Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
4. Concluzii
1
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
Pentru moment şi, fără îndoială, pentru încă mult timp de acum încolo dreptul
comunitar al concurenţei este, relativ, autonom şi specific. El se orientează, întotdeauna, în
jurul a doua axe principale, şi anume: în primul rand, el cuprinde regulile care se adresează
intreprinderilor si, in al doilea rand, pe cele care vizeaza comportamentele statelor membre
sau ale autoritatilor publice.
Regulile care se adreseaza statelor sau autoritatilor publice pot fi grupate in jurul a doi
poli: in primul rand, este vorba despre regulile care vizeaza intreprinderile publice,
intreprinderile titulare de drepturi speciale sau exclusive si intreprinderile insarcinate cu
gestionarea serviciului de interes economic general sau care prezinta caracterul de monopol
fiscal; in al doilea rand, avem in vedere regulile care privesc ajutoarele de stat.
2
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
decat atunci cand rezulta din intelegerile sau din exploatarile abuzive ale pozitiilor dominante
care efectueaza concurenta pe piata.
Pentru a ne limita la Tratatul de la Roma, articolul 87, devenit 83, permitea Consiliului
sa adopte regulamente care sa excluda anumite sectoare de la aplicarea regulilor comune ale
concurentei. Consiliul, insa, nu a dat curs acestei dispozitii. Sfera de aplicare ratione materiae
a cestor reguli este, deci, foarte vasta. Anumite profesii au incercat, fara succes, sa faca sa
prevaleze specificul lor pentru a se excepta de la articolele 85 si 86, devenite art. 81 si 82.
O trecere in revista a diferitelor texte generale care au fost enumerate dau impresia ca ele se
sprijina, fiecare, pe un antagonism intre permis si interzis. Astfel, de exemplu, articolul 85,
devenit 81, alin. 1, impune principiul interzicerii intelegerilor restrictive de concurenta sau
articolul 86, devenit 82, sanctioneaza exploatarile abuzive de pozitii dominante. Cu toate
acestea, o lectura mai atenta si examinarea jurisprudentei comunitare arata ca aceste texte nu
contin definitia a ceea ce este permis si a ceea ce nu este. Prin aceasta relatie cu obiectivele
generale ale tratatului si constructia europeana se determina, permanent limitele prohibitiilor.
Regulile concurentei sunt, asadar, mijlocul de a exprima politica, comunitara de concurenta.
3
Oprea Raducan – Dreptul European al Afacerilor, Editura GUP, 2010
4
Oprea Raducan – Dreptul European al Afacerilor, Editura GUP, 2010
3
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
Regulile de concurenta trebuie, deci, sa fie aplicate si interpretate intr-un mod finalist
sau ideologic. Ele stau la baza marilor obiective atribuite tratatului de catre redactorii sai.
Aceasta interpretare finalista este o constants a autoritatilor comunitare. Intrepatrunderea
economica realizata intre economiile statelor membre si scopul coeziunii economice şi sociale
ale Comunitatii scot la iveala jurisprudenta lor.
5
Ionela Costică „Politica monetară” Editura ASE, Bucureşti, 2002
6
www.europa.eu
4
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
De la semnarea tratatului au trecut, deja, peste 45 de ani. Mediul economic a fost profund
modificat. Mondializarea este o realitate, chiar daca ea nu a atins in acelasi mod toate
intreprinderile si toate pietele. Decompartimentarea pietelor europene trebuie sa contribuie la a
permite intreprinderilor sa infrunte concurenta mondială8. De acest lucru trebuie sa profile si
intreprinderile mici şi mijlocii.
Ideea unui tratament diferentiat pentru micile intreprinderi, pe de o parte, si pentru marile
intreprinderi, pe de alta parte, castiga teren. "Campionii" europeni sunt astazi, in totalitate,
bine ,,inarmati" pe pietele europene si mondiale, chiar daca minusuri exista si astazi in unele
sectoare. Ultimul dintre acesti "campioni" trebuie acum sa vegheze asupra densit&tii legaturii
economice. De asemenea, trebuie sa se mentină si sa se consolideze coeziunea economica si
sociala a Comunitatii. Regulile de concurenta trebuie sa contributive la acest obiectiv. Notiunea
de concurenta practicabila isi schimba, astfel, semnificatia. Liberalizarea nu trebuie sa se facă
impotriva interesului general. Serviciile de interes general contribuie, de asemenea, la
realizarea obiectivelor care sunt cele ale politicii concurentiale. Fortele pietei isi au limitele
lor. Trebuie in permanentă sa se aiba in vedere faptul ca r.ici o parte a populatiei sa nu fie
exclusă de la beneficiile liberalizarii. Imperativul de coeziune economics si sociala
legitimează actiunea autoritatilor publice care tin cont de interesul general.
5
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
-Acest rol le este, adesea, acordat prin intermediul textelor normative. Se poate lua
exemplul relativei imprecizii a criteriilor pe care le conţine articolul 81 alin. 3 pentru a
răscumpara intelegerile. Notiunile de ameliorare a productiei, de promovare a progresului
tehnic si economic, de parte echitabilă din profitul intelegerii rezervata consumatorilor pot fi,
evident, interpretate intr-un mod diferit, in functie de context, dintr-o perspectivă finalista in
raport cu obiectivele generale ale tratatului. Remarci similare pot fi făcute si cu privire la
notiunea de exploatare abuzivă a unei pozitii dominante sau chiar la criteriile care trebuie luate
in considerare in aprecierea unei operatii de concentrare.
Articolele 53 si urmatoarele din Acordul asupra SEE 9 transpun regulile de concurenta care
rezulta din Tratatul de la Roma şi din Regulamentul 4064/89, din 21 decembrie 1989, cu
privire la controlul concentrarilor. Chiar tratatul, impreuna cu protocoalele 21-23, organizeaza
reguli procedurale. O dificultate a aparut cu privire la coordonarea prerogativelor Autoritatii de
supraveghere a SEE cu cele ale Comisiei. Un spatiu economic se "acomodeaza" greu cu o
asemene dualitate. Principiile se regasesc in articolele 55 si 56 din Acordul asupra SEE.
Autoritatea de supraveghere nu are, in definitiv, decat o competenta limitata.
9
Spaţie economic european
6
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
Aceasta competenta este apreciata in mod diferit, dupa cum este afectata concurenta.
Pentru intelegeri, Autoritatea de supraveghere nu este competenta decat daca comertul intre
statele membre ale SEE este afectat; in celelalte cazuri, competenta revine Comisiei europene.
In ceea ce priveste poziiile dominante, Autoritatea de supraveghere nu intervine decat daca
dominatia exista pe teritoriul a cel putin 2 state din SEE, sub rezerva cazului in care ea exista
si pe teritoriul acoperit de autoritatea Comisiei. In ceea ce priveste concentrările, Comisia
europeana este, in principiu, competenta, mai puţin daca particularii sunt prejudicial pe teritoriul
SEE.
Concurenta este o conditie fundamntala a economieie de piata ea fiind considerata cea mai
importanta cauza a progresului economic si tehnico-stiintific.
Intr-un sens destul de cuprinzator, concurenta este o rivalitate, o lupta dusa cu mijloace
economice ( reducerea costurilor, lansarea de produse noi, cumparari de actiuni) si
extraeconomice ( spionaj industrial, actiuni de sabotaj) intre producatori sau comercianti,
monopoluri, tari pentru producerea si desfacerea unor marfuri acapararea unor piete si
obtinerea de profituri mari.
Politica de concurenta are ca scop punerea in practica si prezentarea unui sistem ce permite o
concurenta fara distorsiuni in interiorul unui spatiu economic. In cadrul teoriei economice
liberale, politica de concurenta urmareste sa realizeze piete cu o concurenta perfecta si sa
previna formarea monopolurilor si oligopolurilor care isi impun preturile lor in detrimentul
consumatorului. In Uniunea Europeana au existat monopoluri de stat in domenii cum ar fi:
transporturile,serviciile postale si telecomunicatiile10.
Trebuie subliniat faptul ca in realitate, concurenta perfecta nu exista ea fiind o situatie ideala
spre care se tinde, si ca de fapt forma concreta de manifestare a concurentei este cea
imperfecta, in care participantii ce se diferentiaza intre ei dupa o serie de criterii, dispun de o
forta economica diferita de informatii mai restranse sau mai ample si de o importanta diferita.
Concurenta perfecta presupune o forma de organizare a economiei cu reguli foarte stricte care
au drept scop instaurarea unui anumit fel de egalitate a conditiilor pentru toti agentii
economici.
7
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
Daca concurenta este neloiala (are loc cu mijloace si actiuni contrare uzantelor si
reglementarilor legale) atunci se ajunge la o distorsiune si o deturnare a concurentei de la
scopul sau prin favorizarea unuia sau mai multor agenti economici si prin defavorizarea
altora.
Una din cheile succesului integrarii economice europene a constituit-o existenta, inca de la
inceputul constructiei comunitare a unei politici comune in domeniul concurentei. Dupa 40 de
ani de functionare, aceasta politica continua sa fie o conditie necesara pentru existenta Pietei
Interne Unice ce asigua libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor.
In ultima instanta , principalul beneficiar al unei politici a liberei concurente este cetateanul in
tripla sa calitate :
Libera concurenta intre firme favorizeaza inovatia, reduce costurile de productie, creste
eficienta economica si in consecinta, ridica nivelul de competitivitate al economiei europene.
Stimulate de mediul concurential, firmele ofera, astfel produse si servicii competitive din
punct de vedere al calitatii si pretului.
8
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
Totusi multi economisti recunosc ca pot exista in anumite conditii asa numitele “esecuri ale
pietei” care sa justifice atunci nerespectarea regulilor liberei concurente intre intreprinderi ,
sau interventia directa a statului pentru corectarea acestor efecte. Aceste esecuri pot, de
exemplu sa tina de existenta efectelor externe pietei considerate ( activitatea de cercetare
dezvoltare realizata de o mare intreprindere poate crea un mediu sau genera o serie de
cunostinte ce sunt utile si altor intreprinderi fara ca acestea din urma sa fi suportat costul lor)
sau de randamentele de scara in crestere. In acest caz eficienta intreprinderilor creste in
functie de dimensiunea lor si poate fi de dorit, in anumite conditii, pentru ansamblul societatii,
ca pietele sa nu fie “atomistice”, adica constituite dintr-un numar mare de mici intreprinderi,
ca in modelul de referinta al concurentei pure si perfecte.
Termenul de politica concurentiala este destul de general, referindu-se in linii mari la anumite
legi si actiuni intreprinse de guvern, sau in cazul de fata, de Comunitate in ansamblul sau ( ce
actioneaza prin intermediul Comisiei Europene), destinate a elimina sau cel putin a descuraja
practicile comerciale restrictive cum ar fi carteluri, monopoluri sau alte bariere netarifare care
ar avea ca efect, in termenii Tratatului “ prevenirea, restrangerea sau distorsionarea
concurentei”.
9
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
fixarea in mod direct sau indirect a preturilor de cumparare sau de vanzare sau a altor
conditii de tranzactionare;
limitarea sau controlarea productiei, a desfacerilor, a dezvoltarii tehnice, sau a
investitiilor;
impartirea pietelor sau a surselor de aprovizionare;
aplicarea in ceea ce priveste partenerii comerciali, a unor conditii inegale sau prestatii
echivalente, facandu-i sa suporte astfel un dezavantaj in lupta de concurenta;
subordonarea incheierii de contracte de acceptarea de catre parteneri a unor prestatii
suplimentare care prin natura lor sau conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu
obiectul contractelor respective.
11
Octavian Manolache – Dreptul Comunitar, Editura All Beck, 1999
10
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
Pentru a determina daca o intreprindere este sau nu intr-o pozitie dominanta, indiferent daca
ea apartine Comunitatii sau unei tari terte, se judeca in primul rand cota de piata detinuta
( care trebuie sa fie mai mare de 50% , iar intreprinderea trebuie sa aiba capacitatea de a o
mentine). Cand intreprinderea ocupa 70-80% calificarea este automat facuta, iar daca nu este
cazul, atunci intervin alte elemente complementare cum ar fi: reputatia, marca
produsului,eficienta retelei comerciale, avansul tehnologic, puterea economica a
concurentilor, existenta unei concurente latente, accesul la resurse si tehnologie. Etapa
urmatoare consta in stabilirea abuzului, daca acesta exista, luandu-se in considerare numai
efectele comportamentului firmei si excluzandu-se orice acuzatie de intentie de frauda.
impunerea in conditii neachitabile ( preturi prea mari sau prea mici pentru eliminarea
unor producatori concurenti)
limitarea productiei, a desfacerilor sau a dezvoltarii tehnice in detrimentul
consumatorului
aplicarea unui tratament discriminatoriu partenerilor comerciali.
Nu este prevazuta nici o derogare ca in cazul intelegerilor, iar sanctiunea este pronuntata de
Comisie care, pe calea deciziei, ordona intreprinderii sa puna capat situatiei constatate si-i
poate aplica o amenda.
Dupa 5 ani de ancheta aprofundata si dupa trei comunicari de incriminare, Comisia Europeana
a adoptat la 24 martie 2004 o decizie prin care a stabilit ca firma americana Microsoft
Corporation a incalcat regulile de concurenta consacrate prin Tratatul CE abuzand de pozitia
sa de cvasi-monopol pe piata sistemelor de exploatare pentru PC cu scopul de a restrange
concurenta pe pietele de sisteme de exploatare pentru servere de grupuri de lucru si cititoare
multimedia.Deoarece acest comportament nu incetase inca , Comisia a cerut firmei Microsoft
11
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
sa divulge concurentilor sai, intr-un termen de 120 zile, informatiile privind interfetele
necesare pentru ca produsele acestora sa poata dialoga cu sistemul de expoatare Windows.
Microsoft mai trebuia , de asemenea, ca intr-un termen de 90 de zile, sa propuna firmelor de
echipamente ( si utilizatorilor finali) o versiune a sistemului sau de exploatare Windows care
sa nu tina cititorul Windows Media (WMP). Deoarece a fost cazul unui abuz “ foarte grav si
continuu”, comis de cinci ani si jumatate, Comisia a penalizat firma Microsoft atribuindu-i o
amenda de 497.2 milioane euro.
cifra de afaceri (CA) mondiala cumulata care trebuia la inceput sa fie mai mare de 5
miliarde ecu a fost adusa la 2.5 miliarde
CA realizata in interiorul spatiului comunitar care anterior trebuia sa fie mai mare de
250 milioane ecu pentru cel putin doua dintre unitati a fost adusa la 100 milioane;
Fiecare intreprindere nu trebuie sa realizeze mai mult de 2/3 din Ca totala din
Comunitate in interiorul unuia si aceluiasi stat membru.
In acest caz, protocolul de acord trebuie ratificat in mod obligatoriu de Comisie, aceasta
avand insa si posibilitatea sa-l suspende. Practic Comisia apreciaza daca exista sau nu o
pozitie dominanta care sa constituie o piedica semnificativa pentru concurenta si hotaraste
aprobarea sau interzicerea acordului.
In Franta , TotalFina si Elf Aquitaine au propus o fuziune care ar fi permis noii societati
controlul unor piete ale produselor petroliere in Franta, ceea ce ar fi antrenat costuri mai
ridicate pentru distribuitori si pentru consumatori ( noul grup ar fi reprezentat 55% din
capacitatile de rafinare si ar fi controlat depozitele de import franceze). In februarie 2000,
Comisia Europeana a autorizat fuziunea celor doi giganti ai petrolului in anumite conditii.
12
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
Interventia financiara a puterii publice intr-o economie de piata trebuie sa respecte spiritul
acestui tip de economie.La nivelul interventiei statului, concurenta poate fi denaturata prin
mai multe modalitati:
1. prin privilegiile de care s-ar putea bucura intreprinderile publice producatoare de bunuri si
servicii comerciale: acestea sunt supuse legilor comune si nu trebuie sa beneficieze din
partea statului de vreun tratament preferential in raport cu alte intreprinderi similare din
sectorul privat.
2. prin ajutoarele de stat si subventiile publice care pot antrena o distorsionare a concurentei.
Ajutoarele guvernamentale pentru intreprinderi pot lua forma subventilor, creditelor sau
dobanzilor preferentiale, reducerilor de datorii, reducerilor de impozite.
In februarie 1998, Comisia a aprobat ajutoare in valoare totala de 1.89 milioane euro in
favoarea dezvoltarii IMM1 din turism in regiunea Dinana in sudul Spaniei, Aceste ajutoare au
fost acordate pentru a incuraja investitiile in noi initiative turistice si pentru crearea de locuri
de munca, contribuind astfel la dezvoltarea durabila a unei regiuni relativ sarace a Europei,
Andaluzia.
3. prin existenta unor monopoluri nationale cu caracter comercial care a coincis adesea cu
statutul public al unor prestatori sau furnizori principali de electricitate, apa transporturi,
telecomunicatii.
13
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
Serviciul public poate fi definit din punct de vedere economic ca fiind :”un serviciu a carui
productie se face conform randamentelor crescande ( adica situatiile in care costul unitar de
productie descreste o data cu cresterea cantitatilor produse) ceea ce ar justifica organizarea sa
in monopol, ca si punerea in practica a unor tarife administrate si a unor mecanisme fiscale.
Existenta unor puternice externalitati ( adica situatii in care deciziile unui agent economic au
consecinte in termeni de cost si de bunastare asupra celorlalti agenti) ar conferi si un anumit
caracter public serviciului deoarece corectarea acestor externalitati poate cere o importanta
interventie a statului”.
1.Nivelul global al ajutoarelor de stat a scazut in UE cu 28% intre anii 1997-2000 ( ceea ce
inseamna o scadere de 23 mld euro.)Ajutoarele de stat au reprezentat in 2000, 0.99% din PIB
al UE si putin peste 1% din PIB in 2001.
Interventia autoritatilor europene in serviciile publice de retele s-a accelerat in anii ’80, ’90.
In general dispozitivele puse in practica disting in mod clar ce tine de monopol si ce tine de
concurenta, dezvoltand modelul conform caruia se distinge:
Coexistenta sectorului public cu cel privat este organizata, fiind create autoritati independente
de reglementare.
La baza acestui model sta teroia pietelor contestabile. O piata este contestabila daca intrarea
pe piata este libera ( crearea de intreprinderi si daca iesirea de pe piata se efectueaza la un cost
scazut. O intrare libera presupune absenta barierelor in patrunderea pe piata si accesul la un
pret rezonabil la infrastructurile disponibile care constituie “ facilitati esentiale” pentru a
produce. Asfel, amenintarea din partea sosirii de noi concurenti este credibila.
Exemplu:
In ceea ce priveste serviciile de interes general acestea sunt definite in comunicarea Comisiei
Europene din 1996 ca fiind “activitatile de servicii , comercializabile sau nu, considerate de
interes general, de catre autoritatile publice, si supuse din aceasta cauza unor obligatii
specifice de serviciu public”.Este cazul in special al serviciilor de retele de transport, de
energie, de comunicatii. Se precizeaza ca aceste servicii de interes general raspund unor nevoi
fundamentale avand o dimensiune simbolica si constituind un element de identitate culturala
pentru toate tarile europene.In campul mai larg al serviciului de interes economic general intra
serviciul universal ce este de finit ca un serviciu minim oferit a carui calitate este specificata
pentru orice utilizator la un pret accesibil.
Pentru atingerea celor doua obiective ale politicii de concurenta, functionarea economiei de
piata si a Pietei Unice, trebuie indeplinite doua conditii:
15
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
acordate companiilor aeriene ar putea servi ca exemplu. Acest sector, care s-a liberalizat
progresiv in contextul pietei interne, a facut in mod traditional obiectul unui control statal.
De exemplu , s-a constatat existenta unui cartel in domeniul stalpilor de otel. In functiune din
1984 acest cartel implica 17 societati si era administrat prin intermediul Eurofer, Asociatia
europeana a siderurgiei. Au fost aplicate amenzi in valoare totala de 104.4 milioane ecu. Un
alt exemplu: 23 de producatori de ciment, 8 asociatii nationale ale producatorilor de ciment si
omologii lor europeni au fost amendati global cu 248 milioane ecu, deoarece s-a descoperit ca
se pusesera de acord de a nu vinde pe pietele lor interne.
Comisia are puteri largi de investigare, putand face vizite la firmele suspectate de incalcarea
liberei concurente si avand acces la toate documentele acestora.Intreprinderile gasite vinovate
de practici concurentiale ilegale ( practici concertate sau abuzul de pozitie dominanta ) pot fi
amendate cu pana la 10% din cifra de afceri din anul anterior.
In cazul in care se descopera intelegeri intre firme, suspectate de incalcarea liberei concurente
si care intra in competenta ei, Comisia Europeana are urmatoarele posibilitati de actiune:
4. Concluzii
12
Fuerea, Augustin Dreptul comunitar al afacerilor, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura „Universul
Juridic” Bucureşti 2006
16
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
In ceea ce priveste politica in domeniul concurentei aceasta a evoluat ca fiind una din cele mai
importante politici comunitare si de asemenea ca una din cele mai importante politici
comunitare.Cu toate acestea trebuie tinut seama de faptul ca tarile membre au propriile lor
reglementari in domeniul concurentei, limita de demarcatieintre competentele nationale si
comunitare fiind uneori fificil de trasat.
Comisia percepe politica de concurenta ca o problema sensibila si asta mai ales in sectoarele
productiei de gaz si electricitate, telecomunicatii si servicii postale. Insa problema este aceeasi
si pentru serviciile financiare sau de transport in masura in care exista bariere in calea intrarii
pe piata rezultand din reglementari nationale sau locale si punandu-se problema accesului la
retele sau alte facilitati indispensabile.
BIBLIOGRAFIE
17
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Știinte Juridice, Sociale și Politice
18