Sunteți pe pagina 1din 1

Bradul

Creația literară „Bradul” scrisă de Vasile Alecsandri este un pastel, specie a liricii
descriptive în care poetul înfățișează, printr-o succesiune de tablouri, aspecte din
natură față de care își exprimă trăirile. Eul liric se află într-o ipostază contemplativă,
iar modul de expunere este descrierea, construită printr-o complexitate de imagini
artistice, prin care poetul creează veritabile sinestezii.
O primă trăsătură a pastelului este reprezentată de modul de expunere
predominant, descrierea, realizată pe baza grupurilor nominale substantiv-adjectiv cu
valoare stilistică de epitet: „bradul verde”; „zăpada albicioasă”; „corbul negru”;
„noaptea-ntunecoasă”; „ziua luminoasă”. De-a lungul discursului liric, eul poetic se
află într-o ipostază contemplativă și descrie artistic felul în care iarna distruge natura,
privind totul din perspectiva unui brad și evidențiind faptul ca oricât de crud ar fi acest
anotimp, pe el nu-l poate doborî. Privirea instanței poetice se orientează, la început,
către cadrul cosmic „Sus pe culme bradul verde” și coboară, pe parcurs, spre cel
terestru „Ucizi florile și stupii”. De asemenea, perspectiva sa pornește de la o
imagine de ansamblu „Sus pe culme”, îndreptându-se spre detalii semnificative „ Și
din codrii cu jivine”. În plus, timpul prezent al verbelor are rolul de a favoriza
momentul de contemplație, creând aluzia că această clipă are loc în timpul descrierii.
O altă trăsătură a acestei specii literare constă în prezența imaginilor artistice
dominant vizuale completate, pe parcursul poeziei, de alte imagini artistice. Poezia
debutează cu o imagine artistică vizuală realizată prin doua epitete cromatice și o
comparație „Sus pe culme bradul verde/ Sub zăpada albicioasă/ Printre negură se
pierde/ Ca o fantasmă geroasă”, evidențiind contrastul dintre culoarea pomului și cea
a zăpezii. Imaginea artistică sinestezică realizată printr-o personificare, o hiperbolă și
două epitete „În zadar, urgie crudă,/ Lungești noaptea-ntunecoasă/ Și, râzând de-a
lumii trudă,/ Scurtezi ziua luminoasă” sugerează cruzimea iernii ce afectează
decursul unei zile, însă totul fiind degeaba, pentru ca nu-l poate afecta și pe brad,
lucru remarcat și prin repetiția sintagmei „În zadar”. Imaginea artistică dinamică
construită printr-o personificare „Și privește cu-ntristare/ Cum se primblă prin
răstoace” semnifică sentimentul de tristețe cu care eul liric privește natura moartă,
știind că el nu poate fi doborât.
În concluzie, prin faptul că modul de expunere predominant este descrierea, iar eul
liric se află într-o ipostază contemplativă și își transmite sentimentele prin intermediul
imaginilor artistice predominant vizuale, creația literară „Bradul” scrisă de Vasile
Alecsandri este un pastel.