UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ȘI GAZELOR

GEOLOGIE PETROLIERĂ ȘI INGINERIE DE ZĂCĂMÂNT

PROIECT LA INGINERIA ZĂCĂMINTELOR DE

GAZE

Profesor coordonator :
Prof.univ.dr.ing. IULIAN NISTOR
Student : CHEȘCĂ GEORGIAN-RĂZVAN
Anul : I
Grupa : IZ 21305

2017
 CUPRINS

TEMA DE PROIECT

INTRODUCERE

DETERMINAREA RESURSEI INIȚIALE DE GAZE

CAPITOLUL 1. PREVEDEREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A UNUI

ZĂCĂMÂNT DE GAZE PROPRIU-ZIS, FĂRĂ ACVIFER ACTIV

1.1. Perioada producției crescătoare și perioada producției

constante……………………….10
1.2. Perioada producției
descrescătoare……………………………………………………....18

CAPITOLUL 2. PREVEDEREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A UNUI

ZĂCĂMÂNT DE GAZE CU CONDENSAT ÎN CURGERE OMOGENĂ, ÎN CAZUL
RECIRCULĂRII GAZELOR SĂRACE

2. Prevederea comportării în exploatare a unui zăcământ de gaze cu condensat în curgere

omogenă, în cazul recirculării gazelor
sărace…………………………………………….24

CONCLUZII

2|Page
 TEMA DE PROIECT

Fie un zăcământ de gaze având parametrii din tabelul 1, respectiv :

- aria suprafeței productive, Ap ;
- grosimea efectivă a stratului productiv, h ;
- porozitatea efectivă medie, Φ ;
- permeabilitatea absolută medie a colectorului, K ;
- saturația medie în apă ireductibilă, Sai ;
- presiunea inițială de zăcământ, pi ;
- temperatura medie de zăcământ, tz ;
- masa specifică a gazelor, în condiții standard, ρat , kg/m3N ;
Din considerente tehnico-economice, se fixează presiunea finală (de abandonare a
exploatării) la 2 bar .
Să se calculeze resursa inițială și rezerva recuperabilă de gaze a zăcământului.
Să se facă prevederea comportării în exploatare, în două variante :
1. Zăcământ de gaze propriu-zis, fără acvifer activ ;
2. Zăcământ de gaze cu condensat în curgere omogenă, în cazul recirculării gazelor
sărace, pentru care se mai cunosc datele din tabelul 2, respectiv :
- presiunea de început de condensare, pîc ;
- presiunea de condensare maximă, pcm ;
- conținutul inițial în condensat, Ci ;
- capacitatea de prelucrare a stației, Qg ;
- rația medie gaze-condensat, R´GC ;
Se ia raza sondei rs = 889 mm, iar conținutul final în condensat, Cf=5g/m3N .

Tabelul 1. Proprietățile fizice ale zăcământului

Nr. crt. Ap h Φ K Sai pi tz ρat
- ha m % mD % bar °C kg/m3N
1. 54,5 18 15 221 20 158 45 0,82
2. 56 20 14 218 19 162 48 0,85
3. 60 21 13 215 18 165 50 0,782
4. 65 22 12 200 17 169 55 0,802
5. 70 23 10 195 15 132 58 0,825
6. 75 24 11 190 16 125 60 0,828
7. 80 17 12 198 15 78 142 0,812
8. 85 19 13 201 17 80 115 0,822
9. 88 21 14 205 16 82 96 0,826
10. 82 15 15 208 18 85 118 0,828
11. 90 16 21 325 22 60 112 0,822
12. 75 16 17 264 25 75 126 0,862
13. 60 18 18 285 24 68 124 0,582
14. 65 20 19 326 21 100 137 0,682
15. 68 22 21 275 25 120 127 0,655
16. 71 25 18 250 23 88 152 0,678
17. 75 12 17 245 22 130 135 0,754

3|Page
18. 81 13 16 240 21 92 126 0,745
19. 86 14 18 248 24 95 138 0,695
20. 90 15 21 252 25 98 129 0,666

Tabelul 2.
Nr. crt. pîc pcm Ci Qc R´GC
- bar bar g/m3N kg/zi m3N/kg
1. 128 100 375 120,5 105
2. 120 96 370 120 110
3. 116 94 365 119,5 110,5
4. 114 93 360 119 111
5. 110 92 355 118,5 115
6. 98 90 350 118 111,5
7. 95 87 345 117,5 112
8. 80 78 340 117 112,5
9. 76 62 335 116 113
10. 78 65 330 115 113,5
11. 82 73 325 114 114
12. 85 75 320 113 114,5
13. 89 70 315 112 115
14. 91 71 310 111 115,5
15. 94 72 305 110 116
16. 67 45 300 109 116,5
17. 100 80 295 108 117
18. 73 61 290 107 117,5
19. 106 82 288 106 110
20. 108 83 285 105 118,5

4|Page
 INTRODUCERE

Exploatarea zăcămintelor de țiței și gaze cuprinde toate lucrările care se execută

pentru a dirija și controla curgerea acestor fluide în roca colectoare spre sonde, în vederea
extracției lor.
Aceste lucrări se efectuează în scopul :
- Extragerii unei cantități maxime de țiței sau gaze cu consum minim de energie în
vederea obținerii unui factor final de recuperare maxim (Prin factor final de
recuperare se ințelege raportul dintre cantitățile de țiței sau gaze extrase până la
sfârșitul exploatării și rezerverele recuperabile de țitei sau gaze existente la începutul
exploatării) ;
- Obținerii unui anumit ritm de exploatare, adică a unui debit de extracție a țițeiului și
gazelor prevăzut în planul de producție pentru anul curent și anii de perspectivă,
pentru a satisface cerințele afacerii ;
- Realizarea producției la un cost minim ;
O exploatare efectuată în aceste condiții se numește rațională, iar pentru realizarea ei
este necesar să se cunoască, pe lângă caracterul zăcământului (proprietățile rocii-colector și
ale fluidelor din ea) și energia de zăcământ care produce și menține curgerea fluidelor prin
roca colectoare spre sonda, după legile Hidraulicii Subterane .
Cunoscându-se toți acești factori se poate întocmi proiectul de exploatare a zăcământului,
în care, uneori, se prevede și o modificare a regimilui natural de zăcământ, de exemplu, prin
injecție de fluide în strat pentru a obține rezultatele cele mai bune .

Pentru a provoca și menține curgerea fluidelor în roca colectoare spre sonde, este
nevoie de energie. Zăcămintele de țiței dispun inițial de o anumită energie naturală sub forma
de energie potențială, care, transformându-se în energie de miscare, produce curgerea
fluidelor prin roca colectoare. Energia de zăcămant se prezintă sub 3 forme :
- Energia de compresiune la care purtătorii ei sunt fluidele și într-o măsura roca
colectoare : destinderea țițeiului; destinderea gazelor dizolvate o dată cu ieșirea lor din
solutie; destinderea gazelor libere, destinderea apei de zăcământ ;
- Energia gravitationala la care purtătorii ei sunt fluidele de zăcământ, ea provoacă
curgea din partea cea mai mai înaltă a zăcământului către cea mai coborîtă ;
Metodele de exploatare ale unui zacamant depind de caracterul initial al zacamantului
(regimul de zacamant si valoarea energiilor care provoacă curgerea), precum și de modul cum
acestea variază în timpul exploatării. Exploatarea efectuată în perioada în care curgerea
fluidelor prin strat se face pe baza energiilor proprii ale zăcământului, se numește exploatare
primară. Pentru extragerea din zăcământ a unor cantități cât mai mari de țiței și pentru
scurtarea duratei de exploatare, se aplică unele metode care constau în introducerea de la
suprafață a unor agenți purtători de energie care modifică valoarea forțelor de reținere în strat
a țițeiului și stimulează curgerea fluidelor prin rocă. Aceste metode de exploatare se numesc
metode secundare .

5|Page
 DETERMINAREA RESURSEI INIȚIALE DE GAZE

Resursa inițială de gaze se calculează cu relația :

~
Gi= A p ∙ h ∙Φ ∙ S g ∙ ṕi ∙ α i ∙ θ(1)

unde :

~ pi 1
S g=1−S ai(2) ṕi= (3)α i= ( 4 )
pat Zi

T at
θ= (5 )
Ti

pat =1,01325∙ 10−5 Pa

T at =0 ℃ =273,15 K
Resursa recuperabilă de gaze se calculează cu relația :

Gr =A p ∙h ∙ Φ ∙ S˘g ∙ ( ṕi ∙ α i− ṕ f ∙ α f ) ∙ θ(6)

unde :
pf 1
ṕf = (7)α f = ( 8 )
p at Z f

Factorul de abatere de la comportarea gazelor perfecte, Z, se citește din diagrama din

figura 1.
Presiunea și temperatura pseudo-reduse se calculează cu relațiile :
p
p pr= ( 9)
p pc

T
T pr = (10)
T pc

Presiunea, respectiv temperatura pseudo-critice pot fi calculate cu relațiile :

n
p pc =∑ pci ∙ y i ( 11 )
i=1

n
T pc=∑ T ci ∙ y i ( 12 )
i=1

6|Page
 Deoarece nu se cunoaște compoziția (yi) gazelor, acestea din urmă se citesc din
diagrama din figura 2, în funcție de densitatea relativă. Densitatea relativă a gazelor va fi :

ρg
δ g= ( 13 )
ρ aer

unde ρaer =1,2929 kg /m3 (la condiții normale de stare) .

Fig.1. Estimarea factorului de abatere, Z ;

7|Page
 Fig.2. Estimarea temperaturii și a presiunii pseudo-critice, când nu se cunoaște compoziția gazelor:

Plecând de la datele inițiale din tabelul 1, utilizând relația (13) a rezultat :

0,82
δ g= =0,634 ;
1,2929
Din diagrama din figura 2, rezultă următorii parametrii pseudo-critici :
p pc =47,15 ¯;
T pc=209 K ;

8|Page
 Folosind relațiile (9) și (10) pentru condițiile inițiale de zăcământ, au fost calculați
parametrii pseudo-reduși :
158
p pr= =3,351;
47,15
318,15
T pr = =1,522;
209
Utilizând parametrii pseudo-reduși din diagrama din figura 1 se va citi factorul de
abatere, Z :
Z=0,775 ;
Cu datele obținute, înlocuind în relațiile (1)-(8), rezultă :
~
S g=1−0,2=0,8 ;
158
ṕi= =155,933 ;
1,01325
1
α i= =1,29 ;
0,775
273,15
θ= =0,8585;
318,15
G i=545 000 ∙ 18∙ 0,15 ∙ 0,8∙ 155,933 ∙1,29 ∙ 0,8585=203 356 614 m 3N ;

Folosind relațiile (9) și (10) pentru condițiile de abandonare ale zăcământului, au fost
calculați parametrii pseudo-reduși :
2
p pr= =0,04 ;
47,15
318,15
T pr = =1,522;
209
Utilizând parametrii pseudo-reduși din diagrama din figura 1 se va citi factorul de
abatere, Z, pentru condițiile de abandonare :
Z=0,99 ;
1
αf = =1,01;
0,99
2
ṕf = =1,97 ;
1,01325
Gr =545 000∙ 18 ∙ 0,15∙ 0,8 ∙(155,933 ∙1,29−1,97 ∙1,01)∙ 0,8585=201 341 509m3N ;

9|Page
CAPITOLUL 1. PREVEDEREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A
UNUI ZĂCĂMÂNT DE GAZE PROPRIU-ZIS, FĂRĂ ACVIFER ACTIV

Dacă zăcământul de gaze nu are un acvifer activ, singura forță care determină
deplasarea gazelor din pori către tălpile sondelor de extracție este destinderea gazelor,
generând regimul de exploatare cu același nume. O particularitate a acestui regim este aceea
că volumul de pori al zonei productive rămâne invariabil de-a lungul timpului de exploatare,
drept consecință a inactivității acviferului.

1.1. PERIOADA PRODUCȚIEI CRESCĂTOARE ȘI PERIOADA

PRODUCȚIEI CONSTANTE

Modelul de prevedere are la bază următoarele ecuații :

- ecuația de bilanț material pentru forma de destindere a gazelor :
ṕi ṕ ( t )
∙ V i∙~
S g = ~ ∙V i ∙~ S g +∆ G ( t ) ∙ τ ( 1.1 )
Zi Z( p)
- ecuația de filtrație a gazelor prin mediul poros :
~
p ( t )− p2s (t )= A ∙ Qg ( t )+ B ∙ Q2g ( t ) (1.2)
2

- ecuația căderii de presiune maxim admisibilă ;

~
p ( t )− ps ( t )=ct (1.3)
Algoritmul de lucru este următorul :
- se alege pasul de timp Δt, de regulă egal cu un an, spre exemplu, Δt1=365 zile, mai
departe se va lua t n=t n−1+ 365 zile .
- se impune producția constantă N(t) pe intervalul de timp ales. Se vor lua valori ale lui
N(t) începând de la 25.000 până la 50 000 m3N/zi și creșteri anuale de 5 000 până la
10 000 m3N/zi .
- se calculează : ∆ G ( t )n=∆ G ( t )n −1 + N ( t )n ×365 .
- având în vedere că Z este în funcție de presiune, ecuația (1.1) conține două
necunoscute și rezolvarea se face pe cale grafică, astfel : se reprezintă graficul
p/Z=f(p) ca în figura 3. Pentru aceasta se va întocmi un tabel după cum urmează :

Tabelul 4
p ppc ppr p/Z
bar bar - bar

Se dau valori pentru „p” din 10 în 10 bar, se citesc ppc și Tpc din figura 2. Pentru
temperatură există o singură valoare, cea corespunzatoare temperaturii de zăcământ. „Z” se
citește din figura 1.
ṕ(t)
- din ecuația (1.1) se scoate raportul ~ , astfel :
Z ( p)

10 | P a g e
ṕ(t) p i ∆G( t)∙ τ
= − ( 1.4 )
Z (~
p) Z i V i ∙~
Sg
- din diagrama din figura 3 se citește presiunea medie de zăcământ p(t), ținând cont că :
p (t ) 1
ṕ ( t ) = , τ = și V i=V b ∙ Φ=A p ·h·Φ .
p at θ
- se calculează debitul de gaze al sondei medii :
A 2 ~ p 2 ( t ) −~p s2 ( t )
Q g ( t )=
−A
2B
+
√(2B
+ ) B
( 1.5 )

Coeficienții rezistențelor suplimentare de filtrație A și B se vor calcula cu relațiile :

h

A=
(
μ g ∙ ln + Cm
rS
(1.6)
)
π ∙ k ∙h

Γ ∙ p at ∙ ρat 1 1
B=
2∙π ∙h2 2
∙
( +
)
r s 3 ∙ r cav ∙ n2I
3
(1.7)

Pentru simplificarea calculelor se va lua :

2
−3 ba r
A=19,3∙ 10 ∙ zi ;
m3N

ba r 2
B=3,35 ∙ 10−8 3 2
∙ z i2 ;
(m ) N

- se calculează numărul de sonde necesar :

N (t )
n s ( t )=F r ∙ (1.8)
Q g ( t)

unde Fr este un factor de rezervă, egal cu :

365
F r= ( 1.9 )
310

- factorul de recuperare se calculează cu relatia :

∆ G(t)
ε= (1.10)
Gi

Se va avea în vedere că numărul de sonde noi, pe an, nu trebuie să fie mai mare de 2-
3, maximum 4.
Calculele vor fi sintetizate ca în tabelul 5.

11 | P a g e
 Pentru început se impune :
~
p ( t )− p ( t )=2 ¯;
s

Se impun valori pentru N(t) de la 25 000 până la 50 000 m3N/zi și se calculează ΔG(t)n.
Rezultatele vor fi trecute în tabelul 3.

Tabelul 3
t t N(t) ΔG(t)
ani zile m3N/zi m3N
1 365 25000 9125000
2 730 30000 20075000
3 1095 35000 32850000
4 1460 40000 47450000
5 1825 45000 63875000
6 2190 50000 82125000
7 2555 50000 100375000
8 2920 50000 118625000
9 3285 50000 136875000

Tabelul 4
p ppc ppr Z p/Z Z p/Z
bar bar bar
158 47,15 3,3510 0,775 203,87 1 158
1 1
148 47,15 3,1389 0,78 189,74 1 148
2 4
138 47,15 2,9268 0,785 175,79 1 138
3 6
128 47,15 2,7147 0,795 161,00 1 128
4 6
118 47,15 2,5026 0,8 147,5 1 118
5
108 47,15 2,2905 0,805 134,16 1 108
6 1
98 47,15 2,0784 0,825 118,78 1 98
7 8
88 47,15 1,8663 0,84 104,76 1 88
8 2
78 47,15 1,6542 0,85 91,764 1 78
9 7
68 47,15 1,4422 0,865 78,612 1 68
1 7
58 47,15 1,2301 0,88 65,909 1 58
2 1

12 | P a g e
 48 47,15 1,0180 0,91 52,747 1 48
3 3
38 47,15 0,8059 0,925 41,081 1 38
4 1
28 47,15 0,5938 0,935 29,946 1 28
5 5
18 47,15 0,3817 0,96 18,7 1 18
6
8 47,15 0,1696 0,975 8,2051 1 8
7 3
0 0 0 0

250

200

150
p/Z, bar

Z
100 Z=1

50

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
p, bar
Fig. 3. Graficul p/Z funcție de presiune ;

V i=545 000 ∙ 18∙ 0,15=1 471500 m3 ;

1
τ= =1,1647 ;
0,8585

1) Pasul de timp Δt=1 an ;

~
p ( t ) 155,93 9 125 000∙ 1,1647
= − =192,06 ¯;
Z (~
p ) 0,775 1 471500 ∙ 0,8
Din graficul din figura 3 rezultă :
p ( t ) =151 ¯;
151
ṕ ( t ) = =149,03 ;
1,01325
ps =151−2=149 ¯;

13 | P a g e
 2
0,0193 1512−1492
Q g ( t )=

365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10 )
−8
+
3,35 ∙ 10−8
=29 570,34 m3N /zi ;

F r= =1,178 ;
310
25 000
n s ( t )=1,178 ∙ =1 sonde ;
29 570,34
9 125 000
ε= =0,0448=4,48 % ;
203356 614

2) Pasul de timp Δt=2 ani ;

~
p ( t ) 155,93 20 075 000∙ 1,1647
= − =181,08 ¯;
Z (~
p ) 0,775 1 471500 ∙ 0,8
Din graficul din figura 3 rezultă :
p ( t ) =141 ¯;
141
ṕ ( t ) = =139,15 ;
1,01325
ps =141−2=139 ¯;
2
0,0193 1412−1392
Q g ( t )=

365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10 )
−8
+
3,35 ∙ 10−8
=27 685,147 m3N /zi ;

F r= =1,178 ;
310
30 000
n s ( t )=1,178 ∙ =1,27 ⇒ o sondă ;
27 685,147
20 075 000
ε= =0,0987=9,87 % ;
203356 614

3) Pasul de timp Δt=3 ani ;

~
p ( t ) 155,93 32 850000 ∙ 1,1647
= − =168,27 ¯;
Z (~
p ) 0,775 1 471500 ∙ 0,8
Din graficul din figura 3 rezultă :
p ( t ) =132 ¯;
132
ṕ ( t ) = =130,27 ;
1,01325
ps =132−2=130 ¯;

14 | P a g e
 2
0,0193 1322−1302
Q g ( t )=

365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10 )
−8
+
3,35 ∙ 10−8
=25 978,80 m3N /zi ;

F r= =1,178 ;
310
35 000
n s ( t )=1,178 ∙ =1,59 ⇒2 sonde ;
25 978,80
32 850000
ε= =0,163=16,3 % ;
203356 614

4) Pasul de timp Δt=4 ani ;

~
p ( t ) 155,93 47 450 000∙ 1,1647
= − =153,63 ¯;
Z (~
p ) 0,775 1 471 500 ∙0,8
Din graficul din figura 3 rezultă :
p ( t ) =120 ¯;
120
ṕ ( t ) = =118,43 ;
1,01325
ps =120−2=118 ¯;
2
0,0193 1202−118 2
Q g ( t )=

365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10 )
−8
+
3,35 ∙ 10−8
=23689,15 m3N / zi;

F r= =1,178 ;
310
40 000
n s ( t )=1,178 ∙ =1,98 ⇒2 sonde ;
23 689,15
47 450 000
ε= =0,2334=23,34 % ;
203356 614

5) Pasul de timp Δt=5 ani ;

~
p ( t ) 155,93 63 875 000 ∙1,1647
= − =137,169 ¯;
Z (~
p ) 0,775 1 471500 ∙ 0,8
Din graficul din figura 3 rezultă :
p ( t ) =108 ¯;
108
ṕ ( t ) = =106,58 ;
1,01325
ps =108−2=106 ¯;

15 | P a g e
 2
0,0193 1322−1302
Q g ( t )=

365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10−8) +
3,35 ∙ 10−8
=21382,56 m3N / zi ;

F r= =1,178 ;
310
45 000
n s ( t )=1,178 ∙ =2,47 ⇒3 sonde ;
21 382,56
63 875 000
ε= =0,3141=31,41 % ;
203356 614

6) Pasul de timp Δt=6 ani ;

~
p ( t ) 155,93 82 125000 ∙ 1,1647
= − =118,87 ¯;
Z (~
p ) 0,775 1 471500 ∙ 0,8
Din graficul din figura 3 rezultă :
p ( t ) =98 ¯;
98
ṕ ( t ) = =96,71;
1,01325
ps =98−2=96 ¯;
2
0,0193 982−962
Q g ( t )=

365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10−8) +
3,35∙ 10 −8
=19 447,18 m3N / zi ;

F r= =1,178 ;
310
50 000
n s ( t )=1,178 ∙ =3,02 ⇒ 3 sonde ;
19 447,18
82 125000
ε= =0,4038=40,38 % ;
203356 614

7) Pasul de timp Δt=7 ani ;

~
p ( t ) 155,93 100 375000 ∙ 1,1647
= − =100,576 ¯;
Z (~
p ) 0,775 1 471500 ∙ 0,8
Din graficul din figura 3 rezultă :
p ( t ) =83 ¯;
83
ṕ ( t ) = =81,914 ;
1,01325
ps =83−2=81 ¯;

16 | P a g e
 2
0,0193 832−812
Q g ( t )=

365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10−8) +
3,35∙ 10 −8
=16 521,05 m 3N / zi;

F r= =1,178 ;
310
50 000
n s ( t )=1,178 ∙ =3,56 ⇒ 4 sonde ;
16 521,05
100 375000
ε= =0,4935=49,35 % ;
203356 614

8) Pasul de timp Δt=8 ani ;

~
p ( t ) 155,93 118 625 000 ∙1,1647
= − =82,28 ¯;
Z (~
p ) 0,775 1 471500 ∙ 0,8
Din graficul din figura 3 rezultă :
p ( t ) =72 ¯;
72
ṕ ( t ) = =71,058 ;
1,01325
ps =72−2=70 ¯;
2
0,0193 722−702
Q g ( t )=

365
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10−8) +
3,35∙ 10 −8
=14 357,23 m3N / zi ;

F r= =1,178 ;
310
50 000
n s ( t )=1,178 ∙ =4,1⇒ 4 sonde ;
14357,23
118 625 000
ε= =0,5833=58,33% ;
203356 614

9) Pasul de timp Δt=9 ani ;

~
p ( t ) 155,93 136 875 000 ∙1,1647
= − =63,98 ¯;
Z (~
p ) 0,775 1 471500 ∙ 0,8
Din graficul din figura 3 rezultă :
p ( t ) =57 ¯;
57
ṕ ( t ) = =56,25 ;
1,01325
ps =57−2=55 ¯;

17 | P a g e
 2
0,0193 572−55 2
Q g ( t )=
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
365
+
√( 2 ∙3,35 ∙ 10−8 )+
3,35∙ 10 −8
=11381,37 m3N / zi ;

F r= =1,178 ;
310
50 000
n s ( t )=1,178 ∙ =5,17 ⇒5 sonde ;
11 381,37
136 875 000
ε= =0,673=67,3 % ;
203356 614

1.2. PERIOADA PRODUCȚIEI DESCRESCĂTOARE

Modelul de prevedere are la bază următoarele ecuații :

- ecuația de bilanț material pentru forma de destindere a gazelor :
ṕi ~ ṕ ( t+ ∆ t ) ~
∙ V i∙ Sg= ~ ∙V i ∙ S g +∆ G ( t+ ∆ t ) ∙ τ (1.11)
Zi Z p( )
- ecuația de filtrație a gazelor prin mediul poros :
~
p 2 ( t+ ∆ t )− p2s ( t +∆ t )= A ∙ Qg ( t+ ∆ t ) + B ∙Q2g (t +∆ t ) (1.12)
- ecuații căderii de presiune maxim admisibilă :
~
p ( t +∆ t )− ps ( t+ ∆ t )=ct ( 1.13 )
Cumulativul de gaze, care pentru această perioadă nu se cunoaște, se exprimă printr-o
relație de recurență, astfel :
n s ( t ) ∙ Q g ( t )+ ns (t +∆ t )∙ Q g (t +∆ t)
∆ G ( t+ ∆ t )=∆ G ( t ) + ∙ ∆t (1.14)
2
Numărul sondelor rămâne constant în această perioadă :
n s ( t )=n s ( t+ ∆t ) ;
Pentru prevederea comportării în exploatare se utilizează metoda iterației. Astfel, în
primul ciclu de iterație se fac aproximările următoare :
Q g ( t +∆ t )=Q g ( t ) ;
Z [ ~p ( t+ ∆ t ) ]=Z [~
p (t )];
Cu debitul Qg(t+Δt) se merge în ecuația (1.14) de unde se obține ΔG(t+Δt). Din relația
(1.11) se determină ~
p (t+ ∆ t), din relația (1.13) se calculează p (t+ ∆t ) și din ecuația (1.12)
s

18 | P a g e
se determină debitul de gaze al sondei medii Qg(t+Δt). Se corectează Z( ~
p) și se continuă
iterația până se atinge ordinul de eroare dorit .
ṕ i
(
ṕ ( t+ ∆ t ) =
Zi
∙V i ∙~ )
S g−∆ G (t +∆ t ) ∙ τ ∙ Z (~
p)
;
V ∙~S
i g

Fig. 4. Variația parametrilor exploatării în timp ;

10) Pasul de timp Δt=10 ani ;

Q ( t ) =Q ( t +∆ t )=11 381,37 m 3N / zi;
Z [ ~p ( t+ ∆ t ) ]=Z [ ~
p ( t ) ]=0,885 ;
n s ( t )=n s ( t+ ∆t )=5 ;
5 ∙ 11 381,37+5 ∙11 381,37
∆ G ( t+ ∆ t )=136 875 000+ ∙365=157 646 010,9 m 3 ;
2
155,93
ṕ ( t+ ∆ t ) =
( 0,775
·1 471 500· 0,8−157 646 010,9 ∙1,164 ) ∙ 0,885
=40,025 ;
1 471 500 ∙0,8
p ( t+ ∆ t ) =40,025 ∙1,01325=40,556 ¯;

19 | P a g e
ps ( t+ ∆ t )=40,556−2=38,556 ¯;
p2 ( t+ ∆t )− p2s ( t+ ∆ t )=158,22ba r 2 ;

2 ba r 4 ∙ z i2
−8
∆=0,0193 + 4 ∙155,22 ∙3,35 ∙ 10 =0,000393 2
( m¿ ¿ N 3 ) ; ¿
1
2 ba r 2 ∙ zi
∆ =0,0198 ;
m3N
0,0198−0,0193
Q g ( t +∆ t )= −8
=8 084,72m 3N / zi;
2 ∙3,35 ∙ 10
157 646 010,9
ε= =0,7752=77,52 % ;
203 356 614
Z cor=0,92 ;
11) Pasul de timp Δt=11 ani ;
Q ( t ) =Q ( t +∆ t )=8 084,72 m3N /zi ;
Z [ ~p ( t+ ∆ t ) ]=Z [~
p ( t ) ]=0,92 ;
n s ( t )=n s ( t+ ∆t )=5 ;
5∙ 8 084,72+5 ∙8 084,72
∆ G ( t+ ∆ t )=157 646 010,9+ ∙365=172 400 631,6 m3 ;
2
155,93
ṕ ( t+ ∆ t ) =
( 0,775
·1 471 500· 0,8−172 400 631,6 ∙1,164 ) ∙ 0,92
=28,178;
1 471 500∙ 0,8
p ( t+ ∆ t ) =28,178∙ 1,01325=28,55 ¯;
ps ( t+ ∆ t )=28,55−2=26,55 ¯;
p2 ( t+ ∆t )− p2s ( t+ ∆ t )=110,2 ba r 2 ;
ba r 4 ∙ z i 2
∆=0,01932 + 4 ∙110,2 ∙ 3,35 ∙10−8=0,000387 2
(m ¿ ¿ N 3 ) ; ¿
1
2 bar 2 ∙ zi
∆ =0,0196 ;
m3N
0,0196−0,0193
Q g ( t +∆ t )= −8
=5654,66 m3N / zi ;
2 ∙3,35 ∙ 10
172 400631,6
ε= =0,8478=84,78 % ;
203 356 614
Z cor=0,935 ;
12) Pasul de timp Δt=12 ani ;
Q ( t ) =Q ( t +∆ t )=5 654,66 m 3N / zi;

20 | P a g e
Z [ ~p ( t+ ∆ t ) ]=Z [ ~
p ( t ) ]=0,935 ;
n s ( t )=n s ( t+ ∆t )=5 ;
5 ∙ 5 654,66+5 ∙5 654,66
∆ G ( t+ ∆ t )=172 400 631,6+ ∙365=182720 390,2 m3 ;
2
155,93
ṕ ( t+ ∆ t ) =
( 0,775
·1 471 500· 0,8−182720 390,2 ∙1,164 ) ∙ 0,935
=19,09;
1 471500 ∙ 0,8
p ( t+ ∆ t ) =28,178∙ 1,01325=19,34 ¯;
ps ( t+ ∆ t )=19,34−2=17,34 ¯;

p2 ( t+ ∆t )− p2s ( t+ ∆ t )=73,37 ba r 2 ;

2 −8 ba r 4 ∙ z i 2
∆=0,0193 + 4 ∙73,37 ∙ 3,35 ∙10 =0,003823 2
(m ¿ ¿ N 3) ; ¿
1
ba r 2 ∙ zi
∆ 2 =0,0195 ;
m3N
0,0195−0,0193
Q g ( t +∆ t )= −8
=3 777,03 m 3N / zi;
2 ∙3,35 ∙ 10
182720 390,2
ε= =0,8985=89,85% ;
203 356 614
Z cor=0,955 ;
13) Pasul de timp Δt=13 ani ;
Q ( t ) =Q ( t +∆ t )=3 777,03 m 3N /zi ;
Z [ ~p ( t+ ∆ t ) ]=Z [ ~
p ( t ) ]=0,955 ;
n s ( t )=n s ( t+ ∆t )=5 ;
5∙ 3 777,03+5 ∙3 777,03
∆ G ( t+ ∆ t )=182720 390,2+ ∙ 365=189 613 479,4 m3 ;
2
155,93
ṕ ( t+ ∆ t ) =
( 0,775
·1 471 500· 0,8−189 613 479,4 ∙ 1,164 ) ∙ 0,955
=12,99 ;
1 471500 ∙ 0,8
p ( t+ ∆ t ) =12,98∙ 1,01325=13,15 ¯;
ps ( t+ ∆ t )=13,15−2=11,15 ¯;

p2 ( t+ ∆t )− p2s ( t+ ∆ t )=48,63 ba r 2 ;

2 −8 ba r 4 ∙ z i 2
∆=0,0193 + 4 ∙ 48,63 ∙3,35 ∙10 =0,00379 2
(m ¿ ¿ N 3 ) ; ¿
1
bar 2 ∙ zi
∆ 2 =0,01946 ;
m 3N

21 | P a g e
 0,01946−0,0193
Q g ( t +∆ t )= −8
=2508,84 m 3N / zi;
2 ∙3,35 ∙ 10
189613 479,4
ε= =0,9324=93,24 % ;
203356 614
Z cor=0,965 ;

14) Pasul de timp Δt=14 ani ;

Q ( t ) =Q ( t +∆ t )=2 508,84 m 3N /zi ;
Z [ ~p ( t+ ∆ t ) ]=Z [ ~
p ( t ) ]=0,965 ;
n s ( t )=n s ( t+ ∆t )=5 ;
5 ∙2 508,84+5 ∙ 2508,84
∆ G ( t+ ∆ t )=189 613 479,4+ ∙ 365=194 192 121m 3 ;
2
155,93
ṕ ( t+ ∆ t ) =
( 0,775
·1 471 500· 0,8−194 192121 ∙ 1,164 ) ∙ 0,965
=8,75 ;
1 471 500∙ 0,8
p ( t+ ∆ t ) =8,75∙ 1,01325=8,86 ¯;
ps ( t+ ∆ t )=8,86−2=6,86 ¯;

p2 ( t+ ∆t )− p2s ( t+ ∆ t )=31,46 ba r 2 ;

2 ba r 4 ∙ z i 2
−8
∆=0,0193 + 4 ∙31,46 ∙ 3,35 ∙10 =0,00376 2
(m ¿ ¿ N 3) ; ¿
1
2 ba r 2 ∙ zi
∆ =0,01940 ;
m3N
0,01940−0,0193
Q g ( t +∆ t )= −8
=1625,69 m 3N / zi;
2 ∙3,35 ∙ 10
194 192 121
ε= =0,9549=95,49 % ;
203356 614
Z cor=0,97 ;

22 | P a g e
 600 35000

Producția zilnică, *10-2 m3N/zi 500 30000

25000
400
20000
300 p
15000 N*10^(-2)
Presiunea, bar

200 n
10000 Q

100 5000

0 0
0 2 4 6 8 10 12 14 16

t, ani

Fig.5. Prevederea în exploatare a zăcământului de gaze ;

Tabelul 5. Prevederea comportării în exploatare a unui zăcământ de gaze, fără acvifer activ
Perioada t p(t) ps(t) Qg(t) N(t) ΔG(t) ns ε
3 3 3
ani bar bar m N/zi m N/zi mN - %
Producție 1 151 149 29570,3 25000 9125000 1 4,49
crescătoare
2 141 139 27685,1 30000 20075000 1 9,87
3 132 130 25978,8 35000 32850000 2 16,32
4 120 118 23689,2 40000 47450000 2 23,33
5 108 106 21382,6 45000 63875000 2 31,41
Producție 6 98 96 19447,2 50000 82125000 3 40,38
constantă
7 83 81 16521,1 50000 100375000 4 49,36
8 72 70 14357,2 50000 118625000 4 58,33
9 57 55 11381,4 50000 136875000 5 67,31
Producție 10 40,56 38,56 8084,72 45 525,5 157646010,9 5 77,52
descrescătoar
e
11 28,55 26,55 5654,66 44 134,14 172400631,6 5 84,78
12 19,34 17,34 3777,04 30 895,49 182720390,2 5 89,85
13 13,16 11,16 2508,84 20 650,93 189613479,4 5 93,24
14 8,87 6,87 1625,69 13 722,32 194192121 5 95,49

23 | P a g e
 CAPITOLUL 2. PREVEDEREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A
UNUI ZĂCĂMÂNT DE GAZE CU CONDENSAT ÎN CURGERE
OMOGENĂ, ÎN CAZUL RECIRCULĂRII GAZELOR SĂRACE

Când presiunea de zăcământ scade sub presiunea de început de condensare retrogradă,

în mediul poros, alături de faza gazoasă, apare faza lichidă (condensatul). Prezența fazei
lichide în spațiul de pori are o serie de efecte nedorite în exploatarea acestor sisteme.
Primul este că, odată cu apariția celei de-a doua faze, în mediul poros se dezvoltă
curgerea eterogenă care introduce rezistențe hidraulice suplimentare.
În al doilea rând, condensatul lichid devine deplasabil doar după ce saturația în acesta
depășește o anumită valoare limită (~20%). Prin urmare, prin apariția condensatului în pori se
pierde o cantitate deosebit de mare din această materie primă valoroasă, care nu mai poate fi
extrasă .
În al treilea rând, având în vedere că sistemele de gaze cu condensat sunt situate de
obicei la adâncimi mari, rocile colectoare sunt puternic tasate și, deci, au porozități și
permeabilități reduse. Pot apărea, în această situație, blocări severe datorită interacțiunii
condensatului cu mineralele componente ale rocii. Acest efect apare în special când procentul
de minerale argiloase (polare) este însemnat, știut fiind faptul că și condensatul este o
substanță puternic polară.
Prin urmare, este de dorit ca exploatarea zăcământelor de gaze cu condensat să se facă
în așa fel încât presiunea de zăcământ să fie menținută o perioadă cât mai mare deasupra
presiunii de început de condensare. O cale de a realiza acest lucru este prin recircularea
gazelor sărace, rezultate în urma prelucrării gazelor cu condensat extrase din zăcământul
respectiv.
Algoritmul de lucru cuprinde următoarele etape de calcul :
1. Se determină cantitatea potențial-exploatabilă de condensat din zăcământ cu relația :

24 | P a g e
C pot =Gi ∙ C i(2.1)

unde :
- Gi este resursa geologică inițială de gaze ;
- Ci este conținutul în condensat la momentul inițial al exploatării, care se determină
prin analiza chimică de laborator a unei probe de gaze .

2. Se determină cantitatea real – exploatabilă de condensat din zăcământ cu relația :

C ex =α ∙ C pot =α ∙ G i ∙ C i( 2.2)

unde α este un coeficinet având valori cuprinse între 0,7 și 0,8 .

3. Se calculează debitul total de gaze, care trebuie corelat cu capacitatea de lucru a

stației de prelucare, astfel :

Q g=Q c ∙ R´GC (2.3)

unde :
- Qc este volumul de condensat ce se poate obține din stația de prelucrare într-o zi ;
- R´GC este rația medie gaze-condensat ;
4. Se calculează cantitatea obținută într-un an, cu relația :

C an=Q g ∙ 365∙ C m (2.4)

unde Cm este conținutul mediu în condensat al gazelor, mărime care se calculează astfel :

Ci +C f
C m= (2.5)
2

iar Cf este conținutul final în condensat al gazelor, stabilit pe criterii tehnico-economice, sub
această valoare exploatarea zăcământului prin recircularea gazelor sărace devine nerentabilă .

5. Se determină durata exploatării cu recircularea gazelor sărăce, cu relația :

C ex
t ex = (2.6)
Can

6. Se determină numărul sondelor de extracție cu relația :

Qg
n ex = (2.7)
qopt

unde qopt este debitul optim al unei sonde de extracție care se va calcula cu relația 1.5.

Qinj
7. Se determină numărul de sonde de injecție cu relația : ninj = (2.8)
qinj

unde:
- Qinj este debitul total de gaze injectate ;
- qinj este receptivitatea unei sonde de injecție care se va lua 0,8·qopt ;

25 | P a g e
Qinj =β ∙ Qg (2.9)

Q inj β ∙ Q g qoptim
ninj = = =β ∙n ex ∙ (2.10)
qinj qinj qinj

8. Se calculează presiunea medie de zăcământ pentru regimul de destindere al gazelor

cu relația :

Gi−Gninj
p= ∙ pi (2.11)
Gi

unde :
- pi este presiunea inițială de zăcământ ;
- Gninj este cantitatea de gaze ce nu a mai fost reinjectată în zăcământ și care poate fi
calculată cu relația :

G inj =Q g ∙365 ∙ t ex ∙ β (2.12)

1. Cantitatea potențial-exploatabilă de condensat :

C pot =203 356 614 ∙ 375=76 258 730 375 g=76 258 730,375 kg ;

2. Cantitatea real-exploatabilă de condensat :

C ex =0,71 ∙76 258 730 375=54 143698 566 g=54 143 698,566 kg ;

α =0,71 ;

3. Debitul total de gaze :

Q g=120,5 ∙105=12652,5 m 3N / zi;

4. Cantitatea de condensat obținută într-un an :

C an=12652,5 ∙ 365 ∙190=5 974 678 944 g=5 974 678,944 kg ;

375+5
C m= =190 g/m 3N ;
2

5. Durata exploatării :

54 143 698566
t ex = =9,06 ani ;
5 974 678 944

6. Numărul sondelor de extracție :

Se consideră :

p ( t ) =135 ¯;

26 | P a g e
ps ( t )=133 :̄

p ( t ) −p s ( t )=2 ¯;

2
0,0193 1352−1332
q opt =
−0,0193
2∙ 3,35 ∙10−8
+
√( 2 ∙ 3,35∙ 10−8) +
3,35∙ 10 −8
=6 548,78 m3N /zi ;

12652,5
n ex = =1,93⇒2 sonde ;
6548,78

7. Numărul sondelor de injecție :

Q inj =0,89 ∙12,652,5=11 260,72m 3N / zi;

β=0,89 ;

q inj=0,8∙ 6 548,78=5 239,024 m3N / zi ;

11 260,72
ninj = =2,15 ⇒2 sonde ;
5 239,024

8. Presiunea medie pe zăcământ :

Gninj =12652,5 ∙ 365∙ 9,06 ∙ 0,89=37 247 108,44 m3N ;

203 356 614−37 247 108,44

p= ∙ 158=129,06 ¯;
203 356 614

Cum pîc =128 ¯¿, rezultă :

129,06 ¯¿ 128 ¯;

Presiunea medie pe zăcământ este mai mare decât presiunea de început de condensare,
astfel că modelul prezentat este valabil pentru condițiile date .

27 | P a g e
 CONCLUZII

Proiectul de semestru la “Ingineria Zăcămintelor de Gaze” are un rol important,

definitor , in formarea viitorilor absolventi ai masterului Inginerie de Zăcământ. Acesta
imbină cunoștințe dobândite atât la cursul de “Ingineria Zăcămintelor de Gaze”, dar si de la
cursurile de “Fizica Zăcămintelor”, “Hidraulica Subterană”, “Geologia zăcămintelor de
hidrocarburi” , rezultand astfel un proiect complex, care trece prin etapele de bază ale
realizării unei cât mai bune prevederi în exploatare a zăcământului.

Proiectul este alcătuit din mai multe capitole, menite să îndrume atent studenții către
realizarea unei exploatări cât mai optime a zăcământului, exploatare menită să ducă la
obținerea unor debite rezonabile, și la consumarea rațională a presiunii, astfel încât , la sfârșit,
să se obțină factori de recuperare cât mai mari.

Această metodă complexă de alcătuire a proiectului, constituită din mai multe etape,
al căror grad de dificultate variază, face ca acest proiect de semestru să fie “de nelipsit” din
formarea inginerilor petroliști, având un rol de necontestat în fundamentarea aptitudinilor
necesare în industria extractivă de petrol .

“Să lăsăm urmaşilor petrol şi cărbune. Măcar pentru muzee.”

28 | P a g e
“Ce se va epuiza mai repede în această lume: petrolul sau sângele?”

“Fericire: să ai căldură în iglu, petrol în lampă şi linişte în suflet. “

-Proverb eschimos

29 | P a g e