Astmul bronsic este una din cele mai frecvente afectiuni cronice, caracterizata

prin inflamatia cronica a cailor aeriene ce determina limitarea fluxului de aer,

reversibila.
In Europa, aproape 30 milioane de persoane sufera din cauza astmului,
prevalenta bolii fiind in continua crestere, cu precadere in randul populatiei
pediatrice (intr-o clasa cu 30 copii 2 - 3 dintre ei au astm).
Astmul poate sa apara la orice varsta, dar cel mai frecvent apare inca din
copilarie. Mostenirea genetica poate sa joace un rol important. La copii, baietii au
un risc aproape dublu sa faca astm, comparativ cu fetitele; diferentele intre sexe
dispar, pe masura inaintarii in varsta.
Prevalenta astmului bronsic in Romania (estimata) este intre 4 - 6 %.

Cei mai multi oameni se gandesc la astm ca la o boala in care apar doar crize
sau episoade de sufocare. In realitate, boala astmatica este prezenta in
permanenta, chiar daca nu sunt prezente simptome. Cele mai frecvente
simptome astmatice sunt :

 tusea, in special noaptea, la efort sau dupa un episod de ras intens

 senzatia de sufocare (dispnee)
 senzatia de strangere a pieptului
 suierat in plamani (wheezing)

Cele mai frecvente cuvinte folosite de pacienti pentru a descrie criza astmatica
sunt : lipsa de aer, sufocare si frica.

Simptomele astmului bronsic sunt produse de anumiti factori declansatori -

alergeni, infectii respiratorii sau vremea rece. Alti factori declansatori pot fi :
aspirina, substante iritante din mediul inconjurator, efortul fizic si, desi mai putin
frecvent, anumiti aditivi alimentari sau conservanti din alimente. Alergiile sunt
doar un factor care poate declansa criza de astm. Nu toate persoanele astmatice
sunt alergice si nu toate persoanele alergice fac si astm. Alergenii sunt substante
care nu au nici un efect asupra plamanilor persoanelor neafectate de astm, dar
care, la persoanele sensibile (susceptibile) declanseaza o reactie alergica.
Alergenii sunt sursa principala a problemelor respiratorii din astm, atat la copii,
cat si la adulti.

Cei mai frecventi alergeni sunt : polenul anumitor plante (copaci, ierburi si
buruieni), parul de animale (caini, pisici si altele), acarieni, gandaci, mucegaiuri si
anumite alimente. Cand o persoana alergica vine in contact cu un astfel de
alergen, se declanseaza in organism o serie de reactii, in urma carora sunt
eliberate niste substante chimice numite mediatori. Acesti mediatori declanseaza
episoadele de astm.

Aerul rece, fumul, chimicalele industriale, parfumurile si vopseaua sau vaporii de

benzina sunt alte exemple de substante iritative chimice, care pot declansa o
criza de astm. Ele actioneaza asupra plamanilor prin stimularea receptorilor din
arborele respirator si declanseaza simptomele astmatice. Receptorii activati
determina contractia muschilor care inconjoara caile respiratorii si provoaca
bronhoconstrictia, care se traduce prin criza de astm.

Infectiile respiratorii virale sunt cauza principala a crizelor de astm. Infectiile

bacteriene, cu exceptia celor care determina sinuzitele, nu provoaca crize
astmatice.

Boala de reflux gastro-esofagian, care se manifesta prin senzatia de arsura in

capul pieptului, poate sa declanseze simptomele astmatice, atunci cand acizii din
stomac ajung in esofag.

Anumite medicamente pot declansa crizele de astm la persoanele sensibile.

Aspirina si alte medicamente din aceeasi clasa cu aspirina dar si alte
medicamente anitiinflamatoare, cum este ibuprofenul. Ca o regula generala,
persoanele cu astm ar trebui sa evite folosirea acestor medicamente. O alta
clasa de medicamente care poate sa declanseze o criza de astm este
reprezentata de beta-blocante, medicamente prescrise pentru scaderea tensiunii
arteriale, glaucom, migrene si dureri de cap sau angina. Beta-blocantele pot
determina contractia muschilor din caile aeriene, bronhospasmul, care duce la
senzatia de sufocare a pacientului cu astm. De aceea, este important ca, inainte
de administrarea unor astfel de medicamente, pacientul cu astm sa consulte
medicul curant.

Exista o forma de astm cauzat de factori iritativi de la locul de munca - se

numeste astm ocupational.

Daca aveti oricare din simptomele mentionate mai sus, trebuie sa consultati
medicul pneumolog. Masurarea functiei pulmonare furnizeaza o evaluare a
gravitatii, reversibilitatii si variabilitatii limitarii fluxului de aer si ajuta la
confirmarea diagnosticului de astm bronsic.
In stabilirea diagnosticului de astm bronsic, spirometria este metoda preferata
de masurare a limitarii fluxului de aer si a reversibilitatii acesteia.
Spirometria este testul care masoara cat de bine respirati. Nu doare, este simplu
de facut si nu dureaza mult timp. Practic, testul dureaza 10 - 15 minute, iar
rezultatul vine pe loc. Tot ce aveti de facut este sa suflati intr-un tub de cauciuc
atasat unui computer care inregistreaza modul in care respirati. Rezultatul este
imprimat imediat si medicul va va spune cat de sanatosi sunt plamanii
dumneavoastra si cat de bine respirati.

Intarzierea diagnosticului poate sa duca la distrugeri ireversibile la nivelul

plamanilor.

Cauza exacta a astmului nu este cunoscuta, dar exista in prezent tratamente

care controleaza boala si reduc si normalizeaza inflamatia cronica din caile
aeriene.
In cazurile severe sau necontrolate, astmul poate fi o boala care ameninta viata.
Rata deceselor a crescut semnificativ din anii '70 pana in prezent. Decesele apar
mai frecvent la adulti. Daca exista o cauza clar demonstrata pentru aceste crize
fatale, care duc la decese, aceasta este lipsa administrarii medicatiei anti-
astmatice.

Medicul pneumolog va poate ajuta sa invatati mai mult despre astm si sa

construiti un plan de tratament cat mai potrivit pentru dumneavoastra, cunoscand
bine factorii declansatori si semnalele precoce ale unei crize, prin monitorizarea
atenta a starii dumneavoastra, puteti insa reduce frecventa si severitatea crizelor
de astm. Cu cat veti cunoaste mai multe despre astm si despre tratament, cu atat
va veti putea controla mai bine astmul.
Medicul pneumolog va evalua in primul rand simptomele pe care le aveti in
prezent si cum au evoluat ele si in trecut si va decide cum sa le trateze.

Exista in prezent multe tratamente eficiente pentru astm. Medicamentele pentru

astm sunt impartite in doua categorii : medicatie de urgenta (de salvare) si
medicatie pe termen lung (de control sau de intretinere).
Medicatiile administrate prin inhalare sunt preferate pentru ca acestea
administreaza medicamentul direct in caile respiratorii unde este nevoie de ele,
cu efecte terapeutice puternice, cu mai putine efecte secundare.
Medicamentele de control (de intretinere) - se administreaza in fiecare zi, pentru
a preveni aparitia simptomelor si a crizelor de astm. Chiar si dupa dobandirea
controlului, monitorizarea ramane necesara, intrucat astmul bronsic este o boala
variabila; tratamentul trebuie ajustat periodic drept raspuns la pierderea
controlului prin agravarea simptomelor sau dezvoltarea unei exacerbari.
Medicamentele de urgenta (de salvare) - se administreaza la primele semne de
inrautatire a simptomelor.