319

9.2 OPERATIA DE FREZARE

Fig.9.68

Prin definiţie frezarea reprezintă procesul de aşchiere realizat cu o sculă care execută
ca miscare principală o mişcare de rotaţie iar semifabricatul mişcarea secundară de avans.
Mişcarea de avans poate fi lineară, circulară, elicoidală sau după o anumită lege. În
majoritatea cazurilor scula execută doar mişcarea de rotaţie iar piesa-semifabricat execută
mişcarea de avans. Sunt însa şi masini, în general pentru prelucrarea pieselor mari şi
deosebit de grele, pe care s-a optat pentru varianta constructivă a prelucrarii cu piesa-
semifabricat în poziţie fixă iar scula să execute ambele miscari de aşchiere.
Prelucrarea prin frezare este unul din cele mai utilizate procedee de aşchiere fiind
întrecut doar de strunjire. Parametrii tehnici şi economici sunt însă cei mai favorabili
deoarece, în general, productivitatea volumului de material dislocat este mai mare iar
consumul energetic specific pentru unitatea de volum de material detaşat, este cel mai
 320

redus. Productivitatea se datorează atât faptului că aşchierea se realizează cu scule multităiş

cât şi faptului că parametrii de aşchiere sunt intensivi. Consumurile energetice specifice
sunt cele mai reduse deoarece aşchierea se caracterizează prin parametrii deosebit de
intensivi.
Principalele moduri de frezare sunt: 1-frezare plană, 2-frezare prag, 3-frezare profil,
4-frezare cavitate, 5-frezare caneluri, 6-strunjire prin frezare, 7-frezare filet, 8-debitare, 9-
frezare cu avans ridicat, 10-frezare suprafeţe frontale, 11-frezare unghiulara, 12-frezare prin
interpolare elicoidală, 13-frezare prin interpolare circulară, 14-frezare toroidală- Fig.9.69

Fig.9.69
 321

SENSUL DE FREZARE

Se cunosc două procedee de frezare: A frezarea în acelaşi sens cu avansul; B frezarea

în sens contrar avansului-Fig.9.76
A B

Fig.9.76

Particularităţi
La frezare în sens contrar avansului grosimea aşchiei creşte de la 0 la valoarea
maximă. Forţele de aşchiere au tendinţa de a smulge piesa de pe masa maşinii-unelte. La
începutul aşchierii există un refuz de aşchiere - hm=0 . Acest refuz conduce la o încovoiere
a plăcuţei care freacă pe suprafaţă. Această frecare conduce la o uzură rapidă a plăcuţei,
uzură mult mai periculoasă decât cea provocată de asşhierea piesei. Plăcuţa are tendinţa să
se frece pe suprafaţa ecruisată de dintele precedent, cresc temperaturile de aşchiere. De fapt
pentru piese cu pereţii groşi, piese turnate, există riscul de ecruisare al materialului de
prelucrat.
La frezarea în acelaşi sens cu avansul placuţa începe să aşchieze cu o grosime
maximă, se reduce riscul de ecruisare şi temperaturile rezultate în urma procesului de
aşchiere sunt mult mai diminuate. Există riscul de spargere al placuţei, aşchierea
realizându-se cu şoc. Forţele de aşchiere au tendinţa să fixeze piesele pe masa maşinii de
frezat. De preferet adâncimi mici de aşchiere, piese cu pereţi subţiri. Maşina-unealtă trebuie
să fie echipată cu un sistem de preluare al jocului. Modul acesta e recomandat pentru
materiale uşor ecruisabile.
 322

EXEMPLE DE SCULE ŞI SUPRAFEŢE PRELUCRATE

1-Frezare plană, 2-frezare plană, oglindă, 3-frezare şanfren, 4-frezare plană cu intermitenţă,
5-frezare cu freză cu coadă, 6-frezare suprafeţe cilindrice.

Fig.9.77
 323

1-Frezare prag, 2-frezare plană, 3-frezare piese cu pereţi subţiri, 4-frezare canal,
5-frezare prin interpolare circulară.

Fig.9.78
 324

Freze cu plăcuţe circulare

Fig.9.79
 325

Freze disc
1-Joc de freze, 2-frezare pe plafon, 3-frezare circulară, 4-frezare prag, 5-frezare
plană, 6-frezare canal, 7-debitare, 8-freză disc cu doua tăişuri duble.

Fig.9.80
 326

Freze cu capul sferic pentru frezarea matriţelor

1-Frezare profil, 2-frezare în pantă, 3-frezare prin interpolare circulară, 4-frezare

canal în plin.

Fig.9.81
 327

Freze cilindrice cu două tăişuri

1-Frezare cilindro-frontală preponderent lateral, 2-frezare contur suprafaţă cilindrică,
3-frezare canal, 4-frezare cilindrică interioară prin interpolare circulară.

Fig.9.82
 328

Freze AUTO pentru degroşare şi finisare

Fig.9.83
 329

Freze realizate integral din CM

Fig.9.84
 330

EXEMPLE DE MASINI-UNELTE DE FREZAT

Freza universală HURON tip NU5

Deplasare pe axele xyz: 1300x700x500 mm
Dimensiunile mesei 1635x460 mm

Fig.9.85
 331

Maşina MAZAK – CNC pentru frezat matriţe

Fig.9.86
 332

Centru de prelucrare MAZAK tip INTEGREX

Fig.9.87

Exemple de piese prelucrate pe maşina tip INTEGREX

Fig.9.88
333