Sunteți pe pagina 1din 37

Moldova a fost votată de cititorii "Lonely Planet" drept “#1 cea mai neexplorată

destinație” din Europa. Nu știi niciodată ce vei găsi aici. Cu siguranță nu vei găsi
cel mai înalt munte sau cea mai adâncă mare, nici chiar cel mai lung râu, dar aici
sunt multe lucruri interesante pe care nimeni nu se așteaptă vreodată să le
vadă: 

1. Destinația cel mai puțin explorată din Europa, conform"Lonely Planet"


2. Istoria vinului din Moldova începe în anii 3000 î. HR., în timp ce prima viță
de vie a fost înregistrată aici în anii 7000 înainte de Hristos. Autenticitatea și
unicitatea vinurilor moldovenești este reprezentată de soiurile
băștinașe/autohtone, care reprezintă 10% din podgorii. Aproape un sfert din
populație este implicată în procesul de producere a vinului și viticultură.
3. Cricova este cel mai mare beci din Europa, în timp ce Mileștii Mici deține
cea mai mare colecție de vinuri din lume - peste 1,5 milioane de sticle de vin.
4. Moldova ocupă locul 7 în lume ca mare producător de nuci.
5. Solurile negre (cernoziom) din Moldova sunt printre cele mai fertile soluri
din lume.
6. Moldova este una din cele 3 țări din lume a căror steaguri naționale diferă
pe părțile avers și revers – celelalte 2 țări sunt Paraguay și Arabia Saudită.
7. Una dintre cele mai mici țări din Europa de Est, însă în ciuda acestui fapt, ea
are 2 regiuni autonome: Transnistria și Găgăuzia.
8. Cei mai mulți oameni din Moldova sunt bilingvi și vorbesc fluent în, cel
puțin, o limbă străină.
9. Limba găgăuză vorbită în regiunea de sud a Moldovei, este inclusă în lista
UNESCO a limbilor pe cale de dispariție, având doar 180 000 de vorbitori.
10. Orașul din nord, Soroca, este bine cunoscut ca fiind “capitala” romilor sau a
țiganilor din Moldova.  Aici trăieşte "Regele Romilor", care este de fapt baronul
romilor din Moldova.
11. Aici veţi găsi cel mai mare sat din Europa - Congaz.
12. În Moldova veţi găsi cea mai mare clădire în formă de sticlă (28m), numită
Muzeul Băuturilor Tari din satul Târnăuca.
13. În timpul perioadei Uniunii Sovietice, Moldova a produs hrană pentru
astronauți. Și anume în Moldova, au fost dezvoltate tehnologii unice și metode
de producție și de depozitare a produselor din fructe și pomușoare.
14. Cel mai mare animal care a trăit vreodată pe teritoriul Moldovei se
numește Denoterium, o rasă de elefant. Puteți vizita muzeul etnografic din
Chișinău pentru a vedea scheletul Denoterium-ului, care este considerat ca fiind
al doilea cel mai mare din Europa.
15. Peștera "Emil Racoviță", din Criva, este a treia cea mai mare peștera de gips
din lume și se află pe locul al optulea în clasamentul tuturor subteranelor gigante
de pe Pământ.
16. Arcul geodezic Struve situat în satul Rudi, nordul Moldovei, este o
proprietate înscrisă pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
17. Cleopatra Stratan este o interpretă moldoveană, cea mai tânără persoană
care a atins un succes comercial ca și interpretă. Ea deține recordul pentru cel
mai bine plătit tânăr  artist, cel mai tânăr artist care a primit un premiu MTV și cel
mai tânăr artist care a înscris un hit nr.1 în topuri într-o țară.
18. Bluza tradițională moldovenească pentru femei "ia" servește drept sursă de
inspirație pentru mulți designeri de modă de renume internațional.
19. "Noroc" este unul dintre cuvintele cele mai versatile în limba română - este
utilizat în situații absolut diferite, fie să presupunem că cineva are noroc sau
ghinion, pentru a ura cuiva noroc sau pur și simplu pentru a saluta pe cineva.

100 de curiozități și date statistice despre


Chișinău
miercuri, 30 ianuarie 2019
Chișinău este capitala Republicii Moldova. Este un oraș plin de magie ce ascunde mai
multe curiozități. Generații întregi și-au adus aportul la dezvoltarea acestuia, astfel încât
acum să devină ceea ce este: casa a sute de mii de cetățeni.

Vrei să afli cât mai multe detalii, date statistice și curiozități despre orașul nostru drag?

Mai jos vei găsi 100 de chestii noi despre Chișinău:

Localizare

 Coordonate 47.026859° N, 28.841551° E


 Fus Orar GMT +02:00
 Chișinău este situat la altitudinea de 85m deasupra nivelului mării.
 Chișinău se află la o distanță de 448 km de București (România) și 471 km de Kiev
(Ucraina), capitale ale statelor vecine.
 Oraşul Chişinău este situat pe şapte coline situate în forma unui cerc. Pe cea mai înaltă
colină se află sectorul Ciocana. Cel mai jos punct este centrul oraşului, locul constituirii
oraşului Chişinău, în preajma râului Bâc, str. Albișoara.
 Suprafaţa oraşului Chișinău constituie cca 120 km.p., suprafața municipiului cca 635
km.p.

Istoric
 Pentru prima dată denumirea „Chișinău” este datată la 17 iulie 1436
 „Orașul din piatră albă” este sintagma cu care este supranumit Chișinăul. Respectivul
supranume provine din abundența clădirilor construite din piatra albă de calcar.
 Chişinăul primeşte statutul de oraş în 1812 (populaţia 7 mii oameni) şi devine centrul
administrativ (capitala) al regiunii Basarabia în anul 1818, având 18 mii oameni.
 În cele mai vechi hărţi ale Moldovei, cum este, de exemplu, harta lui Reicherstorf din
1541, Chişinăul nu figurează, pe când în aceste hărţi se regăsesc oraşe precum Orheiul,
Tighina, Lăpuşna și Soroca.

Toponime sectoare

 Numele sectorului Botanica vine de la Şcoala de Horticultură fondată la 1842, cu primul


parc dendrologic, numit pe acele timpuri „grădină engleză” sau cum îi spuneau locuitorii din
preajmă – „grădină botanică”.
 Denumirea sectorului Ciocana provine de la fostul sat Ciocana Nouă, care a fost inclus în
circumscripţia Chişinăului abia în anul 1959.
 Sectorul Râşcani a primit denumirea de la antroponimul Râşcanu, numele unor
proprietari de pământ, bogați, pe moșiile cărora se află azi sectorul Râşcani.
 Poşta Veche îşi trage numele încă de pe timpurile când acolo se afla un oficiu poştal cu
han și crâşmă, unde călătorii se odihneau şi schimbau caii de poştă.

Administrare

 Primul primar al Chişinăului a fost Anghel Nour.


 În istoria sa, municipiul Chișinău a avut 36 de primari, inclusiv mai mulți interimari. Printre
cei mai longevivi edili au fost: Carol Schmidt – 26 ani, Dimitrie Lovcinski – 14 ani, Dimitrie
Mincu – 13 ani, Serafim Urechean – 11 ani și Dorin Chirtoacă – 10 ani.
 Din punct de vedere administrativ Chișinăul este împărțit în cinci sectoare: Botanica,
Buiucani, Centru, Ciocana și Râșcani.
 Orașul își are simbolistica proprie: stemă, drapel și imn. Drapelul simbolizează trecutul,
prezentul şi viitorul comunităţii orăşeneşti.

Populație
 Chișinăul are 825,9 mii de locuitori (anul 2018), densitatea populației – 5.514 loc./1 km.p.
 Chişinăul ocupă locul 47 din cele 100 de oraşe mari din Europa.
 În prezent Chișinăul este al doilea oraș ca mărime a populației în limitele spațiului etnic
Românesc, cedând întâietatea doar Bucureștiului.
 În 1772 în cele 114 gospodării înregistrate, pe lângă românii moldoveni băștinași, în
Chișinău mai erau așezate deja 10 familii de armeni, 3 de”sârbi și jidovi”, 3 de țigani și o
familie a unui grec; nici un rus și nici un ucrainean.
 Cea mai veche comunitate din Chişinău este comunitatea armenilor.

Arhitectură, edificii, locuri

o Arcul de Triumf din Chişinău ocupă locul 5 printre cele mai frumoase Arce de
Triumf, conform ratingului revistei „Aeroflot Premium”
o Arcul de Triumf din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt a fost ridicat în cinstea
armatei ruse care a învins turcii în 1812. Acesta are o înălțime de 13 metri.
o Prima clădire construită pe actualul bd. Ștefan cel Mare din Chișinău a fost
Seminarul Teologic, ctitorit de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni în 1813.
o Actualul sediu al Guvernului Republicii Moldova a fost construit pe locul în care se
afla cândva Mitropolia.
o Grădina Zoologică, deschisă la 9 mai 1978, este unică în țara noastră și cuprinde
peste 1000 de animale de diferite specii de pe toate continentele.
o Gara de trenuri din mun. Chișinău reprezintă o construcție proiectată de arhitectul
L. Ciuprin și construită în anul 1948.
o Pe locul McDonald’s-ului de azi, cu 100 de ani în urmă era hotelul „Bristol”.
o Clădirea Muzeului de Arheologie și Etnografie al Academiei de Științe a Republicii
Moldova („Casa Iamusevschi”) este construită la sfârșitul secolului XIX, din piatră și
parțial tencuită.
o Aeroportul internațional Chișinău a fost construit în 1960. În anul 2017 aeroportul
a deservit 2.744.653 de pasageri.
o Gara feroviară a fost construită spre sfârșitul anilor 1870, după planul arhitectural
al lui Ghenrih Lonski. Primul tren a sosit la gara Chișinău pe 15 august 1871.
o “Porțile Orașului” au fost construite la sfârșitul anilor 1970 - începutul anilor 1980 -
un ansamblu de blocuri de beton armat, cel mai mare având 24 etaje și o înălțime
de circa 70 metri.
o Blocul locativ „Romanița”, are o înălțime de 73 metri, 22 de etaje și 165 de
apartamente.
o Circul de Stat din Chișinău a fost construit în anul 1981. La 25 aprilie 1982, în
cinstea celei de-a 60-a aniversări a URSS, circul a găzduit primul său program.
o La periferia Chișinăului, în sectorul Râșcani, activează Mina din Chișinău,
înființată în 1969 ce se întinde pe o distanță de 3 km și ajunge până în zona
beciurilor de la Cricova.
o Chișinăul dispune de un traseu de motocros. În 1969 aici a avut loc Campionatul
Mondial de Motocross. 

Învățământ și cultură

 Prima bibliotecă publică orăşenească a fost deschisă în anul 1832.


 Prima instituţie de învăţământ superior din Basarabia a fost Учительский институт
(1915), din Moldova – Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, deschisă la Chișinău în
anul 1940.
 În Chișinău se regăsesc 149 de școli de învățământ primar şi secundar general (gimnazii
și licee).
 Instituții de învățământ profesional tehnic secundar și postsecundar -  29 de edificii.
 Universități - 25
 Biblioteci publice - 49
 Case de cultură  - 25
 Teatre (profesionale) - 17
 543 de construcții sportive (Stadioane, săli sportive, bazine de înot etc.)
 Muzee (inclusiv filiale) - 12, care au avut peste 335 mii vizitatori în anul 2017

Locuințe
 Numărul total de apartamente 292,9 mii; dintre care cu o cameră 61,6 mii, cu 2 camere
117,9 mii, cu 3 camere și mai multe - 113,4 mii.
 Fondul locativ (case, apartamente) – suprafața totală 20 079 m2, ceea ce înseamnă în
medie 24,4m2 pentru un locuitor.
 Mărimea medie a unei locuinţe are o suprafaţă totală 65,5m2, fără a se lua în calcul
numărul camerelor din cămine.
 Din totalul de locuințe sunt dotate cu comodități: sistem propriu / autonom de încălzire au
doar 21% din toate locuințele, 66,4 % au încălzire centralizată, 100,0 % iluminare electrică,
96% apeduct și canalizare, 89,8% grup sanitar în interiorul locuinţei.
 Lungimea apeductelor şi reţelelor de alimentare cu apă constituie 1 982,3 km, iar
lungimea reţelelor de canalizare - 1124,0 km.

Ești îndrăgostit de Chișinău? Vezi ce apartamente de vânzare sunt disponibile la moment.


Cumpărăți o locuință perfectă pentru tine și familia ta!

Economie

 Numărul agenţilor economici în Chișinău la data de 01.01.2018 constituie 106,8 mii.


 Municipiul Chișinău generează aproximativ 60% din PIB-ul Moldovei!
 În Chișinău se regăsesc 9 458 de unități de comerț dintre care 9 centre comerciale mari:
Grand Hall, Zity Mall, Shopping MallDova, Alfa City Shopping Mall, Atrium Soiuz, JUMBO,
Maraton, PanCom, Magazinul Universal Central (UNIC).
 Chișinău are acorduri de înfrățire cu 18 orașe din lume, primul fiind Grenoble, Franța
(ianuarie 1977).
 Chişinăul ocupă locul 16 în lume în ceea ce privește viteza internetului cu 21,02 Mbps.
 Chișinăul folosește apă potabilă în proporție de 20% din apele subterane și 80% din râul
Nistru.
 În perioada sovietică, la Chișinău se producea hrana pentru cosmonauți: 20 tipuri de
sucuri, 15 tipuri de batonașe din fructe cu diferite arome, pireuri din fructe și legume.

Străzi și transport

 La moment, Chișinăul are aproximativ 900 de bulevarde, străzi, stradele ce au o lungime


totală 1 031,3 km.
 Cea mai scurtă stradă din Chișinău este str. Valeri Cikalov, sectorul Botanica (41 m), iar
cea mai lată – bd. Dacia.
 Cea mai mare arteră din Chișinău – șos. Muncești, are lungimea de peste 13 km.
 Dacă s-ar decide parcurgerea tuturor străzilor cu o viteză regulamentară de 50 de km/h,
ar fi necesare 13 ore şi 44 de minute de şofat, în condiţia în care nu se va efectua nicio
oprire!
 Peste râul Bâc numai în raza municipiului Chișinău se află circa 20 de poduri rutiere, în
afară de cele pietonale.
 Primul transport urban a fost tramvaiul tras de cai, apărut în 1878, iar primele tramvaie
electrice au apărut în 1912.
 Primele automobile au apărut în proprietatea chişinăuienilor în anii 1908-1910.
 Primul automobil pe care l-au văzut chişinăuienii a fost „Berliet”, adus din Odessa pentru
cel mai mare proprietar basarabean Pantelimon Sinadino.
 Primele taxiuri şi autobuze au apărut la Chişinău în anul 1909.
 Prima rută de autobuz  interurbană (marca „Fiat”) a fost stabilită pe şoseaua Chişinău-
Costiujeni în 1909.
 Primul tren a ajuns în gara Chişinău la 15 august 1871 din or. Odessa. Călătoria a durat
șapte ore.
 Bulevardul central al Capitalei Ștefan cel Mare a avut, de-a lungul istoriei, nu mai puțin
de șapte denumiri: strada Millionnaia, Moskovskaia, Aleksandrovskaia, apoi bd. Alexandru
cel Bun. Mai târziu a fost împărțit în două tronsoane: primul se numea bd. Alexandru cel
Bun, iar cel de-al doilea bd. Regele Carol II. După 1944-1952 s-a numit strada Lenin.

Monumente

 În Chișinău se regăsesc 300 de monumente, busturi și plăci comemorative.


 Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt în Grădina Publică a fost instalat la 29 aprilie
1928.
 Cel mai vechi monument din Chişinău este bustul lui Alexandr Puşkin (1885).
 Aleea Clasicilor a fost inaugurată la 29 aprilie 1958, din inițiativa Uniunii Scriitorilor.
 Cel mai înalt monument al Chișinăului este monumentul lui Serghei Lazo – 7,5 m, iar cel
mai mic – figurina din bronz a Micului Prinţ din parcul Valea Morilor – 11 cm.

Cimitire
 În Chişinău sunt 11 cimitire municipale: Central “Armenesc”, Sfântul Lazăr “Doina”,
Buiucanii Vechi, Evreiesc, Ciocana “Sfânta Treime”, Armeano-Catolic, Ştefan Ciobanu,
Sculeni, Băcioii Noi, Petricani.
 Cimitirul Sfântul Lazăr din Chișinău este cimitirul cu cea mai mare suprafaţă din Europa.
Potrivit unor estimări, acesta are aproape două milioane de metri pătraţi.

Biserici

 În Chișinău se regăsesc peste 30 de biserici ortodoxe.


 Biserica Măzărache este cea mai veche biserică din Chișinău.
 Clopotului mare din turnul de lângă Catedrală are o greutate de 6400 kg.

Flora și fauna
 Chișinăul este în Top 20 cea mai verde capitală a Europei.
 Cel mai vechi spaţiu verde din Chişinău, dar şi din întreaga Moldovă este Grădina
Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, amenajată în 1818, și care se întinde pe 7 hа, având 7
intrări.
 Până la cel de-al doilea război mondial, accesul în grădină publică „Ștefan cel Mare și
Sfânt" era doar cu plată.
 La Chişinău, în apropiere de Schinoasa, se află cel mai falnic dintre stejarii ocrotiţi de
stat: are diametrul 32 m şi perimetrul de acoperire – 1024 m.p, vârsta 400 ani.
 Scara din parcul Valea Morilor are 213 trepte.
 În suburbia Chişinăului se află rezervorul de apă de la Ghidighici şi 23 de iazuri.
 Lungimea lacului de la Valea Morilor constituie circa 800 m, lăţimea – 400 m, adâncimea
– 4 m.
 Cel mai mare parc сa întindere este Valea Trandafirilor, pe locul doi este parcul „La
izvor”, pe al treilea – Valea Morilor.
 Gradul de împădurire este de  7,1 % din suprafața totală.
 Prin Chișinău curge rîul Bâc, iar la periferia lui de sud-vest – râul Ișnovăț, afluent de
dreapta al Bâcului.
 Pe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de pasări și
14 specii de reptile și amfibii.

Meteo și fenomene ale naturii


 Cea mai scăzută temperatură în oraş a fost înregistrată la 20 februarie 1954: – 28,9 C.
Cea mai înaltă – la 19 iulie 2007: + 39,4 C.
 Iarna durează la Chișinău în medie 78 zile.
 Toamna sosește în jurul datei de 20 septembrie.
 Cel mai mare cutremur care a fost resimțit în Chișinău, cu magnitudinea de 7,4 grade pe
scara Richter, s-a produs pe 10 noiembrie 1940. Acesta a făcut 78 de victime și a afectat
2.795 de clădiri (172 distruse). În mediu, în țară au loc de la 50 la 120 de cutremere anual.
Cele mai puternice ( 7,5 grade pe scara Richter) se produc o dată la 30-40 ani.

Misiuni Diplomatice și Organizații internaționale


 În Chișinău se regăsesc 39 de ambasade și oficii consulare ale diferitor țări ale lumii.
 De asemenea, aici se regăsesc sediile a peste 30 de organizații internaționale (UNICEF,
ONU, OSCE, PEACE CORPS, USAID etc.)

20 de curiozități despre capitala


Republicii Moldova care astăzi
împlinește 581 de ani!
1. Chișinăul este cea mai verde capitală din Europa;

2. Pentru prima dată denumirea „Chișinău” este datată cu 17 iulie 1436, denumirea
ar însemna „izvor”;

3. Bunurile produse în Chișinău sunt cumpărate în mai mult de 80 de țări ale lumii;
4. Viața culturală este menținută de 11 teatre de profesioiști, 9 muzee, 5 săli de
concerte, 48 biblioteci, 44 case de cultură, 8 cinematografe;

5. În prezent, Chișinăul este al doilea oraș ca mărime a populației în limitele spațiului


etnic românesc, cedând întîietatea doar Bucureștiului;

6. În Chișinău, numărul femeilor, în comparație cu numărul bărbaților, este ceva mai


ridicat;

7. În iunie și în septembrie se înregistrează cîte o zi fară soare, pe cînd în iulie –


august astfel de zile lipsesc cu desăvîrșire;

8. La Chișinău toamna sosește în jurul datei de 20 septembrie;

9. În anumiți ani, apar în masă buburuze și fluturi albi americani;

10. „Orașul din piatră albă” este sintagma cu care este supranumit Chișinăul;

11. Primul vers din forma actuală a imnului orașului Chișinău, intitulat„ Orașul meu”
(muzica: Eugen Doga, versurile: Gheorghe Vodă), este: „Orașul meu din albe flori de
piatră”;

12. La 27 august 2014, în Chișinău, a avut loc lansarea, în premieră, a unui


„Troleibuz Turistic”;

13. Grădina Zoologică, deschisă la 9 mai 1978, este unică în țara noastră și cuprinde
peste 1000 de animale de diferite specii de pe toate continentele, chiar și din
Antarctida;

14. Chișinăul este și capitala culturală a republicii;

15. Gara de trenuri din mun. Chișinău reprezintă o construcție proiectată de arhitectul
L. Ciuprin și construită în anul 1948;

16. Grădina Publică „Ștefan cel Mare” din Chișinău este unul dintre cele mai vechi
modele de arhitectura peisajeră din Basarabia;

17. Clădirea Muzeului de Arheologie și Etnografie al Academiei de Științe a


Republicii Moldova („Casa Iamusevschi”) este construită la sfârșitul secolului XIX, din
piatră și parțial tencuită;

18. Aeroportul, gara feroviară și stația de autobuze ne dau acces la lumea întreagă;
19. Sub aspect economic, Chișinăul este cel mai mare și dezvoltat centru industrial al
țării;

20. Orașul dispune de stadioane moderne și complexe sportive, hipodrom, de


asemenea, și de bine cunoscutul traseu de motocros, recunoscut de specialiștii din
acest domeniu ca unul dintre cele mai bune în Europa.

Republica Moldova și ale sale 7 minuni


Peștera Criva

În partea de nord-est a Basarabiei, în anul 1959, după o explozie produsă în cariera


de ghips s-au deschis două guri, din care țișnea apă. Astfel a fost descoperită o
adevarată geodă, una dintre cele mai mari peșteri din lume formată în roci de ghips.
Băștinașii au numit-o Cenușăreasa. Uneori apa izbucnea și mai puternic din
adâncuri, alteori se potolea. Tractoarele nu reaușeau să scoată camionele,
excavatoarele și alte tehnici prinse la fundul carierei. Au fost puse în funcțiune patru
pompe și abia dupa câteva săptămâni au reușit să continue lucrările de extragere a
ghipsului. În anul 1969 un grup de savanți geografi ai Academiei de Științe a RM au
executat prima pătrundere în peșteră.

Spre regret, argila prea umedă și lipicioasă, cu multe bâltoace, au eșuat cercetările.
În anul 1977, sectorul de geografie iși reea poziția, organizând o echipă de 9
studenți. Repartizați în două grupuri , timp de o luna(15 iulie – 14 august), petrecut
au pornit într-o călătorie subterană. Astfel s-a obținut harta primelor 10 km ai
subteranei. Cele mai mari Săli au fost numite „Sala celor 100 de metri”, „Sala
așteptării”, „Soborul” s.a. Altele au fost numite după formele pietrelor căzute sau
cristalelor gigante ce se aseamănă cu animale. Labirinturile din peștera sunt foarte
ramificate. Se întâlnesc pe alocuri chei.

Majoritatea sălilor au plafonul boltit în stil gotic, cu înălțimea de circa 11 metri.


Lățimea tunelurilor este de 30-40m, iar lungimea variază între 60 până la 100m. În
Sala așteptării sunt 11 coloane pe care se sprijină plafonul, dintre care una e spălată
la bază și nu ajunge până la pământ aproape cu un metru. În galerii există câteva
fântâni cu apă. Majoritatea plafoanelor și pereților seamănă cu mozaicul, datorită
formațiunilor care rezultă din procesul de cristalizare a ghipsului.

Dacă luminezi pereții și plafoanele din peșteră, care s-au format în decursul a câteva
milioane de ani, vei ramâne uimit de sclipirea spectrului de cristale. Unele steluțe
continuă să strălucească chiar dacă strângem felinarul. Cu o lumină verzuie-argintie
sclipesc și unele ciuperci ce acoperă argilele și toate obiectele lăsate aici pentru
câteva zile. Sălile par a fi construite de aceeași mână, sunt separate în individualitate
de niște cascade subterane. Golurile formate in peștera sunt de 3-4 nivele, dintre
care cele mai accesibile sunt doar cele două din mijloc. Nivelul superior alocuri este
deteriorat, devenind inaccesibil. Cel inferior este in permanență umed, persistă
vaporii de gaze subterane, toxice. De aceea accesibilitatea este limitată. Peștera
Cenușăreasa de la Criva poate fi utilizată pentru turism, căci ea ocupa locul trei în
Europa după lungime și grandiozitate și locul șapte în lume printre peșterile din
ghips.

Mănăstirea Hâncu

Mănăstirea Hâncu a fost construită pe locul schitului de calugărițe în anul 1678 de


către marele stolnic Mihail Hâncu după dorința uneia dintre fiicele sale, care a intrat
in călugarie cu numele Parascheva. Până în XVII schitul purta numele de Viadica.

Din cauza năvălirilor tătarilor, maicile au fost nevoite să plece în altă parte, lăsând
schitul părăsit pe la mijlocul veacului al XVIII-lea. După venirea în Basarabia a oștii
rusești sub comanda feldmareșalului Rumeanțev în anii 1770-1772, urmașii familiei
Hâncu au rugat pe ieromonahul Varlaam de la mănăstirea Vărărești să se ocupe de
schitul părăsit. Acesta, împreună cu un grup de monahi veniți cu dânsul, aduce în
ordine gospodăria, repară chiliile și, în timp, mănăstirea devine locuință de monahi.
Atât viața lăuntrică monahală a schitului, cât și gospodăria lui de obște, s-au
dezvoltat mult în vremea starețului Dosoftei, bulgar de obârșie.

Din vremea lui, anume de la 1836, schitul este considerat mănăstire. În locul bisericii
de lemn, el zidește în 1835 una de piatră cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva, iar
în 1841 înalță o altă biserică de piatră cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ridică
corpuri de chilii pentru monahi, aduce apă în mănăstire și face o mulțime de
îmbunătățiri gospodărești. Iar la sfârșitul secolului XIX mănăstirea era cunoscută sub
numele de Hâncul-Parascheva.

Pământurile, averea și edificiile mănăstirii au fost naționalizate în 1944, iar în 1956


mănăstirea a fost închisă și călugării au fost alungați. În primăvara anului 1992 la
Hâncu se infințează mănăstirea de călugărițe. La 10 septembrie 1992 a fost începută
reconstrucția mănăstirii. În anul 1993 au fost finisate lucrările de reparație a bisericii
de iarnă Adormirea Maicii Domnului, care este încadrată într-un corp al stareției, zidit
în 1841. Tot atunci, ea a fost pictată, provizoriu, și sfințită. În 1998 interiorul bisericii a
fost repictat.
Biserica de vară Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost construită în anul 1835 și
reparată abia în 1996.

Cetatea Soroca

Se găsește în mijlocul orașului Soroca, la circa 160km spre nord de Chișinău. În


perioada medievală cetatea Soroca făcea parte dintr-un vast sistem defensiv al
Moldovei, care includea: 4 cetăți la Nistru, 2 cetăți pe Dunăre și 3 cetăți în nordul țării.
În așa fel, cu un adevărat „brâu de cetăți din piatră”, erau protejate hotarele țării.
Cetatea Soroca a fost construită la trecătoarea peste Nistru pe locul unor fortificații
mai vechi. La 1499, din porunca Voievodului Ștefan cel Mare, este înălțată o cetate
pătrată din lemn pe locul fortăreței genoveze Olihonia (Alciona). Între anii 1543-1546,
în timpul domniei lui Petru Rareș, cetatea este rezidită din temelie de piatră, așa cum
o vedem și astăzi, adică rotundă cu diametrul de 37,5 m și cu cinci bastioane egal
depărtate între ele. Meșterii au pus la baza calculelor lor legea supremă a armoniei
„secțiunea de aur”, fapt care face cetatea unicală printre mostrele de arhitectură
defensivă din Europa.

Cetatea Soroca mai este cunoscută și drept loc unde s-au întrunit oștirile moldovene
sub conducerea celebrului om de stat Dimitrie Cantemir și armatele rusești conduse
de țarul Petru I în timpul campaniei de la Prut împotriva ostașilor turci în anul 1711.

În cetate au mai fost: Bogdan Hmelnițchi, Timur Hmelnițchi, Alexandru Suvorov ș.a.
Fortăreața este unicul monument medieval din Moldova, care s-a păstrat așa cum l-
au conceput meșterii, iar în bastionul de la intrare există o biserică mică militară.

Cetatea Soroca este o cetate moldovenească din secolul XV, întemeiată de Ștefan
cel Mare, în fața vadului peste Nistru, pe locul unei vechi fortărețe genoveze, Alciona.
Cetatea a fost reconstruită ulterior de către Petru Rareș, care a reconstruit zidurile în
piatră.

Orheiul Vechi

Complexul muzeal-arheologic Orheiul Vechi este amplasat în valea Răutului, un


afluent de dreapta al Nistrului, pe teritoriul comunei Trebujeni din raionul Orhei al
Republicii Moldova. Este unul din principalele obiective turistice din Republica
Moldova, candidând pentru includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO. Aici poate fi
urmarită întreaga istorie ce s-a produs în spațiul Pruto-Nistrean. Aici s-au păstrat
rămășițele unei așezări geto-dacice din perioada secolelor VI-V î.e.n. însă au fost
descoperite vestigii arheologice cu mult mai vechi, din epoca paleoliticului, adică
acum 20-25 mii de ani.

S-au gasit și rămășițe ale unei așezări din epoca neoliticului, datată cu mileniile 3-4
înainte de Hristos. La începutul sec.XIV – sfârșitul sec. XIV, localitatea e cucerită de
Hoarda de Aur, care îi schimbă numele în Orașul Nou (în arabă Shehr al Jedid, în
turanică Yanghi Shehr). Din această perioadă datează cetatea din piatră. Conform
unor surse, în perioada 1363-65, Orheiul Vechi a fost reședința conducătorului
Hoardei de Aur, Abdallah han.

În ultimul sfert al secolului XIV, tătarii Hoardei de Aur sunt alungați din Orheiul Vechi
de moldoveni. Începe procesul de transformare a orașului oriental în oraș
moldovenesc. Pe timpul lui Ștefan cel Mare, cetatea din piatră este reparată,
înzestrată cu artilerie de foc și transformată în reședință pârcălabilor de Orhei. În
cadrul complexului arheologic Orheiul Vechi se delimitează câteva construcții
monumentale din piatră, care prezintă un interes deosebit, atât din punct de vedere
științific, cât și din punct de vedere muzeografic. Printre acestea se remarcă cinci
obiective: cetatea getică, cetatea medievală, feredeul, hanul și biserica.

Aici există, de asemenea, un șir de grote, care străpung malurile stâncoase, care pe
parcursul istoriei acestea au devenit lăcașuri sfinte, care sunt clasificate de către
arheolegi în 4 grupe;
– Mănăstirea Bosie, foarte veche, care a funcționat în sec XV, dar posibil și mai
demult.
– Complexul de sub cruce, numit Butuceni, cu o biserică săpată în stâncă, care este
un unicat arhitectonic, fiind construită după niște modele mai vechi.
– Complexul de chilii în patru nivele.
– Complexul călugărilor sihastri sau Chiliile lui Rafail.

Faima complexelor rămâne în memoria vizitatorilor ca o adevărată carte deschisă.


Datorită măreției Canionului la Orheiul Vechi, soarele nu se grăbește să răsară, însă
spre sfârșitul zilei, se grăbește să apună. Pe parcursul zilei, Canionul iși schimbă
culoarea de mai multe ori, în dependență de căderea luminii și gama de culori diferă
de la un anotimp la altul.

Mileștii Mici

Mileștii Mici este o localitate situată la 20km la sud de Chișinău, în Raionul Ialoveni,
Republica Moldova. Localitatea a devenit faimoasă pentru colecția sa de vinuri
(Colecția de Aur). Aceasta a intrat în Cartea Recordurilor ca cea mai mare colecție
de vinuri din Europa, cu peste 1,5 milioane de sticle de colecție. În total numărul de
sticle prezente în pivnițele de la Mileștii Mici depășește 2 milioane.

Complexul de galerii (pivnițe) de la Mileștii Mici este la rândul său cel mai mare din
lume, întinzându-se pe aproape 250 km, din care doar 120 km sunt folosiți, Până
atunci aici a existat o carieră, de unde se extragea piatră de calcar, folosită la
construcții, tot de aici a fost extrasă piatra pentru reconstrucția capitalei, de după
război. Vinurile păstrate aici sunt în proporție de 70% vinuri roșii, cu numai 20% vinuri
albe și 10% vinuri de desert.

Trei factori primordiali s-au îmbinat armonios pentru îmbunătățorea și elaborarea


produselor vinicole de elită de-a lungul istoriei creării și fondării Întreprinderii de Stat
Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileștii Mici”: materie primă de înaltă calitate pentru
producerea vinurilor, vase tehnologice performante pentru păstrarea vinului, condiții
ideale pentru maturizarea vinului. Întreprinderea a fost fondată în 1969 ca Secție de
Păstrare a Vinurilor de Marcă în componența sovhozului-fabrica „Moldova”.

Primele stocuri de vin au fost aduse aici la sfârșitul anilor 60, iar rezultatele au fost,
pur și simplu, impresionante. Umiditatea relativă (85-95%) și temperatura constantă
(+12-+14 grade C) sunt condiții ideale care asigură păstrarea și măturarea adecvată
a vinurilor sub pământ.

Cantitățile nu prea mari de vin (nu mai mult de 100 mii dal) erau păstrate în budane
de stejar și cisterne emailate, în răcoarea și liniștea solemnă a beciurilor de la Mileștii
Mici.

Cu cât mai mult vinul este păstrat în astfel de condiții, cu atât mai mult își
îmbunătățește calitățile sale organoleptice. Timp de mai multe decenii aici se aduc
cele mai bune vinuri din Moldova și doar aici devin excepționale vinuri de colectțe și
vinuri de calitate superioară. Fiți bineveniți în galeriile vinicole suberane, pentru că
vizitând o dată, veți reveni mereu în căutarea vinului visurilor Dumneavoastră păstrat
în cea mai mare pivniță din lume.

Mănăstirea Căpriana

Importanta mențiune documentară a mănăstirii Căpriana datează din 1429 – un uric


prin care Căpriana primește statutul de mănăstire domnească din partea domnului
Alexandru cel Bun. În acest act lăcașul sfânt este numit „mănăstirea de la Vâșnovăț
unde este egumen Chiprian”. Aici se amintește că mănăstirea este ctitoria răzeșilor
din satul Mereni. Având statutul mănăstire domnească, așezământul monastic s-a
bucurat de grija mai multor domnitori ai Moldovei.

Mănăstirea, care a fost construită la început din lemn și a suferit de pe urma năvălirii
repetate ale tătarilor sau turcilor. Ștefan cel Mare este ctitorul bisericii din piatră cu
hramul Adormirea Maicii Domnului (1491 – 1496). În 1542 – 1545, domnitorul Petru
Rareș a hotărât efectuarea unor ample lucrări de restaurare, după cum se
consemnează în cronica lui Grigore Ureche. Între anii 2003 – 2005, la mănăstirea
Căpriana au avut loc ample lucrări de restaurare cu bani de la bugetul statului dar și
de la numeroși donatori particulari.

De reținut faptul că regimul comunist a promovat imaginea bisericii țariste, construite


în anul 1903, în detrimentul mănăstirii voievodale care nu corespunde arhitecturii
ruse ci arhitecturii monahale românești, aidoma cu cea a mănăstirilor din Nordul
Moldovei.

Numeroase clipuri și filme prezintă noua construcție țaristă, biserica de iarnă în stil
rusesc, drept mănăstirea Căpriana, fapt cu atât mai condamnabil cu cât adevarata
biserică voievodală, aflată la doar câțiva zeci de metri de biserica nouă, nu este înca
renovată și în interior. Regimul comunist al președintelui Voronin a anunțat
încheierea lucrărilor de renovare a complexului monahal cu toate că lucrările la
adevărata biserică voievodală a lui Ștefan cel Mare nu fuseseră încă finalizate.

Confuzia între cele două biserici este menținută și astăzi în detrimentul ctitoriei
voievodale autentice, slujba religioasă nefiind oficiată în biserica lui Ștefan cel Mare.
Una dintre explicații constă în faptul că Mitropolia Moldovei, aflată în subordinea
Bisericii Ortodoxe Ruse dorește să acrediteze ideea unei istorii comune a bisericii
ruse și a credinței în Basarabia.

Precizăm faptul că în Basarabia există o Mitropolie a Basarabiei și o Mitropolie a


Moldovei, cea din urma fiind subordonată Moscovei.

„Suta de movile”

Amplasament: raionul Râșcani, între satele Branuște și Cobani (raionul Glodeni),


ocolul silvic Râscani, Avrameni-Nagornoe, parcelele 32, 65; Petrușeni, parcelele 26-
31. O mulțime de movile cu înălțimea de 15-30 m pe terase în apropierea Prutului.
Versantul abrupt este împaduirit, izvoare, mlaștini.

Monument al naturii. Rezervația „Suta de movile” e încadrată în etajul de cvercete cu


stejar (FD1) cu tipul de stațiune: – Deluros de cvercete cu stejar pedunculat, platouri,
versanți cu pante mici de bonitate mijlocie și superioară, cenușii edafic mare. Au fost
identificate două tipuri de pădure: – Stejăreț pe platouri din regiunea de deal de
productivitate mijlocie; – Stejăreț cu cireș de productivitate mijlocie. „O Sută de
Movile” prezintă un peisaj de o mare valoare științifică și estetică.

Unii savanți constată că „O Sută de Movile” („Centum Monticuli” după Dimitrie


Cantemir”) este unicul loc din Europa, unde sunt concentrate într-un număr atât de
mare recife submarine ale Marii Mediteraneene – bazin de apa terțiar, ce acoperea
pe atunci teritoriul de azi al Republicii Moldova cu vreo 20 de milioane de ani in
urma. Alți savanți consideră că movilele s-au format datorită alunecărilor de teren și
prăbușirilor.

Acest peisaj unical este situat pe versantul văii Prutului, la sud-sud-est de satele
Braniște si Avrameni din de lângă Bălți. „O Sută de Movile” are o lungime de 8 km și
o lățime de 2,3-1,7 km, iar originalitatea lui este imprimată de mulțimea microformelor
de relief – peste 3500 de movile, cu precădere alungite, pronunțate, cu pante abrupte
și înălțimi de la 1-3 m până la 30 m („Movila Țiganului”). Peisajul cuprinde 6 terase
ale Prutului, marcate de la altitudinea de 50-60 m a luncii până la 160-170 m a
versantului și se desfășoară pe o suprafață de cca 1600 ha. fâșiile dintre rândurile de
movile sunt slab văluroase.

Movilele și rândurile formate de ele sunt paralele cu lunca Prutului. „Se spune că aici
au avut loc bătălii crâncene pe acest imens câmp. Biruitorii și-au îngropat eroii,
ridicând aceste movile: pentru cei de rand – mai mici, pentru căpetenii – mai mari”.

Revista britanică online The Telegraph  a publicat un articol cu ocazia a 25 de ani de


independență a Republicii Moldova în care a evidențiat 25 de lucruri captivante
despre aceasta.
Iată 10 dintre acestea culese din materialul englez The Telegraph:

ESTE CEA MAI PUȚIN VIZITATĂ ȚARĂ

Dacă intenționați să vizitați Moldova, nu vă veți înghesui cu alți turiști. Doar 94 de mii de
oameni au vizitat Moldova anul trecut, fapt care a clasat-o în topul celor mai puțin vizitate
țări din Europa. La nivel global, doar Bangladesh și Guineea sunt destinații mai puțin
atractive, potrivit Priceonomics.

DEȚINE O VINĂRIE BUNĂ

Potrivit Guinness World Records, vinăria Mileștii Mici din Moldova este cea mai mare din
lume cu o cantitate de circa  două milioane de sticle de vin păstrate în pivniță întunecoasă.
În caz că sunteți curioși, cele mai valoroase băuturi din colecția sa se vând la un preț de
$480 per bucată.

AICI SUNT MĂNĂSTIRI NEMAIPOMENITE

Cea mai importantă și istorică atracție turistică a Moldovei este Orheiul Vechi – un
complex arhitectural ce datează de acum 2000 de ani.

MOLDOVA NU A AVUT PREȘEDINTE PENTRU CIRCA TREI ANI

În 2012, după circa trei ani de impas politic, Moldova l-a ales pe Nicolae Timofti, fost
judecător, drept Președinte – pentru prima dată în 917 de zile țara are un lider. Timofti este
în funcție și până în ziua de astăzi.

MAJORITATEA MOLDOVENILOR  VORBESC DOUĂ SAU TREI LIMBI

Moldovenii vorbesc fie româna, care e limba lor natală, fie rusa sau găgăuza, iar alții le
vorbesc pe toate trei.

ESTE SĂRACĂ

Moldova are distincția de a fi cea mai săracă țară din Europa având PIB-ul de
doar $1,843 pe cap de locuitor, conform World Bank. Pentru a face o comparație, Bulgaria
– cea mai săracă țară din Uniunea Europeană are un PIB de  $6,819 pe cap de locuitor.

MÂNCAREA TRADIȚIONALĂ ESTE MĂMĂLIGA

Mămăliga este omniprezentă pe masa moldovenilor, fiind făcută din făină galbenă de
porumb și este considerată drept fiind o mâncare tradițională. Se servește cu tocană și
mâncăruri din carne, brânză de oi, smântână și șorici.

ARE O ZI ÎNTREAGĂ DEDICATĂ VINULUI

De fapt, este un eveniment de două zile. Producătorii de vinuri își deschid ușele pentru
public pe data de 3 și octombrie – Ziua Națională a Vinului. Degustarea vinului este ieftină,
iar vizitatorii beneficiază chiar și de un autobuz gratuit care circulă de la o vinărie la alta.
A DEBUTAT LA EUROVISION ÎN 2005

Debut ce a rămas cel mai de succes pentru Moldova, cu formația Zdob și Zdub clasându-se
pe locul al șaselea.

CAPITALA A FOST DISTRUSĂ ÎN 1940

Fiind invadată în 1940 de către Armata Roșie, Chișinău a suferit în luna octombrie ala celui
an un cutremur puternic de 7.3 grade pe scala Richter și a distrus o mare parte a orașului.
De parcă nu ar fi de ajuns, în următorul an, Armata aeriană germană a distrus ce a rămas
din oraș până la fărâme.

DISTRIBUIE

Republica Moldova este plasată în sud-estul Europei și se mărginește la est cu Ucraina, la vest


cu România. Peisajele aici sunt foarte diverse. la nord – stânci imense, centrul este caracterizat
de canioanele de pe malul Nistrului, însă sudul este o adevarata oază a lumii sălbatice: bălți,
lacuri, o adevarată rezervație naturală unde păsările își găsesc liniștea.
Splendorile acestei palme de pamânt uimesc privirile anume prin liniștea câmpiilor, care
aștern la poalele stâncilor batrâne, prin borderiile verzi ale livezilor, prin liniile corecte ale
viilor care se întind peste orizonturi. Apa rece din fântânile plasate pe la răscruci de drumuri,
umbra stejarilor seculari din codri fac anume R.Moldova deosebita de alte locuri. Bineveniți
sunt toti acei dornici de istorie, captivați de tainele pamântului. Vă invităm in R. Moldova,
țara legendelor, unde natura și-a păstrat divinul. Să vizitați cele 7 minuni care într-o măsură, și
ele au stat la baza istoriei noastre, cităm proiectul Descoperă.org.
Peștera Criva

 
În partea de nord-est a Basarabiei, în anul 1959, după o explozie produsă în cariera de ghips s-
au deschis două guri, din care țișnea apă. Astfel a fost descoperită o adevarată geodă, una
dintre cele mai mari peșteri din lume formată în roci de ghips. Băștinașii au numit-o
Cenușăreasa. Uneori apa izbucnea și mai puternic din adâncuri, alteori se potolea. Tractoarele
nu reaușeau să scoată camionele, excavatoarele și alte tehnici prinse la fundul carierei. Au fost
puse în funcțiune patru pompe și abia dupa câteva săptămâni au reușit să continue lucrările de
extragere a ghipsului. În anul 1969 un grup de savanți geografi ai Academiei de Științe a RM
au executat prima pătrundere în peșteră.

Spre regret, argila prea umedă și lipicioasă, cu multe bâltoace, au eșuat cercetările. În anul
1977, sectorul de geografie iși reea poziția, organizând o echipă de 9 studenți. Repartizați în
două grupuri , timp de o luna(15 iulie – 14 august), petrecut au pornit într-o călătorie
subterană. Astfel s-a obținut harta primelor 10 km ai subteranei. Cele mai mari Săli au fost
numite „Sala celor 100 de metri”, „Sala așteptării”, „Soborul” s.a. Altele au fost numite după
formele pietrelor căzute sau cristalelor gigante ce se aseamănă cu animale. Labirinturile din
peștera sunt foarte ramificate. Se întâlnesc pe alocuri chei.

Majoritatea sălilor au plafonul boltit în stil gotic, cu înălțimea de circa 11 metri. Lățimea
tunelurilor este de 30-40m, iar lungimea variază între 60 până la 100m. În Sala așteptării sunt
11 coloane pe care se sprijină plafonul, dintre care una e spălată la bază și nu ajunge până la
pământ aproape cu un metru. În galerii există câteva fântâni cu apă. Majoritatea plafoanelor și
pereților seamănă cu mozaicul, datorită formațiunilor care rezultă din procesul de cristalizare
a ghipsului.

Dacă luminezi pereții și plafoanele din peșteră, care s-au format în decursul a câteva milioane
de ani, vei ramâne uimit de sclipirea spectrului de cristale. Unele steluțe continuă să
strălucească chiar dacă strângem felinarul. Cu o lumină verzuie-argintie sclipesc și unele
ciuperci ce acoperă argilele și toate obiectele lăsate aici pentru câteva zile. Sălile par a fi
construite de aceeași mână, sunt separate în individualitate de niște cascade subterane.
Golurile formate in peștera sunt de 3-4 nivele, dintre care cele mai accesibile sunt doar cele
două din mijloc. Nivelul superior alocuri este deteriorat, devenind inaccesibil. Cel inferior
este in permanență umed, persistă vaporii de gaze subterane, toxice. De aceea accesibilitatea
este limitată. Peștera Cenușăreasa de la Criva poate fi utilizată pentru turism, căci ea ocupa
locul trei în Europa după lungime și grandiozitate și locul șapte în lume printre peșterile din
ghips.
Mănăstirea Hâncu
 

Mănăstirea Hâncu a fost construită pe locul schitului de calugărițe în anul 1678 de către
marele stolnic Mihail Hâncu după dorința uneia dintre fiicele sale, care a intrat in călugarie cu
numele Parascheva. Până în XVII schitul purta numele de Viadica.

Din cauza năvălirilor tătarilor, maicile au fost nevoite să plece în altă parte, lăsând schitul
părăsit pe la mijlocul veacului al XVIII-lea. După venirea în Basarabia a oștii rusești sub
comanda feldmareșalului Rumeanțev în anii 1770-1772, urmașii familiei Hâncu au rugat pe
ieromonahul Varlaam de la mănăstirea Vărărești să se ocupe de schitul părăsit. Acesta,
împreună cu un grup de monahi veniți cu dânsul, aduce în ordine gospodăria, repară chiliile
și, în timp, mănăstirea devine locuință de monahi. Atât viața lăuntrică monahală a schitului,
cât și gospodăria lui de obște, s-au dezvoltat mult în vremea starețului Dosoftei, bulgar de
obârșie.

Din vremea lui, anume de la 1836, schitul este considerat mănăstire. În locul bisericii de lemn,
el zidește în 1835 una de piatră cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva, iar în 1841 înalță o
altă biserică de piatră cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ridică corpuri de chilii pentru
monahi, aduce apă în mănăstire și face o mulțime de îmbunătățiri gospodărești. Iar la sfârșitul
secolului XIX mănăstirea era cunoscută sub numele de Hâncul-Parascheva.

Pământurile, averea și edificiile mănăstirii au fost naționalizate în 1944, iar în 1956


mănăstirea a fost închisă și călugării au fost alungați. În primăvara anului 1992 la Hâncu se
infințează mănăstirea de călugărițe. La 10 septembrie 1992 a fost începută reconstrucția
mănăstirii. În anul 1993 au fost finisate lucrările de reparație a bisericii de iarnă Adormirea
Maicii Domnului, care este încadrată într-un corp al stareției, zidit în 1841. Tot atunci, ea a
fost pictată, provizoriu, și sfințită. În 1998 interiorul bisericii a fost repictat.
Biserica de vară Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost construită în anul 1835 și reparată abia în
1996.
Cetatea Soroca

Se găsește în mijlocul orașului Soroca, la circa 160km spre nord de Chișinău. În perioada
medievală cetatea Soroca făcea parte dintr-un vast sistem defensiv al Moldovei, care includea:
4 cetăți la Nistru, 2 cetăți pe Dunăre și 3 cetăți în nordul țării. În așa fel, cu un adevărat „brâu
de cetăți din piatră”, erau protejate hotarele țării.

Cetatea Soroca a fost construită la trecătoarea peste Nistru pe locul unor fortificații mai vechi.
La 1499, din porunca Voievodului Ștefan cel Mare, este înălțată o cetate pătrată din lemn pe
locul fortăreței genoveze Olihonia (Alciona). Între anii 1543-1546, în timpul domniei lui
Petru Rareș, cetatea este rezidită din temelie de piatră, așa cum o vedem și astăzi, adică
rotundă cu diametrul de 37,5 m și cu cinci bastioane egal depărtate între ele. Meșterii au pus
la baza calculelor lor legea supremă a armoniei „secțiunea de aur”, fapt care face cetatea
unicală printre mostrele de arhitectură defensivă din Europa.

Cetatea Soroca mai este cunoscută și drept loc unde s-au întrunit oștirile moldovene sub
conducerea celebrului om de stat Dimitrie Cantemir și armatele rusești conduse de țarul Petru
I în timpul campaniei de la Prut împotriva ostașilor turci în anul 1711.

În cetate au mai fost: Bogdan Hmelnițchi, Timur Hmelnițchi, Alexandru Suvorov ș.a.
Fortăreața este unicul monument medieval din Moldova, care s-a păstrat așa cum l-au
conceput meșterii, iar în bastionul de la intrare există o biserică mică militară.

Cetatea Soroca este o cetate moldovenească din secolul XV, întemeiată de Ștefan cel Mare, în
fața vadului peste Nistru, pe locul unei vechi fortărețe genoveze, Alciona. Cetatea a fost
reconstruită ulterior de către Petru Rareș, care a reconstruit zidurile în piatră.
Orheiul Vechi

Complexul muzeal-arheologic Orheiul Vechi este amplasat în valea Răutului, un afluent de


dreapta al Nistrului, pe teritoriul comunei Trebujeni din raionul Orhei al Republicii Moldova.
Este unul din principalele obiective turistice din Republica Moldova, candidând pentru
includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO. Aici poate fi urmarită întreaga istorie ce s-a
produs în spațiul Pruto-Nistrean. Aici s-au păstrat rămășițele unei așezări geto-dacice din
perioada secolelor VI-V î.e.n. însă au fost descoperite vestigii arheologice cu mult mai vechi,
din epoca paleoliticului, adică acum 20-25 mii de ani.
S-au gasit și rămășițe ale unei așezări din epoca neoliticului, datată cu mileniile 3-4 înainte de
Hristos. La începutul sec.XIV – sfârșitul sec. XIV, localitatea e cucerită de Hoarda de Aur,
care îi schimbă numele în Orașul Nou (în arabă Shehr al Jedid, în turanică Yanghi Shehr). Din
această perioadă datează cetatea din piatră. Conform unor surse, în perioada 1363-65, Orheiul
Vechi a fost reședința conducătorului Hoardei de Aur, Abdallah han.

În ultimul sfert al secolului XIV, tătarii Hoardei de Aur sunt alungați din Orheiul Vechi de
moldoveni. Începe procesul de transformare a orașului oriental în oraș moldovenesc. Pe
timpul lui Ștefan cel Mare, cetatea din piatră este reparată, înzestrată cu artilerie de foc și
transformată în reședință pârcălabilor de Orhei. În cadrul complexului arheologic Orheiul
Vechi se delimitează câteva construcții monumentale din piatră, care prezintă un interes
deosebit, atât din punct de vedere științific, cât și din punct de vedere muzeografic. Printre
acestea se remarcă cinci obiective: cetatea getică, cetatea medievală, feredeul, hanul și
biserica.

Aici există, de asemenea, un șir de grote, care străpung malurile stâncoase, care pe parcursul
istoriei acestea au devenit lăcașuri sfinte, care sunt clasificate de către arheolegi în 4 grupe;
– Mănăstirea Bosie, foarte veche, care a funcționat în sec XV, dar posibil și mai demult.
– Complexul de sub cruce, numit Butuceni, cu o biserică săpată în stâncă, care este un unicat
arhitectonic, fiind construită după niște modele mai vechi.
– Complexul de chilii în patru nivele.
– Complexul călugărilor sihastri sau Chiliile lui Rafail.

Faima complexelor rămâne în memoria vizitatorilor ca o adevărată carte deschisă. Datorită


măreției Canionului la Orheiul Vechi, soarele nu se grăbește să răsară, însă spre sfârșitul zilei,
se grăbește să apună. Pe parcursul zilei, Canionul iși schimbă culoarea de mai multe ori, în
dependență de căderea luminii și gama de culori diferă de la un anotimp la altul.
Mileștii Mici

Sursa: https://www.travel.md/2378/30-postcards-project-in-moldova-6-destinations-in-2-days/

Mileștii Mici este o localitate situată la 20km la sud de Chișinău, în Raionul Ialoveni,
Republica Moldova. Localitatea a devenit faimoasă pentru colecția sa de vinuri (Colecția de
Aur). Aceasta a intrat în Cartea Recordurilor ca cea mai mare colecție de vinuri din Europa,
cu peste 1,5 milioane de sticle de colecție. În total numărul de sticle prezente în pivnițele de la
Mileștii Mici depășește 2 milioane.

Complexul de galerii (pivnițe) de la Mileștii Mici este la rândul său cel mai mare din lume,
întinzându-se pe aproape 250 km, din care doar 120 km sunt folosiți, Până atunci aici a existat
o carieră, de unde se extragea piatră de calcar, folosită la construcții, tot de aici a fost extrasă
piatra pentru reconstrucția capitalei, de după război. Vinurile păstrate aici sunt în proporție de
70% vinuri roșii, cu numai 20% vinuri albe și 10% vinuri de desert.

Trei factori primordiali s-au îmbinat armonios pentru îmbunătățorea și elaborarea produselor
vinicole de elită de-a lungul istoriei creării și fondării Întreprinderii de Stat Combinatul de
Vinuri de Calitate „Mileștii Mici”: materie primă de înaltă calitate pentru producerea
vinurilor, vase tehnologice performante pentru păstrarea vinului, condiții ideale pentru
maturizarea vinului. Întreprinderea a fost fondată în 1969 ca Secție de Păstrare a Vinurilor de
Marcă în componența sovhozului-fabrica „Moldova”.

Primele stocuri de vin au fost aduse aici la sfârșitul anilor 60, iar rezultatele au fost, pur și
simplu, impresionante. Umiditatea relativă (85-95%) și temperatura constantă (+12-+14 grade
C) sunt condiții ideale care asigură păstrarea și măturarea adecvată a vinurilor sub pământ.

Cantitățile nu prea mari de vin (nu mai mult de 100 mii dal) erau păstrate în budane de stejar
și cisterne emailate, în răcoarea și liniștea solemnă a beciurilor de la Mileștii Mici.

Cu cât mai mult vinul este păstrat în astfel de condiții, cu atât mai mult își îmbunătățește
calitățile sale organoleptice. Timp de mai multe decenii aici se aduc cele mai bune vinuri din
Moldova și doar aici devin excepționale vinuri de colectțe și vinuri de calitate superioară. Fiți
bineveniți în galeriile vinicole suberane, pentru că vizitând o dată, veți reveni mereu în
căutarea vinului visurilor Dumneavoastră păstrat în cea mai mare pivniță din lume.
Mănăstirea Căpriana

 
Importanta mențiune documentară a mănăstirii Căpriana datează din 1429 – un uric prin care
Căpriana primește statutul de mănăstire domnească din partea domnului Alexandru cel Bun.
În acest act lăcașul sfânt este numit „mănăstirea de la Vâșnovăț unde este egumen Chiprian”.
Aici se amintește că mănăstirea este ctitoria răzeșilor din satul Mereni. Având statutul
mănăstire domnească, așezământul monastic s-a bucurat de grija mai multor domnitori ai
Moldovei.

Mănăstirea, care a fost construită la început din lemn și a suferit de pe urma năvălirii repetate
ale tătarilor sau turcilor. Ștefan cel Mare este ctitorul bisericii din piatră cu hramul Adormirea
Maicii Domnului (1491 – 1496). În 1542 – 1545, domnitorul Petru Rareș a hotărât efectuarea
unor ample lucrări de restaurare, după cum se consemnează în cronica lui Grigore Ureche.
Între anii 2003 – 2005, la mănăstirea Căpriana au avut loc ample lucrări de restaurare cu bani
de la bugetul statului dar și de la numeroși donatori particulari.

De reținut faptul că regimul comunist a promovat imaginea bisericii țariste, construite în anul
1903, în detrimentul mănăstirii voievodale care nu corespunde arhitecturii ruse ci arhitecturii
monahale românești, aidoma cu cea a mănăstirilor din Nordul Moldovei.

Numeroase clipuri și filme prezintă noua construcție țaristă, biserica de iarnă în stil rusesc,
drept mănăstirea Căpriana, fapt cu atât mai condamnabil cu cât adevarata biserică voievodală,
aflată la doar câțiva zeci de metri de biserica nouă, nu este înca renovată și în interior.
Regimul comunist al președintelui Voronin a anunțat încheierea lucrărilor de renovare a
complexului monahal cu toate că lucrările la adevărata biserică voievodală a lui Ștefan cel
Mare nu fuseseră încă finalizate.

Confuzia între cele două biserici este menținută și astăzi în detrimentul ctitoriei voievodale
autentice, slujba religioasă nefiind oficiată în biserica lui Ștefan cel Mare. Una dintre
explicații constă în faptul că Mitropolia Moldovei, aflată în subordinea Bisericii Ortodoxe
Ruse dorește să acrediteze ideea unei istorii comune a bisericii ruse și a credinței în Basarabia.

Precizăm faptul că în Basarabia există o Mitropolie a Basarabiei și o Mitropolie a Moldovei,


cea din urma fiind subordonată Moscovei.
„Suta de movile”

Amplasament: raionul Râșcani, între satele Branuște și Cobani (raionul Glodeni), ocolul silvic
Râscani, Avrameni-Nagornoe, parcelele 32, 65; Petrușeni, parcelele 26-31. O mulțime de
movile cu înălțimea de 15-30 m pe terase în apropierea Prutului. Versantul abrupt este
împaduirit, izvoare, mlaștini.

Monument al naturii. Rezervația „Suta de movile” e încadrată în etajul de cvercete cu stejar


(FD1) cu tipul de stațiune: – Deluros de cvercete cu stejar pedunculat, platouri, versanți cu
pante mici de bonitate mijlocie și superioară, cenușii edafic mare. Au fost identificate două
tipuri de pădure: – Stejăreț pe platouri din regiunea de deal de productivitate mijlocie; –
Stejăreț cu cireș de productivitate mijlocie. „O Sută de Movile” prezintă un peisaj de o mare
valoare științifică și estetică.

Unii savanți constată că „O Sută de Movile” („Centum Monticuli” după Dimitrie Cantemir”)
este unicul loc din Europa, unde sunt concentrate într-un număr atât de mare recife submarine
ale Marii Mediteraneene – bazin de apa terțiar, ce acoperea pe atunci teritoriul de azi al
Republicii Moldova cu vreo 20 de milioane de ani in urma. Alți savanți consideră că movilele
s-au format datorită alunecărilor de teren și prăbușirilor.

Acest peisaj unical este situat pe versantul văii Prutului, la sud-sud-est de satele Braniște si
Avrameni din de lângă Bălți. „O Sută de Movile” are o lungime de 8 km și o lățime de 2,3-1,7
km, iar originalitatea lui este imprimată de mulțimea microformelor de relief – peste 3500 de
movile, cu precădere alungite, pronunțate, cu pante abrupte și înălțimi de la 1-3 m până la 30
m („Movila Țiganului”). Peisajul cuprinde 6 terase ale Prutului, marcate de la altitudinea de
50-60 m a luncii până la 160-170 m a versantului și se desfășoară pe o suprafață de cca 1600
ha. fâșiile dintre rândurile de movile sunt slab văluroase.

Movilele și rândurile formate de ele sunt paralele cu lunca Prutului. „Se spune că aici au avut
loc bătălii crâncene pe acest imens câmp. Biruitorii și-au îngropat eroii, ridicând aceste
movile: pentru cei de rand – mai mici, pentru căpetenii – mai mari”.

S-ar putea să vă placă și