Fonduri Structurale Privite Prin Ochii UE-50p PDF

1
Fondurile Structurale Privite prin Ochii UE – Toate drepturile rezervate SC Didactic Special SRL
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………….............................................................. 3
CAPITOLUL I. FONDURILE STRUCTURALE. CONTEXTUL EUROPEAN ŞI

NAŢIONAL AL FINANŢĂRILOR ÎN PERIOADA POST ADERARE.................................................... 4
1.1 Contextul european, naţional al finanţărilor în perioada post aderare
la Uniunea Europeană şi mecansimele de gestionare şi implementare a acestora....................... 4
1.1.1 Contextul European şi naţional……………………………………………............................................... 4
1.1.2 Ce sunt Fondurile Structurale? Instrumentele Structurale

pentru perioada 2007-2013........................................................................................................... 5
1.1.3 Programele operaţionale din România şi instituţiile de
implementare şi gestionare a Fondurilor Structurale………………………………………………………......... 11
1.2 Etape, condiţii şi documente pentru accesarea unei finanţări…………………............................ 13
1.3 Propuneri pentru un model de dezvoltare româneascã

la nivel regional prin prisma fondurilor structurale……………………………………………………………...... 16
CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ MODEL CERERE DE FINANŢARE PENTRU

TOATE PROGRAMELE OPERAŢIONALE FINANŢATE DIN INTRUMENTE
STRUCTURALE………………………………………………………………............................................................ 20
CONCLUZII…………………………………………………………………............................................................... 46
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….………......................................................... 48
INTRODUCERE
Pentru recuperarea anilor pierduţi într-un sistem care a gândit altfel economia, libertatea,
dezvoltarea, şi pentru afirmarea în Uniunea Europeană a unei naţiuni sănătoase, prospere,
educate, libere şi demne, integrarea europeană a României trebuie privită ca un proces care să
contribuie la dezvoltarea economică, pentru a participa performant şi competitiv pe piaţa internă
a Uniunii Europene.
În condiţiile actuale, în care economia românească se confruntă încă cu probleme

structurale destul de serioase, avem nevoie de strategii coerente şi unitare care să aibă ca
obiectiv programarea, prioritizarea şi urmărirea politicilor de dezvoltare naţională.
În vederea asigurării fondurilor necesare implementarii acestor strategii, România, ca stat

candidat la statutul de membru al Uniunii Europene, beneficiază în prezent de ajutor financiar
din partea acesteia prin intermediul instrumentelor de pre - aderare.
Principalele obiective avute în vedere de Uniunea Europeană prin acordarea asistenţei

financiare nerambursabile prin programele de pre-aderare se concentrează pe:
Astfel aceste obiective contribuie în permanenţă la realizarea coeziunii economice şi

sociale, la implementarea aquis-ul comunitar, precum şi la pregătirea mecanismelor
instituţionale pentru punerea în practică a politicilor Uniunii Europene. Pentru realizarea
obiectivelor sunt implementate măsuri care se concentrează pe funcţionarea economiei de piaţă
şi pe capacitatea de a face faţă presiunilor competitive şi a forţelor pieţei din interiorul Uniunii
Europene.
Prin fondurile europene sunt finanţate proiecte care contribuie la dezvoltarea zonelor mai
puţin avansate, prin investiţii pentru coeziune economică şi socială în domenii cheie precum
dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale, servicii sociale si
servicii turistice. Scopul acestor investiţii este crearea de locuri de munca, creşterea nivelului
competetitivităţii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii regiunilor vizate.
Lucrarea de faţă îşi propune o incursiune în ceea ce reprezintă fondurile structurale

pentru România, ce sunt acestea, ce poate fi finanţat prin acestea, care sunt cheltuielile eligibile,
care sunt programele prin care se implementează fondurile structurale în România, care sunt
mecanismele de funcţionare, instituţiile care le gestionează şi etapele care trebuiesc parcurse de
beneficiar pentru atragerea acestora.
Pentru a înţelege cât mai bine acest rol al Fondurilor Structurale în dezvoltarea socio –
economică a societăţii româneşti am preluat un model de cerere de finanţare şi anume am
completat un formular comun pentru toate programele operaţionale finanţate din fonduri
structurale, pentru a vedea cu exactitate modalitatea concretă de atragere a unui fond european
pentru realizarea coeziunii economice şi sociale.
CAPITOLUL I
FONDURILE STRUCTURALE. CONTEXTUL EUROPEAN
ŞI NAŢIONAL AL FINANŢĂRILOR ÎN PERIOADA POST ADERARE.
1.1 Contextul european, naţional al finanţărilor în perioada post aderare la Uniunea Europeană şi
mecansimele de gestionare şi implementare a acestora.
1.1.1 Contextul European şi naţional.
Context european
Uniunea Europeană funcţionează pe baza unor intervale de programare de câte 7 ani.

Programările se fac pentru fiecare tip de politică cu rol strategic în dezvoltare în perioada
respectivă. La nivelul politicilor se stabilesc priorităţi şi obiective pentru dezvoltarea domeniilor
specifice politicii respective. Atingerea obiectivelor stabilite este susţinută financiar prin Fonduri
special alocate.
Cele mai importante politici pentru intervalul de programare 2007-2013, la care vom face
referire sunt:
• Politica de coeziune
• Politica agricolă comună
•
Contextul naţional
După 1 ianuarie 2007, România devenind stat membru al Uniunii Europene şi-a armonizat
politicile de dezvoltare şi de programare cu cele ale Uniunii Europene.
Conexiunile strategice arată:
Orientările Integrate Strategia Strategiile Perspectiva
ale UE pentru de Dezvoltare Sectoriale ale UE Europeana de
Orientările PO 1
Strategice PO 2
Programul NaŃional
Cadrul Strategic
de Reforma Planul NaŃional NaŃional de

PO X
de Dezvoltare
Strategii Conceptul Strategic
Regionale/ Sectoriale de Dezvoltare SpaŃiala
1.1.2 Ce sunt Fondurile Structurale? Instrumentele Structurale pentru perioada 2007-2013.
• Instrumentele Structurale - generalităţi
Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele

financiare prin care Uniunea Europeană gestionează politica de coeziune, acţionând pentru
eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni.
În termeni financiari, aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere în bugetul Uniunii
Europene, destinat politicilor europene.
Instrumentele structurale cuprind: Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social

European (care împreună formează Fondurile Structurale) şi Fondul de Coeziune, Fondul
European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit.
Programe post aderare /Fonduri structurale vs. Programe de pre aderare
Pre-aderare Post-aderare
PHARE – Coeziune Economică şi socială Fondul European de Dezvoltare Regională
Fondul European Social
PHARE – Cooperare transfrontalieră Obiectivul Cooperare teritorială europeană –
Fondul European de Dezvoltare Regională
ISPA Fondul de Coeziune
SAPARD Fondul European pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală
• Fondul European de Dezvoltare Regională
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) finanţează reducerea disparităţilor

regionale şi sprijinirea ajustărilor structurale în special în zonele industriale în declin, sustinând
dezvoltarea economică durabilă la nivel regional şi local prin mobilizarea capacităţilor locale şi
diversificarea structurilor economice în următoarele domenii:
o inovare, cercetare si dezvoltare tehnologică

o antreprenoriat; IMM-uri
o servicii de sprijin pentru afaceri şi crearea de fonduri de garantare
o creare de noi locuri de muncă
o investiţii
o energie
o turism
o mediu – protecţia mediului şi prevenire accidente ecologice
5
o infrastructură
o educaţie
o societatea informaţională
o asistenţă tehnică
Cheltuielile neeligibile pentru FEDR sunt:
• Dobânda la credite
• TVA recuperabil
• Achiziţia de terenuri cu o valoare ce depăşeşte 10% din totalul cheltuielilor eligibile
pentru proiectul respectiv
• Construcţia de locuinţe (cu excepţia celor sociale)
• Dezafectarea centralelor nucleare
Rata maximă de finanţare a programelor finanţabile din FEDR pentru România este 85%.
Pentru perioada următoare, FEDR este reglementat prin Regulamentul nr.1080/2006 al

Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European.
Fondul Social European
Fondul Social European (FSE), primul fond comunitar, a fost înfiinţat în 1958, cu scopul de a
întări coeziunea economică şi socială şi de a contribui la implementarea "Strategiei europene
privind ocuparea forţei de muncă"
Reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al
Parlamentului European, în perioada urmatoare acest fond va contribui la sporirea adaptabilităţii
forţei de muncă şi a întreprinderilor, creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă, prevenirea
şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor
şi imigranţilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea
discriminării, prin acţiuni cum ar fi:
promovarea includerii sociale şi a şanselor egale pentru toţi;

dezvoltarea educaţiei şi a formării continue;
promovarea unei forţe de muncă adaptabile şi calificate, sprijinirea inovaţiei în
organizarea muncii;
sprijinirea întreprinzătorilor şi a creării de locuri de muncă;
susţinerea potenţialului uman în cercetare, ştiinţă şi tehnologie;
imbunătăţirea participării femeilor pe piaţa muncii.
Cheltuielile neeligibile prin FSE sunt:
• Achiziţiile de mobilier, echipamente, vehicule, bunuri imobiliare (clădiri şi terenuri)
6
• TVA recuperabil
FSE poate rambursa o parte din cheltuielile curente (salarii, costuri indirecte asociate proiectului)
Rata maximă de finanţare a programelor finanţabile prin FSE pentru România este de 85%.
• Fondul de Coeziune
Fondul de Coeziune (FC) a fost creat de Tratatul de la Maastricht în 1992 pentru a furniza
contribuţia financiară necesară proiectelor din domeniul mediului şi a reţelelor trans-europene
de infrastructură de transport. Fondul este rezervat Statelor Membre al căror VNB pe locuitor
este sub 90% din media UE.
Pentru perioada următoare, FC este reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al

Consiliului Uniunii Europene şi va finanţa proiecte în domeniile:
• protecţia mediului;
• reţelele de transport transeuropene;
• sursele regenerabile de energie care promovează dezvoltarea durabilă;
• îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier;
• modernizarea transportului urban;
• dezvoltărea şi modernizării transportului multimodal;
• dezvoltarea durabilă.
Rata maximă de finanţare prin Fondul de Coeziune este de 85% din cheltuiala publică.
Cheltuielile neeligibile pentru FC sunt:
• TVA recuperabil
• Achiziţia de terenuri cu o valoare ce depăşeşte 10% din totalul cheltuielilor eligibile
pentru proiectul respectiv
• Construcţia de locuinţe (cu excepţia celor sociale)
• Dezafectarea centralelor nucleare
Rezumând, obiectivele şi instrumentele financiare pentru perioada de programare 2007-2013

sunt cuprinse în tabelul alăturat.
Instrumente FEDR FSE FC

Obiective Convergenţa Convergenţă Convergenţă
Competitivitate regională şi Competitivitate
ocuparea forţei de muncă regională şi ocuparea
Cooperare teritorială forţei de muncă
europeană
Priorităţi Accent pe Strategia Accent pe Strategia Infrastructura de mediu
Lisabona Lisabona şi transport (TEN)
Infrastructura Training Transport în afara TEN
Investiţii Ocupare Transport Urban
Instrumente FEDR FSE FC
Cercetare şi Dezvoltare Capacitate instituţională Energie
IMM-uri şi eficienţă
administrativă
Cota maximă
de finanţare de 85% 85% 85%
la UE
Principiile asistenţei financiare nerambursabile
Principiile care stau la baza gestionării şi utilizării instrumentelor structurale, stipulate în

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 sunt :
• Complementaritate, coerenţă, consistenţă, coordonare

• Programare
• Parteneriat
• Implementare la nivel teritorial
• Proporţionalitate
• Împărţirea responsabilităţilor între Comisia Europeană - Statele membre (management
impărţit)
• Adiţionalitate
• Egalitate de şanse
• Dezvoltare durabilă
• Complementaritate, coerenţă consistenţă, coordonare
Fondurile trebuie să fie complementare resurselor naţionale, inclusiv a celor regionale şi locale.
Comisia Europeana şi SM trebuie să se asigure că fondurile vor fi folosite în conformitate

cu activităţile, politicile şi priorităţile Comunităţii şi în acelaşi timp vor fi complementare cu alte
instrumente financiare ale Comunităţii.
• Programare
Acţiunea comună a UE şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază

multianuală, printr-un proces de organizare, luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de
strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete.
• Parteneriat
Acţiunile Comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare între Comisie şi Statele
Membre, împreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autorităţi
regionale şi locale, parteneri economici şi sociali. Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea,
finanţarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare. Statele Membre trebuie să asigure
asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării.
8
• Rambursabilitatea
Costurile proiectului sunt suportate iniţial de beneficiar şi apoi sunt rambursate de către
Autoritatea de management.
• Implementare la nivel teritorial
Implementarea programelor operaţionale se realizează în responsabilitatea SM, la nivelul

teritorial adecvat, în conformitate cu sistemul instituţional specific fiecărui SM. Responsabilitatea
va fi exercitată în conformitate cu regulamentele.
• Proporţionalitate
Intervenţiile respectă sistemul instituţional al statului membru şi managementul este

proporţional cu contribuţia Comunităţii în domeniile de control, evaluare şi monitorizare.
• Management împărţit
Statele Membre şi Comisia împart responsabilitatea pentru buget şi control.
• Adiţionalitate
Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente
ale Statelor Membre.
Bugetele Programului pot include atât fonduri UE, cât şi fonduri naţionale din surse publice sau
private.
• Egalitatea de sanse
Operaţiunile finanţate de Fondurile Structurale trebuie să fie în conformitate cu

prevederile Tratatului UE, precum şi cu politicile şi acţiunile UE, inclusiv regulile privind
promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei, ca şi eliminarea discriminărilor de orice fel. Comisia şi
SM trebuie să ia măsuri de prevenire a discriminării bazate pe sex, rasă, origine etnică, religie,
dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală, în toate fazele implementării fondurilor.
• Dezvoltarea durabilă
Obiectivele fondurilor trebuie să se înscrie în cadrul dezvoltării durabile şi al promovării

scopului Comunităţii de a proteja şi imbunătăţi mediul, aşa cum este prevăzut în articolul 6
din Tratat.
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL PROGRAMULUI OPERAŢIONAL
Figura
1.2
COMITETUL NATIONAL DE COORDONARE - IS

AUTORITATEA DE
AUDIT
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU COORDONAREA INSTRUMENTELOR AUTORITATEA DE
STRUCTURALE CERTIFICARE/PLATA
AM POS AM POS AM POS AM PO AM POS AM PO

AM PO
“Cresterea Transport Mediu Regional Dezvoltarea Asistenta tehnica

Dezvoltare
competitivitatii resurselor a
economice ” umane capacitatii
Organisme administra
Organisme Organisme Organisme intermediar tive
intermediar intermediar intermediar e
e ANIMMC e e MEdC(Educati
e) ANOFM, 8
ANCS 8 Agentii 8 Agentii de Agentii
Dezvoltare Regionale de
Regionale
MCTI Ocupare a
de Protectie Regionale
Fortei de
MEC a Mediului Munca
(Energie)
FDSC
ANT
FRDS
10
1.1.3 Programele operaţionale din România şi instituţiile de implementare şi gestionare a
Fondurilor Structurale.
La nivelul României, sub obiectivul Convergenţă, s-au elaborat 7 programe operaţionale

(6 sectoriale şi un program regional), care vor fi finanţate prin instrumentele structurale.
La nivelul obiectivului Cooperare europeană teritorială, s-au definitivat următoarele

categorii de programe operaţionale :
PO pentru cooperare transfrontalieră, care se împart în:
- PO pentru graniţa internă, care vor fi finanţate din FEDR

- PO pentru graniţa externă, care vor fi finanţate din Instrumentul European
pentru Vecinătate şi Parteneriat (ENPI) şi din Instrumentul de Pre-aderare (IPA)
PO pentru cooperare transnaţională, care vor fi finanţate de FEDR.
România va face parte din programul operaţional - Spaţiul Sud-Est European, alături de o
serie de ţări membre UE (Ungaria, Slovacia, Slovenia, Italia, Grecia, Austria, Bulgaria) şi
ţări nemembre (Croaţia, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia, Herzegovina, Albania,
Ucraina, Moldova şi Turcia)
PO pentru cooperare inter-regională (finanţat din FEDR)
PROGRAM OPERAŢIONAL INSTRUMENT

Competitivitate FEDR
Dezvoltarea Resurselor Umane FSE
Infrastructură Transport FEDR+FC
Protecţia mediului FEDR+FC
Dezvoltare regională FEDR
Asistenţă tehnică FEDR
Administraţie Publică/Capacitate administrativă FSE
Cooperare transfrontalieră FEDR + IPA + ENPI

Cooperare transnationala, interregionala FEDR
11
Cadrul instituţional
Instituţiile sau entităţile implicate în coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor
structurale sunt următoarele:
Comitetul Naţional de Coordonare pentru Instrumentele Structurale

Comitetele de Monitorizare
Autoritatea Naţională pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
Autorităţile de Management pentru Programele Operaţionale Sectoriale şi Programul
Operaţional Regional
Organismele Intermediare
Autorităţile de Certificare şi Plăţi
Autoritatea de Audit
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizitiilor Publice
Beneficiarii finali
• Comitetul Naţional de Coordonare este un organism interministerial, al cărui scop este

coordonarea instrumentelor structurale la nivel politic. (HG 1200/2004).
• Comitetele de Monitorizare
Comitetele de monitorizare sunt organismele care asigură coordonarea instrumentelor

structurale.
• Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC) - Autoritatea

Naţională pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale(ANCIS)
AMCSC – ANCIS (HG 497/2004), în calitate de coordonator naţional al asistenţei

nerambursabile acordate de Uniunea Europeană, are atribuţii şi responsabilităţi atât în ceea ceea
ce priveşte asistenţa financiară de pre-aderare, cât şi în pregătirea mecanismului de accesare,
după data aderării, a Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene.
• Autorităţile de Management pentru Programele Operaţionale Sectoriale şi Programul

Operaţional Regional
Autorităţile de Management (AM) pentru Programele Operaţionale Sectoriale (POS) şi

Programul Operaţional Regional (POR) sunt organismele publice care asigură gestionarea
asistenţei financiare din instrumentele structurale. În general, AM sunt responsabile cu
asigurarea unui management şi a unei implementări eficiente şi corecte a programelor finanţate
din Fondurile Structurale, pentru a aduce beneficii economice maxime domeniilor vizate – în
concordanţă cu politicile guvernamentale orizontale.
• Organismele intermediare
Organismele intermediare (OI) sunt instituţiile desemnate de autorităţile de management şi

care, prin delegare de atribuţii de la acestea, implementează axele prioritare din programele
operaţionale. Ele sunt o interfaţă între AM şi beneficiari. Nu toate autorităţile de management şi-
au desemnat organisme intermediare.
12
• Autoritatea de Certificare (AC) funcţionează în cadrul Ministerului Finanţelor Publice
(Fondul Naţional) şi este organismul care certifică declaraţiile de cheltuieli şi solicitările
de plată ale beneficiarilor înainte ca acestea să fie transmise CE.
• Autoritatea de plată (AP), din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (direcţie în cadrul
Fondului Naţional din MFP) este organismul care elaborează şi înaintează cererile de plată
şi primeşte de la CE sumele aferente FS în vederea transmiterii lor către beneficiarii finali.
• Autoritatea de Audit, care funcţionează pe langă Curtea de Conturi, este responsabilă

pentru verificarea corectitudinii managementului şi controlului implementării POS.
Autoritatea de Audit va realiza auditul de sistem, verificări pe bază de eşantion pentru FC,
FEDR şi FSE şi declaraţii la finalizarea proiectelor.
• Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice:
asigură respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice

monitorizează, analizează şi evaluează metodele folosite pentru atribuirea contractelor
publice
oferă consultanţă şi programe de pregătire profesională pentru personalul implicat în
domeniul achiziţiilor publice
1.2 Etape, condiţii şi documente pentru accesarea unei finanţări.
• Beneficiarii finali
Beneficiarii finali sunt cei care vor putea depune cereri de finanţare (îndeplinind condiţiile de
eligibilitate, specifice fiecărui program operaţional) şi vor implementa proiecte.
Condiţiile de eligibilitate a beneficiarilor pentru fiecare operaţiune/axă prioritară/program

operaţional sunt prevăzute în programele complement.
Pre-condiţii de bază:
• deţinerea unei idei de proiect

• cunoaşterea Ghidului Solicitantului
• aflarea Apelului relevant pentru Proiecte
• verificarea criteriilor de eligibilitate pentru finanţare
• transformarea ideii de proiect într-o propunere de proiect
• completarea cererii de finanţare
• trimiterea cererilor de finanţare AM/OI
Propunere de finanţare - etape
Promovarea şi lansarea schemelor de finanţare (OI)

Depunerea cererilor de finantare de catre beneficiari
Verificarea conformitatii administrative (OI)
Verificarea eligibilităţii proiectelor (OI)
Evaluarea tehnica şi financiară de către
13
evaluatorii independenţi
Aprobarea proiectelor de Autoritatea de
Management şi încheierea contractului
Începerea implementarii si solicitarea pre-finantarii
Derularea proiectelor de către beneficiar
Solicitarea rambursării şi raportare
Documentele proiectului
a. Apel pentru proiecte
• document DISTINCTIV pentru fiecare domeniu major de intervenţie

• descrierea cerinţelor specifice pentru solicitările de contribuţie FS (DMI specific)
• lansarea oficială a Apelului pentru Proiecte – decizia Autorităţii de Management
• seminar de informare pentru potenţialii beneficiari organizate în regiuni
• informaţiile sunt publicate pe site-ul web al AM/OI şi în presă
Pachetul Apel pentru proiecte conţine:
• Aspecte generale:
- aspecte contractuale
- achizitii publice, monitorizare, publicitate
• Aspecte specifice:
- obiective
- eligibilitate
- scheme financiare, ajutor de stat
• Aspecte tehnice: cum se trimite solicitarea via Internet
b. Ghidul solicitantului
• Furnizează îndrumare GENERALĂ cu privire la regulile generale ale FS

• Asistă in solicitarea contribuţiei FS
• Detaliază realizarea solicitării şi cerinţele pentru finanţare
• Furnizează informaţii esenţiale în vederea administrării şi controlului eficient al
proiectului
c. Cererea de finanţare
Structura Cererii de finanţare este:
SECTIUNEA A – Informaţii de bază despre Solicitant
Informaţii cu privire la Solicitant şi partenerii acestuia

Informaţii cu privire la Axele Prioritare şi DMI ale POS
Rezumatul propunerii
SECTIUNEA B – Descrierea Proiectului
Obiective generale şi specifice

14
Fundamentarea Proiectului
Grupuri Ţintă
Descrierea activităţilor de implementat (inclusiv program/agenda)
Indicatori de performanţă
Managementul proiectului
Informare şi publicitate
SECTIUNEA C – Coerenţa cu politicile şi strategiile naţionale şi europene
Politicile şi strategiile relevante pentru sectorul corespunzător

Aspecte orizontale

SECTIUNEA D – Bugetul Proiectului
Figura 1.3
Procesul de selecţie
Cererea de Finanţare Înregistrarea cererilor
Evaluarea administrativă
Evaluarea tehnică Evaluarea financiară
Raport de evaluare
Raport de selecţie
Inştiinţarea beneficiarilor
(Decizia oficială de aprobare a
proiectelor)
15
1.3 Propuneri pentru un model de dezvoltare româneascã la nivel regional prin prisma fondurilor
structurale.
Tranziţia României la economia de piaţã a avut ca efect o scãdere a ratei de creştere

economicã, concomitent cu creşterea numãrului de şomeri care trebuie recalificaţi şi reorientaţi
profesional pentru asigurarea stabilitãţii socio-economice. Planul Naţional de Dezvoltare, prin
priorităţile de dezvoltare stabilite, urmãreşte obţinerea unei creşteri economice durabile şi
crearea de locuri de muncã permanente. Atingerea acestor obiective impune ca actualul proces
de restructurare industrialã sã fie însoţit de politici naţionale de dezvoltare regionalã şi sectorialã
corespunzãtoare, care sã sprijine realizarea prioritãţilor de dezvoltare stabilite în Planul Naţional
de Dezvoltare.
Prioritãţile naţionale de dezvoltare regionalã se realizeazã cu sprijinul fondului de
dezvoltare regională – componenta coeziune economicã şi socialã şi cofinanţarea de la bugetul
de stat, respectiv din Fondul Naţional de Dezvoltare Regionalã.
În cadrul prioritãţilor naţionale de dezvoltare regionalã stabilite, se acordã prioritate

mãsurilor care se adreseazã direct referitor la:
1. Dezvoltarea sectorului privat şi stimulãrii investiţiilor

Sprijinul investiţional la care se referã aceastã prioritate se adreseazã, ca principiu de
bazã, nu numai întreprinderilor mijlocii şi mici, ci şi întreprinderilor mari, care se dovedesc
viabile, obiectivul strategic fiind reconstruirea unui profil economic de succes pentru fiecare din
cele opt regiuni.
Principalele acţiuni care trebuie întreprinse se înscriu pe douã direcþii principale, şi anume:
- sprijinirea IMM-urilor pentru obţinerea de capital de pornire a activitãţii;
- sprijinirea IMM-urilor existente pentru pãtrunderea pe piaţa de capital;
- sprijinirea IMM-urilor pentru obţinerea de capital de risc în scopul dotãrii acestora cu
noi tehnologii.
- sprijin şi împrumuturi publice (cu dobânzi reduse) pentru înfiinţarea de IMM, în
special pentru cele cu necesar redus de capital, unde finanţarea bancarã este
neatractivã;
- oferirea de credite subvenţionate;
- oferirea de garanţii pentru obţinerea de credite;
- participarea efectivã cu capital, prin diverse forme avantajoase;
- oferirea de garanţii pentru împrumuturi în cazul imposibilitãţii plãţii creditului;
- oferirea de fonduri pentru capitalul de risc;
- acordarea de granturi destinate susþinerii IMM-urilor industriale, care îşi stabilesc
activitatea sau care îşi extend operaţiunile în zone foarte puţin dezvoltate economic;
- acordarea de împrumuturi subvenţionate pentru cofinanţarea unor operaţiuni de
leasing;
- crearea şi aplicarea unor scheme mutuale de garantare;
- cofinanţarea unor companii de leasing sau venture capital, care sã îşi desfãşoare
activitatea la nivel regional ºi sã vizeze IMM-urile;
- finanţarea de centre interregionale pentru calificarea şi perfecţionarea pregãtirii
personalului;
16
- oferirea de terenuri pentru activitatea de producþie, precum şi pentru birouri cu
chirii reduse;
- organizarea de servicii comune pentru mai multe firme.
- îmbunãtãþirea activitãţii de consultanţã şi a celei de sprijin adiacent (coaching).
2. Îmbunãtãţirea şi dezvoltarea infrastructurii regionale şi locale

Este utilã sprijinirea financiarã a urmãtoarelor tipuri de infrastructuri:
a) Infrastructura complementarã economiei, care reprezintã o condiţie indispensabilã pentru
dezvoltarea sectorului privat.
Acest tip de infrastructurã vizeazã:
- reabilitarea mediului vechilor situri industrial degradate şi al întreprinderilor închise,
pentru ca potenţialul infrastructural deja existent al acestora sã poatã fi utilizat în
cadrul noilor situri sau parcuri industriale ce se vor crea;
- îmbunãtãţirea infrastructurii de bazã – apã, canalizare, energie;
- reabilitarea infrastructurii serviciilor publice prin reconstrucţia spitalelor,
orfelinatelor, şcolilor etc.;
- îmbunãtãþirea infrastructurii turismului prin amenajarea suprafeţelor destinate
turismului şi crearea/ extinderea facilitãţilor publice de bazã pentru turism, pentru a
ajuta la dezvoltarea turismului ca sector economic esenţial al ţãrii;
- ameliorarea calitãţii infrastructurii de afaceri, cu accent pe proiecte de infrastructurã;
- organizarea sistemelor informaţionale locale, crearea structurilor de piaţã, crearea
facilitãţilor educaþionale, crearea structurilor de sprijinire a inovaţiilor tehnologice,
îndeosebi pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
b) Infrastructura în domeniul ştiinþei, cercetãrii, dezvoltãrii şi tehnologiei informaţionale.
Investiţii în:
- domeniul cercetãrii şi dezvoltãrii tehnologice;
- transferul de tehnologie;
- infrastructura pentru informaţii, comunicaţii şi multimedia.
c) Infrastructura necesarã calificãrii şi perfecţionãrii profesionale necesitã investiţii în
modernizarea imobilelor şi structurarea lor corespunzãtoare, astfel încât sã poatã rãspunde
cerinţelor actuale şi viitoare de calificare, recalificare, perfecţionare profesionalã şi învãţãmânt
continuu.
d) Dezvoltarea infrastructurii regionale şi locale prin:
- dezvoltare urbanã, inclusiv îmbunãtãţirea habitatului, cu accent pe efectele regional
economice;
- realizarea de infrastructuri pentru dezvoltarea diferitelor cartiere urbane, arealuri care
folosesc şi potenţialele regionale endogene.
e) Dezvoltarea infrastructurii transporturilor are scopul de a asigura întãrirea legãturilor dintre
polii economici regionali şi coridoarele de transport european. Investiţiile în acest tip de
infrastructurã vizeazã, de asemenea, îmbunãtãţirea accesului spre zonele-cheie pentru
dezvoltarea industrialã, turisticã sau comercialã. Se va urmãri cu precãdere dezvoltarea
infrastructurii rutiere, feroviare şi navale adiacente principalelor drumuri sau reţele de cãi ferate,
pentru a se crea şi/sau permite accesul adecvat la fabrici, depozite sau alte unitãţi productive.
Trebuie sã fie sprijinitã refacerea, lãrgirea sau construirea de noi reţele rutiere primare, a
strãzilor şi podurilor de gabarit din oraşe sau judeţe, precum şi a
drumurilor care asigurã conexiunile între diferitele zone în cadrul regiunilor sau între regiuni, în
dependenţã de situaţiile regionale concrete. Realizarea fluidizãrii circulaţiei şi descongestionãrii
17
oraşelor, precum şi ocolirea localitãţilor sunt proiecte de investiţii care pot fi, de asemenea,
sprijinite în cadrul acestei prioritãþi.
3. Dezvoltarea resurselor umane
Proiectele finanţabile vor fi orientate în principal spre sporirea posibilitãţilor de ocupare

(prin calificarea şi recalificarea forţei de muncã), dezvoltarea spiritului antreprenorial,
ameliorarea capacitãţii de adaptare a serviciilor de sprijinire a turismului, precum: sisteme de
rezervare a locurilor; studii de piaţã; consiliere şi sprijin pentru organizarea unor campanii de
marketing; realizarea de pachete de servicii pentru grupuri ţintã; realizarea de pachete de servicii
turistice rurale; cursuri de calificare specifice turismului; training specific pentru comunitãţile.
4. Dezvoltarea turismului prin:
- investiţii în sectorul privat realizate prin granturi pentru cofinanţarea de investiþii fizice în
iniţiative novatoare, în forme alternative de turism, dezvoltate în regiuni cu potenţial turistic
recunoscut, destinate pentru: dezvoltarea turismului rural şi a reţelei de pensiuni;
construirea de noi unitãţi de cazare în sate turistice, campinguri etc.; renovarea hotelurilor
existente şi îmbunãtãţirea dotãrilor; diversificarea ofertei turistice;
- investiþii în sectorul public, în infrastructura turisticã şi în siturile renumite ca puncte de
atracţie pentru turişti, ca de exemplu investiţii pentru: conservarea patrimoniului cultural-
istoric şi a peisajului; reabilitarea muzeelor şi a altor expoziţii publice; hoteluri pentru
tineret; crearea sau dezvoltarea infrastructurii de acces spre zonele turistice; întreprinderilor
în acest domeniu, inclusiv prin asigurarea capacitãţii acestora de a iniţia şi/sau prelua
proiecte care sã implice colaborarea cu astfel de centre, prin:
- dezvoltarea calificãrii şi aptitudinilor tehnicienilor pentru a deveni consultanţi ai IMM-urilor
în probleme de inovare şi transfer tehnologic;
- organizarea unor cursuri şi a altor iniţiative care sã permitã conducerii şi personalului
întreprinderilor sã înţeleagã necesitatea utilizãrii tehnologiei şi a inovãrii în activitatea
întreprinderii lor, precum şi sã preia şi sã utilizeze sisteme avansate de lucru;
5. Sprijinirea cercetãrii, dezvoltãrii tehnologice şi inovãrii trebuie sã urmãreascã:

- introducerea, respectiv utilizarea rezultatelor obţinute în cercetarea ştiinţificã şi dezvoltarea
tehnologicã; un accent suplimentar trebuie pus pe faza postcercetare/ dezvoltare, iar
participarea financiarã trebuie sã fie extinsã asupra proiectelor-pilot, de demonstraţie, de
implementare pe pieţe, pentru obţinerea de patente etc.;
- crearea de centre de transfer a inovaţiilor şi tehnologiilor de cercetare şi dezvoltare
tehnologicã, care sã focalizeze activitãţile de introducere şi diseminare a rezultatelor
cercetãrii/dezvoltãrii, inovãrii şi transferului de tehnologie.
Sprijinirea întreprinderilor în domeniul transferului de tehnologie cuprinde consultanţa
corespunzãtoare, sprijin destinat aplicãrii în economie a rezultatelor cercetãrii/ dezvoltãrii,
cât şi calificãrii resurselor umane necesare.
Sprijinul financiar va fi orientat spre:
- consultanţã tehnologicã acordatã de unitãţi specializate;
18
- sprijin pentru obþinerea brevetelor şi pentru crearea unei pieţe specifice, care sã ajute la o
mai largã utilizare în producţie a rezultatelor cercetãrii /dezvoltãrii şi inovãrii; proiecte de
dezvoltare agricolã de dimensiuni mai mici care permit acţiuni complementare din fondurile
FEDR.
6. Dezvoltarea infrastructurii transporturilor

În programele de dezvoltare regionalã, dezvoltarea infrastructurii transporturilor joacã un
rol important în asigurarea implementãrii proiectelor. De aceea sunt necesare investiţii
mari în domeniul transporturilor. Pentru dezvoltarea infrastructurii transporturilor trebuie avut
în vedere obiectivul prioritar – reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii,
echipamentelor şi a mijloacelor de transport aferente.
7. Protejarea şi ameliorarea calitãţii mediului

Strategia propusã de Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecþiei Mediului în cadrul planului
sãu sectorial, care urmeazã sã fie finanţat din FC, se articuleazã pe douã direcţii principale:
îmbunãtãţirea calitãţii apei pentru atingerea standardelor acquis-ului comunitar, precum şi
managementul deşeurilor. Mãsurile indicative se referã la:
o ameliorarea calitãţii resurselor de apã şi a apei furnizate cãtre populaþie;
o reducerea infestãrii cu plumb a apelor uzate, industrial şi casnice;
o îmbunãtãţirea parametrilor staţiilor de tratare a apelor uzate;
o diminuarea acumulãrilor de metale grele şi componente organice din sedimente;
o reducerea concentraţiei de azot, pesticide etc. din resursele de apã;
o construirea, modernizarea sau extinderea zonelor pentru depozitarea deşeurilor
menajere din marile oraşe sau comune în curs de urbanizare;
o construcţia/recondiţionarea depozitelor pentru deşeuri industriale şi crearea de
oportunitãţi pentru utilizarea lor eficientã;
o construirea de incineratoare pentru deşeuri periculoase, conform standardelor UE.
8. Agricultura şi dezvoltarea ruralã.

Proiectele în domeniul spaţiului rural intrã în sfera de intervenţie a Planului Naţional de
Dezvoltare Rurală.
Aceastã prioritate se poate realiza prin mãsuri înscrise în Planul Naţional pentru
Agriculturã şi Dezvoltare Ruralã, grupate în 4 axe prioritare:
- Îmbunãtãţirea accesului la pieţe şi a competitivitãţii produselor agricole prelucrate
- Îmbunãtãţirea infrastructurii pentru dezvoltare ruralã şi agriculturã
- Dezvoltarea economiei rurale
19
CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ
MODEL CERERE DE FINANŢARE PENTRU TOATE PROGRAMELE OPERAŢIONALE FINANŢATE DIN

INTRUMENTE STRUCTURALE
GUVERNUL ROMÂNIEI
FORMULARUL CERERII DE FINANŢARE

INSTRUMENTELE STRUCTURALE ALE UE
FORMULAR COMUN PENTRU TOATE PROGRAMELE OPERAŢIONALE

finanţate din
Instrumente Structurale
Acest formular al cererii de finanţare trebuie completat atât pentru cererile de finanţare în
cazul proiectelor cât şi în cazul schemelor de grant luate în ansamblu. Solicitările individuale de
grant vor avea un format mai simplu şi vor fi elaborate de către administratorii schemelor de
granturi.
20
INSTRUMENTELE STRUCTURALE ALE UE
ELEMENTE COMPONENTE ALE FORMULARULUI COMPLET AL CERERII DE FINANŢARE
1. Informaţii privind solicitantul
2. Descrierea proiectului
3. Concordanţa cu politicile UE şi legislaţia naţională
4. Bugetul proiectului/ Surse de Finanţare
5. Lista de anexe
____________________
ÎNREGISTRAREA CERERII DE FINANŢARE

Se completează de către Autoritatea de Management/ Organismul Intermediar
Instituţia ………………………..
Data înregistrării ………………… Numele şi prenumele persoanei care

înregistrează…………………………..
Număr de înregistrare…………….... Semnătura……………………………
Număr cerere de proiecte………..
0. INFORMAŢII PRIVIND TIPUL ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE

Selectaţi tipul asistenţei comunitare nerambursabile pentru care aplicaţi:
FEDR
21
FSE
FC
1. INFORMAŢII PRIVIND SOLICITANTUL
1.1 SOLICITANT
Numele organizaţiei: Primăria oraşului Simeria – Serviciul Public de Asistenţă Socială
Cod de înregistrare fiscală : xxxxx
Adresa poştală: Simeria, xxxx
Adresa poştă electronică : cab.primar@rdslink.ro
TIPUL SOLICITANTULUI:
- persoane juridice de drept public: autoritate publică locală
- persoane juridice de drept privat: -
- persoana fizică autorizată: -
1.3 REPREZENTANTUL LEGAL AL SOLICITANTULUI (persoana care are dreptul, conform actelor
de constituire, să semneze şi să reprezinte organizaţia)
Nume : XXXXX
Funcţie : Primar al oraşului Simeria
Număr de telefon: xxxxxxx
Număr de fax: xxxxxxxxx
Adresă poştă electronică : cab.primar@rdslink.ro
1.4 REPREZENTANTUL TEHNIC AL SOLICITANTULUI (persoana de contact pe parcursul

implementării proiectului)
Nume Iulius BEDEA
Funcţie Consilier personal
Număr de telefon xxxxxxxxxxxxx
Număr de fax xxxxxxxxxxxxxx
Adresă poştă electronică: Simeria, xxxxxxx
1.5 BANCA
Banca/ Sucursală: Trezoreria oraşului Simeria
Cod IBAN: xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
22
1.6 SPRIJIN ACORDAT ÎN PREZENT SAU ANTERIOR DE CĂTRE UNIUNEA EUROPEANĂ
Aţi beneficiat de asistenţă nerambursabilă din fonduri publice (buget de stat, UE, etc.) sau
de împrumut din partea BEI în ultimii 5 ani?
Da
Daca da, vă rugăm specificaţi următoarele:
Titlul proiectului şi nr. de referinţă: Centrul de Informare Europa al judeţului Hunedoara,
Fondul Europa B7-030 / 2003
Valoarea proiectului: 26.700 Ron
Sursa de finanţare: FONDUL EUROPA 2004, Program Phare de Microproiecte
Vă rugăm să specificaţi dacă pentru proiectul ce constituie obiectul prezentei cereri de
finanţare a mai fost solicitat sprijin financiar din bugetul de stat, instrumente structurale
şi/sau FEADR? -
Denumirea programului şi nr. de înregistrare a proiectului : -
Sursa de finanţare: -
2. DESCRIEREA PROIECTULUI
PROIECT SCHEMĂ DE GRANTURI
2.1 TITLUL PROIECTULUI

Centrul Social de Urgenţă al oraşului Simeria (CSUS)
2.2 AXA PRIORITARĂ A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL ŞI DOMENIUL MAJOR DE
INTERVENŢIE
Se vor insera rubrici care prezintă:
- PO, Axele Prioritare, domeniile majore de intervenţie, operaţiunile indicative
Pentru fiecare operaţiune se va specifica tipul de ajutor de stat aferent.
PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013
Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Domeniul major de intervenţie: 2.2 Reabilitarea /modernizarea /dezvoltarea şi echiparea
infrastructurii serviciilor sociale
Tipuri de operaţiuni
• Reabilitarea/ modernizarea clădirilor centrelor;

• Modernizarea utilităţilor generale şi specifice ale centrelor sociale şi rezidenţiale;
23
• Facilităţi de acces pentru persoane cu dizabilităţi;
• Dotare cu echipamente adaptate situaţiei beneficiarilor de servicii oferite de centre,
inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilităţi.
Investiţiile finanţate din cadrul subdomeniului de intervenţie „Dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii serviciilor sociale” nu intră sub incidenţa prevederilor ajutorului de stat.
2.3 LOCAŢIA PROIECTULUI

România, Regiunea V Vest, Judeţul Hunedoara, Oraşul Simeria
2.4 DESCRIEREA PROIECTULUI
Obiectivul general:Combaterea excluziunii sociale şi asigurarea
Obiectivul proiectului (se
protecţiei sociale a persoanelor fără adăpost.
va explica cum
contribuie proiectul la Obiectivul specific al proiectului este de dezvolta capacitatea
realizarea obiectivelor Serviciului de Asistenţă Socială din subordinea Consiliului local al
specifice aferente axei oraşului Simeria prin înfiinţarea Centrului Social de Urgenţă al
prioritare, precum şi la oraşului Simeria (CSUS), multifuncţional, modern cu o capacitate
realizarea obiectivului de 48 de locuri care să asigure accesul rapid al persoanelor fără
general al PO) adăpost (persoane adulte sau familii cu sau fără copii) la servicii
sociale, în principal: cazare, hrană, consiliere socio-psihologică,
juridică, asistenţă medicală, informare în domeniul drepturilor de
protecţie socială dar şi în alte domenii esenţiale pentru satisfacerea
nevoilor de informare ale grupului ţintă, socializare şi petrecere a
timpului liber.
Proiectul, contribuie astfel la realizarea obiectivului general al

axei prioritare 2: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale „crearea
premiselor necesare pentru asigurarea populaţiei cu servicii
esenţiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al
coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătăţirea infrastructurii
serviciilor de sănătate, educaţie, sociale, şi pentru siguranţă publică
în situaţii de urgenţă, precum şi la obiectivul specific al Domeniul
major de intervenţie: 2.2 Reabilitarea /modernizarea /dezvoltarea
şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale: „îmbunătăţirea
calităţii şi a capacităţii serviciilor sociale acordate prin sprijinirea
echilibrată a acestora pe întreg teritoriul ţării, pentru asigurarea
unui acces egal al cetăţenilor la astfel de servicii”
De asemenea, proiectul contribuie şi la obiectivul general al PO,
referitor la „sprijinirea şi promovarea unei dezvoltări locale
durabile, economice şi sociale a Regiunilor României,
corespunzător nevoilor lor specifice prin îmbunătăţirea condiţiilor
infrastructurale…..”
Context (se va preciza - N/A

dacă proiectul pentru
care se solicită
finanţarea este o fază a
24
unei operaţiuni mai
complexe, explicându-se
fazele acestuia din urma
sunt independente din
punct de vedere tehnic şi
financiar şi ce criterii s-
au folosit în
departajarea lor)
Activitatea 1.Lucrări de construcţii – montaj pentru reabilitare,
Activităţi previzionate a
amenajări, modernizări şi reparaţii clădire „Centrului Social de
se realiza
Urgenţă al oraşului Simeria” în vederea asigurării unei funcţionări
optime.
Lucrările de construcţie/amenajare a spaţiului vor consta în
principal: instalaţii electrice, tencuieli şi zugrăveli la interior şi
exterior, vopsitorie, montare pardoseli, uşi şi ferestre, amenajare
grupuri sanitare, etc. Centrului Social de Urgenţă al oraşului
Simeria (CSUS) va fi situat într-un spaţiu multifuncţional, modern
cu o capacitate de 48 de locuri de cazare.
Costurile realizării acestei activităţi sunt evidenţiate în anexa nr. 1

- Deviz lucrări împreună cu hărţile şi pozele care arată unde este
localizat spaţiul CSUS şi în Studiul de fezabilitate anexat la
capitolul 5. Lista anexe
Activitatea 2. Dotarea Centrului Social de Urgenţă al oraşului

Simeria
Această activitate este destinată achiziţionării şi montării de

echipamente şi mobilier strict necesare implementării proiectului
Activitatea 3. Mobilizarea si formarea echipei proiectului.
În cadrul acestei activităţi va fi realizată selecţia personalului de

specialitate/angajarea acestora, mobilizarea echipei şi recrutarea
voluntarilor CSUS. Atribuţiile personalului vor fi stabilite în fişa
postului CSUS.
Echipa proiectului va consta în: un coordonator/şef CSUS,doi

asistenţi sociali,un psiholog,un asistent medical,două persoane
responsabile cu paza CSUS,un agent de curăţenie,un responsabil
financiar,
Activitatea 4. Sesiuni de formare şi dezvoltare a personalului

CSUS
Prin această activitate se urmăreşte instruirea personalului privind

atribuţiile în cadrul proiectului, transferul de know-how prin stagii
de o zi la alte Centre Sociale de Urgenţă pentru persoane fără
25
adăpost din ţară.
Activitatea 5. Organizarea, administrarea şi funcţionarea

Centrului Social de Urgenţă al oraşului Simeria
Persoanele care vor beneficia de serviciile CSUS sunt persoanele

fără adăpost (persoane adulte sau familii cu sau fără copii) de pe
teritoriul administrativ al oraşului Simeria, inclusiv satele
aparţinătoare acestuia (Simeria Veche, Sântandrei, Săuleşti, Bârcea
Mare, Uroi şi Cărpiniş)
La primirea în CSUS, beneficiarul va semna un contract pentru

acordarea de servicii sociale potrivit legilor în vigoare. De
asemenea se va aduce la cunoştinţa persoanei găzduite în Centru
atât Regulamentul de Organizare şi Funcţionare cât şi
Regulamentul de Ordine Interioară.
CSUS, va acorda următoarele servicii:găzduire , asistenta medicala

primara, asistenta sociala , consiliere profesionala , consiliere
psihologică , servicii mobile de urgenţă, distribuirea în cadrul
Centrului de Urgenţă cât şi în afara acestuia de alimente, hrană şi
băuturi calde, saci de dormit şi alte echipamente pe timpul iernii;
Serviciul de găzduire al CSUS va fi permanent, de Luni până
Duminică, 24 h din 24.
Activitatea 6. Asigurarea vizibilităţii proiectului - Promovarea

CSUS În vederea îmbunătăţirii vizibilităţii proiectului şi sensibilizării
populaţiei cu privire la problemele sociale ale persoanelor fără
adăpost, această activitate cuprinde realizarea de materiale
publicitare, precum şi organizarea de evenimente cu impact în
rândul populaţiei. În acest sens, vor fi realizate: afişel fluturaţi,
mape de prezentare, siglă de identitate a CSUS, afişe, comunicate
de presă.
Activitatea 7. Fund – raising

Costurile serviciilor acordate de CSUS după finalizarea proiectului,
vor fi suportate de Oraşul Simeria pentru o perioadă de minim 5 ani
(incluzând anul în care este finanţată prin program, acordarea de
servicii în cadrul centrului).
În cadrul acestei activităţi vor fi desfăşurate acţiuni de depistare şi

a altor surse de finanţare în afara bugetului local (acţiuni de relaţii
publice şi contacte cu diverşi donori, consultarea informaţiilor prin
internetului în vederea identificării de programe de finanţare, etc. )
Activitatea 8. Monitorizarea proiectului şi evaluarea serviciilor
acordate de CSUS.
26
Descrierea activităţii:
Începând cu data semnării contractului de finanţare, se va realiza

monitorizarea şi evaluarea activităţilor ce se implementează
conform proiectului.
În procesul de evaluare a serviciilor oferite de CSUS vor fi utilizate

următoarele instrumente, cum ar fi: planurile individualizate de
asistenţă şi îngrijire, fişele de observaţie şi anchetele sociale,
registrul de evidenţă a serviciilor oferite către beneficiari,
Chestionarul privind evaluarea serviciilor, Rapoartele intermediare
şi raportul final, conform procedurilor ce vor fi stabilite în
contractul de finanţare
Activitatea 9. Elaborarea şi distribuirea raportărilor tehnice şi

financiare periodice şi finale şi a cererilor de plată.
Conform contractului de finanţare, vor fi elaborate şi distribuite

raportări tehnice şi financiare periodice şi finale cât şi a cererilor de
plată către autoritatea contractantă.
resursele materiale Imobilul aflat în proprietatea privată a oraşului Simeria, situat în

implicate oraşul Simeria, sat Bârcea Mare, bl. 4, judeţul Hunedoara ce va fi
amenajat, pentru proiect.
Resursele materiale sunt evidenţiate în Anexa1. Deviz lucrări si SF
ce sunt anexate la cap. Listă anexe (conf. Cererii de finanţare)
Centru Social de Urgenţă va fi amenajat şi funcţional în imobilul
rezultate anticipate (în
aflat în proprietatea privată a oraşului Simeria, situat în oraşul
cazul proiectelor de
Simeria, sat Bârcea Mare, bl. 4, judeţul Hunedoara. Spaţiul va avea
infrastructură se vor
o suprafaţă totală desfăşurată de aprox. 520 mp, pe trei nivele
specifica principalele
caracteristici tehnice şi (parter, etaj şi mansardă), având acces direct dinspre stradă.
elemente componente Principalele caracteristici tehnice şi elementele componente ale
ale lucrării) lucrării sunt evidenţiate, în Anexa nr. 1, de la cap. 5 al cererii de
finanţare.
Alte rezultate:
- minim 170 de persoane vor fi beneficiari ai serviciilor CSUS: 70 de

persoane vor fi beneficiari direcţi (găzduire, hrană, consiliere,
asistenţă socială şi medicală, etc.) şi minim 100 de persoane vor fi
beneficiari ai serviciilor oferite în exteriorul Centrului prin serviciul
mobil de urgenţă
- asigurarea condiţiilor minime de viaţă pentru persoanele fără

adăpost care trăiesc pe raza teritorială a oraşului Simeria şi
localităţile învecinate
27
- minim 15 beneficiari îşi vor găsi o locuinţă
- minim 20 de beneficiari vor participa la cursuri de calificare şi

reconversie profesională
- minim 20 de beneficiari ai CSUS vor fi angajaţi
Beneficiarii proiectului sunt persoanele fără adăpost (persoane

potenţialii beneficiari ai
adulte sau familii cu sau fără copii) de pe teritoriul administrativ al
proiectului/ grupul ţintă
oraşului Simeria, inclusiv satele aparţinătoare acestuia (Simeria
cuantificat daca este
Veche, Sântandrei, Săuleşti, Bârcea Mare, Uroi şi Cărpiniş) aflate în
posibil
următoarele situaţii:
a) se află în stradă de o perioadă lungă de timp;
b) necesită adăpost de urgenţă până la soluţionarea situaţiei

sociale, inclusiv persoanele care au pierdut locuinţa din diverse
motive şi nu au resursele materiale necesare asigurării unei
locuinţe şi nici nu sunt beneficiari ale unor alte servicii sociale care
acordă găzduire.
Anticipăm că numărul beneficiarilor din această categorie se va

ridica la 170 persoane
Conform Studiului „Diagnoza locuirii: lipsa unei locuinţe şi locuirea

necesitatea şi cererea
în condiţii precare„ (26.07.2004) (sursă: Comisia Anti - Sărăcie şi
existentă pentru
Promovare a incluziunii Sociale – www.caspis.ro), se estimează că
implementarea
proiectului numărul persoanelor fără adăpost în România este între 11.000 şi
14.000, dintre care 5000 de persoane în Bucureşti.
În plus, in fiecare an, la nivel naţional aproape 300 de persoane
mor în stradă. Doua treimi mor direct sau indirect de frig, ceea ce
înseamnă mai mult de o persoana pe zi care moare în strada pe
durata lunilor de iarna.
Din studiul menţionat reiese că în anul 2004 judeţul Hunedoara se

situează pe locul 14 din cele 42 de judeţe ale ţării, cu un număr
ridicat al persoanelor fără adăpost ce trăiesc pe teritoriul acestuia
(167 pers.).
28
La nivelul judeţului Hunedoara, nu există un Centru Social de
Urgenţă al persoanelor fără adăpost.
Fenomenul lipsei de adăpost reprezintă forma extremă de

excludere sociala care, în oraşul Simeria şi judeţul Hunedoara se
manifestă puternic deoarece caracteristicile principale sunt:
insecuritatea, nivelului veniturilor foarte scăzut şi locuinţele
inadecvate.
Conform unei analizei sociale a persoanelor adulte fără adăpost

de pe teritoriul administrativ al oraşului Simeria, demersurile
efectuate trebuie să aibă în vedere, în primul rând, crearea în
oraşul Simeria a unui Centru Social de Urgenţă până la rezolvarea
situaţiei sociale, dar, totodată, includerea persoanelor aflate în
criză într-un cadru de activităţi ritmice, care să fie în acelaşi timp un
spaţiu de suport social. Un accent deosebit ar trebui pus pe
activităţile de terapie ocupaţională şi atelierele de muncă protejate,
unde persoanele respective să-şi pună în valoare resursele
personale, să redevină utili pentru comunitate.
2.5 MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Resurse umane:
Numărul total de personal: 12, din care:
Număr personal calificat în domeniul serviciilor sociale şi încadrarea acestora (asistent

social, psiholog, educator, asistent medical):
un coordonator/şef CSUS
doi asistenţi sociali
un psiholog
un asistent medical
Număr personal administrativ şi încadrarea acestora (contabil, paznic,agenţi de

curăţenie etc.);
un agent de curăţenie
un responsabil financiar/contabil (desemnat de Primăriei oraşului Simeria)
personal de pază (doi agenţi din cadrul Poliţiei Comunitare, desemnaţi de
Primăria oraşului Simeria)
29
Descriere activităţi proiect:
Activitatea 1.Lucrări de construcţii – montaj pentru reabilitare, amenajări, modernizări şi
reparaţii clădire „Centrului Social de Urgenţă al oraşului Simeria” în vederea asigurării unei
funcţionări optime.
Lucrările de construcţie/amenajare a spaţiului vor consta în principal: instalaţii electrice, tencuieli
şi zugrăveli la interior şi exterior, vopsitorie, montare pardoseli, uşi şi ferestre, amenajare grupuri
sanitare, etc. Centrului Social de Urgenţă al oraşului Simeria (CSUS) va fi situat într-un spaţiu
multifuncţional, modern cu o capacitate de 48 de locuri de cazare.
Costurile realizării acestei activităţi sunt evidenţiate în anexa nr. 1 - Deviz lucrări împreună cu
hărţile şi pozele care arată unde este localizat spaţiul CSUS şi în Studiul de fezabilitate anexat la
capitolul 5. Lista anexe
Activitatea 2. Dotarea Centrului Social de Urgenţă al oraşului Simeria
Această activitate este destinată achiziţionării şi montării de echipamente şi mobilier strict

necesare implementării proiectului
Activitatea 3. Mobilizarea si formarea echipei proiectului.
În cadrul acestei activităţi va fi realizată selecţia personalului de specialitate/angajarea acestora,

mobilizarea echipei şi recrutarea voluntarilor CSUS. Atribuţiile personalului vor fi stabilite în fişa
postului CSUS.
Echipa proiectului va consta în: un coordonator/şef CSUS,doi asistenţi sociali,un psiholog,un

asistent medical,două persoane responsabile cu paza CSUS,un agent de curăţenie,un responsabil
financiar,
Activitatea 4. Sesiuni de formare şi dezvoltare a personalului CSUS
Prin această activitate se urmăreşte instruirea personalului privind atribuţiile în cadrul

proiectului, transferul de know-how prin stagii de o zi la alte Centre Sociale de Urgenţă pentru
persoane fără adăpost din ţară.
30
Activitatea 5. Organizarea, administrarea şi funcţionarea Centrului Social de Urgenţă al
oraşului Simeria
Persoanele care vor beneficia de serviciile CSUS sunt persoanele fără adăpost (persoane adulte
sau familii cu sau fără copii) de pe teritoriul administrativ al oraşului Simeria, inclusiv satele
aparţinătoare acestuia (Simeria Veche, Sântandrei, Săuleşti, Bârcea Mare, Uroi şi Cărpiniş)
La primirea în CSUS, beneficiarul va semna un contract pentru acordarea de servicii sociale

potrivit legilor în vigoare. De asemenea se va aduce la cunoştinţa persoanei găzduite în Centru
atât Regulamentul de Organizare şi Funcţionare cât şi Regulamentul de Ordine Interioară.
CSUS, va acorda următoarele servicii:găzduire , asistenta medicala primara, asistenta sociala ,

consiliere profesionala , consiliere psihologică , servicii mobile de urgenţă, distribuirea în cadrul
Centrului de Urgenţă cât şi în afara acestuia de alimente, hrană şi băuturi calde, saci de dormit şi
alte echipamente pe timpul iernii;
Serviciul de găzduire al CSUS va fi permanent, de Luni până Duminică, 24 h din 24.
Activitatea 6. Asigurarea vizibilităţii proiectului - Promovarea CSUS
În vederea îmbunătăţirii vizibilităţii proiectului şi sensibilizării populaţiei cu privire la problemele

sociale ale persoanelor fără adăpost, această activitate cuprinde realizarea de materiale
publicitare, precum şi organizarea de evenimente cu impact în rândul populaţiei. În acest sens,
vor fi realizate: afişel fluturaţi, mape de prezentare, siglă de identitate a CSUS, afişe, comunicate
de presă.
Activitatea 7. Fund – raising

Costurile serviciilor acordate de CSUS după finalizarea proiectului, vor fi suportate de Oraşul
Simeria pentru o perioadă de minim 5 ani (incluzând anul în care este finanţată prin program,
acordarea de servicii în cadrul centrului).
În cadrul acestei activităţi vor fi desfăşurate acţiuni de depistare şi a altor surse de finanţare în
afara bugetului local (acţiuni de relaţii publice şi contacte cu diverşi donori, consultarea
informaţiilor prin internetului în vederea identificării de programe de finanţare, etc. )
Activitatea 8. Monitorizarea proiectului şi evaluarea serviciilor acordate de CSUS.
Descrierea activităţii:
Începând cu data semnării contractului de finanţare, se va realiza monitorizarea şi evaluarea

activităţilor ce se implementează conform proiectului.
31
În procesul de evaluare a serviciilor oferite de CSUS vor fi utilizate următoarele instrumente, cum
ar fi: planurile individualizate de asistenţă şi îngrijire, fişele de observaţie şi anchetele sociale,
registrul de evidenţă a serviciilor oferite către beneficiari, Chestionarul privind evaluarea
serviciilor, Rapoartele intermediare şi raportul final, conform procedurilor ce vor fi stabilite în
contractul de finanţare
Activitatea 9. Elaborarea şi distribuirea raportărilor tehnice şi financiare periodice şi finale şi

a cererilor de plată.
Conform contractului de finanţare, vor fi elaborate şi distribuite raportări tehnice şi financiare

periodice şi finale cât şi a cererilor de plată către autoritatea contractantă.
32
2.6 CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
Activitate De la…. Pana la….

1. Lucrări de
construcţii – montaj
pentru reabilitare,
amenajări, modernizări şi
reparaţii clădire „Centrului
Social de Urgenţă al
oraşului Simeria” în
vederea asigurării unei
funcţionări optime.
01.03.2008 01.10.2008
2. Dotarea Centrului Social

de Urgenţă al oraşului
Simeria 01.09.2008 30.11.2008
3. Mobilizarea si formarea
echipei proiectului. 01.10.2008 30.10.2008
4. Sesiuni de formare şi
dezvoltare a personalului
CSUS 01.11.2008 20.12.2008
5. Organizarea,
administrarea şi
funcţionarea Centrului
Social de Urgenţă al
oraşului Simeria 05.01.2009 01.12.2009
6. Asigurarea vizibilităţii
proiectului - Promovarea
CSUS
05.01.2009 01.12.2009
7. Fund – raising
05.01.2009 01.12.2009
8. Monitorizarea
proiectului şi evaluarea
serviciilor acordate de
CSUS. 01.03.2008 01.12.2009
9. Elaborarea şi
01.03.2008 01.12.2009
distribuirea raportărilor
33
tehnice şi financiare
periodice şi finale şi a
cererilor de plată.
34
2.7 INDICATORI
INDICATORI Valoare la sfârşitul perioadei de

implementare
Rezultat imediat
Numar persoane fara adapost beneficiari ai

Rezultate
CSUS: minim 170
Numar persoane fara adapost beneficiari

CSUS care si-au gasit loc de munca: minim 20
Numar persoane fara adapost beneficiari

CSUS care şi-au găsit o locuinţă: minim15
minim 170 de persoane vor fi beneficiari ai serviciilor CSUS: 70 de persoane vor fi

beneficiari direcţi (găzduire, hrană, consiliere, asistenţă socială şi medicală, etc.) şi minim
100 de persoane vor fi beneficiari ai serviciilor oferite în exteriorul Centrului prin serviciul
mobil de urgenţă
asigurarea condiţiilor minime de viaţă pentru persoanele fără adăpost care trăiesc pe raza
teritorială a oraşului Simeria şi localităţile învecinate
minim 200 de afişe de promovare Centrului
minim 50 mape de prezentare a Centrului
minim 10 comunicate de presă elaborate
minim 12 articole în prea locală
CSUS va fi promovat şi cunoscut în rândul comunităţii
minim 15 beneficiari îşi vor găsi o locuinţă
minim 20 de beneficiari vor participa la cursuri de calificare şi reconversie profesională
beneficiarii CSUS sprijiniţi în identificarea de locuri de muncă
minim 20 de beneficiari ai CSUS vor fi angajaţi
schimbarea comportamentului specific persoanelor care trăiesc în stradă de o perioadă
mai mare timp
35
2.8 Precizaţi partenerii implicaţi în derularea proiectului, completând tabelul de mai jos:
Denumire Tipul organizaţiei Mod de implicare Mod de implicare în

organizaţiei partenere financiar implementare
partenere
Asociaţia pentru ONG - - Oferirea de servicii

Integrarea Dezvoltării de informare şi
Durabile – Biroul de consiliere pentru
Consiliere pentru beneficiarii CSUS
Cetăţeni Simeria - participarea în
cadrul comitetului
de coordonare şi
monitorizare a
proiectului
- implicarea în
activităţi de fond
raising si vizibilitate
a proiectului
2.9 RELAŢIA CU ALTE PROGRAME / STRATEGII / PROIECTE
DENUMIRE MOD DE RELAŢIONARE
PROGRAM
STRATEGIE Strategia de dezvoltare a Proiect complementar

judeţului Hunedoara 2007 - planului de acţiune
2013 judeţean privind serviciile
sociale oferite persoanelor
fără adăpost
PROIECT - -
planul judeţean antisărăcie Proiectul este în concordanţă
ALT DOCUMENT RELEVANT LA
şi de promovare a incluziunii cu planul judeţean antisărăcie
NIVEL NAŢIONAL/ REGIONAL
economico -sociale şi de promovare a incluziunii
Hunedoara sociale;
36
2.10 TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Organizaţia este plătitoare de TVA?
Nu
Există activităţi în cadrul proiectului pentru care solicitaţi finanţare conform prezentei
cereri, pentru care organizaţia este plătitoare de TVA ?
Nu
Daca DA vă rugăm să prezentaţi codul de plătitor de TVA pentru activităţile desfăşurate.
2.11 PROIECT GENERATOR DE VENIT

Este proiectul pentru care solicitaţi finanţarea generator de venituri?
Nu
2.11’ SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Proiectul se încadrează în Strategia de Dezvoltare a oraşului Simeria 2007 – 2013, Strategia de
dezvoltare a judeţului Hunedoara 2007 – 2013, planul judeţean antisărăcie şi de promovare a
incluziunii sociale – Hunedoara. Prin urmare acest gen de proiect este susţinut la nivel
instituţional de către 3 organisme: Consiliul Judeţean Hunedoara, Consiliul Local Simeria şi
Direcţia de Asistenţă Socială a judeţului Hunedoara.
Prin HCL x/x, după finalizarea proiectului, Centrul Social de Urgenţă va fi susţinut de la bugetul
local pe o perioadă de minim 10 ani. De asemenea în cadrul proiectului sunt prevăzute activităţi
de strângere de fonduri (a se vedea act. 7).
Prin activităţile propuse, proiectul va contribuii la dezvoltarea politicilor sociale, prin urmare va
avea sustenabil şi din punct de vedere instituţional, nu doar financiar.
2.12 IMPACTUL ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBRSABILE ASUPRA IMPLEMENTĂRII

PROIECTULUI
Asistenţa financiară nerambursabilă pe care o solicitaţi va avea rolul să:
a) accelereze implementarea proiectului
Da
Proiectul presupune reabilitarea şi dotarea unui imobil, pentru a fi transformat într-un Centru
Social de Urgenţă pentru persoane fără adăpost. Asistenţă financiară va accelera
implementarea proiectului, deoarece resursele bugetului local sunt limitate.
b) este esenţială pentru implementarea proiectului
Da, deoarece resursele bugetului local sunt limitate.
37
2.13 INFORMARE ŞI PUBLICITATE
Prezentaţi detalii privind măsurile propuse de informare şi publicitate în legătură cu asistenţa
financiară nerambursabilă (ex. tipul măsurii, descrierea, costul estimat, perioada)
În vederea îmbunătăţirii vizibilităţii proiectului şi a asistenţei financiare nerambursabile se vor
realiza materiale publicitare, precum şi organizarea de evenimente cu impact în rândul
populaţiei. În acest sens, vor fi realizate următoarele acţiuni:
Acţiunea 1 - Elaborare si distribuire materiale publicitare (mape de prezentare, siglă de identitate
a CSUS, afişe, comunicate de presă)
Acţiunea 2 Organizarea de evenimente care marchează momente importante din activitatea

Centrului social de Urgenţă al oraşului Simeria.
a) organizarea unui moment festiv la deschiderea oficială a CSUS ce va fi urmat de o conferinţa

de presă.
c) Sărbătorirea Zilei Internaţionale a persoanelor fără adăpost– se are în vedere organizarea la

data de 17 octombrie (2008 şi 2009) a unor acţiuni dedicate special zilei internaţionale a
persoanelor fără adăpost.
Cost: 5000 Euro
Perioada: permanent
3. CONCORDANŢA CU POLITICILE UE ŞI LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
3.1 Vă rugăm să explicaţi modul în care proiectul va respecta principiul “poluatorul plăteşte”
(dacă este cazul)
3.2 DEZVOLTAREA DURABILĂ - Explicaţi modul în care proiectul contribuie la respectarea
principiului privind dezvoltarea durabilă:
Activităţile propuse în cadrul proiectului, scopul şi obiectivele acestuia au fost propuse astfel
încât să genereze un efect pozitiv generaţiilor viitoare şi să creeze un impact pozitiv la nivelul
grupului ţintă.
3.3 EGALITATEA DE ŞANSE
Implementarea proiectului va avea la bază următoarele principii:
principiul egalităţii şanselor, prin care se va asigura o abordare echilibrată din toate
punctele de vedere, în special în ceea ce priveşte egalitatea sexelor şi reprezentarea
minorităţilor
principiul independenţei serviciilor oferite faţă de interesele politice, religioase, de
afaceri sau de orice fel
38
3.4 ACHIZIŢII PUBLICE
Vă rugăm să completaţi formularul privind programul achiziţiilor publice:
Obiectul Valoarea Procedura Data estimată Data estimată
contractului/ estimată pentru pentru
aplicată începerea finalizarea
Nr. Acordului-cadru (Lei) procedurii procedurii
crt.
pentru
realizarea
proiectului
1. Lucrări de 840.000 Licitaţie 15.03.2008 15.04.2008

reabilitare, lei deschisă
amenajare şi
construcţii Centru
Social de Urgenţă
2. Dotare Centru 270.000 Licitaţie 01.06.2008 15.07.2008

Social de Urgenţă lei deschisă
(mobilier şi
echipamente)
NOTA: Petru achiziţiile publice efectuate înainte de semnarea acordului de finanţare (cu
respectarea OUG 34/2006, cu completările şi modificările ulterioare) tabelul se va completa cu
valorile reale, nu cele estimate.
39
4.PACHETUL DE FINANŢARE A PROIECTULUI
4.1 PACHETUL DE FINANŢARE A PROIECTULUI
DETALIREA PACHETULUI DE FINANŢARE
NR. CRT. SURSE DE FINANŢARE COST COST Data confirmării

TOTAL (LEI) ELIGIBIL
(LEI)
I VALOAREA TOTALĂ A 1.430.000 1.110.000 N.A

PROIECTULUI
II CONTRIBUŢIA SOLICITANTULUI
1 Surse Publice
1.1 Contribuţia in numerar 320.000 0
1.2 Contribuţia in natura Limitare cf

regulilor
de
eligibilitate
1.3 Împrumut 0 0
2 Surse Private 0 0
2.1 Contribuţia in numerar
2.2 Contribuţia in natura Limitare cf

regulilor
de
eligibilitate
2.3 Împrumut
3 Surse din sectorul non-profit 0 0

(ONG)
3.1 Contribuţia în numerar
3.2 Contribuţia în natură Limitare cf

regulilor
de
eligibilitate
3.3 Împrumut
40
III Venituri estimate a fi obţinute N.A. N.A.
în cazul proiectelor net
generatoare de venituri
IV ASISTENŢĂ FINANCIARĂ N.A. = N.A

NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ 1.110.000
41
4.2 DETALIEREA COSTURILOR ELIGIBILE ALE PROIECTULUI PE FIECARE AN
Operaţiunile se împart in trei categorii:
a. operaţiuni care nu intra sub incidenta regulilor de ajutor de stat
b. operaţiuni supuse regulilor „de minimis”
Pentru a. şi b. cheltuielile vor fi incluse in următorul tabel:
Finanţarea maximă nerambursabilă (x) = totalul categoriilor de cheltuieli eligibile - contribuţia
proprie eligibilă a solicitantului
Totalul
categorii de
cheltuieli
Categorii de cheltuieli 2008 2009 …2015 eligibile
Se limitează
la 10% din
total ch.
achiziţionarea de teren 0 0 - eligibile
achiziţionarea de imobile 0 0 -
alte activităţi …. 0 0 -
clădiri şi construcţii 840.000 0 -
achiziţionarea de echipamente şi
mobilier 170.000 100.000 -
bunuri intangibile 0 0 -
taxe profesionale 0 0 -
costuri pentru consultanţă şi studii 16000 0 -
alte costuri (inclusiv …) 80000 80000 -
costuri salariale 0 64000 -
costuri adiţionale pentru persoanele

cu dizabilităţi sau pentru cele
defavorizate 0 50000 -
Total 1.106.000 294000
42
În momentul depunerii cererii de finanţare sunteţi beneficiar al schemei de ajutor de stat de tip de-
minimis?
Nu
5. ANEXE ŞI CERTIFICAREA APLICAŢIEI
5.1 LISTA ANEXELOR

În continuare se poate găsi o listă a posibilelor anexe/ documente de clarificare menţionate
oriunde în acest formular.
ANEXE
Statut sau documente de asociere / Extras de la Registrul

Comerţului cu informaţii despre acţionari, capital social
Bilanţurile oficiale pe ultimii trei ani1

- inclusiv Contul de Profit si Pierdere
Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat

(obţinuta de la Administraţia Financiara) 1
Cazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului si

al reprezentantului tehnic
Hotărârea AGA/CA de aprobare a cheltuielilor ce vor fi

efectuate sau hotărârea Consiliului Local, Judeţean sau
orice alt act oficial al organizaţiei
Documente de confirmare a co-finanţării
Detalii privind contribuţia în natura 2
Harta locaţiei activităţii proiectului
Aviz de mediu
Analiza impactului de mediu
Autorizaţia de construcţie, precum şi alte avize/aprobări

solicitate de lege 3
Titlu de proprietate pentru teren/ imobil, informaţii cu

privire la valoarea respectivelor active 4 sau act de
concesiune, daca este cazul
Contracte de închiriere (unde este cazul)

43
Declaraţie ca solicitantul nu a beneficiat de ajutor public
pentru achiziţionarea respectivelor imobile, astfel: în
ultimii 10 ani pentru clădiri şi în ultimii 6 ani pentru
terenuri 5
Plan de afaceri
Studiu de fezabilitate
Proiectul tehnic
Analiza Cost – Beneficiu
CV-urile persoanelor implicate în managementul

implementării proiectului
Note pentru Autorităţile de Management:

1
: doar dacă este cazul (pentru sectorul privat)
2
: este necesară prezentarea de detalii, inclusiv – după caz – rapoarte ale evaluatorilor
independenţi
3:
doar pentru proiectele care implică realizarea de clădiri şi achiziţionarea/alte operaţiuni de
terenuri
4
: titlurile de proprietate vor trebui însoţite de un raport de evaluare (independent) ale
respectivelor imobile sau terenuri
Raportul de evaluare este necesar in cazul in care va fi solicitata rambursarea valorii de achiziţie a
bunurilor respective, sau daca se doreşte ca valoarea acestora sa fie recunoscuta ca si contribuţie in
natura la realizarea proiectului.
5: conform regulilor de ajutor de stat
Se mai pot cere potenţialilor solicitanţi, ca şi anexe, următoarele documente:
- Studii de piaţa, evaluări
- Previziuni de cash-flow pentru perioada de referinţa a proiectului (inclusiv detalii privind
veniturile previzionate – cele care decurg implicit din natura proiectului – inclusiv pentru
proiectele generatoare de venituri)
Autorităţile de Management vor stabili măsura în care aceste documente sunt necesare şi gradul
lor de detaliere în funcţie de mărimea proiectului, tipul operaţiunii / domeniului major de
intervenţie.
44
5.2 DECLARAŢIE
Confirm că informaţiile incluse în această cerere şi detaliile prezentate în documentele anexate

sunt corecte şi asistenţa financiară pentru care am aplicat este necesară proiectului pentru a se
derula conform descrierii.
De asemenea, confirm că nu am la cunoştinţă nici un motiv pentru care proiectul ar putea sa nu se
deruleze sau ar putea fi întârziat.
Înţeleg că dacă cererea de finanţare nu este completă cu privire la toate detaliile şi aspectele
solicitate, inclusiv această secţiune, ar putea fi respins.
Data
Funcţia ocupată în organizaţie
Nume (litere mari de tipar)
Semnătura
45
CONCLUZII
Fondurile europene oferă României o oportunitate unică de dezvoltare a potenţialului sau

de creştere şi de accelerare a procesului de catching-up. Fondurile europene post-aderare alocate
României - dacă vor fi utilizate integral - reprezintă o injecţie anuală de resurse de 3-5 procente din
PIB în intervalul 2007 - 2014.
Ţările care au aderat la UE în 2004 au avut rezultate mixte. De exemplu, Cehia si Polonia au
avut o evoluţie foarte modestă iniţial, cererile pentru plăţi intermediare în 2005 reprezentând mai
puţin de 5 procente din angajamentele aferente perioadei 2004-2006. Slovenia, Estonia si Ungaria
se descurcă bine; în schimb, Sloveniei i-a luat un an dupa aderare până a început să atragă fonduri
structurale. Structura lor organizaţională şi procedurile de accesare a acestor fonduri erau pur şi
simplu prea complicate pentru a fi eficiente. Dupa modificarea sistemului la începutul lui 2005,
Slovenia a devenit cea mai performantă dintre tările nou integrate în ceea ce priveşte atragerea de
fonduri UE.
Lecţii pentru România. Cum va evita România problemele cu care s-au confruntat ţările care
au aderat recent? Cum se întâmplă cu majoritatea lucrurilor în viaţă, răspunsul nu este simplu.
Cerinţele generale pentru administrarea fondurilor UE sunt definite prin reglementările UE, dar
tările sunt libere să găsească propriile soluţii în concordanţă cu aceste reglementări. Până în
prezent, s-au identificat două modele în rândul noilor state membre: ţările baltice, care au polarizat
administrarea fondurilor UE în jurul Ministerului de Finanţe care acţionează atât ca autoritate de
plată, cât şi ca autoritate de management, şi ţările Europei Centrale care se bazează pe sisteme-
cadru mai puţin centralizate, în care autorităţile de plată şi de management funcţionează în
structura unor instituţii separate (autoritatea de plată este întotdeauna în cadrul Ministerului de
Finante).
Este greu de spus care dintre modele este mai eficient: liderii procesului de absorbţie -
Slovenia şi Estonia - reprezintă modele diferite. Cu toate acestea, sunt două lecţii generale: prima
arată că iniţial sistemele-cadru erau supra-reglementate, de obicei cu scopul de a preveni utilizarea
necorespunzătoare a fondurilor europene, iar a doua arată că procesul de absorbţie este susţinut
de o autoritate centrală de management puternică. Într-adevăr, unele ţări par a-şi fi însuşit aceste
lecţii. De exemplu, la sfârşitul lui 2005, Polonia a creat un minister al dezvoltării regionale pentru a
întări supravegherea fondurilor ce iniţial fuseseră alocate diferitelor ministere, accelerând astfel
procesul de absorbţie. Angajamentul politic de asemenea a contat. În Slovenia - după evoluţiile
lente de la început - procedurile au fost simplificate, iar primul-ministru a început să se întâlnească
periodic cu responsabilii pentru implementarea proiectelor, cu scopul de a garanta progresul
acestui proces.
România este o ţară mare, cu disparitaţi regionale serioase, ceea ce reclamă un anume grad
de descentralizare. Totuşi, cel puţin în faza iniţială, România a creat autorităţi de gestionare a
fondurilor prin autorităţile de management, autorităţile de plată şi organismele intermediare care
stabilesc cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea fondurilor
structurale.
Însă implementarea proiectele UE şi asigurarea folosirii corespunzătoare a fondurilor

publice nu ţine numai de descentralizarea sistemelor, ţine şi de capacitatea financiară de susţinere
a proiectelor, ceea ce ridică o problemă datorită neputinţei de a putea susţine financiar cota de
46
cofinantare . În plus, se impune dezvoltarea capacităţii de consultanţă - mai mult în sectorul privat -
pentru elaborarea studiilor de fezabilitate şi tehnice aferente proiectelor finanţate de UE.
Totuşi putem spune că România a facut progrese pe majoritatea fronturilor, dacă nu chiar
pe toate. Numai ca acest efort îşi arată roadele pe termen lung şi necesită perseverenţă şi răbdare:
susţinerea permanentă din punct de vedere politic a autorităţilor cu atribuţii în domeniu şi
menţinerea acestora în funcţie, independent de schimbările politice.
Numai în aceste condiţii, experienţa acumulată la nivel instituţional va contribui la operarea

corecţiilor, care se vor impune în mod inevitabil, deoarece încercările şi erorile vor arăta ce este
eficient şi ce nu pentru România în procesul de absorbţie a fondurilor UE.
47
BIBLIOGRAFIE
1.Bache, Ian ; George, Stephen - Politics in the European Union. 2nd Ed. Oxford: OxfordUniversity
Press, 2006;
2.Dinu, Marin ; Socol, Cristian - Fundamentarea şi coordonarea politicilor economice în

Uniunea Europeană. Bucureşti : Editura Economică, 2006;
3.Gareis, R - Management in the Project-oriented Society, în PMI Research Conference, 2002;
4.Pascariu, Gabriel ; Stănculescu, Manuela - Politica de coeziune a UE şi dezvoltarea

economică şi socială la nivel regional în Romania=EU cohesion policy and Romania's
regional economic and social development. Bucureşti : Institutul European din România,
2003;
5.Uniunea Europeană – Fondurile Structurale, Politica de Coeziune Economică şi Socială

(Politica Regională), Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, (www.europa.eu.int; www.fonduri-
structurale.ro , www.mdlpl.ro , www.madr.ro, );
6.Regulamentul Nr 1080/2006 al Parlamentului European si Consiliului privind Fondul European de

Dezvoltare Regională. (www.fonduri-structurale.ro);
7.Regulamentul Nr 1083/2006 al Parlamentului European şi Consiliului privind

prevederile generale ale Fondului European de Dezvoltare Regionala, Fondului SocialEuropean şi
Fondului de Coeziune. (www.fonduri-structurale.ro);
8.Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013. (www.inforegio.ro);
9. Programul Operaţional Regional 2007-2013 (www.inforegio.ro);
10.H.G. nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea,

implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, cu modificările şi completările
ulterioare.;
11.Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi

completările ulterioare;
48

Fonduri Structurale Privite Prin Ochii UE-50p PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fonduri Structurale Privite Prin Ochii UE-50p PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

CAPITOLUL I. FONDURILE STRUCTURALE. CONTEXTUL EUROPEAN ŞI

1.1.2 Ce sunt Fondurile Structurale? Instrumentele Structurale

1.2 Etape, condiţii şi documente pentru accesarea unei finanţări…………………............................ 13

1.3 Propuneri pentru un model de dezvoltare româneascã

CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ MODEL CERERE DE FINANŢARE PENTRU

În condiţiile actuale, în care economia românească se confruntă încă cu probleme

În vederea asigurării fondurilor necesare implementarii acestor strategii, România, ca stat

Principalele obiective avute în vedere de Uniunea Europeană prin acordarea asistenţei

Astfel aceste obiective contribuie în permanenţă la realizarea coeziunii economice şi

Lucrarea de faţă îşi propune o incursiune în ceea ce reprezintă fondurile structurale

FONDURILE STRUCTURALE. CONTEXTUL EUROPEAN

ŞI NAŢIONAL AL FINANŢĂRILOR ÎN PERIOADA POST ADERARE.

1.1.1 Contextul European şi naţional.

Uniunea Europeană funcţionează pe baza unor intervale de programare de câte 7 ani.

Conexiunile strategice arată:

Orientările Integrate Strategia Strategiile Perspectiva

ale UE pentru de Dezvoltare Sectoriale ale UE Europeana de

de Reforma Planul NaŃional NaŃional de

Strategii Conceptul Strategic

Regionale/ Sectoriale de Dezvoltare SpaŃiala

• Instrumentele Structurale - generalităţi

Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele

Instrumentele structurale cuprind: Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social

Programe post aderare /Fonduri structurale vs. Programe de pre aderare

PHARE – Coeziune Economică şi socială Fondul European de Dezvoltare Regională

Fondul European Social

PHARE – Cooperare transfrontalieră Obiectivul Cooperare teritorială europeană –

Fondul European de Dezvoltare Regională

ISPA Fondul de Coeziune

SAPARD Fondul European pentru Agricultură şi

• Fondul European de Dezvoltare Regională

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) finanţează reducerea disparităţilor

o inovare, cercetare si dezvoltare tehnologică

Pentru perioada următoare, FEDR este reglementat prin Regulamentul nr.1080/2006 al

Fondul Social European

promovarea includerii sociale şi a şanselor egale pentru toţi;

Pentru perioada următoare, FC este reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al

Rezumând, obiectivele şi instrumentele financiare pentru perioada de programare 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Principiile asistenţei financiare nerambursabile

Principiile care stau la baza gestionării şi utilizării instrumentelor structurale, stipulate în

• Complementaritate, coerenţă, consistenţă, coordonare

• Complementaritate, coerenţă consistenţă, coordonare

Comisia Europeana şi SM trebuie să se asigure că fondurile vor fi folosite în conformitate

Acţiunea comună a UE şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază

• Implementare la nivel teritorial

Implementarea programelor operaţionale se realizează în responsabilitatea SM, la nivelul

Intervenţiile respectă sistemul instituţional al statului membru şi managementul este

Statele Membre şi Comisia împart responsabilitatea pentru buget şi control.

Operaţiunile finanţate de Fondurile Structurale trebuie să fie în conformitate cu

Obiectivele fondurilor trebuie să se înscrie în cadrul dezvoltării durabile şi al promovării

COMITETUL NATIONAL DE COORDONARE - IS

AM POS AM POS AM POS AM PO AM POS AM PO

“Cresterea Transport Mediu Regional Dezvoltarea Asistenta tehnica

La nivelul României, sub obiectivul Convergenţă, s-au elaborat 7 programe operaţionale

La nivelul obiectivului Cooperare europeană teritorială, s-au definitivat următoarele

PO pentru cooperare transfrontalieră, care se împart în:

- PO pentru graniţa internă, care vor fi finanţate din FEDR

PO pentru cooperare transnaţională, care vor fi finanţate de FEDR.

PO pentru cooperare inter-regională (finanţat din FEDR)

PROGRAM OPERAŢIONAL INSTRUMENT

Cooperare transfrontalieră FEDR + IPA + ENPI