Tehnologie pentru educa•ie •i învă•are, 2013

O REVIZUIRE A APLICABILITĂ•II
DE ROBOTURI ÎN EDUCA•IE
Omar Mubin, * Catherine J. Stevens, ** Suleman Shahid, *** Abdullah Al Mahmud, ****
•i Jian-Jie Dong *****

Abstract
Robo•ii devin o componentă integrală a societă•ii noastre •i au un poten•ial mare în a fi utiliza•i ca
tehnologie educa•ională. Pentru a promova o mai bună în•elegere a zonei, vă prezentăm o revizuire a
domeniului robo•ilor în educa•ie. Sunt discutate mai multe proiecte anterioare din zonă (post-2000) cu
ajutorul unor criterii de clasificare. Criteriile de disec•ie includ domeniul activită•ii de învă•are, loca•ia
activită•ii, rolul robotului, tipurile de robo•i •i tipurile de comportament robotizat. Prezentarea noastră
generală arată că robo•ii sunt folosi•i în primul rând pentru a oferi educa•ie lingvistică, •tiin•ifică sau
tehnologică •i că un robot poate prelua rolul de îndrumător, instrument sau coleg în activitatea de
învă•are. Vă prezentăm, de asemenea, întrebări deschise •i provocări în domeniul care au ie•it din
prezentare.
modul în care robo•ii educa•ionali pot fi mai bine integra•i în via•a tinerilor.
Odată cu apari•ia continuă a tehnologiei, merită să în•elegem poten•ialul
robo•ilor ca suplimente eficiente la învă•are. Robo•ii pot fi o platformă
distractivă pentru a afla despre calculatoare, electronice, inginerie mecanică •i
limbi. S-a demonstrat [2] că copiii mici au performat mai bine la examenele
post-învă•are •i au generat mai mult interes atunci când învă•area limbilor s-a
desfă•urat cu ajutorul unui robot, în compara•ie cu audiografiile •i căr•ile.
Robo•ii educa•ionali sunt un subset de tehnologie educa•ională, unde sunt
folosi•i pentru a facilita învă•area •i pentru a îmbunătă•i performan•ele
educa•ionale ale elevilor. Robo•ii oferă o întruchipare •i capacitatea de a
adăuga interac•iune socială în contextul învă•ării •i, prin urmare, un avans al
învă•ării bazate pe software.

În acest articol, vă prezentăm o privire de ansamblu analitică a domeniului predominant al

robo•ilor în educa•ie. Scopul acestei imagini este de patru ori: în primul rând, să oferim o imagine de

Cuvinte cheie ansamblu, deoarece în literatura de robotică nu există o imagine de ansamblu cuprinzătoare despre

domeniul robo•ilor din învă•ământ. Singurele excep•ii sunt [3] •i [4]. Prima a fost realizată în 1996, când

Robotică socială, pedagogie, interac•iune om-robot, robotică educa•ională, robo•i educa•ionali domeniul de robotică era încă de la început. Acesta din urmă, de•i recent, are în vedere doar 10 studii

(deci nu este meta-nivel); prive•te doar copiii de liceu; nu men•ionează utilizarea robo•ilor pentru a oferi

educa•ie non-tehnică •i sunt discutate doar LEGO Mindstorms. Există recenzii cuprinzătoare pentru

1. Introducere robotică (în special robotica socială [5]), unde robotica educa•ională a fost atinsă, dar nu în detaliu. În al

doilea rând, Prezentarea noastră generală va permite cercetătorilor din robotica educa•ională să î•i

Robo•ii se încorporează încet în societatea noastră, iar numărul de robo•i de evalueze cercetarea într-o manieră analitică •i să o plaseze în dimensiuni adecvate, de exemplu, alegerea

serviciu a depă•it deja în anul 2007 robo•i industriali [1]. Robo•ii încep încet un unei întrebări de cercetare adecvate, alegerea comportamentului robotic pentru activitatea lor de învă•are

proces de integrare perfectă în via•a de zi cu zi, atât acasă, cât •i la •coală. sau alegerea trusei robotizate adecvate. În al treilea rând, cercetările din zonă acoperă un spa•iu vast

Acest impact al roboticii sociale este •i mai crucial pentru copii •i adolescen•i, între culturi, grupe de vârstă studen•e•ti, tipuri de robo•i •i domenii de subiect. Prin urmare, o abordare

unde robo•ii pot fi folosi•i pentru dezvoltarea lor •i pentru cre•terea intelectuală. meta-nivel ar ajuta la în•elegerea mai bună a fiului. În cele din urmă, această imagine de ansamblu va

În consecin•ă, trebuie acordată o aten•ie sporită încerca să identifice oportunită•ile de cercetare pentru noi cercetări în robotica educa•ională. cercetarea

din zonă acoperă un spa•iu vast între culturi, grupe de vârstă studen•e•ti, tipuri de robo•i •i domenii de

subiect. Prin urmare, o abordare meta-nivel ar ajuta la în•elegerea mai bună a fiului. În cele din urmă,

* o.mubin@uws.edu.au această imagine de ansamblu va încerca să identifice oportunită•ile de cercetare pentru noi cercetări în

robotica educa•ională. cercetarea din zonă acoperă un spa•iu vast între culturi, grupe de vârstă

studen•e•ti, tipuri de robo•i •i domenii de subiect. Prin urmare, o abordare meta-nivel ar ajuta la
** Institutul MARCS •i •coala de •tiin•e Sociale •i Psihologie
în•elegerea mai bună a fiului. În cele din urmă, această imagine de ansamblu va încerca să identifice
kj.stevens@uws.edu.au
oportunită•ile de cercetare pentru noi cercetări în robotica educa•ională.
*** s.shahid@uvt.nl

**** Delft University of Technology, Olanda; e-mail:

a.almahmud@tudelft.nl
***** Liceul Na•ional de Fete Chia-Yi, Taiwan; e-mail:

djj6.tw@gmail.com
A fost urmată o abordare sistematică pentru a compila articole relevante.
Recomandat de Dr. R. Kuo Cercetările efectuate în ultimii 10 ani au fost luate în considerare (pentru a ne
(DOI: 10.2316 / Jurnal.209.2013.1.209-0015) asigura că vom face acest lucru
1
numai o cercetare de ansamblu relativ recentă pe această temă). În plus, a fost
făcută o încercare de a contempla cercetarea într-o varietate de •ări gazdă,
cum ar fi Japonia [6], [7], Coreea [8], [9], Australia [10], Germania [10], SUA
[11] , •i Olanda [12], [13]. Acest lucru ne-a oferit •i un amestec de robo•i. Mai
mult decât atât, articolele au fost enumerate nu numai din conferin•ele de
robotică, cum ar fi HRI [14], IROS 1, ROMÂN 2 dar •i surse tehnologice
educa•ionale, cum ar fi conferin•a despre robo•i educa•ionali 3 •i pe tehnologia
educa•ională. Lucrarea este structurată astfel: ini•ial, descriem rezultatele
dintr-o revizuire de jos în sus a literaturii. Analiza literaturii anterioare a dus la
apari•ia unor teme emergente ale utilizării robo•ilor în educa•ie •i apoi ne-am
consolidat concluziile sub aceste teme. Vom discuta apoi despre căile viitoare
de cercetare •i, în concluzie, prezentăm un unghi de „a privi în viitor” pe teren.
2. Dimensiunile majore care clasifică cercetarea despre robo•i în educa•ie
Revizuirea literaturii a condus la criterii de clasificare care ar putea ac•iona ca
loca•ii tematice ale cercetărilor actuale •i viitoare în domeniul robo•ilor din
educa•ie. Criteriile se referă la întrebări de tipul: ce este studiat, când este
studiat, cum este studiat. Listăm acum dimensiunile •i oferim exemple din
literatura de specialitate.
2.1 Care este domeniul sau subiectul activită•ii de învă•are?
Primul criteriu pe care îl prezentăm este subiectul învă•ării. Cele două categorii
principale, dar destul de ample, sunt robotica •i educa•ia pe calculator (o
instilare generală a con•tientizării tehnologiei care ar putea fi denumită educa•ie
tehnică) •i educa•ie non-tehnică (•tiin•ă •i limbaj). Educa•ia tehnică este
no•iunea de a oferi studen•ilor cuno•tin•e despre robo•i •i tehnologie. În cele
mai multe cazuri, acest lucru se realizează cu scopul de a introduce informatica
•i programarea •i de a familiariza studen•ii studen•i cu tehnologia [11] •i în [12]
unde elevii de liceu olandez au fost expu•i treptat la subiecte tehnice folosind
robo•i. Un plan de lec•ie implică de obicei prima introducere ini•ială în
programarea robotului (faza de introducere) •i apoi elevii î•i aplică cuno•tin•ele
practic făcându-•i robo•ii să func•ioneze (faza intensivă) [15]. Faza de
introducere ajută, de obicei, când elevii sau chiar configurarea educa•ională nu
este familiarizată cu utilizarea robo•ilor în educa•ie. Deoarece elevii construiesc
•i robotul, astfel de activită•i sunt de obicei destul de îndemânare. S-a
demonstrat că activitatea de construire a propriului robot oferă un puternic
sentiment de proprietate •i un interes sporit pentru studen•i [12], deoarece
studen•ii î•i pot duce robo•ii acasă, făcând cu ei în timp liber, etc.
Al doilea domeniu observat în domeniul robo•ilor din educa•ie sunt
subiec•i non-tehnici (cum ar fi •tiin•ele), unde asistăm la angajarea robo•ilor ca
un instrument intermediar pentru a oferi o anumită formă de educa•ie
studen•ilor,
1 http://www.iros2013.org/
2 http://www.kros.org/ro-man2013/
3 http://www.rie2013.eu/
2
cum ar fi matematica [10] •i geometria [16]. În astfel de scenarii, mi•carea
robotului este de obicei principiul principal pe care se bazează învă•area. De
exemplu, în [10] (proiect executat în Universitatea Macquarie Australia) copiii
discută conceptul de rota•ii •i transformări bazate pe mi•carea robotului. În [16],
traiectoria traseului iRobot este utilizată pentru interpretarea unghiurilor •i
geometriei. Alte exemple de aplica•ii non-tehnice ale educa•iei robo•ilor sunt
domenii precum cinematică [17] •i orchestrare muzicală folosind robotul Tiro [8]
pentru copiii coreeni.
Al treilea domeniu comun în literatura actuală este utilizarea robo•ilor
pentru a preda o a doua limbă. De exemplu, engleza a fost învă•ată copiilor
japonezi de către robotul Robovie în [6] de către cercetătorii laboratorului de
robotică ATR, Kyoto, iar în [9] limba engleză a fost învă•ată copiilor coreeni
folosind robotul Tiro. Implica•iile folosirii robo•ilor pentru a preda o a doua limbă
au fost bine documentate [18] de cercetătorii de informatică din Taiwan, unde
se afirmă că copiii nu sunt la fel de ezitant să vorbească cu robo•i într-o limbă
străină, a•a cum sunt atunci când vorbesc cu un om. instructor. În plus, robo•ii
se pot comporta cu u•urin•ă într-o manieră repetitivă, în timp ce studen•ii le
vorbesc, permi•ând studen•ilor să practice, fără ca problema unui instructor
uman să obosească. În plus, în [18] întruchiparea unui robot •i a capacită•ilor
sale sociale este discutată ca un aspect important al predării limbajului. Analiza
din [18] este bine prezentată, dar nu are dovezi empirice. De exemplu, pentru a
verifica revendicările lor, ar trebui să fie efectuat un studiu pentru a compara
instruc•iunile de limbă de către un om, un robot •i un computer. O altă problemă
critică este aceea că instruirea limbii necesită o recunoa•tere precisă a vorbirii •i
acesta este unul dintre obstacolele în recunoa•terea folosirii robo•ilor pentru
instruirea limbii [12]. Tocmai de aceea, unii cercetători folosesc tehnici vrăjitor
de oz (un vrăjitor uman controlează robotul în spatele scenei) pentru a-•i
executa experimentele [7]. Pentru unele dintre studiile men•ionate mai sus
despre utilizarea robo•ilor pentru a învă•a limba, este greu de atins validarea
definitivă.
Un al patrulea domeniu este domeniul roboticii asistive, unde robo•ii sunt
folosi•i pentru dezvoltarea cognitivă a copiilor sau adolescen•ilor. Nu vom elabora
în continuare acest aspect, întrucât este în afara domeniului de aplicare al
acestei lucrări •i există deja articole ample de sondaj în zonă [19].
2.2 Unde are loc învă•area?
A doua dimensiune este localizarea activită•ii de învă•are. Utilizarea robo•ilor în
educa•ie este fie intra-curriculară, fie extra-curriculară.
Activită•ile intra-curriculare sunt cele
care fac parte din programa •colară •i o parte formală a programului. S-ar putea
include chiar •i unele competi•ii de robo•i ca parte a învă•ării formale, deoarece
acestea au loc până la sfâr•itul activită•ii de învă•are •i sunt o formă de învă•are
bazată pe evaluare [20]. Învă•area extra•colară are loc după ora •colară la
•coală în sine ca ateliere sub îndrumarea instructorilor, acasă sub îndrumarea
părin•ilor sau în alte loca•ii desemnate, cum ar fi locuri publice •i evenimente.
Activită•ile extracurriculare sunt
 tabelul 1
Exemple de studii de caz în diferite roluri ale unui robot educa•ional
Tutore Peer
Limba Robotul ajută elevii Când un student pronun•ă un cuvânt Un elev înva•ă anumite fraze
în amintirea corect, robotul spune bine
vocabular [13] gata [9]
Ştiinţă Robotul adaptează Robotul •i studentul
exerci•ii aritmetice bazate în colaborare rezolvă exerci•ii
cu privire la performan•a unei clase de •tiin•ă [30]
student [29]
Tehnologie Robotul discută despre robotul joacă o anima•ie fericită Studen•ii folosesc LEGO
di ffi cultură a sună când elevii
sarcină de programare cu program cu succes
studentii robot [10]
în general mai relaxat, permite devieri •i, prin urmare, mai u•or de configurat •i
organizat. Există mai multe exemple de curriculum robotică educa•ională în
setări formale [11]. Unul dintre cele mai bine documentate exemple de educa•ie
informală în robotică sunt atelierele de robot Thymio desfă•urate în EPFL,
Elve•ia [21]. Unul dintre principalele avantaje ale desfă•urării sesiunilor
informale cu robo•i educa•ionali fa•ă de progresele formale ale curriculumului
este faptul că acestea sunt pe termen scurt, necesită proiectare curriculară
minimă •i pentru că exper•ii în robo•i pot fi acolo „la fa•a locului” de formare
minimă este necesară pentru sta•ia de predare. Cu toate acestea, sesiunile
informale sunt de obicei un-o ff •i, prin urmare, se poate pune sub semnul
întrebării impactul lor longitudinal.
2.3 Care este rolul •i comportamentul pe care îl rulează în timpul învă•ării?
Robotul poate prelua o serie de roluri diferite în procesul de învă•are, cu diferite
niveluri de implicare a robotului în sarcina de învă•are. Alegerea depinde de
con•inutul, instructorul, tipul elevului •i natura activită•ii de învă•are. În primul
rând, pe de o parte robotul poate juca un rol pasiv •i poate fi folosit ca
instrument de învă•are / ajutor didactic. Acest lucru s-ar aplica în special pentru
educa•ia robotică, unde elevii ar construi, crea •i programa robo•i. Pe de altă
parte, robotul poate ocupa rolul de co-cursant, de la egal sau de companie •i
poate participa activ spontan [7] (unde accentul a fost pus pe învă•area
cooperativă cu robotul Asimo) sau chiar receptor de îngrijire [22] (unde copiii au
învă•at engleza pe parcurs, în timp ce învă•au robotul Nao). Rolul unui robot ca
mentor a fost, de asemenea, discutat în [23]. In orice caz,
În rezumat, putem defini trei categorii principale ale rolului unui robot în
timpul activită•ii de învă•are: instrument, coleg sau îndrumător (a se vedea
tabelul 1 pentru exemple). O disec•ie asemănătoare (de•i numită diferit ca cea
de a învă•a, cu •i de la robo•i) a fost discutată •i în [24]. În urma analizei
literaturii anterioare, este evident că trebuie realizată o mapare clară care să
lege activitatea de învă•are cu stilul de interac•iune
3
Instrument
într-o limbă nativă de
joacă un joc cu un robot [12]
Senzori •i actuatori în robot
permite studen•ilor să înve•e
despre fizica [31]
Mindstorms NXT pentru a afla despre
programare [32]
robotul. De exemplu, pentru sarcinile de învă•are de bază, un robot cooperativ
a fost preferat în compara•ie cu un robot instructiv [7], dar pentru învă•area
limbilor străine a fost preferat un stil de îndrumare [13]. Această decizie este
guvernată •i de percep•ia elevilor. S-a demonstrat că copiii mai mici s-au
mul•umit cu robo•ii care se comportă ca colegi în procesul de învă•are, în timp
ce copiii mai mari au considerat robotii mai mult ca instrumente / ajutoare de
predare [24]. Gradul de comportament social al robotului este legat mai mult
sau mai pu•in de rolul pe care îl joacă robotul în timpul activită•ii de învă•are, de
domeniul subiectului •i de vârsta studen•ilor. În [7], s-a constatat că copiii
preferau un robot •i o voce asemănătoare omului pentru robotul Asimo. Au fost
discutate •i alte atribute, cum ar fi men•inerea contactului vizual [25], pentru a
angaja studen•ii. În ceea ce prive•te învă•area limbilor străine •i dezvoltarea
cognitivă, interac•iunea socială este imperativă, după cum sugerează [26]
(poate nu este esen•ială pentru educa•ia tehnică), unde s-a efectuat un sondaj
asupra a doi robo•i în ceea ce prive•te 4 săptămâni de utilizare la domiciliu •i la
•coală. Cei doi robo•i erau un humanoid emo•ional •i un câine robot animat.
Concluzia a fost că atât copiii, cât •i părin•ii lor preferau câinele robotizat.
Rezultate similare au fost ob•inute în [27], unde s-a constatat că un agent
social generează mult mai mult interes în compara•ie cu un agent mai pu•in
social •i în [13], unde un robot mai social a dus la scoruri post-test mai mari în
timp ce predau un străin limbajul copiilor din •colile primare într-un studiu
realizat de cercetătorii HRI din Olanda cu robotul iCat. Restrângerea modului în
care un robot „arată” fizic este mai flexibilă; de exemplu, un robot umanoid ar
putea fi folosit pentru a preda orice subiect. Cu toate acestea, cercetările
anterioare au analizat atributele fizice ale unui profesor robot. În [28], este
prezentată o analiză cantitativă a dimensiunilor preferate ale caracteristicilor
fizice ale robo•ilor umanoizi educa•ionali.
2.4 Ce tipuri de robo•i sunt folosi•i în educa•ie?
Întruparea robotului este, de asemenea, un factor critic în activitatea de
învă•are. Există numeroase kituri robotizate, de la kituri cu o singură func•ie low
cost la LEGOMindstorms până la robo•i umanoizi care costă mii de dolari.
Pentru a explora diferitele op•iuni, putem considera o scară progresivă ipotetică
a întruchipării. La un capăt al scalei

Alegerea robotilor din domeniile subiectului •i din cuno•tin•ele de fundal necesare în calcul (culoare mai închisă la culoare)
cu atât mai multe cuno•tin•e de calcul sunt necesare pentru a utiliza / interac•iona cu robotul din acea celulă)
Kit subiect robotica electronica
Limba
Ştiinţă Elevii înva•ă
principiile electronicii
prin crearea de robo•i folosind
Boebot multi
kit de func•ii [35]
Tehnologie Studen•ii înva•ă
programare în timp ce
crearea de robo•i folosind
Arduino [44]
ar putea exista kituri mecanice cu un singur cost cu costuri reduse, care sunt de
obicei utilizate pentru a ilustra o singură func•ie, cum ar fi urmarea unei linii sau
reac•ia la sursa de sunet, de exemplu,
OWI-9910 Nevăstuică [33]. Mai jos, avem kituri care oferă op•iunea de a educa
nu numai robotica, ci •i electronica, de exemplu, Arduino [34], Parallex BoeBot
[35]. Astfel de kituri sunt complet programabile, iar studen•ii pot construi •i
robo•i •i să încarce scripturi pe ei. Dacă kiturile permit mai multă libertate
mecanică •i flexibilitate cu proiectarea robotului, intrăm în categoria robo•ilor,
cum ar fi LEGO Mindstorms utilizate [36]. S-a arătat că robo•ii Mindstorm
predau o gamă largă de subiecte, variind de la limbaj [12], informatică /
programare [37], fizică [31], proiectare inginerească [38] •i robotică [32].
Mai departe, trecem la robo•i / agen•i complet întruchipa•i folosi•i atât în
​educa•ia formală cât •i informală, cum ar fi robotul Nao umanoid [22], robo•i
întruchipa•i ca animale de companie sau personaje de jucărie (Pleo dinozaurul
[39]). Ace•ti robo•i au capacitatea de a se angaja în interac•iune socială,
datorită faptului că pot vorbi •i expune expresii faciale. În majoritatea situa•iilor,
astfel de robo•i sunt folosi•i pentru a preda subiecte non-tehnice, cum ar fi
limba, muzica, care necesită robotul să se angajeze într-o formă de
interac•iune socială cu elevul. Nu toate kiturile robotizate vor atrage toate
tipurile de studen•i. De exemplu, nu ne putem a•tepta ca copiii mici să
construiască robo•i complexi sau chiar să-i folosească. Dimpotrivă, pentru a
atrage copii mici, robotul trebuie să aibă caracteristici animate [40], un exemplu
fiind robotul BeeBot [40]. BeeBot este un bug colorat precum robotul care se
poate mi•ca, dar care nu are capacitatea de a afi•a expresii sau de a se
exprima verbal. BeeBot nu este nici manipulabil fizic, de exemplu, robotul
Mindstorms. Prin urmare, este potrivit să predăm subiecte precum matematica
[10] •i programarea [41] pentru copiii mici.
În general, robo•ii educa•ionali trebuie să fie proiecta•i să •ină seama de
vârstă •i de cerin•ele elevilor sau trebuie să fie adaptabili în timp real. De
exemplu, a•a cum se arată în [42], a fost dezvoltată o tehnologie robotizată
care a permis unui robot „Asobo” să î•i adapteze comportamentul pe baza
masa 2
Kit mecanic robotizat Robot umanoid
LEGO Mindstorms îi robo•te pe Robovie înva•ă ROILA
jucând robot umanoid
jocuri cu copii [12] înva•ă engleză [6]
Elevii folosesc Elevii înva•ă fizica
accelerometru al prin în•elegerea
Robot timi to procesele implicate în
în•elege•i gravita•ia [21] lovitura umanoidă a
minge [43]
Studen•ii se bucură de studen•i tangibili ai Universită•ii
metoda de a învă•a afla despre computer
programare folosind viziune în timp ce
Roboti Mindstorm [37] implementarea robotului
Nao [45]
starea de spirit predominantă a copiilor mici. Totu•i, evaluările subiective •i în
timp real sunt încă realizate pentru o astfel de tehnologie de ultimă genera•ie.
În cele din urmă, alegerea robotului de utilizat în activitatea de învă•are depinde
de diver•i factori: cost, domeniu de subiect, vârsta elevilor. Oferim anumite
exemple privind tipul de robo•i angaja•i pentru fiecare domeniu de subiect din
tabelul 2. Culoarea de fundal a fiecărei celule indică abilită•ile de calcul
necesare de către studen•i pentru a utiliza robotul.
2.5 Care teorii pedagogice stau la baza cercetării robotilor în educa•ie?
În această sec•iune, discutăm câteva teorii pedagogice care sunt cele mai
răspândite în domeniul roboticii educa•ionale. Lucrările lui Papert [46] cu privire
la logo-ul limbajului de programare pentru introducerea geometriei •estoase au
fost bine fundamentate în literatura robotică în cadrul teoria construc•ionismului. Ini•ial
în cadrul robo•ilor din învă•ământ, a existat o schimbare treptată de la teoria
constructivismului a•a cum sugerează Piaget [47] la metoda educa•ională
modernă din Papert. Această schimbare a fost bine explicată în [48], inclusiv de
ce paradigma lui Papert este cea mai bună situa•ie. Teoria constructivismului
afirmă că cuno•tin•ele învă•ate sunt modelate de ceea ce înva•ă •i
experimentează elevii. Papert se adaugă la aceasta prin introducerea no•iunii
de construc•ionism, care afirmă că învă•area are loc atunci când un elev
construie•te un artefact fizic •i se reflectă asupra experien•ei sale de rezolvare
a problemelor bazată pe motiva•ia de a construi artefactul. Cercetarea în robo•i
în educa•ie se acordă bine teoriei construc•ionismului •i este de departe cea
mai adoptată în programele de robotică [49], [50]. Majoritatea programelor de
robotică sunt practice, încurajează elevii să gândească •i să fie creativi •i se
bazează pe rezolvarea problemelor.
Robo•ii ac•ionează, de asemenea, ca o punte de legătură pentru a permite
studen•ilor să în•eleagă oamenii. De exemplu, studen•ii pot învă•a modul în care vorbirea
este procesată de oameni, luând în considerare modul în care robo•ii recunosc vorbirea
[12]. Acest lucru se confruntă cu aspectul construc•ionismului, unde învă•area este
func•ională de ceea ce
4
studen•ii •tiu în lumea reală •i ce deduc în lumea virtuală. Legătura cu biologia prin
intermediul legătura dintre senzorii umani •i senzorii robotici a fost, de
asemenea, discutată în [50]. Analogic cu teoria construc•ionismului se află
principiile învă•area activă [ 51] •i învă•area prin design
[52] care pledează pentru o abordare practică pentru a spori motiva•ia
studen•ilor. Astfel de paradigme sunt potrivite bine pentru că, prin natura lor,
„cei mai mul•i” robo•i sunt tangibili •i trebuie să fie manipula•i fizic ca parte a
activită•ii de învă•are. Interac•iunea cu instrumente •i artefacte este, de
asemenea, conformă cu conceptul de minte extinsă [53]. În sfâr•it, am dori să
men•ionăm no•iunea de
constructivism social a•a cum a propus Vygotsky [54], care se aplică, în
general, celor mai mul•i metodologii bazate pe colegi sau pe tutori ai educa•iei
robotice. Teoria lui Vygotsky a dat na•tere principiului îmbătrânirii, •i anume, ruperea
sarcinilor complexe în sarcini mai mici, o întâmplare frecventă în educa•ia
robotică [55].
3. Discu•ii: provocări •i întrebări deschise în zona robo•ilor în educa•ie
Unul dintre obiectivele principale ale viziunii noastre generale a fost identificarea
căilor •i a provocărilor relativ neadresate din domeniul robo•ilor în educa•ie, pe
care acum le enumerăm pe foc.
3.1 Explorarea impactului robo•ilor în învă•area colaborativă
În pedagogie s-a stabilit că învă•area colaborativă este mai benefică decât
învă•area individuală [56]. Ar fi interesant să vedem dacă tendin•a se reproduce
în timp ce evaluăm •i comparăm procesele de învă•are ale unui copil care
înva•ă singur împotriva învă•ării cu un robot •i împotriva învă•ării cu un alt copil.
Dacă rezultatele dovedesc asta
învă•area colaborativă cu un robot este la fel de eficientă sau nu semnificativ
mai rea decât învă•area cu un coleg uman, atunci acesta va fi primul pas în
recunoa•terea mai largă a integrării robo•ilor în educa•ie. Cercetări similare au
fost efectuate în măsurarea experien•ei de joc a copiilor în timp ce se joacă
singuri, cu un prieten sau cu un robot [57].
3.2 În•elegerea rolului profesorilor în robo•i pentru educa•ie
Una dintre deficien•ele majore în domeniu este absen•a unui curriculum bine
definit •i a unui material de învă•are pentru profesori. Educa•ia robotică este
încă privită ca o activitate extra•colară •i o parte a educa•iei informale. După
cum am discutat anterior, educa•ia informală nu necesită programe bine
definite în sine. E-urile trebuie să fie dedicate nu numai dezvoltării de hardware •i
software robotizat pentru educa•ie, ci •i proiectării materialului de învă•are •i a
curriculumului adecvat •i rolului profesorului. În teorie, rolul unui profesor este
direct legat de rolul pe care robotul îl joacă în activitatea de învă•are. Dacă
robotul ac•ionează ca principală entitate focală în activitatea de învă•are ( •i
anume, ca instrument de predare,
de exemplu, în cazul predării despre robo•i), profesorul î•i asumă rolul de
facilitator [58]. Dacă robotul preia un
5
rol pasiv, atunci onus este pe profesor să transfere cuno•tin•ele de bază ( de
exemplu, folosind robotul pentru a preda limba). În astfel de situa•ii, este
esen•ial să se pregătească instruirea statisticii despre robotică •i modul de
conducere a programelor de robotică. Privind în viitor, este clar că trebuie să se
lucreze înainte ca robo•ii să poată fi integra•i complet în •colile noastre, iar
sprijinul trebuie să fie câ•tigat. Într-un sondaj [59], profesorii au fost mai critici
cu robo•ii din •coli decât părin•ii •i elevii. Profesorii trebuie să fie siguri că
inten•ia nu este de a-i înlocui cu robo•i, ci de a le oferi un instrument de
învă•are / ajutor care poate completa experien•a de învă•are •i motiva studen•ii.
3.3 Adaptarea comportamentului •i a programelor robotice pentru elev
Un alt aspect important de luat în considerare în cercetarea pe robo•i
educa•ionali este caracterul cursan•ilor •i, în mod obi•nuit, nu s-a întreprins
prea multă muncă. Aceasta ar include diferite atribute ale cursantului, cum ar fi
vârsta, sexul, cuno•tin•ele de fundal despre robotică •i informatică, precum •i
proiectele sociale •i culturale. Acesta este locul în care instrumente adaptabile,
precum LEGO Mindstorms, sunt utile, întrucât se adresează cursan•ilor din
medii tehnice diverse, oferind diverse op•iuni de programare (limbaje bazate pe
script sau limbaje mai avansate, precum Java / C ++). De asemenea, putem
vedea exemple privind considerarea sexului elevilor ca în proiectul Roberta,
unde un e-ort este realizat pentru a angaja fetele la subiecte tehnice [60].
3.4 Proiectarea unui robot educa•ional acceptabil din punct de vedere social
Mai mult, sunt necesare îmbunătă•iri •i în proiectarea robo•ilor. Pentru ca
studen•ii să aibă o experien•ă satisfăcătoare de utilizatori cu robo•ii, e-urile
trebuie să fie dedicate îmbunătă•irii capacită•ilor de în•elegere a vorbirii
robo•ilor •i să reproducă un comportament asemănător omului (în lumina văii
neobi•nuite [61]).
4. Concluzii
Acest referat a prezentat un rezumat al lucrărilor importante •i recente din
domeniul robo•ilor în educa•ie. Credem că nu numai robo•ii sunt construi•i pe
tehnologie avansată, dar oferă •i o reprezentare fizică •i tangibilă a rezultatelor
învă•ării: un aspect valoros al angajării lor în educa•ie. Un rezultat al revizuirii
este de a încuraja exper•ii pedagogici să în•eleagă în continuare aspectele
practice ale utilizării robo•ilor în educa•ie. Am încercat să nu ne aprofundăm
prea mult în aspecte teoretice pedagogice •i am încercat să ne concentrăm mai
mult asupra problemelor legate de interac•iunea dintre studen•i •i robo•i, spre
deosebire de recenziile anterioare din domeniu [4]. Mai mult, având în vedere
că există un volum mare de cercetări în zonă, este posibil să fi neglijat anumite
lucrări, cum ar fi rapoartele institu•iilor de învă•ământ, care nu sunt u•or •i
disponibile pe scară largă. A concluziona,
Recunoasteri
Primul autor îl recunoa•te pe Pierre Dillenbourg care a sus•inut dezvoltarea
lucrării.
Referin•e
[1] IFR, Departamentul de statistică. Studiul mondial de robotică 2008.
[2] J. Han, M. Jo, V. Jones •i JH Jo, Studiu comparativ privind utilizarea educa•ională a robo•ilor de
acasă pentru copii, Journal of Information Processing Systems, 4 ( 4), 2008, 159–168.
[3] D. Lees •i P. LePage, Robo•i în educa•ie: stadiul actual al artei, Journal of Educational
Technology Systems, 24 ( 4),
1996, 299–320.
[4] FBV Benitti, Explorarea poten•ialului educa•ional al roboticii în •coli: o revizuire sistematică, Calculatoare
•i educa•ie, 58 ( 3), 2012, 978–988.
[5] T. Fong, I. Nourbakhsh •i K. Dautenhahn, Un sondaj asupra robo•ilor sociali interactivi, Robotică
•i sisteme autonome, 42 ( 3–4), 2003, 143–166.
[6] T. Kanda, T. Hirano, D. Eaton •i H. Ishiguro, robo•i interactivi ca parteneri sociali •i tutori inter
pares pentru copii: un proces final, Interac•iunea om-calculator, 19 ( 1), 2004, 61–84.
[7] SY Okita, V. Ng-Thow-Hing •i R. Sarvadevabhatla, Învă•ând împreună: asimo dezvoltând un
parteneriat de învă•are interactivă cu copiii, Proc. ROMÂN, 2009, 1125–1130.
[8] JH Han, DH Kim •i JW Kim, activită•i de învă•are fizică cu un robot asistent didactic în clasa de
muzică din •coala elementară, Journal of Convergence Information Technology, 5 ( 5),
2009, 1406–1410.
[9] J. Han •i D. Kim, Servicii de învă•are R pentru elevii din •colile elementare cu un robot asistent
didactic, Proc. HRI, 2009, 255–256.
[10] K. High fi eld, J. Mulligan •i J. Hedberg, Învă•area timpurie a matematicii prin explorarea cu
jucării programabile, Proc. Conferin•ă comună Psihologie •i Matematică, 2008, 17–21.
[11] T. Balch, J. Summet, D. Blank, D. Kumar, •i colab., Proiecta-
utilizarea robo•ilor personali pentru educa•ie: hardware, software •i curriculum, IEEE,
Informatică Pervasive, 7 ( 2), 2008, 5–9.
[12] O. Mubin, C. Bartneck, L. Feijs, H. Hooft van Huysduynen,
•i colab., Îmbunătă•irea recunoa•terii vorbirii cu limbajul de interac•iune robot, •tiin•ă •i
tehnologie perturbatoare, 1 ( 2), 2012, 79–88.
[13] M. Saerbeck, T. Schut, C. Bartneck •i MD Janse, robo•i expresivi în educa•ie: variază gradul de
comportament social de sus•inere al unui tutor robotic, Proc. CHI, 2010, 1613–1622.
[14] C. Bartneck, Sfâr•itul începutului: o reflec•ie asupra primilor cinci ani ai conferin•ei HRI, Scientometrie,
86 ( 2),
2011, 487–504.
[15] A. Chiou, Tehnologia de predare folosind robotica educa•ională, Universitatea Queensland,
2004, 9–14.
[16] Tertl, Studos. Tertl Studos, http://tertl.com/.
[17] R. Mitnik, M. Nussbaum •i A. Soto, un mediator robot robot educa•ional autonom, Roboti
autonomi, 25 ( 4),
2008, 367–382.
[18] CW Chang, JH Lee, PY Chao, CY Wang, •i colab., explorarea
posibilitatea de a folosi robo•i umanoizi ca instrumente de instruire pentru predarea unei a
doua limbi în •coala primară, Tehnologie •i societate educa•ională, 13 ( 2), 2010, 13–24.
[19] A. Tapus, MJ Mataric •i B. Scassellati, robotică de asisten•ă socială, IEEE Robotics and
Automation Magazine, 14 ( 1),
2007, 35.
[20] LB Almeida, J. Azevedo, C. Cardeira, P. Costa, •i colab.,
Competi•ii de robot mobil: încurajarea progreselor în cercetare, dezvoltare •i educa•ie în
robotică, Proc. CONTROLO,
2000, 592–597.
[21] F. Riedo, P. Retornaz, L. Bergeron, N. Ny ff eler, •i colab., Un doi
ani experien•ă de învă•are informală folosind robotul timi,
Proc. Avansuri în mini robo•i autonomi, 2012, 37–48.
[22] F. Tanaka •i S. Matsuzoe, Copiii înva•ă un robot care prime•te îngrijiri pentru a-•i promova
învă•area: experimente de ultimă oră într-o clasă pentru învă•area vocabularului, Jurnalul
HRI, 1 ( 1), 2012.
6
[23] MA Goodrich •i A. Schultz, Interac•iunea robotului uman: un sondaj, Funda•ii •i tendin•e în
interac•iunea om-calculator, 1 ( 3), 2007, 203–275.
[24] N. Shin •i S. Kim, Afla•i despre, de la •i cu robo•i: perspectivele studen•ilor, Proc. ROMÂN, 2007,
1040–1045.
[25] WL Johnson, JW Rickel •i JC Lester, Agen•i pedagogici anima•i: interac•iunea fa•ă în fa•ă în
medii de învă•are interactive, Revista interna•ională de inteligen•ă artificială în educa•ie, 11 ( 1),
2000, 47–78.
[26] N. Shin •i S. Lee, Efectele aspectului •i designului interfe•ei asupra percep•iilor utilizatorilor de
robo•i educa•ionali, Proc. Urai
2008, 2008.
[27] R. Moreno, RE Mayer, HA Spiers •i JC Lester, Cazul agen•iei sociale în învă•ământul bazat pe
computer: elevii înva•ă mai profund când interac•ionează cu agen•i pedagogici anima•i? Cognition
and Instruction, 19 ( 2), 2001, 177–213.
[28] HJ Ryu, SS Kwak •i MS Kim, Un studiu asupra factorilor de proiectare a formei externe pentru
robo•i ca asisten•i de predare a •colii elementare, Proc. ROMÂN, 2007, 1046–1051.
[29] JB Janssen, CC van der Wal, MA Neerincx •i R. Looije, Motivând copiii să înve•e aritmetica cu
un joc robot adaptiv, Proc. Robotică socială, 2011, 153–162.
[30] T. Hashimoto, H. Kobayashi, A. Polishuk •i I. Verner, lec•ie de •tiin•ă elementară, livrată de robot,
Proc. HRI, 2013, 133–134.
[31] W. Church, T. Ford, N. Perova •i C. Rogers, Fizica cu robotica: folosind furtunile de spirit lego în
învă•ământul liceal,
Proc. Dezvoltarea simpozionului de primăvară a inteligen•ei artificiale,
2010, 47–49.
[32] AJ Hirst, J. Johnson, M. Petre, BA Price, •i colab., Ce
este cel mai bun mediu de programare / limbaj pentru predarea roboticii folosind furtunile
lego? Via•a artificială •i robotica, 7 ( 3), 2003, 124–131.
[33] G. McComb, Introducerea copiilor în robotică, Robotica Re-
surse, Revista Servo, 10, 2008, 73–75, http: // www. servomagazine.com/ uploads /
issue_downloads / 950 / Getting_Kids_ into_Robotics-SV200810.pdf
[34] R. Balogh, platforma robotică educa•ională bazată pe arduino.
Proc. Conferin•ă despre robotica educa•ională, 2010, 119–122.
[35] H. Mukai •i N. McGregor, instruc•iuni de control al robotului pentru elevii opt, IEEE, Sisteme de
control, 24 ( 5), 2004, 20–23.
[36] LEGO, Lego Mindstorms Nxt. http://mindstorms.lego.com/
en-ne / Default.aspx.
[37] K. Powers, P. Gross, S. Cooper, M. McNally, •i colab., Unelte
pentru predarea programării introductive: ce func•ionează? Buletinul ACM SIGCSE, 38 ( 1),
2006, 560–561.
[38] JV Ringwood, K. Monaghan •i J. Maloco, Învă•area proiectării ingineriei prin furtunile lego, European
Journal of Engineering Education, 30 ( 1), 2005, 91–104.
[39] M. Heerink, M. Daz Boladeras, J. Albo-Canals, C. Angulo Bahn, •i colab., Un studiu final cu copiii
din •coala primară privind percep•ia prezen•ei sociale •i comportamentul interactiv cu un
robot de companie, Proc. ROMÂN, 2012.
[40] P. Janka, Utilizarea unei jucării programabile la vârsta pre•colară: de ce •i cum? Proc. SIMPAR, 2008,
112–121.
[41] K. Stoeckelmayr, M. Tesar •i A. Hofmann, robo•i de programare pentru copii de grădini•ă: o
primă încercare, Proc. Robotica în educa•ie, 2011, 185–192.
[42] P. Ruvolo, I. Fasel •i J. Movellan, Detectarea dispozi•iei auditive pentru robo•i sociali •i
educa•ionali, Proc. Conferin•ă despre robotică •i automatizare, 2008, 3551–3556.
[43] S. Carpin, M. Lewis, J. Wang, S. Balakirsky, •i colab., Usarsim:
un robot simulator pentru cercetare •i educa•ie, Proc. Robotică •i automatizare, 2007,
1400–1405.
[44] S. Alers •i J. Hu, Admoveo: o platformă robotizată pentru predarea programării creative
proiectan•ilor, Învă•are prin joacă. Sistem de educa•ie bazat pe joc Proiectare •i dezvoltare, 2009,
410–421.
[45] DS Touretzky, Pregătirea studen•ilor în informatică pentru revolu•ia robotică, Comunicări ale
ACM, 53 ( 8), 2010, 27–29.
[46] S. Papert, Mindstorms: copii, computere •i puternice
idei ( Basic Books, Inc., 1980).
[47] J. Piaget •i B. Inhelder, Psihologia copilului, vol.
5001 (căr•i de bază (AZ), 1969).
[48] TA Mikropoulos •i J. Bellou, Robotica educa•ională ca mindtools, Earth Lab UOI, 2008. Suleman Shahid este în prezent profesor
asistent la centrul din Tilburg pentru
[49] M. Kabatova •i J. Pekarova, Lec•ii învă•ate cu furtunile lego: de la începător la predarea roboticii, cunoa•tere •i comunicare, Departamentul de
Proc. Conferin•ă despre robotica educa•ională, 2010, 51–56.
•tiin•e ale Comunicării •i Informa•iei,

[50] MA Yousuf, Robo•i în educa•ie, Capitolul care va fi publicat în Universitatea Tilburg. A ob•inut doctoratul. în
Enciclopedia inteligen•ei artificiale, ( Eds.) JR Rabual, •tiin•ele comunicării în 2011. Înainte de a intra
J. Dorado •i A. Pazos, 2008, 978–981. la Universitatea Tilburg în 2007, •i-a încheiat
[51] M. Harmin •i M. Toth, Inspirarea învă•ării active: o completă
diploma de doctorat profesional în inginerie
manual pentru profesorii de azi ( Asocia•ia pentru Supraveghere •i Dezvoltare Curriculară,
2006). (PDEng.) de la Uniunea Eindhoven
[52] R. Goldman, A. Eguchi •i E. Sklar, folosind robotica educa•ională pentru a angaja studen•ii din
ora•ul cu tehnologie, Proc. Conferin•a despre •tiin•ele învă•ării, 2004, 214–221.

[53] A. Clark •i D. Chalmers, Mintea extinsă, Analiză, 58,

1998, 7–19.
[54] L. Vygotsky, Mintea în societate ( Harvard University Press, 1978).
[55] JT Doswell •i PH Mosley, O abordare inovatoare pentru predarea roboticii, Proc. Tehnologii de
învă•are avansată, 2006, 1121–1122.
[56] P. Dillenbourg, ce vrei să spui prin învă•are prin colaborare? în Învă•are colaborativă: abordări
cognitive •i computationale ( Elsevier, 1999), 1–19.
versitatea tehnologiei •i în timpul •ederii sale la Eindhoven a petrecut, de
asemenea, aproape un an la Philips Research, Eindhoven. Are o pregătire în
domeniul Media Computing, dar în ultimii ani s-a implicat în proiectarea
interac•iunilor •i aspecte sociale ale unui calcul ctiveiviv, în special într-un cadru
intercultural.

[57] S. Shahid, E. Krahmer, andM. Swerts, interac•iunea copil-robot: joacă singur sau împreună? Proc.
CHI, 2011, 1399–1404.
Abdullah Al Mahmud este coleg de cercetare
[58] D. Alimisis, Robotica în educa•ie •i educa•ie în robotică: trecerea focusului de la tehnologie la postdoctorală la facultatea de inginerie în
pedagogie. proiectare industrială, Universitatea de
[59] E. Lee, Y. Lee, B. Kye •i B. Ko, profesori, studen•i •i părin•i ai •colii gimnaziale: percep•ia Tehnologie Delft, Olanda. A ob•inut
educa•iei asistate de robot în Coreea, Proc. Conferin•ă despre multimedia educa•ională,
doctoratul. licen•ă în proiectarea interac•iunii
hipermedia •i telecomunica•ii, 2008, 175–183.
om-calculator de la Departamentul de
Proiectare Industrială, Universitatea
[60] A. Bredenfeld •i T. Leimbach, Ini•iativa roberta, Proc. Tehnologică Eindhoven (TU / e), Olanda. De
SIMPAR 2010, 2010, 558–567.
asemenea, a ob•inut un doctorat profesional
[61] M. Mori, The Uncanny Valley, Energie, 7 ( 4), 1970, 33–35.
în Engi-

biografii

absolvent (PDEng.) de la aceea•i universitate •i a lucrat ca cercetător invitat la

Omar Mubin este în prezent lector în
Philips Research, Olanda. Interesele sale de cercetare sunt adaptarea metodei
interac•iunea om-calculator la •coala de
( •i anume, proiectare •i evaluare) pentru scopuri diferite / grupuri de utilizatori,
Calcul, Inginerie •i Matematică de la
proiectare de interac•iune responsabilă social, etc. Mai mult decât atât, este
Universitatea din Western Sydney, Australia.
foarte interesat de tot felul de încercări, inclusiv tehnici de colectare a datelor
A ob•inut doctoratul. calificare în
fiabile.
interac•iunea om-robot de la Universitatea de
Tehnologie din Eindhoven, Olanda. Interesele
sale de cercetare includ robo•i educa•ionali,
design centrat pe utilizator •i empiric Jian-Jie Dong este lector cu normă par•ială a
Universită•ii Na•ionale Formosa •i profesor de
tehnologie al Liceului Na•ional Feng-Yuan
Senior din Taiwan. Interesul său în cercetare
cercetarea în percep•ia umană a roboticii sociale. este legat de aplicarea tehnologiei
educa•ionale.

Catherine J. Stevens investighează procesele

psihologice în crearea, perceperea •i
interpretarea muzicii •i dansului •i aplică
metode experimentale pentru evaluarea
sistemelor complexe •i interac•iunea
om-calculator. Ea de•ine BA (Hons) •i
doctorat. de la Universitatea din Sydney. Este
profesor în Psihologie •i conduce cercetarea
„Cognition Music and Action”

program în Institutul MARCS de la Universitatea Western Sydney

(http://marcs.uws.edu.au/).