TOPOGRAFIA, MORFOLOGIA ŞI STRUCTURA

CORPULUI UMAN

ORGANIZAREA GENERALĂ A 6. Regiunea anterioară a gâtului este

formată din următoarele, cu o EXCEPŢIE:
CORPULUI OMENESC a. trahee;
b. laringe;
c. vertebre;
d. muşchi;
COMPLEMENT SIMPLU e. fascii.

7. Regiunea gâtului se mai numeşte şi

1. În corpul omenesc, celulele şi ţesuturile regiunea:
formează: a. cervicală;
a. organe; b. toracală;
b. aparate; c. craniană;
c. sisteme; d. facială;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. nici un răspuns nu este corect.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
8. Trunchiul este format din:
2. Dintre viscere fac parte următoarele, cu a. torace;
o EXCEPŢIE: b. abdomen;
a. nasul; c. pelvis;
b. ficatul; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. inima; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. stomacul;
e. rinichiul. 9. În interiorul trunchiului se găsesc
cavităţile:
3. Aparatul locomotor se caracterizează a. toracică;
prin următoarele, cu o EXCEPŢIE: b. pelviană;
a. este alcătuit din oase; c. abdominală;
b. este alcătuit din articulaţii; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. are rol în respiraţie; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. este alcătuit din muşchi;
e. are rol în locomoţie. 10. Cavitatea toracică este separată de cea
abdominală prin:
4. Corpul uman este alcătuit din: a. coaste;
a. cap; b. diafragmă;
b. gât; c. plămâni;
c. trunchi; d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b;
d. membre; e. nici un răspuns nu este corect.
e. toate răspunsurile sunt corecte.
11. Pereţii trunchiului sunt formaţi din
5. Capul se caracterizează prin: următoarele elemente, cu o EXCEPŢIE:
a. este format din partea craniană, care a. muşchi;
corespunde viscerocraniului; b. fascii;
b. este format din partea facială, care c. viscere;
corespunde feţei; d. oase;
c. se leagă de trunchi prin membrul superior; e. articulaţii.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.

1
12. Spatele este format de către peretele
posterior al:
a. toracelui;
b. abdomenului;
c. gâtului;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
13. Membrele se caracterizează prin:
a. cele superioare se leagă de trunchi prin
centura pelviană;
b. membrul superior prezintă trei segmente:
braţ, antebraţ şi degete;
c. cele inferioare se leagă de trunchi prin
centura scapulară;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
14. Planul sagital împarte corpul în două
părţi:
a. dreaptă şi stângă;
b. superioară şi inferioară;
c. cranială şi caudală;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
15. Planul medio-sagital are următoarele
caracteristici:
a. trece prin mijlocul corpului;
b. este un plan median;
c. împarte corpul în două jumătăţi simetrice;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
16. Planul frontal:
a. este perpendicular pe frunte;
b. împarte corpul într-o parte anterioară şi una
posterioară;
c. împarte corpul în două părţi simetrice;
d. este un plan orizontal;
e. nici un răspuns nu este corect.
17. Planul transversal:
a. este un plan frontal;
b. este planul simetriei bilaterale;
c. este un plan orizontal;
d. împarte corpul în două jumătăţi simetrice;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
18. La nivelul membrelor se folosesc
termenii:
a. proximal, mai apropiat de centură;
b. distal, mai depărtat de centură;
c. superficial;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
2
19. La antebraţ se folosesc termenii:
a. radial, în loc de medial;
b. ulnar, în loc de lateral;
c. fibular, în loc de lateral;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
20. La gambă se folosesc termenii:
a. fibular, în loc de lateral;
b. tibial, în loc de medial;
c. profund;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
21. La mână se folosesc termenii:
a. volar, pentru formaţiunile palmei;
b. palmar, pentru formaţiunile palmei;
c. axilar;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
22. La picior se folosesc termenii:
a. plantar, pentru formaţiunile din talpa
piciorului;
b. dorsal, pentru formaţiunile superioare ale
labei piciorului;
c. volar, pentru formaţiunile superioare ale
labei piciorului;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
23. Planul frontal:
a. merge paralel cu fruntea;
b. împarte corpul într-o parte anterioară şi
una dorsală;
c. trece prin axul sagital;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
24. Planul transversal:
a. este un plan sagital;
b. este numit si planul metameriei corpului;
c. împarte corpul în două părţi asimetrice;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
25. Planul medio-sagital:
a. este planul simetriei bilaterale;
b. este un plan median;
c. trece prin mijlocul corpului, împărţindu-l în
două jumătaţi asimetrice;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
26. Exemple de sisteme:
a. nervos; 3. Exemple de sisteme:
b. endocrin; 1. digestiv;
c. excretor; 2. nervos;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. cardiovascular;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 4. endocrin.

27. Exemple de aparate: 4. Exemple de sisteme:

a. digestiv; 1. muscular;
b. respirator; 2. excretor;
c. genital; 3. digestiv;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. limfatic.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
5. Segmentele corpului uman sunt:
28. Regiunea anterioară a gâtului conţine 1. capul;
următoarele viscere, cu o EXCEPŢIE: 2. gâtul;
a. traheea; 3. membrele;
b. paratiroidele; 4. abdomenul.
c. esofagul;
d. tiroida; 6. Capul este alcătuit din:
e. timusul. 1. cutia craniană;
2. neurocraniu;
29. Trunchiul este format din: 3. viscerocraniu;
a. torace; 4. faţă.
b. membrele superioare;
c. cap; 7. Trunchiul este format din:
d. toate răspunsurile sunt corecte; 1. cap;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 2. torace;
3. membre;
30. Subdiviziunile cavităţii abdominale 4. pelvis.
sunt următoarele, cu o EXCEPŢIE:
a. epigastru; 8. Trunchiul conţine următoarele cavităţi:
b. hipocondrul stâng; 1. toracică;
c. abdomen lateral stâng; 2. abdominală;
d. mediastin; 3. pelvină;
e. hipocondrul drept. 4. cervicală.

9. Pereţii trunchiului sunt alcătuiţi din:

1. piele;
COMPLEMENT MULTIPLU 2. muşchi;
3. oase;
4. viscere.
1. Se foloseşte termenul de "viscer"
pentru: 10. Membrele superioare se caracterizează
1. stomac; prin:
2. ficat; 1. se leagă de trunchi prin centura scapulară;
3. intestin; 2. prezintă trei segmente;
4. vezica urinară. 3. prezinta un antebraţ;
4. se mai numesc şi membre pelvine.
2. Sistemul locomotor:
1. este format din oase; 11. Membrele superioare sunt formate din:
2. este format din articulaţii; 1. braţ;
3. este format din muşchi; 2. antebraţ;
4. are funcţie de susţinere. 3. mână;
4. centura claviculară.

3
 3. abdomen lateral stâng;
12. Corpul omenesc: 4. abdomen lateral drept.
1. este simetric;
2. este un corp tridimensional;
3. are trei planuri;
4. are trei axe. CELULA
13. Planurile corpului omenesc sunt:
1. sagital;
2. frontal;
3. transversal; COMPLEMENT SIMPLU
4. orizontal.

14. Planul care trece prin mijlocul corpului: 1. Celula este unitatea fundamentală a
1. împarte corpul în doua jumătăţi simetrice; organismelor vii:
2. este un plan median; a. morfologică;
3. este planul simetriei bilaterale; b. genetică;
4. se numeşte plan medio-sagital. c. funcţională;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
15. Planul frontal: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
1. merge paralel cu fruntea;
2. împarte corpul într-o parte anterioară; 2. Celula este capabilă de:
3. împarte corpul într-o parte ventrală; a. metabolism;
4. împarte corpul într-o parte posterioară. b. excitabilitate;
c. creştere;
16. Planul transversal împarte corpul într-o d. diferenţiere;
parte: e. toate răspunsurile sunt corecte.
1. superioară;
2. cranială; 3. Toate celulele organismului provin din:
3. inferioară; a. spermatozoid;
4. caudală. b. zigot;
c. ovul;
17. Pentru membrele superioare se d. toate răspunsurile sunt corecte;
folosesc şi termenii: e. nici un răspuns nu este corect.
1. proximal;
2. radial, în loc de medial; 4. Forma celulelor:
3. distal; a. este legată de funcţia lor;
4. ulnar, în loc de lateral. b. depinde de vârstă;
c. iniţial toate celulele au o formă globuloasă;
18. Pentru membrele inferioare se folosesc d. toate răspunsurile sunt corecte;
şi termenii: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
1. proximal, mai depărtat de centură;
2. fibular, în loc de lateral; 5. Celulele pot avea următoarele forme:
3. distal, mai apropiat de centură; a. sferică;
4. tibial, în loc de medial. b. ovoidală;
c. discoidală;
19. La mână se folosesc termenii: d. toate răspunsurile sunt corecte;
1. volar; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
2. profund;
3. superficial; 6. Celulele pot avea următoarele forme:
4. palmar. a. turtită;
b. cubică;
20. Subdiviziunile cavităţii abdominale c. cilindrică;
sunt următoarele: d. fusiformă;
1. hipocondrul stâng; e. toate răspunsurile sunt corecte.
2. hipocondrul drept;
4

7. Dimensiunea celulelor:
a. majoritatea celulelor au între 200- 300 µ;
b. hematiile au 20-70 µ;
c. ovulul are 150- 200 µ;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
8. În alcatuirea celulei se disting trei părţi
componente:
a. membrana;
b. organitele comune;
c. oganitele specifice;
d. apa;
e. nucleolii.
9. Membrana celulară se caracterizează
prin următoarele, cu o EXCEPŢIE:
a. se mai numeşte membrană plasmatică;
b. se mai numeşte plasmalemă;
c. înconjoară celula;
d. are în structura sa ADN;
e. separă structurile interne ale celulei de
mediul extracelular.
10. Membrana celulară are o structură:
a. trilaminată;
b. monolaminată;
c. unică fosfolipidică;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
11. La unele celule din plasmalemă se
diferenţiază:
a. cili;
b. microvili;
c. mitocondrii;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
12. Membrana celulară se caracterizează
prin:
a. nu are permeabilitate selectivă;
b. nu este polarizată electric în repaus;
c. asigură schimburile dintre celulă şi mediul
extern;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
13. Citoplasma se caracterizează prin:
a. este masa celulară extramembranară;
b. este mediul în care se desfăşoară procese
metabolice celulare;
c. are ca fază de dispersie macromoleculele
proteice;
5
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
14. Din punct de vedere funcţional
citoplasma prezintă:
a. hialoplasma;
b. organitele celulare;
c. pori;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
15. Hialoplasma:
a. constituie mediul extern al celulei;
b. este un sistem coloidal;
c. faza dispersată este apa;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
16. Reticulul endoplasmatic se
caracterizează prin:
a. este un sistem canalicular care leagă
plasmalema de stratul extern al
membranei celulare;
b. rol important în metabolismul glicogenului;
c. are rol important în metabolismul proteic;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
17. Reticulul endoplasmatic rugos se
caracterizează prin:
a. se mai numeşte protoplasmă;
b. pe suprafaţa externă are ribozomi;
c. în neuroni formează corpii Nissl;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
18. Ribozomii au următoarele
caracteristici, cu o EXCEPŢIE:
a. se mai numesc granulele lui Paracelsus;
b. sunt organite bogate în ARN;
c. pot fi ataşaţi reticulului endoplasmic;
d. pot fi liberi în citoplasmă;
e. au rol în sinteza proteinilor.
19. Ribozomii:
a. conţin enzime hidrolitice;
b. au enzime oxido- reducătoare;
c. pot fi liberi în citoplasmă;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
20. Aparatul Golgi are următoarele
caracteristici, cu o EXCEPŢIE:
a. este mai dezvoltat în celulele secretoare;
b. este situat în apropierea nucleului;
c. este un sistem membranar format din
proteine specifice;
d. are funcţii legate de procesele de secreţie;
e. are rol în transportul secreţiilor.
21. Mitocondriile se caracterizează prin:
a. au formă de sistem canalicular;
b. au rol în diviziunea celulară;
c. conţin enzime oxido-reducătoare;
d. au o membrană externă plicaturată;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
22. Mitocondriile prezintă următoarele
caracteristici:
a. prezintă cili;
b. conţin sisteme enzimatice cu rol în
respiraţia celulară;
c. realizează fosforilarea oxidativă
(degradarea ADN);
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
23. Mitocondriile:
a. au formă ovală;
b. sediul fosforilării oxidative, cu eliberare
de energie;
c. prezintă o membrană internă plicaturată,
formând creste mitocondriale;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
24. Mitocondriile:
a. lipsesc din fibra musculară striată
scheletică;
b. nu participă la sinteza de ATP;
c. reprezintă sediul sintezei proteice;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
25. Lizozomii se caracterizează prin
următoarele, cu o EXCEPTIE:
a. sunt organite sferice;
b. sunt organite ovoidale;
c. conţin enzime hidrolitice;
d. produc energie celulară;
e. au rol în fagocitoză.
26. Lizozomii se caracterizează prin
următoarele:
a. au rol în digestia intracelulară;
b. sunt mai numeroşi în leucocite;
c. sunt mai numeroşi în hematii;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
6
27. Centrozomul se caracterizează prin:
a. se mai numeşte centrul celular;
b. este situat în apropierea nucleului;
c. formează fusul de diviziune;
d. lipseşte în neuroni;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
28. Organitele specifice sunt reprezentate
prin:
a. miofibrile;
b. neurofibrile;
c. ortofibrile;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
29. Organite specifice sunt următoarele, cu
o EXCEPŢIE:
a. neurofibrilele;
b. corpii Nissl;
c. dictiozomii;
d. corpii tigroizi;
e. miofibrilele.
30. Incluziunile citoplasmatice:
a. au caracter temporar;
b. pot fi granule de melanină;
c. sunt reprezentate prin vitamine;
d. sunt reprezentate prin glicogen;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
31. Nucleul are următoarele caracteristici,
cu o EXCEPŢIE:
a. este component celular fundamental;
b. conţine materialul genetic;
c. are o membrana celulară;
d. are o membrană dublă;
e. transmite informaţia genetică.
32. Organitele specific se găsesc în:
a. fibra musculară striată scheletică;
b. neuron;
c. celula nervoasă;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
33. Membrana nucleului:
a. este dublă cu structură trilaminată;
b. are pori;
c. prin ea se desfăşoară schimburile cu
citoplasma;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

34. Numărul nucleilor:
a. majoritatea celulelor sunt mononucleate;
b. adipocitele sunt binucleate;
c. fibra musculară striată este mononucleată;
d. hematia este polinucleată;
e. nici un răspuns nu este corect.
35. Structural, nucleul prezintă:
a. membrană;
b. carioplasmă;
c. unul sau mai mulţi nucleoli;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
36. Citoplasma nucleară se caracterizează
prin:
a. este dispusă în jurul centrozomului;
b. are un aspect neomogen;
c. se mai numeşte carioplasmă;
d. prezintă o reţea de filamente groase;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
37. Cromatina este constituită din:
a. ADN;
b. ARN;
c. proteine;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
38. Celula asigură desfăşurarea unor
procese de importanţă vitală:
a. schimbul de substanţe cu mediul;
b. transportul de substanţe;
c. generarea de energie;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
39. Însuşirile membranei celulare sunt:
a. permeabilitatea selectivă;
b. excitabilitatea;
c. polarizarea electrică;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
40. Permeabilitatea selectivă:
a. asigură homeostazia celulară;
b. permite trecerea tuturor substanţelor;
c. se face numai cu consum energetic;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
7
41. Transportul transmembranar se poate
realiza:
a. prin procese de difuziune şi osmoză;
b. fără consum de energie;
c. cu consum de energie furnizată de ATP;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
42. Dintre mecanismele care realizează
transportul membranar fac parte:
a. difuziunea;
b. filtrarea;
c. inducţia;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
43. Transportul membranar se poate
realiza prin:
a. pinocitoză;
b. transport asigurat de mitocondrii;
c. transport asigurat de aparatul Golgi;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
44. Transportul transmembranar, în funcţie
de consumul energetic, poate fi:
a. pasiv, care nu necesită energie;
b. activ, care necesită cheltuială energetică
(ARN);
c. semiactiv;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
45. Transportul activ:
a. asigură deplasarea moleculelor împotriva
gradientelor de concentraţie;
b. asigură deplasarea ionilor împotriva
gradientelor de concentraţie;
c. se face cu consum energetic;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
46. Potenţialul de membrană:
a. de o parte şi de alta a membranei se
găsesc cationi difuzibili (Cl-, Na+);
b. de o parte şi de alta a membranei se
găsesc anioni difuzibili (Cl-, K+);
c. anioni nedifuzibili (organici);
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
47. Anionii organici:
a. sunt macromolecule lipidice;
b. se află în citoplasmă;
c. sunt macromolecule glucidice;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
48. În potenţialul de repaus:
a. anionii de Cl- predomină la exterior;
b. anionii de Cl- sunt atraşi de cei proteici;
c.anionii organici de Na+ predomină la
exterior;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
49. În potenţialul de repaus:
a. Na+ este la interior;
b. K+ este la exterior;
c. repartiţia ionilor se face prin pompele ionice;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
50. Termenul de potenţial de repaus
defineşte:
a. o activitate redusă;
b. un potenţial de membrană atunci când la
nivelul acesteia nu se produc impulsuri
electrice;
c. un potential de membrană atunci când la
nivelul acesteia este instalată perioada
refractară;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
51. Pompele ionice:
a. funcţionează activ;
b. expulzează permanent şi rapid Na +;
c. introduc lent K+;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
52. Încărcarea pozitivă a suprafeţei externe
a membranei se datoreşte ionilor de:
a. Na+;
b. Cl- şi Na+;
c. anionilor nedifuzibili (organici);
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
53. Încărcarea negativă a suprafeţei interne
a membranei se datoreşte ionilor de:
a. Na+;
b. K+;
c. Cl- şi Na+;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
8
54. Potenţialul de membrană se datorează:
a. semipermeabilităţii membranei;
b. transportului activ al ionilor;
c. perioadei refractare;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
55. În potenţialul de membrană se
constată:
a. impermeabilitatea membranei celulare
pentru ioni;
b. repartiţia inegală a ionilor pe cele două
feţe ale membranei;
c. formarea unei senzaţii;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
56. Stimulul reprezintă orice variaţie
energetică din mediul înconjurător:
a. mecanică;
b. electrică;
c. termică;
d. chimică;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
57. Potenţialul de acţiune se caracterizează
prin:
a. apariţia unor curenţi locali;
b. este condus din aproape în aproape;
c. poate fi condus saltatoriu;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
58. Potenţialul de acţiune
a. urmează după potenţialul de repaus;
b. constă în variaţii rapide ale potenţialului de
membrană;
c. este urmat de repolarizare;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
59. Excitabilitatea:
a. este o proprietate fundamentală a unor
celulelor vii;
b. este reacţia specifică la acţiunea unor
stimuli;
c. se manifestă prin depolarizarea
membranei;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
60. Depolarizarea:
a. constă în inversarea stării de polarizare
electrică;
b. se caracterizează prin creşterea
permeabilităţii pentru K+;
c. pătrunderea K+, modifică dispunerea
sarcinilor electrice;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
61. Inversarea sarcinilor electrice:
a. durează un timp extrem de scurt;
b. permeabilitatea membranei pentru Na+
scade treptat;
c. se face la distanţă de locul acţiunii
stimulului;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
62. Repolarizarea se caracterizează prin:
a. revenirea la starea de polarizare din
repaus;
b. K+ este transportat la exterior;
c. Na+ este transportat la interior;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
63. Depolarizarea se produce atunci când
stimulul:
a. are valoare prag;
b. depăşeşte valoarea prag;
c. are valoare sub prag;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
64. Conductibilitatea celulară:
a. constă în propagarea undei de
depolarizare de-a lungul citoplasmei;
b. sarcinile electrice negative se comportă ca
un catod;
c. sarcinile electrice negative resping
sarcinile electrice pozitive;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
65. În cazul fibrelor nervoase mielinice:
a. teaca de mielină se comportă ca un
izolator;
b. determină polarizarea la nivelul
strangulaţiilor Ranvier;
c. determină depolarizarea la nivelul
strangulaţiilor Ranvier;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
9
66. La nivelul fibrelor nervoase mielinice:
a. la nivelul strangulaţiilor Ranvier teaca de
mielină este întreruptă;
b. conducerea este saltatorie;
c. conducerea este din aproape în aproape;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
67. Intensitatea minimă a unui excitant
necesară pentru a produce un răspuns se
numeşte:
a. subminimală;
b. supraliminală;
c. prag;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c;
e. nici un răspuns nu este corect.
68. Stimularea repetată cu unii excitanţi
subliminali:
a. poate produce totuşi excitaţie;
b. produce procesul de sumaţie;
c. produce o însumare a modificărilor
repetate de depolarizare;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
69. Un stimul cu intensitate prag:
a. nu produce excitaţie;
b. determină modificarea potenţialului de
membrană;
c. nu produce un răspuns;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c;
e. nici un răspuns nu este corect.
70. Depolarizarea şi conducerea excitaţiei
se desfăşoară după legea:
a. difuziunii;
b. tot sau nimic;
c. osmozei;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c;
e. nici un răspuns nu este corect.
71. Pentru orice stimul care depăşeşte
valoarea prag:
a. conducerea excitaţiei se desfăşoară cu
aceeaşi intensitate cu stimulul prag;
b. conducerea excitaţiei se desfăşoară cu o
intensitate mai mare ca stimulul prag;
c. conducerea excitaţiei se desfăşoară cu o
intensitate mai mică ca stimulul prag;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
 1. autoreglare;
2. autoreproducere;
3. creştere;
4. metabolism.
72. Excitabilitatea depinde de:
a. timpul util; 3. Celulele pot prezenta următoarele forme:
b. timpul necesar unui stimul pentru a 1. stelată;
produce un răspuns; 2. fusiformă;
c. bruscheţea cu care stimulul acţionează 3. cubică;
asupra membranei; 4. turtită.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. 4. Celulele pot prezenta următoarele
dimensiuni:
73. La creşterea lentă a intensităţii 1. media se consideră 30-50 µ;
stimulului: 2. ovulul: 150- 200 µ;
a. membrana se adaptează şi celula nu mai 3. hematia: 3,5 µ.
răspunde printr-o nouă depolarizare; 4. fibra musculara striată: 5-15 cm;
b. intensitatea depolarizării creşte şi ea lent;
c. intensitatea depolarizării este maximă de 5. Prelungirile celulare sunt reprezentate
la început; de către:
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b; 1. pseudopode;
e. nici un răspuns nu este corect. 2. cili;
3. microvili;
74. La nivelul fibrelor nervoase mielinice: 4. ribozomi.
a. potenţialul de acţiune apare oriunde,
datorită proprieţilor izolatoare ale mielinei; 6. Componentele fundamentale ale celulei
b. potenţialul de acţiune apare la nivelul sunt:
ştrangulaţiilor Ranvier; 1. membrana;
c. potenţialul de acţiune se transmite pas cu 2. citoplasma;
pas; 3. nucleul;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. lichidul interstiţial.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
7. Citoplasma:
+ +
75. Pompa ionică de Na \ K : 1. 1.este mediul în care se desfăşoară
a. constă în transportul pasiv al Na+ spre procese metabolice celulare;
exteriorul celulei împotriva gradientului de 2. este masa celulară extramembranară;
concentraţie; 3. este formată din hialoplasmă;
b. se realizează prin osmoză; 4. are ca fază de dispersie macromoleculele
c. funcţionează cu consum de energie proteice.
furnizată de ATP;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 8. Din punct de vedere structural
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. citoplasma prezintă:
1. hialoplasma;
2. pori;
3. dublu strat fosfolipidic;
COMPLEMENT MULTIPLU 4. organitele celulare.

9.Hialoplasma:
1. Celula este unitatea organismelor vii: 1. constituie mediul extern al celulei;
1. morfologică; 2. este un sistem coloidal;
2. funcţională; 3. faza dispersată o constituie apa şi sărurile
3. genetică; minerale;
4. fundamentală. 4. mediul de dispersie este apa.

2. Celula este capabilă de: 10. Mitocondriile se caracterizează prin:

1. sunt organite celulare;
10
2. au forma de sistem canalicular;
3. conţin enzime oxido-reducătoare;
4. au un perete cu structura trilaminata.
11. Mitocondriile prezintă următoarele
caracteristici:
1. prezintă cili;
2. conţin sisteme enzimatice cu rol în
respiraţia celulară;
3. realizează fosforilarea oxidativă
(degradarea ADN);
4. produc energie.
12. Mitocondriile:
1. au formă rotundă;
2. au ADN mitocondrial;
3. sediul fosforilării oxidative, cu eliberare de
energie;
4. rol in biosinteza proteinelor.
13. Reticulul endoplasmatic se
caracterizează prin:
1. este un sistem canalicular care leagă
plasmalema de altă celulă;
2. este o reţea de tubuli şi vezicule;
3. are rol important în metabolismul proteic;
4. poate fi neted.
14. Reticulul endoplasmatic rugos se
caracterizează prin:
1. în neuroni formează corpii tigroizi;
2. pe suprafaţa externă are ribozomi;
3. în neuroni formează corpusculii Nissl;
4. se mai numeşte şi granulele lui Palade.
15. Ribozomii au următoarele
caracteristici:
1. sunt organite bogate în ARN;
2. pot fi ataşaţi reticulului endoplasmic;
3. pot fi liberi în citoplasmă;
4. au rol în sinteza proteinelor.
16. Aparatul Golgi are următoarele
caracteristici:
1. este mai dezvoltat în celulele secretoare;
2. este situat în apropierea nucleului;
3. are funcţii legate de procesele de secreţie;
4. are rol în transportul secreţiilor.
17. Lizozomii se caracterizează prin
următoarele:
1. sunt organite sferice;
2. sunt organite ovoidale;
3. contin enzime hidrolitice
4. au rol în fagocitoză.
11
18. Lizozomii se caracterizează prin
următoarele:
1. au rol în digestia intracelulară;
2. sunt mai numeroşi în hematii;
3. sunt mai numeroşi în trombocite;
4. sunt mai numeroşi în leucocite.
19. Centrozomul se caracterizează prin:
1. se mai numeşte centrul celular;
2. este situat în apropierea nucleului;
3. formează fusul de diviziune;
4. lipseşte în neuron.
20. Organitele specifice sunt reprezentate
prin:
1. miofibrile;
2. ortofibrile;
3. neurofibrile;
4. protofibrile.
21. Incluziunile citoplasmatice:
1. au caracter temporar;
2. pot fi granule de melanină;
3. sunt reprezentate prin vitamine;
4. sunt reprezentate prin glicogen.
22. Membrana celulară se caracterizează
prin următoarele:
1. se mai numeşte membrană plasmatică;
2. se mai numeşte plasmalemă;
3. înconjoară celula;
4. separă structurile interne ale celulei de
mediul înconjurător.
23. Membrana celulară are o structură:
1. trilaminată;
2. monolaminată;
3. formată din trei straturi (extern, mijlociu şi
intern);
4. neprecizată.
24. Ultrastructura membranei celulare
constă în:
1. dublu strat fosfolipidic;
2. proteine globulare;
3. colesterol;
4. polilipide.
25. Membrana celulară se caracterizează
prin:
1. are permeabilitate selectivă;
2. b. nu este polarizată electric în repaus;
3. asigură schimburile dintre celulă şi mediul
extern;
4. nu conţine proteine.
26. Nucleul are următoarele caracteristici:
1. nu este component celular fundamental;
2. conţine materialul genetic;
3. are o membrana celulară;
4. are o membrană dublă.
27. Membrana nucleului:
1. derivă din centrozom;
2. are pori;
3. separă nucleul de exteriorul celulei;
4. prin ea se desfăşoară schimburile cu
citoplasma.
28. Numărul nucleilor:
1. majoritatea celulelor sunt mononucleate;
2. adipocitele sunt binucleate;
3. fibra musculară striată este polinucleată;
4. hematia este polinucleată.
29. Structural, nucleul prezintă:
1. membrană;
2. citoplasmă celulară;
3. unul sau mai mulţi nucleoli;
4. centrozom.
30. Citoplasma nucleară se caracterizează
prin:
1. este dispusă în jurul centrozomului;
2. are un aspect omogen;
3. prezinta o reţea de filamente groase;
4. se mai numeşte carioplasmă.
31. Cromatina este constituită din:
1. ADN;
2. ARN;
3. proteine;
4. ribozomi.
32. Celula asigură desfăşurarea unor
procese de importanţă vitală:
1. schimbul de substanţe cu mediul;
2. transportul de substanţe;
3. excitabilitatea;
4. formarea senzaţiilor.
33. Însuşirile membranei celulare sunt:
1. permeabilitatea selectivă;
2. excitabilitatea;
3. polarizarea electrică;
4. reînnoirea periodică.
34. Transportul transmembranar se poate
realiza:
1. prin procese fizice de difuziune;
2. numai fără consum de energie;
3. cu consum de energie furnizată de ATP;
4. cu energia furnizată de lizozomi.
12
35. Dintre mecanismele care realizează
transportul membranar fac parte:
1. difuziunea;
2. filtrarea;
3. inducţia;
4. pinocitoza.
36. Transportul membranar se poate
realiza prin:
1. pinocitoză;
2. transport asigurat de mitocondrii;
3. transport asigurat de aparatul Golgi;
4. vezicule de adrenalină.
37. Transportul transmembranar, în funcţie
de consumul energetic, poate fi:
1. pasiv, care nu necesită energie;
2. semiactiv;
3. hiperactiv;
4. activ, care necesită cheltuială energetică
(ATP).
38. Transportul activ:
1. asigură deplasarea moleculelor împotriva
gradientelor de concentraţie;
2. asigură deplasarea ionilor împotriva
gradientelor de concentraţie;
3. se face cu consum energetic;
4. energia necesată provine din ARN.
39. Potenţialul de membrană:
1. de o parte şi de alta a membranei se
găsesc cationi difuzibili (Na+);
2. de o parte şi de alta a membranei se
găsesc anioni difuzibili (Cl-);
3. anioni nedifuzibili (organici);
4. de o parte şi de alta a membranei se
găsesc cationi difuzibili (K+).
40. Anionii organici:
1. sunt macromolecule protidice;
2. sunt macromolecule glucidice;
3. sunt macromolecule lipidice;
4. se află în citoplasmă.
41. În potenţialul de repaus:
1. anionii de Cl- predomină la exterior;
2. anionii difuzibili Na+ şi K+ predomină la
interior;
3. anionii organici sunt localizaţi la exterior;
4. anionii de Cl- sunt respinşi de cei proteici.
42. În potenţialul de repaus:
1. Na+ este la exerior;
2. K + este la interior;
3. repartiţia ionilor se face prin pompele
ionice;
4. Cl- predomină la interior.
43. Termenul de potenţial de repaus
defineşte:
1. dispunerea sarcinilor electrice pozitive la
exterior;
2. un potenţial de membrană atunci când la
nivelul acesteia se produc impulsuri
electrice;
3. dispunerea sarcinilor electrice negative la
interior;
4. un potential de membrană atunci când la
nivelul acesteia este instalată perioada
refractară.
44. Pompele ionice:
1. funcţionează activ;
2. expulzează permanent şi rapid Na +;
3. introduc lent K+;
4. asigură repartiţia predominant la exterior a
Na+.
45. Potenţialul de acţiune se caracterizează
prin:
1. apariţia unor curenţi locali;
2. poate fi condus din aproape în aproape;
3. poate fi condus saltatoriu;
4. variaţii rapide ale potenţialului de
membrană.
46. Potenţialul de acţiune
1. urmează după potenţialul de repaus;
2. se transmite activ;
3. este urmat de repolarizare;
4. este declanşat de un stimul prag.
47. Excitabilitatea:
1. este o proprietate a celulelor vii ;
2. este reacţia specifică la acţiunea unor
stimuli;
3. se manifestă prin depolarizarea
membranei;
4. fibra musculară netedă nu este excitabilă.
48. La creşterea lentă a intensităţii
stimulului:
1. membrana se adaptează;
2. intensitatea depolarizării creşte şi ea lent;
3. intensitatea depolarizării este maximă de
la început;
13
4. celula nu mai răspunde pritr-o nouă
depolarizare.
ŢESUTURILE
COMPLEMENT SIMPLU.
1. Pe parcursul dezvoltării ontogenetice se
desfăşoară:
a. o evoluţie cantitativă;
b. creşterea numărului de celule;
c. o evoluţie cantitativă;
d. histogeneza;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
2. Histogeneza este procesul de:
a. diferenţiere a celulelor;
b. specialzare a celulelor;
c. formare a organelor;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
3. Ţesutul este o grupare de celule:
a. unite printr-o substanţă intercelulară;
b. care au aceeaşi structură;
c. care au aceeaşi funcţie;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
4. Organogeneza:
a. este procesul de asamblare a ţesuturilor în
organe;
b. urmează după histogeneză;
c. este procesul de diferenţiere a celulelor;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
5. Ţesutul epitelial:
a. este format din unul sau mai multe straturi
de celule;
b. formează dermul;
c. căptuşeşte la exterior organele interne;
d. formează submucoasa organelor cavitare;
e. sunt corecte răspunsurile b şi c.
6. Celulele epiteliale pot fi:
a. cubice;
b. legate între ele printr-o substanţă
gelatinoasă;
c. tubulare; a. bronhiolelor;
d. cilindrice goale; b. faringiene;
e. toate răspunsurile sunt corecte. c. duodenale;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

14. Epiteliile cilindrice simple se

7. Epiteliile formează: caracterizează prin:
a. epidermul; a. au celule cu cili;
b. dermul; b. au celule cu microvili;
c. hipodermul; c. au rol de epiteliu absorbant;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi

8. Din punct de vedere funţional epiteliile 15. După forma celulelor, epiteliile
pot fi: stratificate pot fi:
a. de acoperire; a. pavimentoase;
b. glandulare; b. cubice;
c. senzoriale; c. pseudostratificate;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

9. Epiteliile de acoperire, după numărul 16. Epiteliul pavimentos stratificat este

straturilor, pot fi: localizat în mucoasa:
a. simple; a. bucală;
b. unistratificate; b. esofagiană;
c. stratificate; c. epiderm;
d. pseudostratificate; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

10. Epiteliile unistratificate pot fi: 17. Epiteliul cilindric stratificat este
a. pavimentoase; localizat în:
b. cu celule poligonale; a. stomac;
c. cu celule cubice; b. canalele mari de excreţie ale glandelor
d. toate răspunsurile sunt corecte; salivare;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. canalele veziculelor seminale;
d. intestin;
11. Epiteliile pavimentoase simple e. rect.
formează peretele intern al:
a. vaselor sanguine; 18. Canalele excretoare ale glandelor
b. arterelor; endocrine au un epiteliu:
c. venelor; a. pavimentos stratificat;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. cubic simplu;
e. nici un răspuns nu este corect. c. cilindric simplu;
d. pavimentos simplu;
12. Epiteliile pavimentoase pluristratificate e. nici un raspuns nu este corect.
formează peretele intern al:
a. vaselor sanguine; 19. Traheea prezintă un epiteliu de tip:
b. arterelor; a. cilindric simplu;
c. venelor; b. cubic;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. pseudostratificat;
e. nici un răspuns nu este corect. d. pavimentos simplu;
e. pavimentos stratificat.
13. Epiteliile cubice simple intră în
constituţia mucoaselor:
14
20. Epiteliile cubice stratificate se găsesc
în:
a. bronhii;
b. canalele mici de excreţie ale glandelor
salivare;
c. vălul palatin;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
21. Epiteliile de tranziţie:
a. sunt epiteliile la care numărul straturilor
variază în funcţie de gradul de distensie a
organului;
b. intră în constituţia mucoasei ureterelor;
c. intră în constituţia mucoasei vezicii
urinare;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
22. Produşii de secreţie ai glandelor pot fi
eliminaţi în diferite zone ale organismului,
cu o EXCEPŢIE:
a. în afara organismului;
b. în lumenul unor organe;
c. direct în sânge;
d. în celule;
e. la suprafaţa tegumentului
23. Produşii de secreţie ai glandelor
exocrine pot fi eliminaţi în diferite zone ale
organismului,cu o EXCEPTIE:
a. direct în sânge;
b. la exterior;
c. la suprafaţa corpului;
d. în cavitatea 15astric;
e. în cavitatea bucală.
24. Glandele exocrine:
a. se deosebesc între ele prin morfologia lor;
b. nu toate au canal excretor;
c. se deosebesc între ele prin hormonul
secretat;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
25. Glandele endocrine se caracterizează
prin:
a. toate au un canal excretor scurt;
b. nu sunt vascularizate;
c. produsul de secreţie este descărcat în
sânge;
d. toate sunt formate din cordoane celulare;
e. sunt corecte numai răspunsurile c şi d.
26. Epiteliile senzoriale recepţionează:
a. informaţii;
b. stimuli din mediul intern;
15
c. stimuli din mediul extern;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
27. Epiteliile senzoriale intră în structura
segmentelor periferice ale analizatorilor
a. olfactiv;
b. vizual;
c. gustativ;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
28. Ţesutul conjunctiv se caracterizează
prin:
a. are acelaşi aspect în toate varietăţile;
b. nu toate ţesuturile conjunctive au fibre;
c. nu este vascularizat;
d. este variat ca rol funcţional;
e. nici un răspuns nu este corect.
29. Ţesutul conjunctiv are următoarele
caracteristici, cu o EXCEPŢIE:
a. este format din celule conjunctive;
b. este format din fibre conjunctive;
c. este format din substanţă fundamentală;
d. nu este variat ca morfologie;
e. este variat ca rol funcţional.
30. Ţesuturile conjunctive se clasifică în:
a. moi;
b. musculare;
c. nervoase;
d. epiteliale;
e. glandulare.
31. Ţesuturile conjunctive moi au
următoarele varietăţi:
a. cartilaginos;e
b. epitelial;
c. reticulat;
d. glandular;
e. nici un răspuns nu este corect.
32. Ţesutul conjunctiv lax are următoarele
caracteristici, cu o EXCEPŢIE:
a. este forma cea mai raspândită;
b. are rol de apărare;
c. are rol de susţinere;
d. nu prezintă fibre;
e. însoţeşte alte ţesuturi.
33. Ţesutul adipos se întâlneşte în jurul
următoarelor organe
a. ficat;
b. inimă;
c. rinichi;
d. pancreas; 41. Ţesutul osos compact se
e. stomac. caracterizează prin următoarele, cu o
EXCEPŢIE:
34. Ţesutul adipos se găseşte în: a. se mai numeşte ţesut osos haversian;
a. hipoderm; b. formează diafiza oaselor scurte;
b. mezenter; c. formează stratul de la suprafaţa epifizelor;
c. splină; d. formează stratul de la suprafaţa oaselor
d. toate răspunsurile sunt corecte; scurte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. e. formează lamele superficiale ale oaselor
35. Ţesutul fibros se întâlneşte în: late.
a. fascii;
b. tendoane;
c. aponevroze; 42. Ţesutul muscular se caracterizează
d. capsulele unor organe; prin următoarele, cu o EXCEPŢIE:
e. toate răspunsurile sunt corecte. a. este adaptat funcţiei de contracţie;
b. celula 16pecific se numeşte fibră 16pecific;
36. După cantitatea şi varietatea fibrelor, c. specific celulară se numeşte sarcolemă;
cartilajele pot fi: d. citoplasma celulară se numeşte
a. hialine; sarcoplasmă;
b. elastice; e. citoplasma conţine organite 16pecific:
c. fibroase; miofilamentele;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b; 43. După particularităţile miofibrilelor,
ţesutul muscular se împarte în:
37. Cartilajul elastic este întâlnit în; a. neted;
a. epiglotă; b. striat;
b. meniscurile articulare; c. cardiac;
c. cartilajele costale; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. cartilajele de creştere diafizo-epifizare; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

38. Ţesutul osos se prezintă sub 44. Ţesutul muscular striat se

următoarele forme: caracterizează prin următoarele:
a. haversian; a. este format din miofibrile;
b. compact; b. se contractă voluntar;
c. spongios; c. reprezintă 60% din greutatea organismului;
d; trabecular; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e.toate răspunsurile sunt corecte. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

39. În structura celor două tipuri de ţesut
osos se găsesc:
a. aceleaşi elemente;
b. elementele sunt în aceleasi proporţii;
c. elementele sunt în aceleaşi aranjamente;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
45. Ţesutul muscular striat se întâlneşte la
nivelul următoarelor viscere:
a. limbă;
b. faringe;
c. porţiunea inferioară a esofagului;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

40. Ţesuturile osoase sunt alcătuite din:
a. celule osoase;
b. substanţă fundamentală;
c. membrană bazală;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
46. Fibra musculară striată se
caracterizează prin:
a. este alungită;
b. are o formă triunghiulară;
c. are extremitatile ciliate;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

16
47. Fibra musculară striată are următoarele
caracteristici:
a. este multinucleată;
b. are nucleii situaţi periferic;
c. nucleii sunt situaţi central;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
48. Sarcoplasma prezintă:
a. organite comune;
b. mitocondrii;
c. reticul endoplasmatic;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
49. Miofibrilele prezintă următoarele
caracteristici:
a. sunt situate în sarcolemă;
b. sunt elemente contractile;
c. au aspect omogen la microscopul optic;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
50. Miofibrilele:
a. au o asezare la întâmplare;
b. sunt dispuse într-un aranjament
pentagonal;
c. prezintă o alternanţă de discuri clare şi
întunecate;
d. pentagoanele au în centru un miofilament
de actină;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
51. Discurile clare şi întunecate  :
a. sunt situate la acelaşi nivel în toate
miofibrilele;
b. discurile se mai numesc membrane;
c. discurile clare sunt mult mai numeroase
decât întunecate;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
52. Discurile fibrei musculare:
a. sunt mai mari în fibra musculară netedă;
b. dau aspectul striat fibrei musculare striate;
c. dau aspectul striat fibrei musculare netede;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
53. Discurile fibrei musculare:
a. cele clare sunt străbătute de membrana Z;
17
b. cele întunecate sunt străbătute de zona H;
c. segmentul cuprins între două membrane Z
constituie un sarcomer;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
54. Sarcomerul:
a. este unitatea morfologică a miofibrilei;
b. este unitatea funţională a miofibrilei;
c. este cuprins între două membrane H;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
55. Miofibrilele sunt constituite din:
a. miofilamente;
b. miofilamente groase formate din miozină;
c. miofilamente subţiri formate din actină;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
56. Ţesutul striat de tip cardiac se
caracterizează prin:
a. se mai numeşte miocard;
b. miofibrilele nu prezintă alternanţa de benzi
clare şi întunecate;
c. are nucleul dispus periferic;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
57. Fibra cardiacă se caracterizează prin:
a. are un diametru mai mare decât fibra
striată;
b. are o lungime mai mică decât fibra striată;
c. nu are mitocondrii;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
58. Ţesutul muscular neted se
caracterizează prin:
a. intră în constituţia tunicii musculare a
viscerelor;
b. intră în constituţia tunicii musculare a
vaselor;
c. intră în constituţia muşchilor firelor de păr;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
59. Ţesutul muscular neted visceral este
constituit din fibre musculare:
a. omogene;
b. cu contracţie voluntară;
c. cu contracţie comandată de către
scoarţa cerebrală;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

60. Ţesutul muscular neted visceral
formează musculatura:
a. tubului digestiv în întregime;
b. plămânului;
c. a căilor aeriene respiratorii;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
67. Fibra musculară netedă se
caracterizează prin următoarele, cu o
EXCEPŢIE:
a. are un nucleu stelat dispus central;
b. are aspect fusiform;
c. este formată din sarcolema;
d. are sarcoplasma cu organite comune;
e. are sarcoplasma cu organite specifice;

61. Ţesutul muscular neted visceral 68. Sursa de calciu necesar contracţiei se
formează musculatura: găseşte în:
a. tractului genital; a. mitocondrii;
b. arterelor; b. reticulul endoplasmatic;
c. testiculului; c. aparatul Golgi;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

62. Miofibrilele ţesutului muscular neted 69. Ţesutul muscular este alcătuit din:
visceral: a. celule musculare;
a. nu au striaţii transversale; b. fibre musculare;
b. nu sunt organizate în sarcomere; c. neuroni;
c. sunt dispuse paralel între ele, ceea ce le d. toate răspunsurile sunt corecte;
dă aspect striat; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 70. Ţesutul muscular se caracterizează
prin:
63. Ţesutul muscular neted multiunitar: a. răspunde la excitaţii prin contracţii;
a. este format din fibre musculare separate: b. este bogat inervat;
b. se găseşte în iris; c. este bogat vascularizat;
c. are contracţii fine şi limitate; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
71. Ţesutul nervos este constituit din:
64. Muşchii striaţi sunt ataşaţi: a. celule specializate;
a. viscerelor; b. neuroni;
b. oaselor; c. celule gliale;
c. receptorilor; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
72. Ţesutul de acoperire face parte din:
65. Dimensiunea fibrelor musculare este: a. ţesutul epitelial
a. mică la muşchiul cardiac; b. ţesutul conjunctiv
b. mare la muşchiul neted visceral; c.ţesutul muscular
c. mică la muşchiul neted multiunitar; d. ţesutul glandular
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. ţesutul reticulat
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
73. Ţesutul glandular de tip exocrin poate
66. Viteza de contracţie a fibrelor fi:
musculare este: a. tubular
a. rapidă la muşchiul striat; b. pavimentos
b. lentă la muşchiul neted visceral; c. conjunctiv
c. rapidă la muşchiul neted multiunitar; d. haversian
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. fibros
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
74. Ţesutul glandular mixt se găseşte în:
a. pancreas
18
b. adenohipofiză c. unistratificat
c. parotide d. conjuctiv lax
d. paratiroide e. muscular visceral
e. tiroida
82. Sinapsele electrice:
75. Ţesutul epitelial pseudostratificat se a. se întâlnesc între 2 celule de aceleaşi
găseşte în: dimensiuni
a. epiteliul traheal b. celulele sunt alipite în zonele de rezistenţă
b. epiteliul mucoasei bucale electrică minimă
c. mucoasa bronhiolelor c. conducerea este bidirecţională
d. tunica internă a vaselor limfatice d. toate răspunsurile sunt corecte
e. pancreas e. sunt corecte numai răsepunsurile a şi b

76. Ţesutul conjunctiv hialin se găseşte în: 83. Sinapsele electrice se găsesc în:
a. cartilajele costale a. miocard
b. discurile intervertebrale b. placa neuromotorie
c. pavilionul urechii c. muşchi neted
d. ganglionii limfatici d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c
e. tendoane e. toate răspunsurile unt corecte

77. Ţesutul cojunctiv cartilaginos elastic 84. Sistemul osos îndeplineşte

se găseşte în: următoarele funcţii:
a. pavilionul urechii a. mecanică
b. cartilajele traheale b. metabolică
c. meniscurile articulare c. hematopoetică
d. ganglionii limfatici d. sunt corecte răspunsurile a, b,c
e. tendoane e. nici un răspuns corect

78. Ţesutul epitelial unistratificat 85. Osificarea encondrală dă naştere:

pavimentos se găseşte în:
a. tunica internă a vaselor sangvine
b. ovar
c. mucoasa bronhiolelor
d. structura organelor de simţ
e. epidermă
79. Ţesutul osos haversian se găseşte în:
a. diafiza oselor lungi
b. în interiorul oaselor scurte
c. în interiorul epifizelor oaselor lungi
d. în discurile intervertebrale
e. în unele ligamente
a. oaselor bazei craniului
b. oaselor bolţii cutiei craniene
c. mandibulei
d. parţial claviculelor
e. creşterii în grosime a oaselor lungi
86. Tesutul cartilaginos elastic se găseşte
în:
a. epiglotă
b. pavilionul urechii
c. discurile intervertebrale
d. sunt corecte răspunsurile a şi b
e. sunt corecte răspunsurile a şi c

80. Ţesutul pluristratificat pavimentos 87. Tesutul adipos se găseşte în:

nekeratinizat se găseşte în: a. hipoderm
a. epiteliul mucoasei bucale b. tunica medie a arterelor
b. epidermă c. epiderm
c. canalele glandelor exocrine d. tiroidă
d. tunica internă a vaselor sangvine e. toate răspunsurile sunt greşite
e. epiteliul traheal
88. Miofilamentele grose:
81. Uroteliul este un ţesut: a. au diametrul între 50-100 Å
a. pluristratificat de tranziţie b. sunt formate din miozină
b. pseudostratificat c. sunt formate din actină
19
d. sunt solidarizate de membrana Z a. exocrin
e. sunt corecte răspunsurile c şi d b. endocrin
c.haversian
89. Ţesutul epitelial poate fi: d.pavimentos cheratinizat
a. dur e.toate raspunsurile sunt incorecte
b.glandular
c.moale 97. Ţesutul muscular somatic formează:
d.toate raspunsurile sunt corecte a.musculatura limbii
e. niciun raspuns nu este corect b.musculatura stomacului
c.musculatura esofagului în întregime
90. Ţesutul conjunctiv moale poate fi: d.musculatura irisului
a. lax e. miocardul
b.hialin
c.haversian 98. Uroteliul este un epiteliu:
d.fluid a. simplu
e.toate raspunsurile sunt corecte b. pseudostratificat
c.pluristratificat pavimentos
91. Ţesutul conjunctiv semidur poate fi: d.pluristratificat spongios
a. hialin e. pluristratificat de tranziţie
b.reticulat
c. haversian 99. Mucoasa bronhiolelor este formată
d.spongios din :
e.pavimentos a. epiteliul simplu pavimentos
b. epiteliul simplu cilindric ciliat
92. Ţesutul epitelial pseudostratificat c. epiteliul simplu cilindric neciliat
formează: d. epiteliul simplu cubic
a. epiteliul traheal e. epiteliul pseudostratificat
b.mucoasa tubului digestiv
c.canalele glandelor exocrine 100. Ţesutul este format din:
d.uroteliu a. celule nediferenţiate
e.tunica interna a vaselor sanguine b. celule independente
c. celule cu structura diferita
93. Ţesutul conjunctiv reticulat se gaseste d.celule diferenţiate
în: e. celule cu funcţii diferite
a. ganglioni limfatici
b.tunica medie a arterelor
c.epiteliul traheal
d.tunica interna a vaselor COMPLEMENT MULTIPLU
e.uroteliu

94. Ţesutul pavilionului urechii este de tip:

1. Pe parcursul dezvoltării ontogenetice se
a. cartilaginos hialin
desfăşoară:
b.cartilaginos elastic
1. o evoluţie cantitativă;
c. conjunctiv reticulat
2. creşterea numărului de celule;
d. conjunctiv fibros
3. o evoluţie calititativă ;
e. cartilaginos haversian
4. histogeneza;
95. Ţesutul muscular somatic formează:
2. Histogeneza este procesul de:
a. musculatura treimii superioare a esofagului
1. diferenţiere a celulelor;
b. musculatura treimii medie a esofagului
2. formare a organelor;
c. musculatura treimii inferioare a esofagului
3. specialzare a celulelor;.
d. musculatura întregului esofag
4. diferenţiere a organelor.
e. toate raspunsurile sunt incorecte
3. Ţesutul este o grupare de celule:
96. Ţesutul epitelial glandular pluricelular
1. diferenţiate;
este de tip:
20
2. care au aceeaşi structură; 3. nutriţia lor se face din ţesutul conjunctiv
3. care au aceeaşi funcţie; care le însoţesc;
4. care au aceeaşi duraţa de viaţă. 4. vascularizează şi ţesutul conjunctiv
subiacent.
4. Organogeneza:
1. este procesul de asamblare a ţesuturilor în 12. Epiteliul se caracterizează prin:
organe; 1. în el pătrund vase de sânge;
2. este procesul de diferenţiere a celulelor; 2. se hrăneşte prin intermediul membranei
3. precede histogeneza; bazale;
4. urmează după histogeneză; 3. are întotdeauna un singur rând de celule;
4. se poate găsi la suprafaţa organismului.
5. În alcătuirea organelor participă:
1. un sistem; 13. Din punct de vedere funţional epiteliile
2. un tip de ţesut; pot fi:
3. mai multe sisteme; 1. de acoperire;
4. mai multe tipuri de ţesuturi; 2. glandulare;
3. senzoriale;
4. muscular
6. Ţesutul epitelial: 14. Epiteliile pavimentoase simple
1. poate fi format din mai multe straturi de formează peretele intern al:
celule; 1. vaselor sanguine;
2. formeaza dermul; 2. arterelor;
3. poate fi format dintr-un singur strat de 3. venelor;
celule; 4. arterelor mari.
4. căptuşeşte la exterior organele interne.
15. Canalele excretoare ale glandelor
7. Celulele epiteliale pot fi: exocrine au un epiteliu:
1. cubice; 1. cilindric stratificat;
2. legate între ele printr-o substanţă 2. cubic simplu;
gelatinoasă; 3. cubic stratificat;
3. tubulare; 4.de tranziţie
4. cilindrice.
16. Traheea prezintă un epiteliu de tip:
8. Epiteliile formează: 1. cu un singur rând de celule;
1. endocardul; 2. cubic;
2. epidermul; 3. pseudostratificat;
3. mucoasa bronhiilor; 4. pavimentos simplu;
4. dermul.
17. Bronhiile principale au un epiteliu de
9. Epiteliile căptuşesc cavităţile care tip:
comunică cu exteriorul: 1. cilindric stratificat;
1. inima; 2. pseudostratificat;
2. tubul digestiv; 3. cilindric simplu;
3. rinichiul; 4. cu un singur rând de celule.
4. căile respiratorii.
18. Epiteliile de tranziţie:
10. Epiteliile căptuşesc cavităţile închise: 1. sunt epiteliile la care numărul straturilor
1. vase sanguine; variază în funcţie de gradul de distensie a
2. ficat; organului;
3. splină; 2. intră în constituţia mucoasei ureterelor;
4. inima. 3. intră în constituţia mucoasei vezicii
urinare;
11. Epiteliile se caracterizează prin: 4. intră în constituţia mucoasei renale.
1. nu sunt vascularizate;
2. nutriţia lor se face de către vase capilare 19. Produşii de secreţie ai glandelor pot fi
proprii; eliminaţi în diferite zone, ale organismului:
21
1. în afara organismului; 1. moi;
2. în lumenul unor organe; 2. semidure;
3. direct în sânge; 3. dure;
4. la suprafaţa tegumentului. 4. semimoi.

20. Produşii de secreţie ai glandelor 28. Ţesuturile conjunctive moi au

exocrine pot fi eliminaţi în diferite zone, următoarele varietăţi:
ale: 1. cartilaginos;
1. la exterior; 2. lax.;
2. la suprafaţa corpului; 3. hialin;
3. în cavitatea gastrică; 4. reticulat.
4. în cavitatea bucală.
29. Ţesutul reticulat se întâlneşte în:
21. Glandele exocrine: 1. măduva osoasă hematogenă;
1. se deosebesc între ele prin morfologia lor; 2. splină;
2. toate au canal excretor; 3. ganglionii limfatici;
3. se deosebesc între ele prin produsul 4. miocard.
secretat;
4. se deosebesc prin hormonul secretat.
22. Glandele endocrine se caracterizează 30. În ţesutul adipos predomină celulele:
prin: 1. care depozitează glucoză;
1. toate nu au canal excretor; 2. adipoase;
2. sunt vascularizate; 3. reticulare;
3. produsul de secreţie este descărcat în 4. adipocitele.
sânge;
4. produsul de secreţie poate fi descărcat şi 31. Ţesutul cartilaginos hialin este întâlnit
în diverse cavităţi. în următoarele structuri:
1. cartilajele costale;
23. Epiteliile senzoriale intră în structura 2.cartilajele traheale;
segmentelor periferice ale analizatorilor 3. cartilajele laringiale
1. olfactiv; 4. meniscurile articulare;
2. vizual;
3. gustativ; 32. Cartilajul elastic este întâlnit în;
4. auditiv 1. epiglotă;
2. meniscurile articulare;
24. Ţesutul conjunctiv se caracterizează 3. cartilajele costale;
prin: 4. pavilionul urechii.
1. nu are acelaşi aspect în toate varietăţile;
2. toate ţesuturile conjunctive au fibre; 33. Ţesutul osos se prezintă sub
3. este vascularizat; următoarele forme:
4. este variat ca rol funcţional. 1. haversian;
2. compact;
25. Ţesutul conjunctiv are următoarele 3. spongios;
caracteristici: 4; trabecular.
1. este format din celule conjunctive;
2. este format din fibre conjunctive; 34. În structura celor două tipuri de ţesut
3. este format din substanţă fundamentală; osos se găsesc:
4. este variat ca morfologie. 1. aceleaşi elemente;
2. epitelii
26. Ţesuturile conjunctive se clasifică în: 3. elementele sunt în aranjamente diferite;
1. moi; 4. neuroni în proporţii diferite.
2. semidure;
3. dure; 35. Ţesuturile osoase sunt alcătuite din:
4. semimoi. a. celule osoase;
b. substanţă fundamentală;
27. Ţesuturile conjunctive se clasifică în: 3. fibre
22
4. membrană bazală. 43. Ţesutul muscular striat se întâlneşte la
nivelul următoarelor organe:
36. Ţesutul osos compact se 1. limbă;
caracterizează prin următoarele: 2. faringe;
1. se mai numeşte ţesut osos haversian; 3. porţiunea superioară a esofagului;.
2. formează stratul de la suprafaţa epifizelor; 4. cavitatea bucală.
3. formează stratul de la suprafaţa oaselor
scurte; 44. Fibra musculară striată se
4. formează lamele superficiale ale oaselor caracterizează prin:
late. 1. este alungită;
2. este involuntară;
37. Canalele Havers se caracterizează prin: 3. are dimensiuni mai mici decât cea netedă;
1. sunt dispuse în anumite porţiuni ale osului; 4. este inervată de sistemul nervos somatic.
2. în jurul lor se dispun lamele osoase;
3. conţin vase de sânge; 45. Fibra musculară striată are următoarele
4. conţin tesut conjunctiv elastic. caracteristici:
1. este multinucleată;
2. nucleii sunt situaţi central;
3. are nucleii situaţi periferic;
38. Ţesutul osos spongios se 4. are la exterior sarcoplasma.
caracterizează prin:
1. se mai numeşte ţesut osos trabecular; 46. Sarcoplasma prezintă:
2. are aspect gelatinos; 1. organite comune;
3. are un număr redus de canale Havers; 2. mitocondrii;
4. intră în constituţia epifizei femurale. 3. reticul endoplasmatic;
4. centrozom.
39. Ţesutul osos spongios se găseşte în:
1. epifizele oaselor lungi; 47. Sarcoplasma conţine:
2. interiorul oaselor scurte; 1. se mai numeşte membrana internă;
3. interiorul oaselor late; 2. un sistem tubular specific;
4. în diafiza oaselor lungi. 3. vezicule cu mediator;
4. sistemul tubular derivă din sarcolemă;
40. Ţesutul muscular se caracterizează
prin următoarele: 48. Sarcoplasma conţine:
1. 1 este adaptat funcţiei de contracţie; 1. organite specifice;
2. celula musculară se numeşte fibră 2. corpi tigroizi
musculară; 3. miofibrile;
3. membrana celulară se numeşte 4. gliofibrile.
sarcolemă;
4. citoplasma celulară se numeşte 49. Miofibrilele prezintă următoarele
sarcoplasmă; caracteristici:
1. sunt situate în sarcoplasmă;
41. După particularităţile miofibrilelor, 2. au aspect eterogen la microscopul optic;
ţesutul muscular se împarte în: 3. sunt elemente contractile;
1. neted; 4. străbat sarcolema la exteriorul acesteia
2. striat;
3. miocard; 50. Miofibrilele:
4. neted de tip cardiac 1. au o asezare ordonată;
2. sunt dispuse într-un aranjament
42. Ţesutul muscular striat se pentagonal;
caracterizează prin următoarele: 3. prezintă o alternanţă de discuri clare şi
1. este format din miofibrile; întunecate;
2. nu formează sfinctere; 4. pentagoanele au în centru un miofilament
3. se contractă voluntar; de actină;
4. nu are inervaţie somatică.
51. Discurile clare şi întunecate:
23
1. sunt situate la acelaşi nivel în toate 2. intră în constituţia tunicii musculare a
miofibrilele; vaselor;
2. discurile clare sunt mult mai numeroase 3. intră în constituţia muşchilor firelor de păr;
decât întunecate; 4. are inervaţie somatică.
3. discurile se mai numesc benzi;
4. sunt dispuse în grupuri de câte patru. 60. Ţesutul muscular neted visceral
formează musculatura:
52. Discurile fibrei musculare: 1. tubului digestiv de la stomac la colon;
1. sunt mai mari în fibra musculară netedă; 2. plămânului;
2. dau aspectul striat fibrei musculare striate; 3. duodenului;
3. dau aspectul striat fibrei musculare netede; 4. a căilor aeriene respiratorii: faringe, trahee.
4. sunt străbătute de membrane.
61. Ţesutul muscular neted visceral
53. Discurile fibrei musculare: formează musculatura:
1. cele clare sunt străbătute de membrana Z; 1. tractului genital;
2. cele întunecate sunt străbătute de zona H; 2. arterelor;
3. segmentul cuprins între două membrane Z 3. arteriolelor;
constituie un sarcomer; 4. venelor.
4. sunt fuziforme.
54. Sarcomerul: 62. Miofibrilele ţesutului muscular neted
1. este unitatea morfologică a miofibrilei; visceral:
2. este cuprins între două membrane H; 1. nu au striaţii transversale;
3. este unitatea funţională a miofibrilei; 2. sunt dispuse paralel între ele, ceea ce le
4. are formă stelată. dă aspect striat;
3. sunt mai groase decât la ţesutul muscular
55. Miofibrilele sunt constituite din: striat;
1. miofilamente; 4. nu sunt organizate în sarcomere.
2. miofilamente groase formate din miozină;
3. miofilamente subţiri formate din actină; 63. Dimensiunea fibrelor musculare este:
4. sarcolemă. 1. mare la muşchiul cardiac;
2. mică la muşchiul neted visceral;
56. Ţesutul striat de tip cardiac se 3. mare la muşchiul neted multiunitar;
caracterizează prin: 4. mare la muşchiul striat.
1. se mai numeşte miocard;
2. are nucleul dispus periferic; 64. Ţesutul muscular este alcătuit din:
3. are inervaţie somatică; 1. celule musculare;C
4. are contracţie involuntară. 2. neuroni;
3. fibre musculare;
57. Celulele miocardice au următoarele 4. celule gliale.
caracteristici:
1. vin în contact unele cu altele; 65. Ţesutul muscular se caracterizează
2. prezintă cili; prin:
3. sunt ramificate; 1. răspunde la excitaţii prin contracţii;
4. sunt separate între ele, nevenind în contact 2. este bogat inervat;
3. este bogat vascularizat;
58. Fibra cardiacă se caracterizează prin: 4. are numai contracţie voluntară.
1. are un diametru mai mic decât fibra striată;
2. are o lungime mai mică decât fibra striată; 66. Ţesutul nervos este constituit din:
3. are mitocondrii; 1. cellule Schwann;
4. are nucleu. 2. neuroni;
3. celule gliale;
59. Ţesutul muscular neted se 4. celule adipoase.
caracterizează prin:
1. intră în constituţia tunicii musculare a 67. Epiteliul unistratificat pavimentos se
viscerelor; găseşte în:
1. tunica internă a vaselor sanguine;
24
2. tunica medie a arterelor;
3. tunica internă a vaselor limfatice; 75. Ţesutul muscular striat formează
4. tunica medie a arterelor. 1. muşchii scheletici;
2. musculatura limbii;
68. Glandele exocrine pot avea o structură 3. musculatura faringelui;
de tip: 4. musculatura esofagului.
1. folicular;
2. tubular; 76. Miofibrilele
3. cartilaginos; 1. se găsesc în sarcolemă;
4. acinos. 2. sunt elemente contractile;
3. au aspect omogen;
69. Ţesutul conjunctiv hialin se găseşte în: 4. sunt organite specifice fibrei musculare.
1. cartilajele costale;
2. ganglioni limfatici; 77. Ţesuturi slab specializate sunt
3. cartilajele traheale; 1. ţesutul epitelial pseudostratificat;
4. ligamente. 2. ţesutul muscular de tip cardiac;
3. ţesutul conjunctiv reticulat;
4. ţesutul nervos.
70. Ţesutul cartilaginos elastic se găseşte 78. Ţesuturi fără capacitate de regenerare
în: sunt:
1. pavilionul urechii; 1. ţesutul epitelial;
2. discurile intervertebrale; 2. ţesutul muscular;
3. epiglota; 3. ţesutul conjunctiv;
4.epifizelor oaselor lungi. 4. ţesutul nervos.

71. Ţesutul cartilaginos fibros se găseşte 79. Ţesutul adipos se găseşte:

în: 1. în jurul rinichilor;
1. pavilionul urechii; 2. în derm;
2. discurile intervertebrale; 3. în jurul ochilor;
3. cartilajele costale; 4. în ganglionii limfatici.
4. meniscurile articulare.
80. Ţesutul conjunctiv lax:
72.Miofibrilele 1. însoţeşte alte ţesuturi;
1.sunt aşezate în sarcoplasmă; 2. se găseşte în ganglionii limfatici;
2.au aspect eterogen; 3. leagă unele organe;
3.benzile clare sunt situate la acelaşi nivel 4. se găseşte în tunica medie a arterelor.
în toate miofibrilele;
4. sunt aşezate în axoplasmă. 81. Ţesutul elastic se găseşte:
1. în tunica medie a arterelor;
73. Discurile clare 2. în structura tendoanelor;
1. sunt situate la acelaşi nivel în toate 3. în tunica medie a arterelor;
miofibrilele; 4. în tunica internă a arterelor şi venelor.
2. sunt străbătute de zona H;
3. sunt străbătute de membrana Z; 82. Ţesutul fibros se găseşte în:
4. sunt situate la nivel diferit în toate 1. tendoane;
miofibrilele. 2. ligamente;
3. aponevroze;
74. Miofibrilele sunt constituite din 2 tipuri 4. hipoderm.
de miofibrile
1. groase, formate din miozină, cu diametrul 83. Ţesutul osos trabecular se găseşte în:
de 50Å; 1. epifizele oaselor lungi;
2. subţiri formate din actină; 2. în interiorul oaselor scurte;
3. miofilamentele groase sunt solidarizate de 3. în interiorul oaselor late;
membrana Z; 4. în diafizele oaselor lungi.
4. miofilamentele subţiri sunt solidarizate de
membrana Z.
25
84. Ţesutul glandular de tip exocrin poate 4. conjunctiv semidur.
fi:
1. simplu; 93. Ţesutul muscular somatic formează:
2. pavimentos; 1.musculatura treimii superioare a esofagului;
3. pseudostratificat; 2.musculatura treimii medie a esofagului;
4. compus. 3.musculatura treimii inferioare a esofagului;
4.musculatura faringelui.
85. Ţesutul epitelial unistratificat
pavimentos se găseşte în: 94. Ţesutul epitelial glandular pluricelular
1. tunica internă a arterelor; este de tip:
2. tunica internă a venelor; 1. exocrin;
3. tunica internă a limfaticelor; 2. endocrin;
4. epiderm. 3. haversian;
4. exocrin tubulo-acinos.
86. Ţesutul glandular endocrin organizat în
cordoane celulare se găseşte în: 95. Ţesutul muscular somatic formează:
1. adenohipofiză; 1. musculatura limbii;
2. parotidă; 2. musculatura irisului;
3. tiroidă; 3. musculatura treimii superioare a
4. paratiroide. esofagului.
4. miocardul
87. Osificarea desmală dă naştere:
1. oaselor bolţii cutiei craniene; 96. Uroteliul este un epiteliu:
2. oaselor bazei craniului; 1. de acoperire;
3. parţial claviculei; 2. simplu;
4. oaselor scurte. 3. pseudostratificat;
4. pluristratificat de tranziţie.
88. Ţesutul epitelial poate fi:
1. dur; 97. Mucoasa bronhiolelor este formată din:
2. glandular; 1. epiteliul unistratificat cubic;
3. moale; 2. epiteliul simplu cilindric ciliat;
4. senzorial. 3. epiteliul simplu cilindric neciliat;
4. epiteliul simplu cubic.
89. Ţesutul conjunctiv moale poate fi:
1. lax; 98. Ţesutul este format din:
2. fluid; 1. celule interdependente;
3. fibros; 2. celule cu structura diferita;
4. hialin. 3. celule diferenţiate;
4. celule cu funcţii diferite.
90. Ţesutul conjunctiv semidur poate fi:
1. hialin;
2. reticulat;
3. haversian;
4. fibros.

91 . Ţesutul epitelial unistratificat

formează:
1. epiteliul traheal;
2. mucoasa tubului digestiv;
3. canalele glandelor endocrine;
4. tunica interna a vaselor sanguine.

92. Ţesutul pavilionului urechii este de tip:

1. cartilaginos hialin;
2. cartilaginos elastic;
3. conjunctiv reticulat;
26