Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Somajul Formecauzeevolutii 120316163829 Phpapp01 PDF
Somajul Formecauzeevolutii 120316163829 Phpapp01 PDF
Somajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupaţiei plătite (locurilor de muncă) pentru
forţele apte şi calificate corespunzător pentru muncă. Acest fenomen este caracterizat prin
faptul că o parte din populaţie este în căutare a unui loc de muncă. Când această situaţie
ia proporţii, apar probleme economice serioase în cadrul regiunii sau statului respectiv,
prin creşterea cheltuielilor sociale de întreţinere a şomerilor. Somajul este locul de
intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca.
Geneza somajului se explica pornind de la situatia in care somajul si
subocuparea coexista cu potentialul economic, cu capacitatile de productie nefolosite sau
partial folosite, intr-un contex de recesiune economica profunda, ceea ce face ca venitul
national sa fie mai mic decat i-ar permite productivitatea muncii.
Trebuie sa avem in vedere si efectul distructiv pe care dobanzile il pot avea asupra
ocuparii si a investitiilor. Mentinerea unor rate ridicate ale dobanzilor, situate mult timp
peste rata inflatiei, secatuieste economia atat de posibilitatile viitoare de dezvoltare, cat si
de posibilitatile de ocupare.
Desigur, apare mult mai avantajos pentru un individ sa incaseze cu regularitate o
dobanda ridicata, fara un efort deosebit, comparativ cu efectuarea unei investitii pentru
care trebuie sa munceasca mult si sa-si asume un risc. In conditiile actuale, ale unui ritm
atent in domeniul innoirilor tehnice si tehnologice, mentinerea unor rate inalte ale
dobanzilor echivaleaza practic cu compromiterea capitalui fizic existent prin blocarea
procesului investitional, care accentueaza somajul.
Un alt aspect ce se impune a fi luat in calcul pentru intelegerea genezei si
manifestarii somajului priveste problema salariilor.
Pe termen scurt insa, temperarea cresterii salariilor nu are efecte semnificative
asupra ocuparii, somajul si inflatia. Cu toate ca salariul si costul salarial continua sa fie
analizate din unghiul rolurilor lor ca principal mecanism de reglare a cresterii si ofertei de
munca, somajul tinde sa se autonomizeze, sa se indeparteze de evolutia salariilor.
Salariile au urma sa scada foarte mult pentru a avea efect favorabil asupra
ocuparii si diminuarii somajului. In realitate insa, in anumite perioade se constata ca
salariile nominale cresc impreuna cu somajul.
Un alt aspect relevant pentru aprecierea genezei si manifestarii somajului se refera
la faptul ca eliberarea fortei de munca din motive de retehnologizare in diferite ramuri si
unitati economice s-a accentuat, in timp ce cererea de locuri de munca a stagnat din cauza
nesigurantei economice si a lentei restructurari a economiei. Ameliorarea acestei stari
presupune o serie de actiuni majore ca: infaptuirea ferma a unei strategii stiintifice,
realiste si coerente privind dezvoltarea economiei nationale si a ramurilor ei; realizarea pe
coordonatele eficientei economico-sociale a privatizarii, restructurarii si modernizarii
unitatilor economice; ameliorarea formarii profesionale performante, in accord cu
exigentele reconversiei fortei de munca; dezvoltarea capacitatii manageriale incepand de
la nivelul microeconomic, pana la cel macroeconomic.
Din examinarea principalelor aspecte ale genezei somajului pot fi desprinse
cateva trasaturi semnificative. Asemenea trasaturi le putem sistematiza astfel:
-crestrea insemnata a numarului somerilor pe intregul parcurs al tranzitiei la
economia cu piata concurenta;
SOMAJUL
FORME, CAUZE, EVOLUTII
Cauzele somajului:
Şomajul determinat de conjunctura economică în perioadele de recesiune
(depresiune economică) care durează de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioadă de avânt
economic cu reducerea şomajului.
Şomajul sezonier de obicei care creşte în lunile când munca sezonieră nu e
solicitată (de exemplu în gastronomie, sau personalul de deservire a turiştilor).
Şomajul cronic este o formă gravă a şomajului când nici în perioadele de avânt
economic relativ nu se reduce marcant numărul şomerilor.Aceasta poate să fie structurată
pe cauze şi anume: datorită unei calificări necorespuzătoare cerinţelor, vârstei, sănătăţii
sau lipsa dorinţei de a lucra cauzată de aplasarea în alte regiuni a locurilor de muncă, sau
o retribuţie (salar) mică. O altă cauză a şomajului cronic este schimbarea structurii
economiei prin apariţia unor tehnologii noi, prin care reduce necesarul forţei de muncă
sau cea existentă nefiind calificată corespunzător.Aici se poate aminti automatizarea, în
istorie sunt cunoscute acţiunile ţesătorilor care distrugeau maşinile din manufacturi.
Literatura economică prezintă două categorii de şomaj:
Şomajul voluntar este acel tip de şomaj care descrie situaţia în care oameni apţi
de muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârşitoare a situaţiilor, deoarece deţin
suficiente resurse materiale.
Şomajul involuntar (forţat) descrie situaţia în care oameni apţi de muncă doresc
să se angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de şomaj este cel
care ridică probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizaţiei de
şomaj în conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă. Şomajul involuntar reprezintă un efect secundar
negativ al legislaţiei muncii, care creează bariere la intrarea pe piaţa muncii a cererii de
forţă de muncă (a locurilor de muncă), ce are drept consecinţă apariţia unui excedent de
oferta de forţă de muncă (şomajul involuntar).
Bariere care împiedică întâlnirea dintre cererea şi oferta de pe piata muncii:
Salariul minim impus reprezintă o limită inferioară a salariului impusă prin
legislaţie. Împiedică intrarea pe piaţă a locurilor de muncă pentru oamenii care sunt
dispuşi să lucreze sub aceasta limită, obligându-i să rămână şomeri. Creşterea salariului
real minim impus peste cel mai mic preţ al ofertei, are ca efect creşterea şomajului.
Limitarea numarului de angajatori.Cu câteva excepţii, legislaţia muncii nu
permite persoanelor fizice să devină angajatori ,fiind o barieră pe piaţa muncii prin faptul
ca sunt blocate o multitudine de locuri de muncă, ce ar fi intrat în competiţie directă cu
cele oferite de societăţile comerciale, cu efecte pozitive asupra şomerilor şi salariaţilor.
Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si
subiective. In conditiile unei productivitati a muncii ridicate, ritmul de crestere
economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o
SOMAJUL
FORME, CAUZE, EVOLUTII
ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca
fiind in favoarea ultimei.
Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul retinut al agentilor
economici de a angaja tineri, fie datorita lipsei lor de experianta, fie ca acestia nu se
incadreaza in disciplina muncii. In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei
de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor
activa.
Progresul tehnic - pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai
mare sau mai mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile
cercetarii stiintifice.Pe termen lung, genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse
rezultate din activitati noi, generatoare de locuri de munca.
Criza economica - caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii
economice, sporeste numarul de someri, integrarea lor fiind la un nivel scazut.
Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei
tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital.In Romania, criza
economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de
reintegrare a fortei de munca pe termen scurt.
Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice - sub impactul
diversificarii cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioada
indelungata la reducerea cererii de munca.Imigrarea - emigrarea - influenteaza asupra
starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatiei active in vederea angajarii in diferite
tari va spori oferta de forta de munca in cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de
scadere a ofertei de munca in zona de origine.
Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila - datorita
oscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictele armate, promovarii unor politici de
embargou influenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand importul - exportul,
deteriorand activitatile economice in tarile din zona si contribuind la cresterea
somajului.Existenta somajului la un nivel ca o rata naturala, urmata de o relativa
stabilitate a ofertei de munca, ar genera conditii de echilibru intre rata somajului si rata
inflatiei.
In Romania, somajul si inflatia, au avut o evolutie sincronizata, atingand, in unele
perioade, la cote procentuale deosebit de ridicate. O cauza importanta care sta la baza
tendintei de scadere a somajului, reprezinta pe de o partein emigrarea unei parti
importante din forta de munca, iar pe de alta parte, in returnarea, de catre un numar mare
de persoane, ce au depasit perioada de acordare a indemnizatiei de somaj, de a se mai
inregistra la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca.
Masuri de combatere a somajului:
1.Şomajul determinat de conjunctură economică, când cererea se reduce pe piaţa
economică, se poate printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra pierderile provocate
prin reducea vânzărilor.
In SUA această politică este mai flexibilă în comparaţie cu Europa, dacă această
politică este aplicată raţional va exclude posibilitatea repetării zilei de vinerea neagră pe
Wall Street SUA la data de 25 octombrie 1929, când a izbucnit o criză economică
mondială ce a dus la falimentarea băncilor, devalorizarea valutei. Acest fenomen
SOMAJUL
FORME, CAUZE, EVOLUTII
bineînţeles nu aşa de intens a fost observat începând din anul 1970 şi în Germania când
impozitele mari, şomajul care creşte şi salariile mari, ce determină ca preţurile ridicate a
produselor germane nu puteau concura cu cele produse mai ieftin în alte ţări.
2.O măsură pentru combaterea şomajul structural, este stabilirea unor tarife
flexibile de salarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate şi conducerea firmelor,
ca tarifele să fie reglate în funcţie de gradul ratei de inflaţie.
Metoda prelungirii şcolarizării elevilor şi pensionarea timpurie a angajaţilor s-a
dovedit pe o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare şi neeficace. O altă
măsură de reducere a şomajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca
un post să fie ocupat de doi angajaţi.
3.Măsuri politice active pentru reducerea şomajului sunt:
- la noii angajaţi este un timp de probă, timp în care primesc o retribuţie mai mică,
flexibilitate a timpului de lucru, uşurarea desfacerii contractului de muncă şi tarife de
salarizare flexibile după conjunctura economică;
- instruirea şi trenarea şomerilor în felul în care trebuie să-şi caute un loc de
muncă;
- integrarea în acest proces a celor care trăiesc în ţară şi au o cetăţenie străină;
- ridicarea nivelului de calificare şi pregătire a şcolilor.
Eliminarea tuturor barierelor de pe piaţa muncii (normele specifice legislaţiei
muncii), ar avea drept consecinţă eliminarea oricarei forme de şomaj involuntar, sporirea
competiţiei dintre salariaţi pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii şi condiţii de
muncă superioare), sporirea competiţiei dintre angajatori pentru cei mai buni salariaţi,
efectele fiind creşterea productivităţii muncii, reducerea birocraţiei, creşterea generalizată
a veniturilor reale ale populaţiei şi va fi stimulată dorinţa oamenilor de a se instrui.
Somerii sunt acele persoane din cadrul populatiei activa disponibile, care doresc
sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod
curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe
care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se
angajeze.
Nu orice persoana care nu lucreaza poate fi considerata somer (de exemplu
militarii in termen sau persoanele casnice). Somer este – conform Biroului International
al Muncii , organizatie din sistemul Natiunilor Unite – oricine are 15 ani, este apt de
munca si nu munceste, cauta un loc de munca si poate fi angajat partial sau in intregime
pentru o munca salariata sau nesalariata. Anuarul Statistic al Romaniei publica date cu
privire la somerii inregistrati (persoane in varsta de 18 ani si peste).
Problema masurarii somajului
Masurarea somajului este o problema de estimare a proportiilor, structurii,
interasitatii si duratei lui. In toate tarile cu economie cu piata concurentiala functioneaza
institutii specializate si sunt aplicate modalitati specifice de intregistrare a somajului,
despre care se culeg informatii sistematici sunt: nivelul, marirea sau proportia la un
moment dat; intensitatea sau taria de manifestare; durata medie; structura sau
componenta.
SOMAJUL
FORME, CAUZE, EVOLUTII
media
an/luna ian. feb. martie aprilie mai iunie iulie august sept. oct. nov. dec. anuala
2000 12 12.5 12.2 11.9 11.5 11.2 10.8 10.5 10.2 10.2 10.3 10.5 11.2
2001 11 10.7 10.3 9.8 9.2 8.7 8.3 8.0 7.8 7.7 8.0 8.8 9.0
2002 13 13.5 13.4 11.4 10.5 9.9 9.2 8.7 8.4 8.2 8.1 8.4 10.2
2003 9 8.8 8.6 8.0 7.6 7.3 7.2 6.8 6.7 7.0 7.2 7.4 7.6
2004 8 7.8 7.8 7.4 6.9 6.6 6.3 6.2 6.1 6.1 6.2 6.3 6.8
2005 6 6.3 6.1 5.8 5.6 5.6 5.6 5.7 5.6 5.7 5.7 5.9 5.8
2006 6 6.2 6.1 5.8 5.4 5.2 5.0 5.0 4.9 5.1 5.1 5.2 5.4
2007* 5 5.1 4.8 4.5 4.1 4 3.8 3.9 3.9 4.1 4.2 4.1 4.3
2008 4 4.3 4.2 3.9
SOMAJUL
FORME, CAUZE, EVOLUTII
CUPRINS
SOMAJUL
GENEZA SOMAJULUI
PRINCIPALELE FORME ALE SOMAJULUI
CAUZELE SOMAJULUI
MASURI DE COMBATERE A SOMAJULUI
SOMERII
PROBLEMA MASURARII SOMAJULUI
ROMANII PLECATI PESTE GRANITA “CAUZA” SOMAJULUI SCAZUT
EVOLUTII FINANCIARE IN 2008
SOMAJUL
FORME, CAUZE, EVOLUTII
BIBLIOGRAFIE: