2.

Clasificarea aparatelor electrice

-
-
-

3.Parametrii nominali ai AE si semnificatia(functionare normal-ciclica)

-Cel mai important parametru nominal pentru un aparat electric, care trebuie
,
Un

-se

- tensiune de
serviciu Us
-Al doilea parametru important pentru aparatele electrice este curentul nominal,
notat In

- curentul de
serviciu, notat Is
- In ultimul timp, mai ales pentru aparatele electrice ca -o
-au impus ca parametri
-constructive specifice, cum sunt
tc
conectare, DC( DC ) e conectare, fc.
- :
 N
fc ;
timpul de conectare, tc :

tc ;
p:
tp DC) ;

, Tf :

N
T
f
h
fc ; (1.5)

:
1
Tf

4.Parametrii nominali ai AE si semnificatia.(functionare in regim de defect).

-Cel mai important parametru nominal pentru un aparat electric, care trebuie
,
Un
lor electrice de curent continuu),

-se

- tensiune de
serviciu Us
-Al doilea parametru important pentru aparatele electrice este curentul nominal,
notat In
- curentul de
serviciu, notat Is
- au chiar

compor
respectiv la

defect , Ilt, -l
suporte un timp dat, t*,

ansamblului.

al aparatului electric,
Isoc
td ,
- :

Ilt2 t* > Isoc2 td . (1.8)

d.

dinamic, Ild
impune ca Ild Isc,
 , isoc, v. Cap. 1.2.2, ceea ce
:

Ild > isoc

-In cazul unor apa

anormale, de defect,
afectate de defect.

5.Parametrii nominali ai Ae si semnificatii(parametrii derivati privind

siguranta in functionare)

-Cel mai important parametru nominal pentru un aparat electric, care trebuie
res ,
Un

respectiv cea mai

-se

perturbe exploatare
- tensiune de
serviciu Us
-Al doilea parametru important pentru aparatele electrice este curentul nominal,
notat In

timp nelimi
- Structura paral

P*(t) = 1 - [ 1 Pk(t) ] m+1 > Pk(t) . (2.33)

6.Problema contactelor electrice.

- Problema contactelor electrice, (referindu-

piese metalice prin care trece curentu

-
-
natura materialului pieselor de contact;

pieselor de contact;

- -
sunt:

s0, a contactului element

c0
p0:

R
s
0 ,R
0R
c 0R
s p
0
2
a , (2.1)

unde a
element -se identic pentru contactul electric ca ansamblu,

e bine

g.2.2.
Fig. 2.2: Contact electric de tip tulipa

s-au realiz
contactul principal
acoperiri ce apelau la Ag sau chiar la pastile din materiale sinterizate, un contact
intermediar (de trecere)
- contact de rupere, plasat de

incipal, v Fig. 2.3.

nu s-

Contact metalo-lichid

Al
lichide (mercurul sau un eutectic adaptat special), pentru care contactul se face
7.Problema contactelor magnetice si mecanice.

Problema contactelor magnetice.

- in

electrice de fapt.

- e unui asemenea circuit magnetic

vor fi :

B
S , (2.2)
s,

Bc
S0
-

echivalent

Problema contactelor mecanice.

- rile

-
mecanice
8.Problema comutatiei electrice in curent continuu(comutatie performanta
de c.c).

-
Rk(t), care la momentul t0 K max

se poate defini ie K max K0, cu valori

10 14
- 10 :

Rkmax
rk0 .

lui din circuit scad practic

U
In
R ,

- td com, sunt de dorit

 e a curentului electric, i(t), la deconectarea unui circuit de

d
U
K
t URiL
d ,

K*:

* di
U
KUL
dt
-

Wcom = Ws + Wmagn ,
unde Ws
c magn:

2
Wmagn n ,

(2.12) se scrie:
td L
2
Wcom R n d com L n T ), T= R , (2.15)

unde k se evaluea
9.Problema comutatiei electrice in curent alternativ(comutatie performanta
de c.a).

ul

-
alternativ la deconectare:
 un al do

10.Solutii pentru deconectarea fara arc electric in c.c (la mica putere).

- -au remar

condensator,

K
it

K.

11.Solutii pentru deconectarea fara arc electric in c.a

-
deci la AEC sincronizate, ce propun pe de o parte sesizarea trecerilor naturale

5) ms, deconectarea
 -se, posibil,
la

comenzii de des

DA TC - transformatorul
de curent, ZC - dispozitiv "zero curent", iar C - dispozitiv de compensare

- Pentru AEC trifazate, deconect

de altfel.

unui circuit L
iC
curentul rezultant, irez 1 2, care
12.Comparatie intre diferitele posibilitati de realizare a AEC fara arc electric.

-
elementul semiconducto

miconductoare: acest lucru presupune

utilizarea unor radiatoare, asigurarea unui curent de aer prin utilizarea unor
ventilat
a de contact fiind

unor

asemenea AEC sun -

ultrarapid cu efect de limitare, dar

de deconectare.

13.Problema comutatiei magnetice(directa-inversa si ameliorarea comutatiei

magnetice).

core
feromagnetic, W m 0-1, va fi:

W id
m01 0 .

m 1-2, este:
2
W id
m12
1
.

-
 m 2-1:

1
W
m
21 id W
m
12
2

m 1-0:

0
W id W
m
10 1 m
01
.

ur rezistive.
-
14.Problema comutatiei mecanice.

-
-

timpul de
deconectare respectiv .
- In acest sens DA ale AEC sun

punct mort.

15.Problema izolatiei electrice.

curente p

-
- sunt ilust 6
amestec cu N2 6, v. Fig. 2.30, este suportul

- Izolatorii lichizi, (apa, uleiul de transformator etc.),

ste recirculat,

manevre.
- Izolatorii solizi pot fi anorganici sau organici.
Izolatorii anorganici
dar sunt p

Izolatorii organici, de obicei de tip

-
i ce nu au

materialului organic de tip izolator, poate fi un factor favorizant pentru o asemenea

16.Problema izolatiei magnetice si mecanice.

Problema iz

vecine.
-

de g

de doar 102 105

Problema izolatiei mecanice

Acea
caracterizate printr-

norme specifice.

17.Problema sigurantei in functionare a AE.(structura AE dpdv al sigurantei

in functionare)

lului.
-

componente, pr s(t), va fi evident:

Ps(t) = P1 2 n(t) =e- 1 2 n

)t
,

componente. Realizarea de AE cu

18.Metode de crestere a sigurantei in functionare a AE.

presupune:

facilita interschimbabilitatea;
 abile pentru elementele
componente;

de schimb pentru exploatare.

prin:

-
se:

ridicarea nivelului de calificare a personalului;

20.Supracurenti.Curenti de suprasarcina si curenti de scurtcircuit.

-
1
nominale

lificarea

-
 :

di
1
L
1
R
1
i
1
U, i
0 I
1 n
dt ,

1(t), de forma :

i1(t) = In + ( I1 - In) ( 1 e-t/T) ,

-
defectului
schemei de principiu din Fi

-
1(t)
defectului :

di
L1
1 R
1i
1ut
,i0
1 2
I
nsi
dt
-
t/
T
i
a
(
t) 2
I
1
(
1 m
)
sin
e
-

i(t
) 2
I sin(
t )
p 1
,

-
:

1 imului tranzitoriu de
defect, t > 4 T d suficient de mic,

Id ultrarapide ce
efect de limitare ;

acestuia ;

monofazat, curentul i1 1 max

 soc, i

respectiv de d este superior

;
realizarea unor AEC ultrarapide cu efect de limitare pentru circuitele de
curent alternativ impune valori ale timpului de deconectare, td*
,
d d < i1 max;

i1(t

acestuia, deci practic instantaneu.

21.Clasificarea supracurentilor.Caracteristici de protectie tipice pentru

supracurenti.

Clasificarea supracurentilor.

n
Deosebim astfel :
foarte mare amplitudine, (100 1000) In

i.
b) n
electrice. Nu s

a motoarelor electrice :
u
;

;
utilizarea unor scheme de pornire tip stea triunghi pentru motoarele electrice ;

demaroare
-i parcurge

c) 6) In
, care sunt s

(1.31), sunt mai apropiate de unitate, ceea ce corespunde unor valori mai mari ale

acest caz de tipul

ansamblu.

22.Solicitari termice in regim normal de functionare a AE.Surse termice in

functionare a AE.

electrice, magnetice sau mecanice, decurge diferit pentru fiecare dintre acestea,

orice sistem termodinamic, pe seama fluxurilor termice, orientate de la sursa

acestea e
1)Efectul Joule-Lenz

:
2
p= [W/m3]

gur la nivelul pieselor

; evaluarea acestora poate
:

Pmagn = KH f B1,6 mFe + KF f2 B2 mFe [W] , (3.10)

unde KH = 1,6 4,4 iar KF = 0,4 terezis

-
Fe

valorile pierderilor magnetice pe unitatea de volum de fier a miezului, pFe, cu VFe

Pmagn = pFe VFe [ W] . (3.11)

ia AE

:
2
Piz [W] , (3.12)

indicatorul tg
iz

4)Pierderile mecanice pri

diminueze efectele acestora.

conectare.

-Lenz. In ceea
ce prive

ne mai mare.

23.Temperaturi admisibile pentru AE.

acestora,

-
In stabilirea temperaturilor admisibile ale AE respectiv a componentelor
a

a) -mecanice ale componentelor;

b)
c) fenomenelor de oxidare a contactelor AE;
d)
e)
 -
ia AE, trebuie subliniat faptul

te:

= (1+ , (3.14)

unde
-Lenz de
nedorite ale acestora.

a unui material, [N/m2

Fig. 3.3
 In alegerea temperaturilor admisibile pentru materialele
dielectrice din construc

mai mare.
Pentru materiale dielectrice de tip ceramic temperaturile admisibile sunt de
ordinul a (80 85) 0

fisuri).

"optim" la temperaturi de (70 75) 0

curentul nominal, In:

p*
4
I* = In p , (3.16)

n ai sus.

pentru altitud

ce sunt amplasate pe avioane de exemplu.

la realizarea AE
Clasa de m Materiale
Y 90oC Materiale textile neimpregnate
A 105oC Materiale textile impregnate
E 120oC Email
B 130oC
F 155oC
organice
o
H 180 C -
organice
o
C >180
C

24.AEC ca sistem termodinamic.Transmiterea caldurii in functionarea AE.

Transmiterea caldurii prin conductibilitate termica.

unui flux termic, orientat de la sursa rece

fenomene de tip conductibilitate t

, Valorile mai
bune

izolatoare termice ri mai mici.

Fourier :

2
dQ d dS
d
dx , (3.17)
Transmiterea caldurii prin convectie.

poate decurge laminar sau turbulent

ansmite
 printr-
poate calcula cu ajutorul :

- [W] ,

-se exprima printr- :

m
- , (3.30)

Transmiterea caldurii prin radiatie.

1
2
Bolzman :
4 4
r C
0
T
1 T
2
SW
100100 , (3.31)
unde gradul de negru al corpului itare pentru AE,
2 4
iar C0 = 5,77 [W / m

25.Ecuatia de bilant termic in functionarea AE.Solutii si regimuri termice

tipice ale AE(incalzire,racire,regimuri ciclice,regimuri normale sau de defect.

elementului constructiv considerat : este vorba de exemplu de conductibilitatea

a deconectare.
Avem astfel ecuatia de bilant termic : = Kt -

conectare, 0) = 0, sol :
t/T
)= ax (1 e ) , (3.40)

Fig. 3.4a.

iu a supratemperaturii AE
 max , astf
se scrie :

)= ax e- t / T

rel.(3.391), experimental s-

cu durate inferioare valorii constantei termice de timp, T, deci regimuri termice

ciclice.

26.Regimuri termice ciclice in functionarea AE(de scurta durata,intermittent

sau de foarte scurta durata)

c,
p
 Pentru durata timpului de conectare supratemperatura
*
max:

* t /T
max = c) = ax (1 e c ) < ax

e cu un consum mai mic de

Regimul termic ciclic intermitent

un curent I
c p

Fig.3.6: Regimul termic ciclic intermitent

**
max ax
pentru curentul I, v. rel. (3.40).
 n, valoarea curentului ce
:

In

I = DC , (3.54)

n.

k ck
tpk fiecare ciclu ce
m etape, Ie

m
I2k tck
k 1
Ie m
tck tpk
k 1 , (3.55)

termice ca regimul ciclic considerat.

Regimul termic de foar

normal

Ks , (3.57)

max
27.Regimuri termice ciclice in functionarea AE.

-se la reluarea unui anumit proces tehnologic, de exemplu

asigurarea temperaturilor necesare pentru un tratament termic la folosirea

prin parametrii nominali, DC ce este durata C

c,
p , de fapt suma (tc+tp
valorile sunt cel mult comparabile cu valoarea constantei termice de timp, T.

regimuri termice ciclice :

-
supratemperatura revine la v ;
-

28.Repartitia supratemperaturii in lungul cailor de current cilindrice.

d2 p1
dx2
re

cu realita

29.Particularitati constructive ale cailor de curent din constructia aparatelor

electrice ce tin seama de incalzirea in regim permanent

regim permanent presupune valori ale supratemperaturii maxime, ax

m
adm, ce corespunde valorii v admisibil :

KtS
r ad
I
adm
R
 :
(3.94),
adm c , v. rel. (3.92), devine :
t 2
K d3 ad
I
adm
c
4
(3.95).
:
Sbh
,S2
(bh
)l
(3.96),
Iadm d, v. rel. (3.89) se scrie :

Ktb
h(
b h
)ad
I d 2
adm
. (3.97)

ului

curentul I*, ce se substituie c

l :
2
D 2
d
N,dec
DdN
4 4 , (3.105)

conductorului masiv :
NDl Dl , (3.106)
 2

N 1 . (3.107)

2C
x
f
(x) bh
bh Cx

30.Caracteristica de protectie termica pentru caile de curent.

termice, dar cu economie de material conductor), este

diferite ale curentului ce parcurge calea de curent :

In < I1 < I 2 k , (3.111)

 m max 1 max 2 ax k , (3.112)

unde:

RI2
k
max
k
KtSr , (3.113)

considerate, pentru valori diferite, Ik, ale curentului ce o parcurge, v. Fig.

ale timpului t1, t2 k k sunt mai mari.

Fig. 3.

tk(Ik

,
impune deconectarea curentului Ik
-1

( )= ct.,

*
max > max , v. Fig. 3.15.

materialului conductor cu temperatura

31.Corectii ale alurii caracteristicii de protectie t(i) datorate dependentei

rezisivitatii cu temperatura(curent critic si semnificatie in raport cu In

( ), ca
 Ktq
j jc
0 S
, (3.118)

unde jcr
-

Icr jcr S . (3.119)

curent. Firesc, val

32.Particularitati de manifestare a incalzirii bobinelor din constructia AE

masiv

utilizate pentru realizarea acestora, g

materialului conductor utilizat.
Pierderile datorate surselor termice pe unitatea de volum a bobinei sunt de
valoare p0 :
2
R
b
I K
t
S
r ex
p
0
V

:
d
2
1d p 0
2
dr rdr g

inelor de curent continuu cu miez feromagnetic, acesta se

-
:
h
t = r1 r2 (3.134)

10).

-se
-un izolator termic pentru a di
1,25).
-
are corespunde
33.Metode de evaluare a incalzirii AE si a elementelor acestora.(metoda
celor 3 puncte)

metoda celor trei puncte

experimentale ce definesc punctele 1 (t1), 2 (t2 3 (t3) ale curbei de
1, t2 3 sunt

timp, T.
-
:
t
t 1
maxeT
, (3.135)
-x
em doar
primii trei termeni :
xx 2 3
x
1 ..
-x 1! 2! 3!
e = , (3.136)

2 1 3 21t
2t3 32t
1t2
max
2 T
22 1 3 2
2213
.

esigur precizia

:
t
T max t
e
max
, (3.138)

:
 t
d max T
e
dt T , (3.139)

t T
max
d
d , (3.140)

t T
max
t (3.141)

precizia rezultatelor, dar d

supratemperaturi maxime superioare valorilor admisibile, deoarece este o metoda

34.Solicitari termice ale AE in regim de defect tip scurt-circuit(metoda
analitica).

1t
sc2 csc
1
i (
t
)dta d
2
S0
sc
a
01 -
Ecuatia ce descrie evolutia supratemperaturii pana la valoarea sc.

i,

1 ca 1s
B
2
sc ( )2
sc
i ln
S a 1i
, (4.8)

sc
:

sc scad
isc(t)
soc
:

Bsc = Isoc2 sc > Bsc real . (4.15)

35.Solicitari electrodinamice ale AE.Forte electrodinamice intre cai de curent

paralele filiforme.

tul i -un
B
 cu elementul de lungime infinitezimal d l
el F l

d F = I ( dl x B I l (4.20)

unghiului multiplu impar de 2 .

Wm :

W1
mLI
121L
I
22M I
12
1I
2
212 2 , (4.22)
x este :

Wm
Fx = x , (4.23)
1 2 12, sau
tuturor acestora.
 1 2,

2
respectiv dy pe conductorul parcurs de curentul I1
r
l
dx, 1 2 a dintre conduct
:

l x x
cos = a2 (l x)2 , cos = a2 x2 . (4.24)
1 2

36.Forte electrodinamice intre cai de curent paralele de sectiune

transversala apreciabila ale AE.

Fig. 4.8.
cure 1 2

a2 y2
1 2 oteza de
conductor filiform :

2 0 2l, dy d
d
F di
di
12 di
1I
1,di
2I
2
4 2
ay2 h h
, (4.34),

2
d
0
F I1I
2
2l dx
d
4 h2 2 2
ay
. (4.35)

F
0
0
I1I2
2lKf
4 a , (4.40)

Kf, definit de Dwight, ale

Fig. 4.9: Curbele lui Dwight

37.Solicitari electrodinamice intre cai de curent perpendiculare si contururi

de tip U.

indrice de
r
este :

0
Bx I
4 x , (4.41)

un contur de tip U

nt ale AE, v. Fig. 4.11,

0 2a a
M I ln r
4 24 r , (4.44)

a circuitului.

38.Forte electrodinamice in vecinatatea peretilor si niselor

feromagnetice.Semnificatii pentru AE.

interven
feromagnetice.

a
electrodinamice, Fed
imaginilor magnetice
imaginea

2
ed I
F 2l
0 2
Il 0
4 2 a4 a . (4.47)

-
l Fe
-7
0 0 [H / m],
:

W mag
F= x , (4.48)

mag, este :

Wmag
1 I
2 , (4.49)
 reptunghiulare

0
de lungime l ia este
x:

h x
x 0 h , (4.52)

Fig

x
:
 F
x
1 0I2 l
2 x , (4.53)

F
x
1 0I
2l h
2 0hx , (4.54)

39.Evolutia in timp a fortelor electrodinamice in regim de defect pentru AE

de curent continuu.

-se evalua cu o expresie de forma:

Fed Ci2 t
, (4.65)

mec
regim normal corespund curentului nominal, In
regimului tranzitoriu de conectare.
-un circuit de curent continuu
n,
expresia curentului de defect este, v. rel. (1.30) Cap. 1 :
t

i(
t
sc
)I(
n I
scI)(
n
1e)
T
, Isc>>In , (4.66)

Fig. 4.22: Ev
de c.c.

timpul t
este doar Fed* << Fedmax

40.Particularitati de manifestare a solicitarilor electrodinamice pentru situatii

dedefect in circuite monofazate de curent alternativ

In cazul circuitelor monofazate de curent alternativ, (AEC bipolare de

(1.21) Cap. 1 :

i
t 2I
n
sin
t

monofazate de c.a.

-
sc 1.32), Cap. 1 :
t

it2
sc Isin
sc t 1
msin
e
T

, (4.71)
unde Isc
edsc, va fi
a:
t2
2
Ft2C
I
edsc
sc
sin
t 1
msin
e
T

, (4.72)
41.Particularitati de manifestare a solicitarilor electrodinamice pentru
situatia de defect in circuite trifazate de curent alternativ.

- In cazul circuitelor trifazate

a
:

i1 t Imsin t
i2 t Imsin t 2
3
i3 t Imsin t 2
3 , (4.73)
unde Im m = 2 I n , In fiind curentul nominal),

ime l, se pot scrie sub forma :

i1 t i2 t 2l
0
F1 2 F2 1
4 a
i1 t i3 t 2l
0
F1 3 F3 1
4 a
i2 t i3 t l
2
0
F2 3 F3 2
4 a , (4.74)

dispuse coplanar

-
a l, v. Fig
1

F1(t) = F1-2(t) + F1-3(t) , (4.82)

cu:
 i1t i2 t 2l
0
F1 2 t
4 a
i1t i3 t 2l
0
F1 3 t
4 a
, (4.83)
-se final:

I2
F
1t
0ml
1co
2t
4a . (4.84)

de curent disp

1sc(t), F2sc
F3sc
din focare, v. Fig. 4.26.

42.Verificarea AEC la solicitarile electrodinamice in regim de scurtcircuit.

- Verificarea AEC
 sc :
l
M
sc F
0
xdx
sc

electrodinamic maxim l soc,

- de forma, , [11], [16], [37]:
2
a
0 2a
M
sc
max i ln
soc
8 4
rar
0 2 a a
M
sc
i (lnr
max soc
)
4 24r

-
edsc

Mx1 = Fed sc(h+x1), Mx2 = Fed sc(h+x1+x2), Mx3 = Fed sc(h+x1+x2+x3) ,

(4.91)

-
:

Max { 1, 2, 3 } < adm . (4.93)

43.Utilizarea efectrului solicitarilor elctrodinamice in constructia AEC.

-

contactelor AEC cresc .

Orientarea Fed c pentru AE c

U.

- Pentru a evita acest lucru, s-

telor
 e curent cu
contur de tip U

m de defect
conduce la distrugerea lor, v. Fig. 4.30.

a)

b)
44.Amorsarea arcului electric de comutatie(arc electric si scanteie electrica).

ardere ve, posibila

con
contact, ce poate genera deteriorarea, lipirea sau sudarea lor.

Amorsarea arcului electric la deconectarea circuitelor se poate explica

L de curent continuu, alimentat de la o
U
la deconectare, r(t)
:

r t r0 t
t0
-

pieselor metalice de conta

favorizate fenomene de , ce permit transformarea
electrice arc electric
-9

transformarea arc electric

rece lectrochimice de

arcul electric
-

prin valori relativ reduse ale tensiunii dintre piesele de contact, doar de (20-30)
[V].
45.Fenomene de ionizare in coloana de arc electric.Factori de influenta.

Fenomenele de ionizare din coloana de arc pot avea loc prin :

;
ciocniri ;

- Fenomenele de ionizare prin autoemisie

inte
-
b
J
aeA2E
a 2eaE

- Fenomenele de ionizare prin ciocniri

E produs de tensiunea de alimentare U

d
e- = 1,6
10-19 m a:
 F U
a= m , , E= d

- Se poate afirma deci

.

mv2 3
kT
2 2 (5.19)

46.Fenomene de deionizare in coloana de arc.Factori de influenta.

-
recombinare sau prin difuzie.

particule cu sarcini elect -se

-
diametru d este N0 :
2
d
2 24
N 4
0dnN0
N
0 n,n ,
2 2
4 ddtd
- ionizare prin recombinare sunt stimulate prin contactul

acestora cu eliberarea energiei absorbite la ionizare.

- De rem

47.Arcul electric de comutatie ca descarcare autinoma.Curbele lui Paschen

si semnificatii.

Consider
d
un catod , (K), respectiv ca un anod, (A), v. Fig.5 3.
Fig. 5.3: Cu privire la arcul electri
x de
dx
e

n
contact, dn, va fi :

, (5.29)

Fig.5.4: Curbele lui Paschen

Expresia curbelor lui Paschen este data de relatia :

 pd
U Ui
C pd
ln
Cln1 1

- U(p d) Umin :
U e
minU 11
iln
(5.45)

pentru o valoare (p d)min :

p
d Ce
min 11
ln
, e = 2,7812 , (5.46)

- :
pd) inferioare valorii

;
o pd)
superioare valorii (pd)min
generat uneori chiar pe seama energiei disipate de arcul electric, sau AEC
cu aer comprimat de exemplu ;
oa

48.Arderea stabila si instabila a arcului electric de curent continuu in

circuite pur rezistive(lungime critica a arcului electric de comutatie si
semnificatii pentru constructia AEC).

-
actului K
In =U/R
circuitului este de forma :

a(I) . (5.86)

a) b)

- Ia(t) pe durata procesului de

a valorii

t0

U a
I0 R , (5.99)

tcr-t0.

Fig. 5.17: Evo

-
amper

(5.86), care descrie comportarea circuitului din Fig.5.16a la deconectare, se scrie

sub forma :
-n
, (5.102)

ceea ce conduce la :

U1 I In U
l= C In , In = R . (5.103)

-
H a camerei de
c deschis :

H1 lcr
2 2
c
3 , (5.107)

49.Ardere stabila si instabila a arcului electric de curent alternativ(circuite

R,R-L,R-L-C).

- R L
deschiderea contactului K :

di U
L R iU
ai U
dt , i(0) = In = R . (5.108)

Fig. 5.19: Deconectarea circuitelor inductive reale de c.c.

-L de c.c.

-Valorile curentului de deconectare, i(t

ardere a arcului electric, ta L-R

tiv
real, T

W a.
Wa = Ws + Wmagn,
 , (5.112)

alimentare, Ws Wmagn.
- Se poat

50.Particularitati legate de stingerea arcului electric de curent

alternativ(circuite R,R-L,R-L-C).

Fig. 5.22: Cu privire la deconectarea circuitelor pur rezistive

coloana de arc.
Fig. 5.22: Cu privire la deconectarea circuitelor pur rezistive

- pur rezistiv R, v. Fig. 5.22, alimentat de la o

u(t), de valoare efectiva U
:

u(t) = 2Usint , (5.115)

-i descrie comportarea la dec

contactului K :

u(t) = a(i) , (5.116)

unde pentru tensiunea de arc, ua(i

rton, v. rel. (5.87), cu lungimea
l
mobil, v :

. (5.117)

- :

ua(t) = , (5.121)
 ua(t
alimentare, 2 .
Fig.5.23: Deconectarea circuitelor pur rezistive de c.a.

X
descrie procesul de deconectare cu arc electric se poate scrie:

U 2= X 2 2
+ ua2(i) , (5.122)

i 2
l U 1 2 i2n U
C In
, In = X (5.123)
 onectare :

pentru circuite capacitive reale de curent a

51.Posibilitati de stingerea arcului electric de comutatie pentru AE de joasa

tensiune.

-
deja, o constituie
prin suflajul cu

necesare valori mai mari ale tensiunii Ua urcarea ticii

Ua(I U R*I
 Fig. 5.25: Deconectarea prin alungirea coloanei de arc electric

etc.).
Ua(I U R*I
valori

suplimentare, Rs.
- U R*I istica Ua(I), pentru
conectarea
, Rp, K al AEC, v. Fig. 5.28.

Fig. 5.26: Deconectarea Fig. 5.27: Cu privire la utilizarea unor

cu
 i1 curentul care p
cu i2 Rp, i
R

i = i1 + i2 ,
a(i1) ,
Ua(i1) = Rp 2 . (5.127)

Pentru a evalua
deschiderea contactului K
Ua(i1), pentru o lungime

deschiderea contactului K al AEC

- urcarea Ua(i U
Rp
K

I0. Este deci necesar ca valorile

Rp K

Fig. 5.30: AEC cu circuit Fig. 5.31: AEC cu tiristor

Rp-C paralel paralel

52.Principii si dispozitive de stingere a arcului electric de comutatie in

functionarea AE(alungirea mecanica).

-
 -se deconectarea circuitului.

- ruperii duble
viteza de deplasare, v, a traversei contact
 m,

cu viteza v, este :
mv2
Ec0
2 . (5.129)

Fig. 5.35: Principiul ruperii duble

-
liber

camerelor de stingere. Acest dezavantaj poate fi diminuat prin utilizarea unor

fenomene de deionizare prin recombinare, v. Fig. 5.36.

53.Principii si dispozitive de stingere a arcului electric de comutatie in
functionarea AE(suflajul si suflajul magnetic).

- Utilizarea suflajului magnetic

B
arc, de obicei perpendicular, pe
-

Fig. 5.39: Principiul suflajului magnetic

F
lungime l ul I -
B :

- F

circuitului. Aceste camere de stingere sunt amplasate de obicei la partea

Fig. 5.40: Cu privire la suflajul magnetic cu bobine serie sau paralel

B
acesta:

Bs = Ks ,

- de arc sub forma unei

ale AEC.

54.Principii si dispozitive de stingere a arcului electric de comutatie in

functionarea AE(solosirea energiei arcului electric).
- Utilizarea fenomenului de expandare

Wa e, :
Wa Uaid
0 , (5.141)

V
dominant de hidrogen :

a , (5.142)

unde C este constanta lui Bauer, cu valori de 60 [cm3/kJ] pentru uleiul de

caracterizat printr-

-
fenomenele post-
tensiunea tranzitorie de restabilire .
 Fig. 5.43: Principiul materialelor gazogene

55.Principii si dispozitive de stingere a arcului electric de comutatie in

functionarea AE(medii speciale de stingere,vid,SF6).

- Utilizarea materialelor granuloase

omida de nisip -o
conductibilitate term

efect de limitare
6 este un exemplu de utilizare a unui gaz electronegativ ca

obicei la presiuni de ordinul (3 6) atm. Posibilitatea SF6

ie folosirea unui amestec SF6 cu N2.

- -

- reprezin
6
unor camere de stingere cu vid avansat, 10-9 10-8 atm. Asemenea ansambluri se
- -

contactelor electrice.

56.Fenomene post-arc la bornele AEC de cc.

anei de
 -

parametrilor nominali ai AEC.

Umax i cu

2,5) U, v. Fig.5.45:

L di
UK(tcr R-L) = Umax = U + dt pentru t = tcr R-L .

-
57.Limitarea efectelor comutatiei in circuite R_L de cc.

- L
continuu de tensiune U, fenomenele de deconectare, cauzate de deschiderea
contactului K :
2
d
Uc
dU dUc
2
2 c 2
U
0c 2
U
0 t 0
dt dt dt
cu Uc(0)= , (5.146)

- e Umax, curba
c(t), poate intersecta
esele de contact, UR(t), v. Fig.

rcuitului.

a)
b)
-L-C de c.c.

-L-C de c.c.

58.Fenomene post-arc la bornele AEC de ca.

- ent alternativ fenomenele de deconectare

-a precizat anterior,
rge
loc pr smulgerea
acestuia.

Cu privire la TTR la bornele

unui AEC de c.a.

59.Tensiunea tranzitorie de restabilire(definitie a TTR prin 4-5

parametri,intrerupere reusita in circuite de ca)

e.
4
acestei componente, (10

TTR, de (1,4 U.
- Pentru a evita asemenea defecte s-

:
f0 :
f0 1
2 tv ; (5.157)
tv, v. Fig.5.52 ;
:
UA
= U ; (5.158)
factorul de amplitudine al TTR, :
U max
= U . (5.159)

definite de panta SA :

dU
TTR
4f0U
dt
 Aceste supratensiuni pot efect
evolutiv

veritabil.
Pentru AEC trifazate de curent alternativ i
tratat In

d o TTR de valoare :
U
1 1
,52
max Un
, (5.163)

unde Unf
:

U
2 U
max
3 0
,
5
max 2
Un

60.Clasificarea si constructia contactelor electrice.

- Contactele electrice, considerate la modul general, pot fi fixe sau mobile.

nedemontabile (realizate prin lipire sudare), sau demontabile, realizate ca

Fig. 6.1: Contacte electrice fixe

Fig. 6.3.

lichide.

-
Fig. 6.2: Contacte electrice glisante

electrice ale AEC,

sunt :

piesele de contact ;

;
evitarea unor fenomene de lipire-sudare a piesel
;
61.Rezistenta de contact.Componente si factori de
influenta(material,forma,grad de prelucrare,forta de apasare).

Fig. 6.4: Cu

-
:

Rc = R* - R . (6.1)

de contact se

- e
 Fig. 6.5: Puncte elementare Fig. 6.6: Contact elementar
de contact sferic

o valoare Rc0 n puncte elementare de

Rc, devine :

Rc0
Rc = n

Rc0
ct, Rc
-

contactului elementar, a

1212 1
a3
3Fc
0
A B 11
4 E AEBrAr
B
, (6.13)

unde Fc0 mentar, A B

0,5), EA EB modulele de elasticitate (ale lui Young)

-se ace
material), rA rB
Fc0
Fc
contact, n :

Fc
Fc0 = n .

- Rc, ce nu intervin explicit

C m, sunt :

-sudarea acestora la
conectat
evitate ;
;

;
re de
contact.
62.Incalzirea contactelor electrice in regim normal.

1 , se
2 a

( 2 top), ce are ca efect desigur lipirea-

Uc top, ce nu trebui
 erialului pieselor de contact, HW,
este :

I2
0 HWL
2
T0
162 arccos
Fc0 = Tc

- n puncte
desigur :

In
I0 = n , (6.30)

In fiind curentul nominal ce parcurge contac

puncte elementare de contact, n, ca fiind :

L HWI2
n
2
162F T
c arcco
0

n= Tc
, (6.31)

valoarea temperaturii contactului,Tc :

Tc T0 + 5 [K]

63.Incalzirea contactelor electrice in regim de defect.

contactul electric elementar ar produce topirea-lipirea-sudarea pieselor de contact,

care
contactul elementar :
 I max
I0 max = n , (6.34)

unde Imax n
puncte elementare de contact.

se poate defini o valoare a curentului, It0

le :

U2
t ctop
top
Uc top = Rc0 It0 = a t , 8 t, , (6.35)
at

at2 = a2 , (6.36)

iar t rezistivitatea materialului pieselor de contact la temperatura de topire,

:

3 top
t
It0 a . (6.37)

It0 < I0 max , (6.38)

un indicator :
 a c
= 2 t

Cu privire la evaluarea curentului de topire a contactului elementar

contactul elementar e a
2
determinarea curentului de topire, Itop :

Itop = k 0,1 Fc

64.Uzura contactelor electrice alunecatoare.

- Uzura contactelor AE se poate manifesta sub diferite aspecte :

;
;

pieselo

conectare mari.
 are sau de coroziune a pieselor de

contact de volum Vc, un volum V:

V = (0,4 0,6) Vc

-
curentului ce parcurge zona de contact, I
N,
se poate evalua cu :

V
N
kQ V
el ke QN , (6.46)
k Q
V
el N

Fig. 6.11: In
 2
U ce

65.Uzura contactelor electrice alunecatoare.

B, var
m B

valori Fc

contactelor de (102 103

66.Dispozitivele de actionare ale AEC(parti componente cu exemplificare

pentru o schema cinematica de intrerupator).
-
-

contactelor electrice, numite , (DA).

AEC sunt :
sursa de energie ;
mecanismul de transmitere ;
;

contactelor mobile ;
alte accesorii.
slabe
, ceea ce impune,

-
-
vedere ca efort

punct mort

e obicei de tip spiral, a

k
deformare l a acestuia este :
Ws = 0,5 l2 . (7.1)

Tensionarea acestui resor -o

automate.

67.Relatii fundamentale in functionarea releelor si declansatoarelor cu

lamela bimetal(dreptunghiulare,spirale,U,subtiri suprapuse)

producerea unui lucru mecanic.

1 2 2 1
o -
acestora la supratemperatura
valori 1 2 ( 1 < 2

1 = o
1 , 2 = o
2 . (I-1)

Fig. I-
 - , la

2Ko
, (I-20)

Fig. I-

, este dat de
a:
3 2
Eb K
E
o b
M
12 6 ,

-5.

Fig. I-5 : Lamela bimetal de tip U

 mele
dreptunghiulare, v. rel.(I-16), ..., (I-18):
2 2
Ko KoE b
fU = f = , FU = 2 F = 2 , (I-24)
2 2
KE O
L
U 2
L (
b)
4

Lamele bimetal subtiri suprapuse

i mari ale

Fig. I-

Un asemenea ansamblu, realizat cu n

nh,
-
- h
nFh, unde Fh
cele n

68.Probleme fundamentale cu privire la utilizarea lamelelor bimetal in

constructia releelor si declansatoarelor.

- re al lamelei;
-
 temperaturii ambiante;
-

Modul de realizare a bimetal

, pe seama
efectului Joule-Lenz datorat trecerii curentului, sau ca , pe
.

Fig. I-

lamelei bimetal de tip U, prin efect Joule-Lenz datorat curentului ce o parcurge

-9.

Fig.I-

curentului I care parcurge circuitul de protejat, o constituie folosirea lamelelor

-
-10.
Fig. I-

metalic este

propriu-
maximum 25% din curentul din circuitul de protejat, v. Fig. I-11.

Fig. I-11 : Lam

Fig. I-12.
Fig. I-

de timp cu bimetal.

Fig. I- martor
ambiante

bimetal

-16), (I-20) sau (I-

mai

timp ce tinde la infinit:

 t
(
t) 1 eT)
(
max , (I-28)

-15.

Fig. I-

69.Posibilitati de utilizare a lamelelor bimetal(blocul de relee cu lamele

bimetal pentru suprasarcina sa.)

e reproducerea

-17.
Fig. I-

nsmite

bascul

-
1,05 In;
-
n;
-
1,5 In;
-
de 6 In.

r = (0,6-1) In,

aze ale circuitului respectiv.

 -au generalizat ca utilizare.

70.Electromagneti.Definitie,clasificare,elemente constructive tipice.

Definitie:

Fig. II-1, sunt :

-
;
-

Fig. II-
1-bobina, 2-miezul feromagnetic, 3- 4-
Clasificare:

cum s-a prezentat anterior, da

II-3.
Fig. II-

tensiune (cu sp

-
-2
- rapizi secunde, (de obicei

- -0,2 secunde, (de obicei

c.a.).
71.Marimi si relatii de baza cu privire la circuitul electric al
electromagnetilor.

-4.

Fig. II-4 : Sc

-
-5.

Fig. II-

-
 o
poate scrie sub forma:

di
Lo Riu(t)
dt

d ()
Riu
(t)
dt

- ea caracteristicii (i)

3
(i) a
1i a
3i

Fig. II-

72.Marimi si relatii de baza pentru circuitul magnetic neramificat al

electromagnetilor.

-
 pire,
F = Ni.

Fluxul magnetic

BS [Wb]

Um, se scrie:

Um = [A]

dx
0µ
(x)S
(x) ,

Fig. II-7
Calculul unui circuit magnetic neramificat de tip U-
Fig. II-
II-8.

Fig. II- n electromagnet

-
tip U-
pt

3
-105
care este de 1010-1014).

73.Punct optim de functionare pentru circuitul magnetic al electromagnetilor

de tip U-I.

-
F, nsiune
-9.

Fig. II-

-se evalua cu ajutorul

2
W
magn
2µ
o S
Fig. II-
un miez feromagnetic neramificat

Principalele probleme care se pun cu privire la calculul unor asemenea

circuite magnet

deosebite pentru cazul circuitelor magnetice ramificate nesimetrice.

74.Marimi si relatii de baza referitoare la ansamblul mecanic al

electromagnetilor.

- de

Fig. II-
R -12b.
Fig. II-12 : Cu privire la ansamblul mecanic al unui electromagnet
-
conform analizei cinem

sub forma:
2
dx dx
m
*2
() k
x F
(
x)F
(
Rx
)
dt dt , (II-36)
dx
( )
unde componenta dt
depind de viteza de deplasare la un exponent supraunitar, kx
resortului antagonist, F(x)
iar FR(x)

75.Caracteristica de tip releu pentru electromagneti U-I de cc cu FPN

(sisteme electromecanice de conversie a energiei)

electromagnet de tip U-I de curent continuu, v. Fig. II-13,

corespunde perechi de valori (Yo o

-

2 1 2
Y B
o o o o A
o o UCoY
2 , o o
Fig. II-14 : Cu privire la caracteristica de tip releu pentru un electromagnet de c.c.
cu FPN

ros ca aceste dispozitive

Fig. II-13 : Electromagnetul U-I ca sistem electromecanic de conversie a energiei

76.Forta de atractie la electromagnetii de curent continuu.Factori de

influenta.

lor mobile.

versorul n
B
Maxwell:

1 12
F (
B n
)B(B)nd
µ
o
C 2
Fig. II-

geometriei m

x:

Wmag
F
x
x , (II-71)

Alura caracteristicii electromecanice pentru un electromagnet de tip U-I este

- , Fp, de valoare

I-18b, cu considerarea efectelor

 a) b)
Fig. II-

77.Forta de atractie la electromagnetii de curent alternativ(Posibilitatea de

aparitie a vibratiilor armaturii mobile).Comparatie intre electromagnetii de cc
si ca.

au fluxul magnetic din miez.

aceea a sursei de alimentare a circuitului bobinei, deci nu depinde de polaritatea

-23.
20

F(t)
15 Fosc

Fmed

10
i(t), F(t)

5
Fr

i(t), B(t)

T* T* T*

-5
0 2 4 6 8 10 12 14
t
Fig. II-

Fig. II-
alternativ

poate fi mai

Comparatie intre electromagnetii de cc si ca

cc
pentru un electromagnet de tip U-I de exemplu, cu caracteristica Fca

-
valori mai mari
R
 Posibilitatea de aparitie a vibratiilor armaturii mobile.

R din Fig. II-

- ile a
audio
sursei de alimentare a circuitului bobinei.

78Problema vibratiei armaturii mobile la electromagnetii monofazati de ca si

posibilitati de eliminare a acesteia.

Proble

bobinei.
-

alimentare a circuitului bobinei.

Fig. II-25 : Cu privire la

de c.a.
 Posibilitati de eliminare a vibratiilor

rcuit (sau spire

alimentare

Fig. II-

79.Problema vibratiei armaturii mobile la electromagnetii monofazati de ca si

functionarea spirei ecran(diagrama fazoriala si conditiile optime)
monofaz
bobinei.
-

intervale

alimentare a circuitului bobinei.

Diagrama fazoriala
-
-
zonei neecranate a pieselor polare ( e2 2 ).

Fig. II-

Conditiile optime

pieselor polare, e1 e2 , generea

2 2
e1 e
2
F1 F
medosc
1 F2 F
medosc
2
4µoS 1 , 4µoS
2 , (II-103)
2
med osc, vor fi, (x = sin sc ):
 2 2 2
1(
m 3
)sin
sc 1(
m x 2
3
)
FF1F
med
med
med
2 2
,
4
µoS1 3 sc 4
sin µS
o 13
x4 µ
oS
2 2
2 2 1
2(
m 3
)
x (
m 1
)(
m 3
)
x
F F
osc F
osc 2
1 osc
2 F F
osc cos
1osc
2 2 ,
4
µS
o 1 3
x (II-104)
-se final:
2 2
1
(m3
)
x12
(
m3
)
x(
m1
)(
m3
)
x
F
F
m F
med
in
o sc F
Rm
4
µS
o 1
3x , (II-105)

80.Problema vibratiei armaturii mobile la electromagnetii trifazati de curent

alternativ si eliminarea acesteia.

In cazul
obicei cu circuite magnetice E-I sau E-E, v. Fig. II-30, pentru fiecare dintre fazele
ele

2
3 ):
2
R (t) sin(t ),
3
S(t) sin t,
2
T (t) sin(t ),
3
Fig. II-

81.Functionarea in regim dinamic a electromagnetilor de cc la actioanre.

)a
revenirii

acestuia.
pot interveni

o
1

o, nu corespunde echilibrului
mecan
-

0 , pe durata
 t1 -se curentul electric din circuitul bobinei
0

de pornire

maxim, 0

- oa
0

electromagnetului de la valoarea L0 la valoarea L1>L0

lectromagnetului ce-
(t) respectiv i(t), B(t) sau
(t) = tm ;
2

erului
minim.

Fig.II-
electromagnetul de curent continuu

decurge
82.Functionarea in regim dinamic a electromagnetilor de cc la revenire.

- revenire
a circuitul electric al bobinei
o

-
de pornire nenul (FPNN), deci cuprinde trei

de valoare L1

pr, respectiv Bpr, difer

pr

1r;
-

bobinei electromagnetului care scade de la valoarea L1 la valoarea Lo), este

2r ;
-

o o
t3r o.
Fig. II-
c.c.

Fig. II-

tr

tr t1r t2r

83.Functionarea in regim dinamic a electromagnetilor de ca.

specifice.
e a unui electromagnet de curent

n
o
forma:
di
(
1t
)
L
o Ri
(
1t
)2U
nsin(
t ),
i
1(
0
) 0
dt

Fig. II-
curent alternativ pentru prima e

o nul, cu schimbarea
o 1, deci
no, v. rel. (II-
1422) la valoarea In1

U
n
I
n1 I
n
2 2 2
R L
1
Fig. II-
alternativ

lizarea valorilor curentului

continuu.

ntul

Fig. II-
o
armonice a curentului ge spirele bobinei
electromagnetului considerat, io(t).

di
(
1t)
L
1 Ri
1(t
) 0
,
dt cu i1(0) io(to)

alternativ, v. Fig. II-

1 o
o<L1
din circuitul bobinei, i2(t).

o, se scrie sub forma:

di
(
3t)
L
o Ri3(
t)0
,
i3(0) i2(t2)
dt cu

84.Posibilitati de modificare a comportarii de regim dinamic pentru

electromagnetii de cc la actionari.

ent continuu
-

o la valoarea To*:
To To*
,
Fig. II- tantei
de timp

Fig. II-

T*:
*
* L L
o L
o
T T
o
R R ,
Fig. II-
circuitul bobinei electromagnetului de curent continuu

85.Posibilitati de modificare a comportarii de regim dinamic pentru

electromagnetii de cc la revenire.

-
continuu la un curent nominat dat, In
revenire, t1r
timp a circuitului bobinei acestora, de la valoarea T1 la valoarea T1* v. Fig. II-50a,
1:
* L
1 L
1
T
1 T
1
RR 1 R
 -o o

Fig. II-
c.c.

86.Aparate electrice neautomate de JT.Caracteristici ,variante

constructive,variante comentate(prize,FISE,intrerupatoare cu parghie si
separatoare)
-

fixe

- re, tripolare sau

cuple

pectivi),

sunt mobile.

-
- -
cheie

monofazat astfel alimentat.

a) b)
Fig. III-1 : Tipuri de contacte pentru prize

-
Fig. III-

obicei pentru consumatorii industriali), la

-

Fig. III-

-
-se pentru valori ale tensiunii
nominale de sub 1 kV, pentru valori mari ale curentului nominal, de la 200 A la
conectare fC = 1

-
curent, folosindu-
camere de stingere. Manevrarea lor este
avarie
 la deconectare
la conectare.

Fig. III-

Fig. III-

a) b)
Fig. II-
 cu le
-se
-10a,
cu ajutorul manetei M.

87.Intrerupatoare electrice neautomate de JT.Caracteristici,variante

constructive comentate(intrerupatoare pachet si intrerupatoare cu came).

de module (

automatizare.
Utilizarea ansamblului de sacadare,
pachet, conduce la avantaje tehnico-
-

- controlul corect

camera de stingere

ale curentului de rupere de 6 In

respectiv de 1,25 In pentru valori mai mari ale curentului nominal;
-
 -

diferitelor etaje ale ansamblului.

-13a

pe fiecare etaj,

a) b)
Fig. III-

comutatoarele pachet, v. Fig.III-13a, prin asamblarea pe un ax comun a unui

-
succesive), dintre care unele pot fi cu sau cu revenire.

Fig. III-

n Fig. III-
15.

88.Aparate electrice neautomate de JT.Caracteristici,variante constructive

comentate(limitatoare de cursa si microintrerupatoare,controlere).

sunt contacte comandate prin

deplasarea unui element mobil.

amplasarea acestora.
 a) b)
Fig. III-
(b)

deosebite. Se real
nominali de (1-
de (6-

n n
=0,5 [A].

imperceptibile, sub covor, pentru a semnala unei persoane de exemplu.

-21.

Fig. III-21: Schema de principiu a unui m

Controlere
cuplarea, decuplarea, pornirea cu limitarea curentului prin fo

caracterizate

[A].
Controlerele pentru
sau cilindric (tambur).

89.Contactoare automate de JT.(definitie,parametrii nominali si

semnificatie,clasificarea contactoarelor).

Definitie :
Contactoarele sunt aparate electrice automate

Clasificare:

- sebind astfel

contactoare de curent continuu respectiv contactoare de curent alternativ,

contactoare electromagnetice
contactoare electropneumatice presiune

-
-Cont

obicei, a semiconductoarelor comandate.

90.Contactoare si ruptoare electromagnetice de curent continuu.

Principalii parametri nominali pentru contactoarele electromagnetice de curent

continuu
- n, cu valori de 250 V pentru variantele monopolare,
500V pentru variantele bipolare, sau 660 V pentru utilaj minier, ori 750 V

- tensiunea de serviciu, Us, ca valoare a tensiunii la

contactorul electromagnetic considerat;
- curentul nominal, In, cu valori uzuale de 10 A, 16 A, 25 A, 40 A, 63 A, 100 A,

- curentul de serviciu, Is
-
-
-
- a de conectare, fC
-
valori de 105-106;
 c
obicei, cu valori posibile de 6 V, 12 V, 24 V, 48 V, 110 V sau 220 V.

Ruptoare electromagnetice:

ruptoarele
electromagnetice
bobinei electromagnetului d
-
camere de stingere cu suflaj magnetic

bobine
R
IV-
de caracteristica FR(
II-12b.

Fig. IV-

91.Schema de comanda cu rezistenta economizoare pentru

contactoare.Categorii de utilizare pentru contactoarele electromagnetice de
cc.

e -42. Acestea sunt

-5a, sau,
pentru a evita arcul electric persistent la bornele contactului auxiliar normal-
Ca
Rd -5b.

Fig. IV-
electromagnetice de curent continuu

Categorii de utilizare pentru contactoare electromagnetice de curent continuu

Categorii de utilizare Tipul consumatorului
DC1 Pentru sarcini neinductive sau slab
inductive
DC2
continuu
DC3 Pentru pornirea motoarelor
 DC4 Pentru motoare serie cu porniri-
opriri frecvente
DC5 Pentru pornirea motoarelor serie la

DC6
fluorescente

92.Contactoare electromagnetice de ca.

eristicii
electromecanice a acestora, F(
rezistente, FR( ).
 a) b)
Fig. IV-7 : Contactor electromagnetic de curent alternativ

Asemenea con

rezervarea slabe

Principalii parametri nominali pentru contactoarele electromagnetice de curent

alternativ sunt:
- n
- tensiunea de serviciu, Us

- curentul nominal, In, cu valori de 6 A, 10 A, 16 A, 25 A, 40 A, 63 A, 100 A,

frecvente a contactoarelor electromagnetice de curent alternativ pentru

alegerea contactoare
- curentul de serviciu, Is
-
- C 0
 - -10) 10 6 manevre,
cele mai mari va
-
tripolare sau tetrapolare;
-
Uc , 24 V, 48 V, 110 V, 220 V, 380 V, care
impun uneori utilizarea unui transformator suplimentar pentru alimentarea

93.Schema de principiu pentru un contactor electromagnetic

trifazat.Categorii de utilizare a contactoarelor electromagnetice de ca.

Schema de principiu a unui contactor electromagnetic trifazat, deosebind

pornire- -
contactele pri

Fig. IV-9: Schema de principiu pentru un contactor electromagnetic trifazat

Categorii de utilizare a contactoarelor electromagnetice de c. a.

Categorii de utilizare Tipul consumatorului
AC-1

AC-2 Motoare asincrone cu rotor

-
deconectare
 AC-3
scurtcircuit (conectare-
deconectare)
AC-4
scurtcircuit (conectare-deconectare

AC-5a
mercur
AC-5b

AC-6a Alimentarea transformatoarelor

AC-6b Comutarea bateriilor de
condensatoare
AC-7a Alimentarea sarcinilor slab

AC-7b Alimentarea motoarelor pentru

AC-8a Alimentarea compresoarelor

AC-8b

94.Scheme de comanda pentru contactoare.

ului bobinei electromagnetului de

duble (ND-

electromagnetice:
- sau duble;
duble

Fig. IV-

95.Scheme pentru evitarea efectelor la dsparitiile momentane de tensiune.

Pentru a evita asemenea efecte sunt concepute scheme de alimentare a

-
releu de timp RI3T, Fig. IV-12b, sau ale unui releu intermediar de curent continuu,
RI, Fig. IV-
transformator curent- -
 a) b)

c) d)
Fig. IV- tane de
tensiune

96.Aplicatii ale contactoarelor electromagnetice(inversor de sens si

comutator automat stea-triunghi).

inversor de sens cu contactoare electromagnetice

-
Se folosesc p 1 2

Fig. IV-

realizarea comutatoarelor automate stea-

regimurile de pornire ale motoarelor asincrone trifazate cu rotor bobinat prin

regimului tranzitoriu de pornire, prin folosirea a trei contactoare

electromagnetice trifazate.
Schema de principiu a unu comutator automat stea-triunghi cu 3 contactoare
-15.

Fig. IV-15 : Comutator automat stea triunghi cu trei contactoare electromagnetice

106.

normal de functionare permit conectarea si deconectarea cu frecventa redusa a

Clasificarea atoarelor automate de joasa tensiune

A. Dupa functiile de protectie, care determina declansarile automate,

e de curent invers,

protectie: de exemplu, pentru curent maxim, curent invers si tensiune minima.

B. Dupa numarul polilor
monopolare,
bipolare,
tripolare sau
tetrapolare.
C. Dupa felul curentului comutat:

trifazate.
D. Dupa mediul de stingere a arcului pot fi:

E. Din punctul de vedere al timpului propriu de declansare -

70
ms,
ide, cu td 0 ms

s.
F. Din punct de vedere functional si constructiv
automate se clasifica:
- ,
-

organul motor (format dintr-un electromagnet sau un motor de actionare);

contactele principale (fixe si mobile);
camera de stingere;
contactele auxiliare (cuplate mecanic cu contactele principale);
declansatoare cu functie de protectie (termobimetalice, electromagnetice);
carcasa aparatului cu sisteme de fixare;
i;

mecanism cu libera deschidere..

Cele mai utilizate variante constructive de zavoare sunt:
mecanisme cu clichesi rotativi;

108/109.

de 100, 250, 50

clichet, cu anclansare si declansare rapids, independenta de viteza de manevrare

a operatorului.
Camera de stingere este construita pe principiul efectului de electrod si nisa.

curent,termice si electromagnetice si declansator minimal de tensiune.

Puterea de rupere ridicata se obtine prin marea rapiditate de raspuns a
declansatoarelor, viteza mare de deplasare a echipajului mobil, distanta mare

stingere performante.

Schema electrica de actionare cu electromagnet de actionare

comandata de declansatoarele F1, iar in cazul unor supracurenti mai mari de

declansatoarele F2 ce actioneaza asupra zavorului Z.

110/111.intrerupatoare automate universale de joasa tensiune OROMAX

nominali de la 1000 la 4000 A, fiind destinat comutatiei si protectiei liniilor

electrice, a motoarelor de putere, generatoarelor si transformatoarelor mari.
Acrionarea se face prin maneta proprie sau prin motor de actionare, printr-un

pretensionate).

(declansatoare combinate termice si electromagnetice), cu curentul de

declansare instantanee reglat la 8Ir.
contacte de lucru, contacte de rupere (de arc) si rampe (coarne) de introducere a

Schema electrica a OROMAX

realizeaza prin actiunea sigurantelor fuzibile. Declansatorul minimal de tensiune

F6 este alimentat prin contactul Ql (14-16) si butonul S1 (l-
disparitiei tensiunii declansatorul F6 actioneaza mecanic asupra zavorului Z,

Protectia la suprasarcini este realizata de releele termobimetalice F5, la

supracurenti de releele electromagnetice F4 iar la scaderea tensiunii de catre

sigurantele fuzibile F1, F2 si F3.

112.
 ltrarapide au aparut ca urmare a necesitatii de a
proteja instalatiile de curent continuu echipate cu redresoare cu vapori de mercur

caracterizate printr-o capacitate redusa de a suporta curentii de suprasarcina si

mai ales curentii de scurtcircuit.

ea unui electromagnet de
retinere), declansarea fiind comandata electromagnetic (printr-un
electromagnet de declansare).
b) Electrodinamice, la care asupra zavorului mecanic (clichet)
actioneaza declansatoare ultrarapide electrodinamice (ce utilizeaza efectul fortelor
electrodinamice).

1-contactul fix, 2-contactul mobil principal, 3-contactul de arc, B-bobina de

suflaj, R-rezistenta pentru limitarea supratensiunilor pe contacte,
ERelectromagnetul de retinere (zavorul), ED- electromagnetul de declansare.
 1 - contactul mobil;
2- contactul fix; 3-armatura mobila solidara cu contactul mobil; 4- electromagnetul
de declansare; 6- bobina de suflaj.

1, 2 - contactele
principale; 3- tija mobila; 4- bobina declansatorului;
5-disc nemagnetic; 6- resort; 7 declansator electromagnetic;
8-declansator electrodinamic; 9- clichet; 10- resort antagonist.
 normale de

electric, tensiu

-
sau de scurtcircuit

faze);
-
pentru fazele unui sistem trifazat.

- ise a tensiunii, deci manifestarea

unor supratensiuni
-

fazele unui sistem trifazat;

-

-
neutrului.

-
- cu privire la controlul unor valori ale puterii, care nu sunt acceptate sub un
anumit prag;
-
 multiple.

-elementul sensibil, sau blocul de intrare, BI;

-
- eleme

Fig. V-
intrare- , Y(X),
de tipul TOT-NIMIC sau DA- carea

mai rar contacte duble, perechi ND-

-
-3
- [s] pentru relee
-2
ultrarapide sau de 10
-

- gabaritul releului, un indicator tehnico-economic de calitate, ce poate fi

corelatcu parametrii no

- selectivitatea;
- sensibilitatea;
- rapiditatea;
 -
Selectivitatea

Sensibilitatea
toate defectele pentru care a fost realizat, indiferent de valoare
(electrice sau neelectrice) supravegheate la producerea defectului.
Rapiditatea

evita regimul nedorit de pen

a)
-

tensiunii;
-

b)
- relee electrice;
- relee electromagnetice;
- relee electrodinamice;
-
- relee magnetoelectrice;
- relee polarizate;
- relee electronice, ce pot fi cu prelucrare sau a
semnalelor.
c)
-
ale logicii binare,
-

d)

-
valoare Xa;
-
Xa;
-
e)
- relee cu contact normal deschis, ND;
-
- relee cu contacte du
-

f)
-
-
g)
-
-
 - relee cu mai multe
h)
-
-

formatorului de
tensiune, TT, este de 100 V.

121. Relee electromagnetice de curent

conectea

-se starea contactelor releului, ansamblul mobil

-4.

Fig. V-4 : Releu electromagnetic Fig. V-

pentru
de curent de tip RC releele de curent

feromagnetic, care depinde de valoarea

curentului ce parcurge spirele semibobinelor 3, Ma
Mr

contactul normal deschis (ND) al releului, intervenind deci releului,

pentru Ma > Mr.

V-

122. Relee electromagnetice de tensiune

releelor electromagnetice de curent, v. Fig. V-

folosesc conductor de diametru foarte mic, acestea caracte -se deci prin

Fig. V-7.
Fig. V-7: Releu electromagnetic de Fig. V-
circuit a
tensiune de tip RT releelor de tensiune

Un asemenea releu de tensiune, de tip RT, v. Fig. V-7, este practic un

electromagnet, cu miezul feromagnetic 1, cu piesele polare 2, semibobinele de

paralel, folosind eclisele metalice, E1- E2

Releele de t

iltre de componente simetrice (homopolare sau inverse).

123. Relee electromagnetice intermediare

tran -
intreblocarea cu alte comenzi etc.

V-9.

a b
Fig. V-9: Relee electromagnetice intermediare

-
-9b. Bobina

t continuu

124. Relee electromagnetice polarizate

deosebire de releele electromagnetice neutre prezentate anterior, sunt realizate
intre care una de polarizare,

acesteia, contactele releului fiind de obicei pereche, normal deschis-

(ND-
-12.

Fig. V-12 : Elemente componente ale releelor polarizate

magnetic 2

-2) [ms],

-2
 asemenea releu de curent, v. Fig. V-

n1 la o valoare In2 ,

N
1I
n1 N
2I
n2 co
. . (V-12)

din

aluminiu- - -

Fig. V- -2

curent a releulu, 3, cu un cur

mobile 7, este mai mare.
a

fazate, e1 e2

liu cu zona pieselor polare, din Fig. V-15.

Fig. V-

126

-
Asemenea r

intermediar, RI, cu un ansamblu R- -18.

a b
Fig. V-

e
obicei electromagnet (RTp-1, RTk-
-20a.

a b
Fig. V-20 : Releu de timp tip RTk-410 cu mecanism de ceasornic
relul de
de tip K-
scara unui
Fig. V-

128. Releu cu temporizare cu lichid conductor (mercur)

ecial, mercurul, prin orificii convenabil

calibrate.

Fig. V-23 : Releu cu temporizare cu lichid conductor (mercur)

feromagnetic (plonjo
electrozii de contact A-

plonjor. Contactul releului es

A-B.
alimentarea bobinei 1, cu tens

electrice dintre bornele A-B, deci deschiderea contactului releului. Contactul

-
-

129.Schema de principiu a unui releu electronic cu tranzistoare

Fig. V-25 : Schema de principiu a unui releu electronic cu tranzistoare

Releele electronice folosesc de obicei circuite basculante bistabile, de tip trigger,

reali 1 2, v.
Cap. IV-
1
celui de-al doilea tranzistor- 2

col
releului
capace metalice, 3- -63.

Fig. V-

100) A, a

Fig. V-

d
-

S -video sau

-
umplutu -
Fig. V-

elementul fuzibil dispus pe u -se pentru

-66.

patronului fuzibil.

Fig. V-

-68. Acestea se
n
de In = 100-500 A.

Fig. V-
 , un istm

(conform pricipiului materialelor granuloase

- -se pe

Fig. V-

onele prezumate de topire ale

-Sn, care
va realiza efectul metalurgic
ntul fuzibil este amplasat

Etapele d
 -62.

Fig. V-

1- - top
; 3- topirea fuzibilului
- v ; 5- volatilizarea
-
stingerea arcului electric

Dato

pe seama

fuzibile. In acest scop, elementele fuzibile

Pentru s-
dar rezultatele
nu au fost cu mult mai bune.

omidei de nisip
de defect.
Oa
- -un criteriu
-au realizat elementele

-76.

Fig. V-

140. Limitatoare de curent

Limitatoarele de curent sunt me

severe de deconectare
-un
asemenea circuit.

regimul tranz
 astfel foarte important ca valoarea

constantei de timp a procesului tranzitoriu de limitare a curentului.

Mod
-81.

Fig. V-

normale a unui circuit R-L, curentul i1(t), la momentul t1

2 n, la
valoarea de defect, Isc
limitatorului 2

valoarea Ilim
momentul t3, o valoare
Isc.
-82.
Fig. V-82 : Schema de principiu a unui circuit cu limitator de curent

2
1
to.
limitatoare de curent de
avarie, s-

semiconductoar varistor;
-

ite astfel includerea

limitarea curentului de defect.

-un circuit L-

consumatorilor
 -se protej

nejustificat de energie pe elementul de limit

140. Limitator de curent cu circuit L-

rezonant L-

limitator de curent
regim de defect, sesi
circuitul L-

-84.

Fig. V-84 : Limitator de curent rezonant cu circuit L-

-N ale schemei,
2-L2 este mai
mare, defectul fiind sesizat, posibil chiar cu anticiparea valorilor periculoase ale