Clasificarea carcinoamelor pulmonare

Carcinomul este cel mai frecvent tip de neoplazie maligna pulmonara, reprezentand
aproximativ 90-95% din totalul tumorilor maligne.
Printre factorii de risc ce duc la aparitia acestei patologii se numara fumatul, mai mult de
80% din carcinoamele pulmonare
instalandu-se la fumatori sau la
cei care au renuntat recent, riscul
depinzand si de numarul de tigari
pe zi si de perioada de timp in
care s-a fumat. Alti factori de risc
sunt reprezentati de poluantii
industriali (radiatii ionizante,
uraniul, azbestul), de
predispozitia genetica, de leziuni
precursoare (displazia scuamoasa,
hiperplazia adenomatoasa atipica
etc.)
Tumorile maligne epiteliale
pulmonare pot fi clasificate din
punct de vedere clinic si
terapeutic in carcinoame cu
celule mici, ce apar doar la 20%
din cazuri, care desi raspund bine la tratamentul initial chimioterapeutic si radioterapeutic,
sunt mai agresive pentru ca au o crestere si o extindere rapide, precum si potential mare de
metastazare si in carcinoame fara celule mici, care se intalnesc in 80% din cazuri.
Carcinomul cu celule mici se asociaza cu sindroame paraneoplazice, cum ar fi: diabetul
insipid, sindromul Eaton-Lambert, sindromul secretiei inadecvate de ACTH, hipocratismul
digital, anemie etc. In ceea ce priveste aspectul macroscopic, este o formatiune localizata de
obicei perihilar, frecvent cu metastaze limfoganglionare. La sectionare are culoare albicioasa,
consistenta moale si se remarca zone de necroza si hemoragie. La examinarea microscopica
se remarca prezenta unor celule mici, de forme variate (rotunde, ovale, fusiforme), cu
citoplasma putina si nuclei proeminenti cu cromatina nucleara fin granulara.
Carcinomul cu celule mari este o tumora slab diferentiata, are de obicei localizare
periferica cu margini imprecis delimitate, de culoare gri-albicioasa. Celulele tumorale sunt
mari, au citoplasma abundenta si nuclei cu nucleoli evidenti.
 O alta clasificare a acestui tip de tumora maligna pulmonara este cea a Organizatiei
Mondiale a Sanatatii, care
imparte carcinoamele
pulmonare in: carcinoame
cu celule scuamoase,
carcinoame cu celule mici,
adenocarcinoame,
carcinoame
adenoscuamoase,
carcinoame cu elemente
pleomorfice, sarcomatoase
sau sarcomatoide,
carcinoame de tipul
glandelor salivare si
carcinoame neclasificabile.
Carcinomul cu celule scuamoase reprezinta aproximativ 30% din cancerele pulmonare
invazive, are originea in majoritatea cazurilor la bronhiile primare. Din punct de vedere
macroscopic, leziunile sunt ferme, ulceroase,
de culoare gri-albicioasa, iar la sectionare,
aspectul probei depinde de gradul de necroza
si hemoragie. Aspectul microscopic variaza
foarte mult, remarcandu-se doua forme de
carcinom scuamos, bine diferentiat si slab
diferentiat.
Adenocarcinomul pulmonar reprezinta o treime din totalul cancerelor invazive pulmonare,
aparand mai frecvent la sexul feminin. Au de obicei localizare periferica, asociindu-se deseori
cu fibroza pleurala si cu cicatrici subpleurale,
care pot duce la retractile pleurala la acest nivel.
La sectionare au un aspect lucios, culoare gri-
albicioasa, forma neregulata, margini imprecis
delimitate si dimensiuni variabile, care pot duce
chiar la inlocuirea unui intreg lob.
OMS a descris, din punct de vedere microscopic,
patru subtipuri de adenocarcinom: acinar, papilar,
solid cu formare de mucus si bronhiolo-alveolar,
dar frecvent se intalnesc si forme mixte.
Adenocarcinomul acilar este cel mai des intalnit subtip, care se caracterizeaza prin prezenta
de glande cu aspect uniform, tapetate de celule columnare sau cuboidale. Cel solid cu formare
de mucus este slab diferentiat si se deosebeste de carcinoamele cu celule mari prin
evidentierea mucinei prin coloratia speciala (PAS sau mucicarmina).