Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Departamentul Inginerie Mecanică

ACTIONARI HIDRAULICE

30 Septembrie 2019
Domenii de utilizare
UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE MOBILE
Domenii de utilizare

UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE MOBILE

Domenii de utilizare
UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE MOBILE
Domenii de utilizare

UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE MOBILE

Domenii de utilizare

UTILAJE AGRICOLE
Domenii de utilizare

MAŞINI - UNELTE
ASPECTE GENERALE
O transmisie hidraulică poate fi definită ca un sistem de
transmitere a energiei prin intermediul unui lichid sub presiune.

analogia mecanică

x1 A2 F2 n 2 V2 M 1 V1
   
x2 A1 F1 n1 V1 M 2 V2
echivalentul hidraulic al legii pârghiilor
Acţionare Hidrostatică – schema bloc
Prin sistem de acţionare hidraulică se înţelege un
ansamblu format din elemente care realizează
transformarea energiei mecanice în energie hidraulică, care
este transmisă la locul de utilizare, unde va fi din nou
transformată în energie mecanică.

Transformarea energiei mecanice în energie hidraulică se

realizează cu ajutorul unei pompe hidraulice, iar
transformarea energiei hidraulice în energie mecanică se
realizează cu ajutorului unui motor hidraulic.

Transmiterea energiei hidraulice de la pompă spre motorul

hidraulic se realizează prin intermediul unui lichid de lucru,
care de cele mai multe ori este un ulei mineral aditivat.
Schema de principiu a unei transmisii hidrostatice
 CLASIFICAREA SISTEMELOR HIDRAULICE

După energia preponderentă a lichidului de lucru:

- sisteme hidrostatice
(utilizează pompe şi motoare volumice sau cu deplasament);
- sisteme hidrodinamice
 v2
(utilizează pompe centrifugale şi turbine);    g  z  p  ct.
2
După modul în care se realizează circulaţia lichidului în
sistem:
- sisteme deschise
- sisteme închise
SISTEM HIDRAULIC LINIAR-DESCHIS

Elementul motor al unei transmisii hidraulice de translaţie

este, în esenţă, un cilindru cu piston şi tijă mobile.
 SISTEME HIDRAULICE
(LINIAR -DESCHIS / ROTATIV-INCHIS)
CLASIFICAREA SISTEMELOR HIDRAULICE

După tipul pompei / motorului hidraulic

(funcţie de volumul unitar sau varianta constructivă)

După tipul mişcării elementului de execuţie

(liniară, de rotaţie, oscilantă)

După modul de acţionare al elementelor de

comandă
(manual, electric, mecanic, hidraulic, pneumatic)
 ISTORIC
 1600 - J. Kepler, inventează pompa cu roţi dinţate
 1663 - B. Pascal, elaborează principiul presei hidraulice
 1795 - J. Bramah, realizează presa hidraulică cu apă
 1800 - W. G. Armstrong - realizează componente hidraulice
pentru vapoarele cu abur
 1905 - Janney - utilizează uleiul pentru variatori hidraulici
pompă - motor
 1936 - H. Vickers - realizează ventilul limitator de presiune
(pilotat) şi pompa cu pistonaşe axiale
 1950 - J. Mercier - realizează şi utilizează acumulatori
hidropneumatici
 LICHIDE UTILIZATE ÎN ACŢIONAREA HIDRAULICĂ

Lichidele utilizate în acţionarea hidraulică sunt supuse ciclic

la variaţii importante de presiune, viteză şi temperatură.
Din acest considerent ele trebuie să îndeplinească
anumite cerinţe specifice, care pot fi îmbunătăţite prin
aditivare:
 capacitate bună de ungere;
 vâscozitate optimă pe tot intervalul temperaturilor utilizate;
 stabilitate în timp a proprietăţilor fizice şi chimice (rezistenţă la
îmbătrânire);
 capacitate de protecţie la coroziune;
 compresibilitate şi tendinţă de spumare reduse;
 punct de congelare scăzut;
 punct de inflamare / aprindere ridicat.
 AVANTAJELE ACŢIONĂRILOR HIDRAULICE

 Comandabilitate şi reglabilitate bune (apropiată de cea

electrică şi mai mare decât cea mecanică). Posibilitatea
reglării continue, în limite largi a vitezelor, forţelor sau
poziţiilor elementelor acţionate. Schimbarea sensului de
deplasare se realizează uşor.
 Utilizare pe scară largă, în diverse domenii;
 Raport deosebit de bun între greutatea (volumul) aparatului
şi puterea dezvoltată. Greutate de până la 10 ori mai mică
şi volum de până la 20 de ori mai mic decât la motoarele
electrice (densitate mare de energie).
 Comportare optimă în timp (raportul moment
motor/moment inerţie redus). Au capacitate de accelerare
de 2 - 3 ori mai mare decât motoarele electrice.
 Protecţia simplă la suprasarcini.
AVANTAJELE ACŢIONĂRILOR HIDRAULICE
 Control uşor al forţelor şi momentelor.
 Posibilitatea amplificării în limite largi a forţelor/momentelor,
vitezelor/turaţiilor.
 Posibilitatea de amplasare a motoarelor în orice poziţie faţă
de maşina de lucru acţionată.
 Eforturi mici pentru acţionarea elementelor de comandă.
 Grad ridicat de tipizare şi modularizare.
 Căldura dezvoltată în timpul funcţionării este îndepărtată
prin curgerea lichidului.
 Posibilitatea realizării unor forţe / cupluri foarte mari,
limitările fiind impuse doar de rezistenţa materialelor din
care sunt realizate aparatele.
DEZAVANTAJELE ACŢIONĂRILOR HIDRAULICE

 Pierderi mari de energie (frecări, scurgeri, de unde rezultă

randament scăzut).
 Dependenţa mare vâscozitate - temperatură a lichidului de
lucru.
 Compresibilitatea lichidului de lucru.
 Lipsa de rigiditate a deplasării motoarelor.
 Realizarea cu dificultate de vitezelor mici şi foarte mici.
 Sensibilitate la impurităţi.
 Durabilitate scăzută a componentelor intens solicitate.
 Întreţinerea şi depanarea sistemelor hidraulice solicită
personal calificat.
 Costuri ridicate ale componentelor / sistemelor hidraulice.