetică şi exploatarea peisagistică a atracţii turistice (Pădurea Verde, extinderea activităţilor
Grădinilor Botanice – Situri Natura multor componente ale malurile Timişului şi ale umane;
2000; patrimoniului natural; Canalului Bega, băile termale de - degradarea siturilor
- importante resurse de apă geotermală; - starea avansată de degradare a la Sînmihaiu German, Pişchia, naturale prin abandon şi/sau
- habitat natural pentru specii de păsări; complexului peisagistic al Dudeştii Noi etc); exploatare haotică, poluare
Arboretumului de la Bazoş. cu deşeuri etc.

Turism şi agrement
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri
- Timisoara este un centru de mare - turismul de agrement este - valorificarea mai bună a - valorificarea insuficientă
atractivitate pe plan intern şi insuficient dezvoltat în Polul de turismului prin îmbunătăţirea a potenţialului turistic al
internaţional (în special pentru turismul Creştere Timişoara (durata medie a accesului la locaţiile de interes Polului de Creştere
de afaceri, târguri, reuniuni, congrese, sejurului este de 2,03 zile în 2013); turistic; Timişoara;
turism cultural, turism etnic-de vizitare, - lipsa unui concept unitar, a unei - potenţial de dezvoltare de-a - investiţii scăzute î
gastronomic, legat de evenimente strategii de marketing turistic lungul Canalului Bega: o domeniul turismului;
culturale religioase etc; eficiente în promovarea turismului; structură pentru ciclism, role, - imaginea relativ deficitară
- artă culinară specifică regiun - lipsa unui teren de golf în zona diverse alte activităţi, precum a României pe plan
multietnice, produse tradiţionale, naturale rurală a Polului de Creştere plimbări, jogging şi excursii cu internaţional (în special

Întocmit: 21
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri


- recunoaşterea folclorului şi a Timişoara; vaporul, în acelaşi timp stabilind european);
tradiţiilor acestei zone multietnice; - slaba popularizare a atracţiilor o legătură între centrul oraşului şi - toleranţă ridicată faţă d
- existenţa suprafeţelor împădurite în turistice din zona rurală a Polului de peisajele naturale din aşezările construcţiile ilegale ridicate î
teritoriul periurban (pădurile Giroc, Creştere Timişoara; rurale; vecinătatea unor monument
Bazoş, Pişchia etc.) şi a cursurilor de - în judeţul Timiş există un singur - convergenţe de interese pentru şi clădiri de patrimoniu di
apă (Timiş, Bega), cu mare potenţial de hotel care să ofere condiţii de cinci dezvoltarea turismului, condiţii zona centrală a Timişoarei;
valorificare pentru turismul de stele în comuna Săcălaz (închis din favorabile pentru practicarea unei - concurenţă mare din
agrement, la Albina, Şag, Ghiroda, anul 2011) şi o pensiune de cinci game variate de turism la nivelul partea municipiului Arad.
Pişchia etc.); margarete la Dumbrăviţa; polului de creştere, turism de
- prezenţa în nord-estul oraşului a - nu există spaţii de parcare afaceri, turism de târguri şi
trupului forestier Pădurea Verde, cu suficiente în jurul monumentelor şi evenimente, turism de tranzit,
muzeul satului bănăţean, grădina al unităţilor de cazare de tip hotel turism cultural, turism medical şi
zoologică şi campingul (cu utilităţi), din centrul oraşului, mai ales pentru educaţional, de recreere şi
situate la doar 3 km de centrul oraşului; autocare cu turişti; agrement, polivalent, de
- legăturile cu şvabii plecaţi în - promovare turistică insuficientă cumpărături, etnic de vizitare,
Germania sau Austria – o bună sursă de (indicatoare de semnalizare, pe site- religios, urban, tratament balnear,
diseminare a potenţialului turistic al urile autorităţilor locale, broşuri, tabere de copii şi tineri, etnografi,
Polului de Creştere Timisoara; pliante) pentru obiectivele turistice; cinegetic şi de pescuit sportiv,
- lipsa sau slaba calitate a gastronomic etc;
infrastructurii specifice activităţilor - clima ca resursă turistică,
turistice acolo unde există un benefică pentru desfăşurarea
potenţial ridicat de resurse naturale activităţilor turistice (temperatura
(Pişchia, Pădurea Verde, Bazoş, medie multianuală 11C);
Şag, Albina); - acces relativ uşor la resursele
- lipsa infrastructurii specifice – turistice – autostradă, drum
drumuri de acces, structuri turistice european, aeroport internaţional,
de primire; cale ferată).

6. Calitatea factorilor de mediu


Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri

Întocmit: 22
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri


Spaţii verzi
- suprafaţa de spaţii verzi este de 37,60 mp în - veri secetoase şi toride cu umiditate - completarea şi modificarea - investiţii scăzute în
Timişoara; atmosferică redusă; legislaţiei locale în protecţia amenajarea şi modernizarea
- climatul cu influenţe sub-mediteraneene a - tergiversarea retrocedării mediului; parcurilor şi scuarurilor din
creat posibilitatea adaptării unor specii de terenurilor virane din oraş, ducând la - reamenajarea şi modernizarea Timişoara;
arbori şi arbuşti din zone cu climat mai cald, imposibilitatea întreţinerii şi Grădinii Botanice din Timişoara; - plantarea spaţiilor verzi cu
ceea ce a dus la o biodiversitate bogată şi un amenajării acestora ca parcuri sau - întregirea inelului verde format de specii de arbori şi arbuşti
patrimoniu natural şi peisagistic valoros; scuaruri; perdeaua forestieră de protecţie în nepotriviţi climatului
- existenţa perdelei forestiere de protecţie; - legislaţia restrictivă privind partea de sud a oraşului; Timişoarei şi nepotriviţi cu
- existenţa legislaţei locale în protecţiei cumpărarea de terenuri de către - crearea unei centuri verzi în jurul concepţia peisagistică;
mediului prin limitarea defrişărilor ţi protecţia administraţiile publice locale, Aglomerării Urbane Timişoara - reducerea suprefeţei de
unor arbori deosebiţi; ducând la imposibilitatea cumpărării (metropolă). spaţii verzi;
- existenţa Cadastrului Verde al Municipiului de teren în sudul oraşului în vederea
Timişoara din 2004; finalizării perdelei de protecţie
- existenţa Strategiei de dezvoltare a spaţiilor forestieră;
verzi din Municipiul Timişoara 2010-2020; - încetinirea ritmului de modernizare
- păstrarea şi modernizarea salbei de parcuri a parcurilor şi scuarurilor din
istorice de pe malul Canalului Bega; Timişoara;
- amplasarea la câmpie a localităţilor din polul - lipsa perdelei forestiere de protecţie
de creştere Timişoara a dus la apariţia de spaţii în partea de sud a oraşului;
verzi generoase de o parte şi de alta a şoselelor
(10-15 m lăţime pe o parte);
- amenajarea peisagistică a malurilor Canalului
Bega;
Calitatea aerului - existenţa unui parc auto mai mare,
- spălarea străzilor cu soluţie biologică EKO creşterea acestuia în 15 ani este de la - întregirea centurii de ocolire a - deschiderea în acelaşi timp
Accel pentru fixarea prafului, reducerea şi 30.000 de maşini la 117.000 de oraşului; a unui număr mare de
chiar eliminarea mirosurilor neplăcute sau a maşini; - întregirea inelelor 3 şi 4; şantiere;
gazelor nocive (NH3, H2S, CH4); - capacitatea redusă de absorbţie a - întregirea inelului format de - creşterea poluării
- efectuarea de controale tematice periodice traficului auto de infrastructura perdeaua forestieră de protecţie; industriale;
privind monitorizarea şi evaluarea calităţii rutieră; - conectarea centurii oraşului la - insuficienţa fondurilor
aerului la organizările de şantier, lucrări autostrăzi: Timişoara - Arad şi pentru retehnologizarea
edilitar-gospodăreşti etc. Timişoara – Lugoj; unităţilor industriale ce
- retehnologizarea sistemului de termoficare - reducerea cantităţii de pulberi poluează atmosfera;

Întocmit: 23
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri


din municipiul Timişoara, în vederea creşterii suspendabile şi sedimentabile prin
eficienţei în alimentarea cu căldură urbană şi instalarea în punctele de risc a unor
reducerea noxelor emise de cele două CET-uri echipamente de filtrare a aerului;
din Timişoara;
- existenţa arborilor şi a gardurilor vii pe
aliniamentele stradale cu rol de reducere a
temperaturilor ridicate din timpul verii cu 3-
5°C şi de a reţine praful;
Calitatea apei - accesul redus al populaţiei din
- existenţa mai multor cursuri de apă care comunele Polului de creştere - realizarea infrastructurii de apă în
formează bazinul hidrografic Bega – Timiş; Timişoara, la sistemele centralizate toate localităţile Polului de creştere
- existenţa staţiei de tratare a apei Bega de apă şi canalizare în comparaţie cu Timişoara; - deversările necontrolate
modernizată prin fonduri ISPA; ţările din Uniunea Europeană; - finalizarea înlocuirii conductelor de sau poluările accidentale în
- existenţa staţiei de epurare a oraşului; apă şi de canalizare în Timişoara; reţeaua de canalizare;
- existenţa a trei niveluri de control a calităţii
apei;
- monitorizarea tuturor categoriilor de ape
uzate din municipiul Timişoara;
- prelevarea şi analizarea săptămânală a
probelor de apă potabilă de la 32 de puncte de
control din oraş, pentru 20 parametri de
calitate;
- 2 staţii de epurare apei potabile subterane:
Urseni şi Ronaţ;
Gestionarea deşeurilor - creşterea cantităţii de deşeuri
- implementarea Planului de management municipale şi asimilabile din comerţ, - realizarea unei staţii de compostare
integrat al deşeurilor solide; industrie, instituţii; a deşeurilor vegetale şi de producere
- sistarea depunerii de deşeuri menajere la - nu este organizat un sistem de a biogazului; - neconformarea cu cerinţele
Deponeul Parţa-Şag şi demararea procedurii gestionare a deşeurilor din - realizarea unui sistem de gestionare Directivelor UE;
de închidere al acestuia; construcţii şi demolări; a deşeurilor din construcţii şi - fonduri bugetare locale
- închiderea gropilor de gunoi comunale din - nu există staţie de compostare sau demolări; reduse;
localităţile Polului de creştere Timişoara: instalaţii de producere a biogazului - poluarea mediului datorită
Bucovăţ, Giarmata, Orţişoara, Pişchia; - nu s-a dezvoltat o piaţă de depozitării
- colectarea gunoiului menajer şi a colectării desfacere pentru compost; necorespunzătoare a

Întocmit: 24
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri


selective sunt asigurate în Timişoara şi în 9 - în zona comunei Dumbrăviţa există deşeurilor menajere, a celor
comune ale Polului de creştere Timişoara de o acumulări de radionuclizi din seriile toxice şi a celor periculoase;
singură societate; natural ale uraniului şi thoriului;
- colectarea selectivă a deşeurilor în 9 localităţi
ale Polului de creştere Timişoara (pe lângă
municipiu): Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Giroc,
Ghiroda, Moşniţa Nouă, Remetea Mare,
Sânmihaiu Român, Săcălaz şi Şag;
- punerea în funcţiune a deponeului de deşeuri
ecologice de la Ghizela;
- punerea în funcţiune a Staţiei de sortare a
deşeurilor municipale;
- existenţa a 4 centre de colectare pentru
deşeuri de echipamente electrice şi electronice;
- tratarea deşeurilor periculoase prin
incinerare; - trecerea căii ferate prin oraş;
Zgomotul - parc vechi de tramvaie;
- întocmirea în anul 2007 a hărţilor de zgomot - lipsa centurii în partea de sud a - întregirea centurii de ocolire a
pentru traficul rutier, feroviar şi tramvaie, oraşului; oraşului;
unităţi IPPC (instalaţii în care se desfăşoară - număr redus de piste de biciclete; - întregirea inelelor de circulaţie 3 şi
activităţi care pot produce impact semnificativ 4; - creşterea incidenţei bolilor
asupra mediului) şi trafic aerian; - ridicarea căi ferate pe estacadă şi cauzate de numărul crescut
- principala măsură luată în urma întocmirii amplasarea de panouri de decibeli (afectarea
planurilor de reducere a zgomotului, a fost fonoabsorbante; aparatului auditiv etc.);
plantarea de arbori şi arbuşti pe aliniamentele - isonorizarea faţadelor clădirilor
stradale din Timişoara; care se află poziţionate pe arterele
- actualizarea hărţilor de zgomot în anul 2012; mari de circulaţie;
- repararea în mare parte a drumurilor din - amenajarea de noi piste de
municipiu; biciclete;
- refacerea suprastructurii căi de rulare pentru - înlocuirea şi înnoirea treptată a
tramvaie; parcului de vagoane de tramvaie;
- construirea de benzi noi pentru biciclete; - înlocuirea terasamentului liniilor de
- modernizarea intersecţiilor; cale ferate de tramvaie;
- limitarea vitezelor pe anumite artere de - utilizarea unui asfalt cu proprietăţi

Întocmit: 25
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri


circulaţie; fonoabsorbante ridicate;
- pentru protejarea zonei istorice a municipiului - crearea de zone de protecţie verzi
prin restricţionarea accesului autovehiculelor cu pe aliniamentele stradale formate din
gabarit mare în zona centrală; arbori şi gard viu;
- modernizarea bazei transportului în comun
cu tramvaie şi autobuze mai silenţioase;

7. Audit administrativ
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri
- PMT are o structura organizatorică - dificultăţi de comunicare între - extinderea descentralizării - instabilitatea politică,
complexă, fapt ce contribuie la diferitele compartimente funcţionale şi administrative generatoare de conflicte
eficientizarea activităţii instituţiei şi între structurile administraţiei publice - creşterea nivelului de informatizare şi potenţiale blocaje la
implementarea unor politici administrative locale; al primăriilor de comună nivelul administraţiei
performante şi eficiente. - dificultăţi în activitatea administrativă - o mai bună cooperare între publice locale
- nivel ridicat de informatizare al PMT şi al şi în colaborarea interinstituţională, instituţiile publice la nivel local şi - blocarea procesului de
primăriilor din comunele dezvoltate (Giroc, datorate structurii organizatorice mai judeţean, fără a se ţine seama de descentralizare la nivel
Dumbrăviţa, Ghiroda etc.). puţin complexe la nivelul primăriilor divergenţele de ordin politic naţional
- sistemele informatizate din PMT contribuie la de comună - cadru legislativ mai normativ - funcţionarea deficitară a
îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea - nivelul scăzut de informatizare al pentru constituirea şi funcţionarea polului ca urmare a
serviciilor oferite cetăţenilor, maximizarea primăriilor cu performanţe economice polilor de creştere. lipsei de deschidere
eficienţei, creşterea transparenţei: Sistemul modeste din polul de creştere - extinderea în viitor a polului de pentru realizarea de
Municipal de informare a cetăţenilor - numărul redus al personalului, în cazul creştere, prin aderarea şi a altor proiecte comune.
(Kiosk.connect, panouri informative cu afişaj anumitor primării din polul de creştere. comune/oraşe din zona de influenţă. - neglijarea polului şi a
electronic, Platforma SEED - Speeding Every - lipsa viziunii unitare asupra unui - afirmarea spiritului co-participativ regiunii sale în
European Digital); Sistemul informaţional de portofoliu comun de proiecte de în realizarea proiectelor de strategiile sectoriale de
plată a taxelor şi impozitelor locale; Portalul dezvoltare la nivelul polului de dezvoltare ale polului. dezvoltare social-
web al PMT (Portal.connect); Sistemul de creştere. - promovarea unor politici economică la nivel
management al documentelor (Dox.connect); - gestionarea încă ineficientă a administrative coerente de naţional
Call Center-ul. resurselor bugetare, datorită lipsei unei dezvoltare durabilă
- creşterea continuă a bugetului PMT în liste clare de priorităţi, bazate pe - promovarea de către administraţiile
perioada 2011-2013, ajuns la peste un criteriul capacităţii de antrenare a locale a programelor integrate de
miliard de lei în 2013, fapt care reflectă o investiţiilor publice. valorificare a potenţialului de

Întocmit: 26
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2020
Polul de Creştere Timişoara

bună capacitate a comunităţii de a face faţă - insuficienta preocupare pentru a poziţie al polului (prin exploatarea
crizei economico-financiare şi de a fixa îndeplini criteriile specifice unei inteligentă a viitoarelor
resurse de dezvoltare în plan local. aglomeraţii prietenoase cu cetăţenii săi, infrastructuri performante de tranzit
- creşterea constantă în ultimii 3 ani a cu vizitatorii şi cu mediul. şi acces)
bugetelor UAT rurale din aria de influenţă - lipsa unei strategii coerente de aplicare - consolidarea la nivelul
a Timişoarei, reflectare a capacităţii a principiilor şi soluţiilor smart în administraţiei locale a cooperării
oraşului de a antrena dezvoltarea spaţiilor dezvoltarea locală (smart city, smart regionale în cadrul Euroregiunii
periurbane pe catre le polarizează. community). DKMT
- PCT, pol administrativ şi economic de - insuficienţa resurselor pentru a asigura - promovarea la nivel naţional a
remarcabilă forţă, care gestionează bugete o administraţie modernă şi eficientă, politicilor bazate pe principiile şi
locale de cca 1,2 miliarde de lei anual, care să maximizeze satisfacţia practicile dezvoltării urbane
aflate în evoluţie ascendentă. cetăţenilor în relaţia cu autorităţile şi inteligente
cu spaţiul public.

Întocmit: 27
Primăria Municipiului Timişoara, Direcția Dezvoltare ;
Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Geografie – CDR-START