Factori care influențează comunicarea interculturală

Prezentăm sintetic o serie de factori care condiționează decisiv comunicarea în context intercultural:
• Sistemele de valori: sunt bazate pe evoluția culturală și determină opțiunile individuale și de grup,
pot genera tensiuni sau conflicte imposibil de mediat.

• Limba: limba engleză este validată pe plan internațional ca limbă principală de comunicare în
relațiile economice, diplomatice sau culturale. Influența acesteia rezultă în mare măsură din faptul că
țările în care această limbă este utilizată ca limbă maternă influențează fundamental domeniile de
utilizare. Orice limbă de circulație internațională stăpânită reprezintă un atu pentru persoana
capabilă să o folosească, deschizând accesul catre noi culturi.

• Religia: percepția sacrului, sărbătorile religioase, influența religiei asupra bucătăriei, practicilor
zilnice, etc, este un factor fundamental în comunicarea interculturală. În țările în care religia este clar
separată de stat sau politică are o influență mai redusă, însă în țările în care nu există o astfel de
separare, influența asupra comunicării interculturale e decisivă (ex. Statele islamice).

• Percepția asupra timpului: concepția time is money vs. o abordare lejeră a punctualității
influențează total comunicarea în context intercultural. Trebui reflectat asupra întrebării: Ce
înseamnă în cultura mea să întârzii la o întâlnire? Dar pentru celălalt?

• Stilul de comunicare: există culturi în care gesturile care însoțesc comunicarea sunt de o
complexitate care reprezintă cheia decodificării mesajului verbal.

Bariere în comunicarea interculturală

Putem identifica multiple obstacole în calea comunicării interculturale, pornind de la neînțelegerea

limbii, credința în superioritatea propriei culturi și disprețul față de alte culturi, capacitatea redusă de
ascultare, lipsa de sinceritate.

Posibile bariere în comunicarea internaţională

În mod normal, barierele in comunicare apar atunci când oamenii înţeleg greşit sensul
intenţionat într-un mesaj transmis de cineva provenind dintr-o altă cultură. Scopul
studierii comunicării interculturale este de a reduce acele diferenţe care pot cauza
neînţelegeri şi, întrucât mesajele sunt construite de indivizi, folosind
cuvinte, un prim pas l-ar constitui identificarea factorilor care conduc la apariţia
neînţelegerilor amintite mai devreme.

Deşi nu existăo listă completa a acestor factori, pot fi totuşi sugerate următoarele domenii
care influenţează acurateţea comunicării internaţionale:
Neînţelegerile datorate limbiiutilizate- incapacitatea de a interpreta cu acurateţe mesajul.
Aceasta este considerată ca fiind una dintre barierele principale într-o comunicare
defectuoasă. Erorile de traducere, vocabularul, punctuaţia, pronunţia plus incapacitatea
dea comunica în limba respectivă adâncesc diferenţele interculturale.
Şocul cultural - incapacitatea de a înţelege sau accepta oamenii cu seturi diferite de valori,
standarde şi stiluri de viaţa diferite de cele ale noastre. Acesta este la fel de important ca şi
primul factor, mai mult, acesta acţionând chiar în interiorul aceleiaşi culturi. Este vorba
despre lipsa de recunoaştere a ceea ce alţi indivizi considera ca fiind important pentru ei
Capacitatea redusă de ascultare - lipsa de concentrare necesară ascultării critice.
Rezultatul îl reprezintă neînţelegerea mesajului sau mesajelor recepţionate. Oamenii care
vorbesc limba engleză ca limbăstrăina au tendinţa de cele mai multe ori de a ignora
cuvintele pe care nu le înţeleg în cazul în care ascultă pe cineva care vorbeşte în limba
engleză. Ar mai putea fi amintităşi influenţa pe care o are accentul în cazul utilizării unei
limbi străine.
Etnocentrismul - credinţa că propria cultură este superioară celorlalte. Această barieră
apare atunci când comunicarea orală sau scrisăconduce către o atitudine de
superioritate.De obicei, oamenilor nu le place să fie umiliţi sau să simtă că ideile lor sunt
interesante, dar greşite
Insensibilitatea - lipsa de interes faţă de nevoile şi sentimentele celorlalţi. Pentru mulţi
dintre receptori, emiţătorii apar ca insensibili atunci când comunicarea este abruptăşi
exprimă o atitudine agresiva sau egoistă a emiţătorului.
Lipsa de deschidere sau sinceritate - sentimentul existent atunci când climatul este prea
formal iar oamenii nu se simt liberi să işi exprime deschis opiniile. Acest tip de
comunicare determină apariţia neîncrederii, oamenii putând să creadă chiar ca informaţia
le este ascunsă. Pentru evitarea sau depăşirea acestei bariere este necesară crearea unui
sentiment de acceptare reciproca prin asigurarea unui mediu relaxat pentru schimburi
interculturale.

În cazul deplasării într-o misiune în străinătate, ar fi bine, conform Letitiei Baldridge 9 să

aveţi următoarele informaţii de bază despre ţara respectivă:
•Învăţati câteva expresii în limba ţării în care vă deplasaţi, cum ar fi: "bună ziua", "buna
seara", "mulţumesc", "mă scuzaţi", "mi-a făcut plăcere să vă cunosc".
•Familiarizaţi-vă cu îmbrăcămintea acceptată în ţara respectivă.
•Familiarizaţi-vă cu tabuurile religioase importante existente în ţara în care veţi călători.
•Interesaţi-vă despre situaţia politică a ţării, despre numele şefului statului, partidului
politic aflat la putere.
•Învăţaţi cum sa faceţi cunoştinţă în mod corect, adică să strângeţi mâna şi să vă spuneţi
numele, să îi oferiţi imediat cartea de vizită, sau utilizaţi o alta formă de protocol care
poate exista în acea ţară.

III

Principalele obstacole din calea comunicării interculturale sunt [9]:

• Traducerea sau interpretarea greşită a simbolurilor verbale. Reprezentanţi ai unor culturi diferite,
în cadrul activităţilor lor, comunică în mod normal prin intermediul limbii unor ţări terţe. Acest lucru
conduce la interpretări diferite ale aceloraşi expresii verbale, ceea ce reprezintă o problemă destul de
frecventă în contextul comunicării într-o limbă străină.
• Prezenţa unor norme şi roluri comportamentale. Normele dintr-o cultură determină în situaţii
specifice un comportament strict reglementat. Ele controlează fluxul de interacţiuni sociale, cum ar fi
rugămintea şi cererea, exprimarea sentimentelor şi emoţiilor. În procesul de comunicare
interculturală persoanele implicate pot avea „tentaţia” de a transfera normele culturale proprii într-
un context diferit, ceea ce este considerat extrem de nepotrivit. Rolurile comportamentale reprezintă
un concept, care are o sferă de aplicare mai largă, şi constituie un set de reguli specifice unui anumit
grup sau unei părţi a acestui. În unele culturi, anumite roluri comportamentale sunt valabile numai
pentru bărbaţi sau pentru femei, pentru generaţia vârstnică sau pentru cei tineri etc. Încălcarea
intenţionată sau din neglijenţă a acestor norme şi ignorarea rolurilor comportamentale inerente
culturii pot pune bariere serioase în calea procesului de comunicare interculturală.

• Credinţe şi valori.

Acestea, de asemenea, pot să afecteze serios înţelegerea în comunicarea interculturală. Unii

interlocutori nu vor fi dispuşi să ofere informaţii cu privire la scopurile lor personale, finanţe, şi
planuri de carieră sau alte informaţii personale pentru străini.

• Stereotipurile.

Stereotipizarea este un alt obstacol în calea comunicării interculturale. În scopul de a organiza şi

clasifica informaţiile pe care le primesc, oamenii sunt predispuşi la rezumare şi generalizare

Stereotipurile reprezintă „convingeri răspândite într-un grup de oameni”, fiind o formă de informaţie
generalizată privind o anumită categorie sau un grup de persoane. Stereotipurile pot juca, de
asemenea, un rol pozitiv în măsura în care acestea contribuie la predicţia unui anumit tip de
comportament sau de reacţie. Dar, odată stabilite, ele sunt extrem de greu de schimbat, ceea ce se
răsfrânge negativ asupra comunicării dintre culturi diferite.

• Prezenţa prejudecăţilor. Prejudecăţile sunt asociate cu atitudinile negative faţă de un anumit grup
de oameni. În timp ce stereotipurile furnizează informaţii cu privire la caracteristicile grupului de
persoane cu care se comunică, prejudecata este, în fond, asociată cu sentimente sau emoţii (în cea
mai mare parte negative) faţă de acest grup. Prejudecăţile sunt formate, de regulă, la nivel de
subconştient şi, prin urmare, este dificil să fie modificate. Va fi nevoie de eforturi considerabile şi de
un nivel ridicat de motivare pentru schimbarea prejudecăţilor, mai ales în cazurile în care schimbarea
pozitivă vizează comportamentul anumitor grupuri de persoane.

• Etnocentrismul. În literatura de specialitate, etnocentrismului este definit ca convingerea privind

superioritatea culturii proprii faţă de altele. În pofida atitudinii, în general, negative faţă de
persoanele care manifestă etnocentrism, ea are şi o latură pozitivă. Cunoaşterea şi selecţia unor
anumite convingeri, inerente unei anumite culturi sau unui grup de indivizi, permite identificarea
valorilor esenţiale, care au de o importanţă critică pentru această categorie de persoane.
Etnocentrismului este principalul obstacol în calea comunicării interculturale, deoarece împiedică
percepţia altui punct de vedere şi filtrează înţelegerea celeilalte părţi în procesul de comunicare.