Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fig.9.68
Prin definiţie frezarea reprezintă procesul de aşchiere realizat cu o sculă care execută
ca miscare principală o mişcare de rotaţie iar semifabricatul mişcarea secundară de avans.
Mişcarea de avans poate fi lineară, circulară, elicoidală sau după o anumită lege. În
majoritatea cazurilor scula execută doar mişcarea de rotaţie iar piesa-semifabricat execută
mişcarea de avans. Sunt însa şi masini, în general pentru prelucrarea pieselor mari şi
deosebit de grele, pe care s-a optat pentru varianta constructivă a prelucrarii cu piesa-
semifabricat în poziţie fixă iar scula să execute ambele miscari de aşchiere.
Prelucrarea prin frezare este unul din cele mai utilizate procedee de aşchiere fiind
întrecut doar de strunjire. Parametrii tehnici şi economici sunt însă cei mai favorabili
deoarece, în general, productivitatea volumului de material dislocat este mai mare iar
consumul energetic specific pentru unitatea de volum de material detaşat, este cel mai
320
Fig.9.69
321
SENSUL DE FREZARE
Fig.9.76
Particularităţi
La frezare în sens contrar avansului grosimea aşchiei creşte de la 0 la valoarea
maximă. Forţele de aşchiere au tendinţa de a smulge piesa de pe masa maşinii-unelte. La
începutul aşchierii există un refuz de aşchiere - hm=0 . Acest refuz conduce la o încovoiere
a plăcuţei care freacă pe suprafaţă. Această frecare conduce la o uzură rapidă a plăcuţei,
uzură mult mai periculoasă decât cea provocată de asşhierea piesei. Plăcuţa are tendinţa să
se frece pe suprafaţa ecruisată de dintele precedent, cresc temperaturile de aşchiere. De fapt
pentru piese cu pereţii groşi, piese turnate, există riscul de ecruisare al materialului de
prelucrat.
La frezarea în acelaşi sens cu avansul placuţa începe să aşchieze cu o grosime
maximă, se reduce riscul de ecruisare şi temperaturile rezultate în urma procesului de
aşchiere sunt mult mai diminuate. Există riscul de spargere al placuţei, aşchierea
realizându-se cu şoc. Forţele de aşchiere au tendinţa să fixeze piesele pe masa maşinii de
frezat. De preferet adâncimi mici de aşchiere, piese cu pereţi subţiri. Maşina-unealtă trebuie
să fie echipată cu un sistem de preluare al jocului. Modul acesta e recomandat pentru
materiale uşor ecruisabile.
322
Fig.9.77
323
1-Frezare prag, 2-frezare plană, 3-frezare piese cu pereţi subţiri, 4-frezare canal,
5-frezare prin interpolare circulară.
Fig.9.78
324
Fig.9.79
325
Freze disc
1-Joc de freze, 2-frezare pe plafon, 3-frezare circulară, 4-frezare prag, 5-frezare
plană, 6-frezare canal, 7-debitare, 8-freză disc cu doua tăişuri duble.
Fig.9.80
326
Fig.9.81
327
Fig.9.82
328
Fig.9.83
329
Fig.9.84
330
Fig.9.85
331
Fig.9.86
332
Fig.9.87
Fig.9.88
333