Sunteți pe pagina 1din 8

DEFECȚIUNI ALE ARBORILOR

Arborii sunt organe de maşini cu mişcare de rotaţie destinate să susţină alte organe de
maşini (roţi dinţate, roţi de lanţ, roţi de curea, semicuplaje etc.) în mişcare de rotaţie şi să
transmită momente de torsiune în lungul axei lor.

In timpul presarii , daca nu se respecta tehnologia sau cand piesele nu au dimensiunile


corecte, acestea sufera o deformatie la suprafata in urma carui fapt , in procesul de presare , sunt
posibile exfolieri, rizuri si alte defecte care duc la deteriorarea pieselor asamblate . Finetea
prelucrarii suprafetelor aflate in contact la presarea pieselor nu evita griparea pieselor ce se
preseaza .

Pentru presarea corecta si de buna calitate a pieselor, partea de calare a osiilor si a


arborilor se ung iar , in timpul presarii osia sau arborele trebuie sa fie mentinut permanent centrat
deoarece devierea lor poate produce griparea sau deteriorarea pieselor.

DEFACȚIUNI ALE ARBORILOR

Arborii sunt piese folosite in constructia masinilor unelte, care primesc si transmit
miscarea de rotatie. Metoda de reparatie a arborilor se alege in functie de : material, dimensiuni,
natura defectului, valoarea abaterilor, precum si de posibilitatile atelierului de reparatii. La
reparatie se controleaza, in primul rand, daca arboreal bate defect care se inlatura prin indreptare.
Daca arborele este incovoiat, acesta se fixeaza intre varfurile unui strung pentru aprecierea
locului sagetii arborelui, apoi se indreapta la rece sau la cald, cu ajutorul unei prese normale.
Indreptarea la cald se aplica la arborii cu diametrul peste 50mm. Jocurile formate intre arbori
si lagare se inlatura prin cromare, metalizarea fusurilor, presarea bucselor, strunjirea si
rectificarea ulterioara la dimensiune. Fisurile de pe arbori se sudeaza pe inteaga lor adancime
dupa largirea prealabila. Locul de sudat se incalzeste pe intreaga sa lungime si adancime. Dupa
sudare, arborii se supun unei prelucrari mecanice. Arborii rupti se repara prin sudare electrica sau
cu gaze sau folosindu-se adaosuri de reparatie. Adaosurile de reparatie servesca la inlocuirea
partii rupte a arborelui, precum si la imbinarea celor doua bucati de arbore rupte. Dupa imbinare
se strunjeste si se rectifica. Daca suprafetele fusurilor sunt uzate, acstea se pot separa prin
incarcare cu sudura, dupa ce in prealabil fusul a fost strunjit pentru ca stratul de metal incarcat sa
aiba o grosime uniforma. Dupa incarcarea cu sudura, fusurile arborilor se strunjesc, apoi se
rectifica. Daca uzura fusurilor nu depaseste 0,15mm pe raza, ele se pot separa prin cromare. In
cazul in care este permisa reconditionarea fusurilor prin schimbarea dimensiunilor, atunci se
strunjesc sau se rectifica. Inainte de rectificare se verifica starea gauri de centrare a arborelui si
daca este uzata se separa prin strunjire, rectificare sau gaurire. Rezistenta la uzura a fusurilor
reparate se poate mari prin lustruire. O alta metoda folosita pentru separarea arborilor uzati este
presarea bucselor la reparatie. Aceste bucse se preseaza pe arbore la cald apoi se sudeaza la
capete. Dupa montare, bucsele presate se strunjesc si se rectifica. Canalele de pana de pe arbore
care sunt uzate se separa, marindu-le prin frezare si ajustare, folosindu-se apoi pene la
dimensiunile corespunzatoare. Daca uzura canalelor este mai mare, acestea se astupa si se
frezeaza un alt canal decalat fata de primul. Filetul uzat la arbore se separa, taindu-l la un
diametru mai mic si folosindu-se piulite corespunzatoare. Daca nu se permite schimbarea
diametrului, atunci filetul uzat se repara prin inarcare cu sudura si rectificare. Daca se uzeaza
filetul interior, acesta se repara fie prin taierea unui filet la un diametru mai mare sau se alezeaza
gaura si se preseaza un buson in care se taie filetul. Arborii care nu se mai pot repara se
inlocuiesc.

TRANSMISIA PRIN LANȚURI


Se realizeaza intre arbori paraleli, iar miscarea se transmite prin infasurarea si angrenarea
lantului cu rotile de lant montate pe arbori.

   Transmisiile cu lanturi se utilizeaza pentru actionarea arborilor care lucreaza in conditii grele,
situati la distante mici unul de altul (0,5…..5 m).

         AVANTAJE:                                                   DEZAVANTAJE:            

- evitarea alunecarilor pe roti;                                    - zgomot mare in functionare;

- unghiuri de infasurare mult mai mici decat la        - lanturile sunt mai putin elastice decat
curelele, deci

-   transmisia prin curele;                                            -    transmisia este sensibila la socuri;

-  transmiterea de sarcini mari.                         – uzare mare in zonele de articulatie ale zalelor.

 Lanțul

   Lanturile sunt alcatuite dintr-o serie de piese identice, articulate intre ele, numite zale.
   Materialele din care se executa zalele de lant sunt otelul, alama sau bronzul.

   Exista mai multe forme constructive de lanturi:

     
                                                                                                    

  Rotile pentru lanturi

    Rotile pentru lanturi cu zale ovale sau dreptunghiulare sunt asemanatoare rotilor dintate,
dar se deosebesc de acestea prin profilul dintelui si latimea mai redusa.

    Rotile pentru lanturi articulate (Gall) au la periferie dinti care patrund in spatiile din
interiorul zalelor. Profilul golurilor danturii sunt sub forma de arc de cerc:

             

   
Prelucrarea acestor roti este relativ usoara. In anumite conditii, ele se pot obtine si prin turnare
sub presiune. Materialele din care se confectioneaza rotile de lant sunt otel-carbon de cementare,
otel aliat, alama sau materiale plastice.

Asamblarea transmisiilor prin lanturi

   Montarea transmisiilor cu lanturi se desfasoara in mai multe etape:

1)        montarea rotilor pe arbori, se face in mod asemanator montarii rotilor de curea sau


de cablu; bataia radiala si cea frontala nu trebuie sa depaseasca 0,05….0,06 mm pentru
fiecare 10 mm al diametrului rotii.

2)   fixarea si imbinarea lanturilor: dupa stabilirea lungimii lantului se prind capetele


conform prescriptiilor tehnice.

   Dupa montarea lantului, se verifica bataile radiala si frontala, precum si intinderea


lantului. Verificarea intinderii lantului se face prin masurarea sagetii acestuia sub efectul
greutatii proprii. In timpul functionarii transmisiei, sageata nu trebuie sa fie mai mare de 0,02  .
A, unde A = distanta dintre axele rotilor de lant [mm].

Lantul

   Lanturile sunt alcatuite dintr-o serie de piese identice, articulate intre ele, numite zale.

   Materialele din care se executa zalele de lant sunt otelul, alama sau bronzul.

   Exista mai multe forme constructive de lanturi:

                                                                                                                                    
                              

             

   Prelucrarea acestor roti este relativ usoara. In anumite conditii, ele se pot obtine si prin turnare
sub presiune. Materialele din care se confectioneaza rotile de lant sunt otel-carbon de cementare,
otel aliat, alama sau materiale plastice.

3.3 Asamblarea transmisiilor prin lanturi

   Montarea transmisiilor cu lanturi se desfasoara in mai multe etape:

1)              montarea  rotilor pe arbori, se face in mod asemanator montarii rotilor de curea


sau de cablu; bataia radiala si cea frontala nu trebuie sa depaseasca 0,05….0,06 mm
pentru fiecare 10 mm al diametrului rotii.
2)              fixarea  si imbinarea lanturilor: dupa stabilirea lungimii lantului se prind capetele
conform prescriptiilor tehnice.

   Dupa montarea lantului, se verifica bataile radiala si frontala, precum si intinderea


lantului. Verificarea intinderii lantului se face prin masurarea sagetii acestuia sub efectul
greutatii proprii. In timpul functionarii transmisiei, sageata nu trebuie sa fie mai mare de 0,02  .
A, unde A = distanta dintre axele rotilor de lant [mm].

   Transmisiile cu lant functioneaza unse. In functie de viteza liniara a lantului, ungerea se poate
face manual, prin picurare sau cu jet de ulei.

                                                                                                        
                                                   

          
       

Defectiuni ale ambreiajului

Trecerea timpului, stilul de condus, felul în care este utilizat automobilul, drumurile cu
probleme, precum și neacordarea unei îngrijiri corespunzătoare influențează viața ambreiajului.
De aceea, atunci când achiziționați o mașină second hand, este recomandat să verificați, printre
altele, și starea ambreiajului și să nu treceți cu vederea în timpul testării simptomele specifice
unui kit ambreiaj defect.

Defecțiuni ale ambreiajului: principalele semne care arată că un kit ambreiaj nu


funcționează cum trebuie

1. Patineaza
Patinarea de ambreiaj este printre primele indicii ca acesta nu mai funcționează
corespunzător. Dacă simțiți un miros specific de garnitură arsă și dacă trecerea pe o altă treaptă
de viteză se produce mai greu, este posibil ca transmisia să nu mai fie conectată perfect cu
motorul. Acest simptom este mai clar la viteze mari, însă motorul va începe să tureze în gol și
când nu veți depăși 100 km/h. În timp, viteza pe care o veți putea atinge cu mașina va scădea din
ce în ce mai mult. Se poate întâmpla și ca motorul să tureze fără ca mașina să plece de pe loc.
Principala problemă este, în acest caz, la placa de presiune, care nu decupleaza complet volanta
de ambreiaj.

2. Face zgomot

Cauzele zgomotului care apare la cuplarea ambreiajului pot fi mai multe, printre care
uzarea volantei, deformarea discului ori un simplu defect de montaj. Zgomotul apare, de obicei,
din cauza problemelor cu rulmentul, însă recomandat ar fi ca, pentru a descoperi cauza problemei
și a o rezolva, să apelați la un service autorizat.

3. Are scurgeri

Cedarea cilintrului hidraulic este un semn ca apar defectiuni ale ambreiajului, așa că nu
ignorați umezeala de sub pedală sau de la motor, din zona pompei hidraulice, întrucât riscați să
rămâneți fără lichid și fără pedala de ambreiaj.

4. Probleme cu pedala

Indiciile date de pedala de ambreiaj nu sunt nici ele de ignorat. Dacă pedala este, de
pildă, prea sus, este posibil să aveți placa și discul uzate, dacă este prea jos, există posibilitatea să
aveți rulmentul sau pârghia blocate. De asemenea, dacă pedala se apasă prea ușor, prea greu sau
se blochează sunt semne că presiunea din sistemul hidraulic a început să scadă.

Cum ne ferim de defectiuni ale ambreiajului

Iată cum puteți proteja ambreiajul mașinii și cum puteți lungi viața kitului de ambreiaj: