Sunteți pe pagina 1din 79

COAMĂ COAMĂ

TIMPAN TIMPAN

STREAȘINĂ STREAȘINĂ

TÂRNAȚ TÂRNAȚ

SOCLU SOCLU

GHID DE ARHITECTURĂ
GHID DE ARHITECTURĂ
pentru încadrarea în specificul local din
pentru
mediul
încadrarea
rural în specificul local din mediul rural
JUDEȚUL TIMIȘ JUDEȚUL TIMIȘ
Colectiv de elaborare:

Coordonatori:
Drd. arh. Dan Idiceanu-Mathe
Drd. arh. Vladimir Obradovici

Consultant științific:
Prof.dr. Teodor Octavian Gheorghiu

Echipă:
Drd.arh. Roxana Cârjan
arh. Loredana Gaiță
arh. Rigler Alexandra-Maria
Grupul Rural al O.A.R.
DECLARAŢIE Rostul acestui material este de
a furniza un instrument de lucru
în mediul rural, fie că vorbim despre
proiecte finanțate prin PNDR, despre
lea care țin cont de resursele locale,
de energiile regenerabile, precum
în mediul rural. Respectarea cu
strictețe a recomandărilor ar putea să
DE PRINCIPIU locuitorilor mediului rural, autorităților
locale, investitorilor, proiectanților și
elaborarea documentațiilor de
urbanism sau despre simple intervenții
și de cunoașterea acumulată local
(meșteșugurile și tehnica populară).
nu fie utilă în toate cazurile; pentru
o arhitectură de bună calitate, se
(PREAMBUL) consultanților implicați în procesul cu finanțare exclusiv privată. recomandă respectarea spiritului în
de construire sau elaborare a unor Obiectivul esenţial al acestui ghid Acest ghid este rodul unei experiențe care a fost conceput acest ghid.
regulamente de construire în mediul este păstrarea nealterată a spiritului acumulate pe teren de către autori, dar
rural. așezărilor în care sunt propuse și al activității energice desfășurate
Ghidul își propune să fie un set de proiectele și conservarea calității de către Grupul Rural al Ordinului
reguli ușor de aplicat, cu exemple vieții în mediul rural și a peisajului Arhitecților din România. Ghidul nu își
clare (inclusiv de tipul AŞA DA sau cultural existent – acestea fiind, de propune să soluționeze toate cazurile
AŞA NU), care să faciliteze activitatea fapt, chiar resurse pentru dezvoltarea de intervenții posibile, de aceea
echipei de proiectare/consultanță în durabilă în mediul rural. În acest conținutul său trebuie în permanență

1
alegerea configurațiilor, a materialelor sens, există deschidere pentru îmbunătățit și actualizat de către cei
și a tehnologiilor necesare construirii abordări specifice secolului al XXI- preocupați de o proiectare responsabilă
Comandamente: Principii generale mărită se va acorda relației dintre noile
funcțiuni și comunitățile periferice
astfel încât să se creeze premisele
unor schimburi productive între
coerentă, care trebuie să urmeze o
serie de paşi necesari, precum:
▪▪ folosirea de materiale naturale legate de cadrul și zonele de locuire defavorizată. comunitate şi localitate. Funcţiunile noi
trebuie să fie atractive şi competitive
▪▪ cooptarea localnicilor adulţi şi
lipsiţi de ocupaţie ca mână de lucru,
regenerabile, cu eficiență garantată;
▪▪ evitarea folosirii materialelor care democratic Participarea cetățenească pentru localitate în ansamblul ei. pentru început, necalificată;
Noile funcţiuni ce vor fi implementate ▪▪ aducerea în teritoriu a inginerilor,
au efect negativ asupra mediului
înconjurător și asupra sănătății
al practicării vor fi deservite preponderent maiştrilor, tehnicienilor şi muncitorilor
populației; arhitecturii Deciziile privitoare la funcțiunile cu
caracter social trebuie să fie rodul
de membri ai comunităţii, acest
lucru antrenând deopotrivă un
capabili să instruiască şi să asigure
calificarea lucrătorilor necalificaţi;
▪▪ folosirea echipamentelor ce unui proces participativ, implicând proces continuu de formare şi de ▪▪ organizarea de traininguri şi
utilizează energii regenerabile comunitatea. Totodată, recomandăm calificare (care va începe odată cu cursuri de fomare şi calificare pentru
(schema se va anexa în mod Relevanța ca proiectarea să se facă în sistem derularea programelor investiţionale) localnici;
obligatoriu la dosarul de avizare în participativ, antrenând toți factorii şi un proces de autofinanțare. ▪▪ crearea unor structuri ale
faza SF);
2 Pe cât posibil, este de dorit ca responsabili din comunitate: economiei sociale de producţie de
▪▪ refolosirea apei drenate; autoritate publică locală, mediul materiale de construcţie (carieră de
▪▪ păstrarea nealterată a spiritului intervenţia să antreneze cât mai mulţi
ONG, lideri informali ai comunității, Dezvoltare comunitară prin pietriş, nisip, argilă), cuptoare de
așezărilor și a peisajului cultural; membri ai comunităţii, sub diferite
▪▪ luarea în calcul a climatului local forme. Autoritatea publică locală are reprezentanții acesteia, mediul de calificare și încurajarea cărămizi, ateliere de dulgherie etc.,
afaceri, etc., în vederea definirii al căror personal va fi asigurat de
în optimizarea proiectării (însorire, datoria de a prioritiza funcțiunile cele
interesului public al comunității. economiei locale localnicii implicaţi în program, în curs
umiditate, vânturi dominante, oscilații mai importante pentru comunitate prin
consultarea acesteia și va lua măsuri de calificare;
de temperaturi); În anumite comunităţi, deşi există ▪▪ pe măsura derulării programului,
▪▪ pentru clădiri cu rol preponderent ca, odată construite, clădirile să devină Complementaritatea resurse de materie primă valoroase, gradul de calificare a personalului
tehnologic, consultarea tehnologului operante. În acest scop, programele
de construire vor fi complementate acestea sunt neglijate de localnici, iar creşte; consecutiv, creşte remuneraţia
specialist va avea loc înainte de a În urma unei analize, completarea meşteşugul prelucrării lor s-a pierdut. şi capacitatea de a întreţine locuinţele
demara activitatea de proiectare, cu programe de pregătire și
de specializare a personalului. matricei funcţionale a localităţii cu În această situaţie este necesară nou create;
pentru a nu perturba eficiența fluxului funcţiuni noi se va face în conformitate calificarea localnicilor astfel încât ▪▪ la terminarea programului, aceste
tehnologic al clădirii ce urmează să fie cu următoarele două principii de bază: să poată avea acces la resurse, în funcţiuni productive vor rămâne în
construită; Justiția spațială și ▪▪ principiul diferenţierii: funcţiunile vederea susținerii unor activităţi de teritoriu, urmând să deservească
▪▪ documentarea „in situ” cu nou introduse vor fi diferite de cele economie socială capabile să aducă întreaga aşezare în ansamblul ei;
privire la oportunitățile (materiale de incluziunea socială
existente deja în teritoriul administrativ un venit constant în comunitate. în plus, la terminarea programului,
construcții locale și/sau meșteri locali) al localităţii, capabile să deservească Acest principiu este extrem de zona va fi locuită de un segment
descoperite de arhitect în zona unde Justiţia spaţială este un instrument zona de intervenţie. Funcţiunile vor important atât datorită rezultatului de populaţie productiv, capabil să
se va realiza investiția; democratic care reglementează dubla funcţiunile prezente în teritoriu direct de ieftinire a investiţiei prin presteze munci calificate în cadrul
▪▪ folosirea materialelor, a tehnicilor repartizarea echitabilă a serviciilor, a doar atunci când, în urma analizei, utilizarea forţei de muncă locale, cât aşezării, dar şi în zonele limitrofe;
și meșteșugurilor locale oriunde facilităţilor de producţie, a utilităţilor cele din urmă se dovedesc a fi şi datorită efectului pe termen lung astfel, se vor crea premisele creșterii
acestea sunt eficiente în alcătuirea în teritoriu, astfel încât să nu existe insuficiente sau localizate deficitar în pe care îl asigură: în teritoriu rămân capacităţii utilizatorilor de a-şi întreţine
clădirilor. disparităţi la nivelul indivizilor şi al raport cu zona. nu numai funcţiunile capabile să noile construcții.
grupurilor de indivizi care populează ▪▪ principiul relaţionării: funcţiunile deservească locuirea, ci şi personalul
teritoriul respectiv. Astfel, se va nou introduse trebuie să fie necesare calificat capabil să le utilizeze.
favoriza accesul tuturor la noile nu numai comunităţii din imediata Acest deziderat se poate atinge
funcțiuni, în aceleași condiții. O atenție vecinătate, ci şi localităţii în ansamblu, doar printr-o politică investiţională

1 2 3
CUPRINS
C. Intervenţiile pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu
1. ZONA .......................................................................................4 Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) .........36 sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .........................55
1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unități Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile .............37 Marcarea registrelor orizontale și verticale
administrativ-teritoriale ...............................................................4 Timpanele și decoraţiile de faţadă
1.2. Precizarea caracteristicilor specifice ale zonei ......................5 5.2. PEREŢI ȘI FUNDAȚII............................................................40 Streşinile și burlanele
2. SPECIFICUL LOCAL ...............................................................7 5.2.1. Specificul local ...............................................................40 Materialele pentru finisaje
2.1. Peisajul rural-cultural............................................................7 5.2.1.1. Zona de câmpie a județului Timiș (Câmpia de Culorile
2.2. Tipologii de sate..................................................................8 vest și Câmpia înaltă a Banatului)..............................................41 Tehnologiile
2.2.1 Evoluția modului de ocupare a terenului..............8 5.2.1.2. Zona Lugojului................................................41 Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice (după caz)

3
2.3. Amplasarea pe lot a gospodăriilor - peisajul intravilan......10 5.2.1.3. Zona Făgetului................................................41
2.3.1. Tipologii de gospodării........................................11 5.2.1.4. Dealurile Lipovei..............................................41 5.5. AMENAJĂRILE EXTERIOARE ..........................................58
2.3.2. Casa de locuit din Banat, structură și sistem 5.2.2 Recomandări ..................................................................42 5.5.1. Specificul local ...............................................................58
constructiv.................................................................................13 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu Pavimente şi amenajări exterioare
gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare Scările exterioare
2.4. Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar și B. Construcții noi Vegetaţia
culori, goluri, în funcție de subzonele județului Timiș ................14 cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum ..................42 Porțile
2.4.1. Forme de acoperișuri din zona de câmpie a C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu sau Împrejmuirile
județului Timiș (Câmpia de vest și Câmpia înaltă a Banatului)..14 mare, dispuse pavilionar sau monovolum).................................43 5.5.1.1. Zona de câmpie a județului Timiș (Câmpia de vest și
2.4.2. Forme de acoperișuri din Zona Lugojului...........14 A. Pereți din lemn........................................................44 Câmpia înaltă a Banatului).......................................................59
2.4.3. Forme de acoperișuri din Zona Făgetului...........14 B. Pereți din piatră........................................................44 5.5.1.2. Zona Lugojului................................................59
2.4.4. Forme de acoperișuri din Dealurile Lipovei........14 C. Pereți din cărămidă.................................................45 5.5.1.3. Zona Făgetului................................................59
2.5. Gabaritele/proporțiile conforme specificului local ................15 D. Pereți din pământ....................................................45 5.5.1.4. Dealurile Lipovei..............................................59
2.6. Travei de fațadă conform specificului local.........................15 5.5.2. Recomandări ..................................................................60
2.7. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor 5.3. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE ................................................46 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu
conform specificului local .........................................................16 5.3.1. Specificul local ..............................................................46 gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare
5.3.1.1. Zona de câmpie a județului Timiș (Câmpia de (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar și B. Construcții noi
3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR NOI...............................17 vest și Câmpia înaltă a Banatului)..............................................47 cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum ...................60
3.1. Prevederi generale privind interventiile noi .......................17 5.3.1.2. Zona Lugojului................................................47 Scările exterioare
3.2. Amplasare în cadrul aşezării .............................................17 5.3.1.3. Zona Făgetului................................................47 Pavimentele exterioare
3.2.1. Specificul amplasării clădirilor............................17 5.3.1.4. Dealurile Lipovei..............................................47 Porțile
3.2.2. Recomandări ....................................................17 5.3.2. Recomandări .................................................................48 Împrejmuirile
3.3. POT, CUT, regim de înălțime .............................................19 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu Vegetaţia
3.4. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în afara vetrei gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce etc
satului – probleme de încadrare în peisaj .................................20 (250 – 395 mp) dispuse în sistem pavilionar și B. Construcții noi Iluminarea exterioară
3.5. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în vatra satului cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip monovolum ..................48 Echiparea edilitară
– probleme de încadrare pe lot .................................................21 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu
sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum).......................49 6. SPAȚIUL PUBLIC ..................................................................64
4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE ...........................25 6.1. Specificul local...................................................................64
5.4. ELEMENTELE DE FAŢADĂ ...............................................51 6.2. Recomandări .....................................................................64
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE ...........................................28 5.4.1. Specificul local: registre orizontale (coamă, cornișă, brâu, Drumuri și alte căi de acces public
soclu) şi verticale (ex. coş de fum)............................................51 Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce etc
5.1. ACOPERIŞUL .....................................................................29 5.4.1.1. Zona de câmpie a județului Timiș (Câmpia de Iluminarea exterioară
5.1.1. Specificul local ..................................................28 vest și Câmpia înaltă a Banatului)..............................................51 Reclamele, firmele, inscripţiile, însemnele
5.1.2. Recomandări ....................................................29 5.4.1.2. Zona Lugojului................................................52
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi 5.4.1.3. Zona Făgetului...............................................52 7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ.............................................68
cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit 5.4.1.4. Dealurile Lipovei..............................................53 7.1. Recomandări......................................................................68
mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar 5.4.2. Recomandări .................................................................54 7.1.1. Sistemele de încălzire (cerinţele de securitate la
Forma şi volumetria.....................................................29 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu foc)............................................................................................68
Şarpanta ....................................................................32 gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare 7.1.2. Eficienţa termică (sisteme şi materiale de
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) .........33 (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar și B. Construcții noi izolare)...................................................................................69
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile .............33 cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum ...................54
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip Marcarea registrelor orizontale 8. ANEXE.............................................................................. 72
monovolum Marcarea registrelor verticale Anexa 1: Studiu de amplasare și încadrare în imaginea
Forma şi volumetria ....................................................34 Timpanele și decoraţiile de faţadă așezării (imagine generală din punct de belvedere, silueta așezării,
Şarpanta ....................................................................35 Streşinile și burlanele desfășurate stradale) .................................................................72
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) .........35 Materialele pentru finisaje Anexa 2: Glosar de termeni ........................................72
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile .............35 Culorile
C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu Tehnologiile CREDIT IMAGINI........................................................................74
sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) Ierarhizarea fațadelor
Forma şi volumetria ....................................................36 Instalațiile tehnologice
Şarpanta ....................................................................36
10. Dudeștii vechi (satele: răsărit, cursul inferior al Begăi la nord,
Cheglevici, Colonia Bulgară și dealurile Doclinului spre sud-est, iar
Dudeștii Vechi) spre sud vest frontiera de stat.
11. Dumbrăvița (satul Dumbrăvița) Această regiune se constituie din
12. Ghiroda (satele: Ghiroda și următoarele teritorii administrative
Giarmata-Vii) aparținând localităților:
13. Giarmata (satele: Cerneteaz și
Giarmata) 01. Banloc (satele: Banloc,
14. Giroc (satele: Chișoda și Giroc) Ofsenița, Partoș și Soca)
15. Gottlob (satele: Gottlob și 02. Birda (satele: Berecuța, Birda,
Vizejdia) Mânăstire și Sângeorge.)
16. Iecea Mare (satul Iecea Mare) 03. Ciacova (satele: Cebza,
17. Lenauheim (satele: Bulgăruș, Macedonia, Obad și Petroman)

4 Grabaț și Lenauheim)
18. Lovrin (satul Lovrin)
19. Orțișoara (satele: Călacea,
04. Denta (satele: Breștea, Denta,
Rovinița Mare și Rovinița Mică)
05. Deta (satul Opatița)
Cornești, Orțișoara și Seceani) 06. Gătaia (satele: Butin, Percosova,
20. Otelec (satele: Iohanisfeld și Șemlacu Mare și Șemlacu Mic)
Otelec) 07. Giera (satele: Giera, Grăniceri și
21. Periam (satul Periam) Toager)
22. Saravale (satul Saravale) 08. Ghilad (satele: Gad și Ghilad)
23. Satchinez (satele: Bărăteaz, 09. Jamu Mare (satele: Clopodia,
Hodoni și Satchinez) Ferendia, Gherman, Jamu Mare și
24. Săcălaz (satele: Beregsău Lățunaș)
1 Mare, Beregsău Mic și Săcălaz) 10. Jebel (satul Jebel)
25. Sânandrei (satele: Carani, 11. Livezile (satele: Dolaț și Livezile)
Covaci și Sânandrei) 12. Moravița (satele: Dejan, Gaiu
26. Sânpetru Mare (satele: Igriș și Mic, Moravița și Stamora Germană)
Sânpetru Mare) 13. Voiteg (satele: Folea și Voiteg)
27. Sînmihaiu Român (satele:
Sânmihaiu German, Sânmihaiu 3. Zona Lugojului acoperă
Român și Utvin) în mare cursurile mijlocii ale
28. Șag (satul Șag) Timișului, Begăi și Pogănișului,
29. Șandra (satele: Șandra și Uihei) deopotrivă cu dealurile Buziașului,
30. Teremia Mare (satele: Nerău, dominant fiind relieful câmpiei înalte.
Teremia Mare și Teremia Mică) Această regiune se constituie din
31. Tomnatic (satul Tomnatic) următoarele teritorii administrative
32. Uivar (satele: Pustiniș, Răuți, aparținând localităților:
Sânmartinu Maghiar și Uivar)
33. Valcani (satul Valcani) 01. Boldur (satele: Boldur, Jabăr,
34. Variaș (satele: Gelu, Sânpetru Ohaba-Forgaci și Sinersig)
Mic și Variaș) 02. Buziaș (satul Bacova)
03. Chevereșu Mare (satele:

1. ZONA
Pentru teritoriile administrative ale Chevereșu Mare, Dragșina și Vucova)
Județul Timiș (și întreaga regiune a 1. Câmpia de vest a Banatului se localităților Foeni (satele: Cruceni 04. Coșteiu (satele: Coșteiu,
Banatului) prezintă un caracter relativ întinde pe un vast areal al câmpiei și Foeni), Giulvăz (satele: Crai Nou, Hezeriș, Păru, Țipari și Valea Lungă
unitar al arhitecturii populare, prin joase, cuprins între cursurile inferioare Giulvăz, Ivanda și Rudna), Peciu Română)
utilizarea acelorași materiale, tehnici ale Mureșului și Timișului. Nou (satele: Diniaș, Peciu Nou și 05. Criciova (satele: Cireșu, Cireșu
1.1. Delimitarea și procedee și a acelorași tipologii Această regiune se constituie din Sânmartinu Sârbesc), Parța (satul
Parța), Pădureni (satul Pădureni)
Mic, Criciova și Jdioara)
06. Darova (satele: Darova, Hodoș
arhitectonice. Cu toate acestea, următoarele teritorii administrative
geografică a Nicolae Săcară a observat ”diferențieri aparținând localităților: se va ține cont de prevederile și și Sacoșu Mare)
zonelor după unități de ordin zonal, dictate de anumite recomandările generale ale Câmpiei
de vest a Banatului și Câmpiei înalte
07. Gavojda (satele: Gavojdia,
Jena, Lugojel și Sălbăgel)
particularități geografice, istorice 01. Beba Veche (satele: Beba
administrativ- și social-economice, care și-au Veche, Cherestur și Pordeanu) a Banatului. Iar pentru teritoriul 08. Nițchidorf (satele: Blajova,
teritoriale. pus amprenta și asupra fizionomiei 02. Becicherecu Mic (satul administrativ al localității Moșnița
Nouă (satele: Albina, Moșnița Nouă,
Duboz și Nițchidorf)
09. Racovița (satele: Căpăt,
construcțiilor populare” și propune, Becicherecul Mic)
în cartea sa „Valori ale arhitecturii 03. Biled (satul Biled) Moșnița Veche, Rudicica și Urseni) Drăgoiești, Ficătar, Hitiaș, Racovița și
populare românești” (Timișoara: 04. Cărpiniș (satele: Cărpiniș și se va ține cont de prevederile și Sârbova)
Editura Facla, 1987), următoarea Iecea Mică) recomandările generale fie ale 10. Știuca (satele: Dragomirești,
zonificare: 05. Cenad (satul Cenad) Câmpiei de vest a Banatului, fie ale Oloșag, Știuca și Zgribești)
1. Câmpia de vest a Banatului 06. Cenei (satele: Bobda și Cenei) Zonei Lugojului. 11. Victor Vlad Delamarina (satele:
2. Câmpia înaltă a Banatului 07. Checea (satul Checea) Herendești, Honorici, Pădureni,
3. Zona Lugojului 08. Comloșu Mare (satele: Comloșu 2. Câmpia înaltă a Banatului ocupă Petroasa Mare, Pini, Victor Vlad
4. Zona Făgetului Mare, Comloșu Mic și Lunga) un areal destul de întins, cuprins Delamarina și Visag)
5. Dealurile Lipovei 09. Dudeștii noi (satul Dudeștii Noi) între cursul inferior al Pogănișului la
Pentru teritoriile administrative
ale localităților Liebling (satele:
5. Dealurile Lipovei se situează
între cursul Mureșului la nord și cursul 1.2. Precizarea
Cerna, Iosif și Liebling), Tormac
(satele: Cadăr, Șipet și Tormac),
mijlociu al Begăi la sud și sud-est;
se învecinează spre răsărit cu zona
caracteristicilor
Sacoșu Turcesc (satele: Berini, Făget, terminându-se spre vest specifice ale zonei
Icloda, Otvești, Sacoșu Turcesc, în câmpia Vingăi. Regiune de
Stamora Română) se va ține cont de coline domoale, închide văi puțin
prevederile și recomandările generale adânci și ospitaliere, propice locuirii. Fiind cel mai vestic județ al Lugoj, Sânnicolau Mare), nisip pentru
fie ale Câmpiei înalte a Banatului, fie Această regiune se constituie din României, Timișul se învecinează la sticlă (Groși, Tomești, Gladna), ape
ale Zonei Lugojului. următoarele teritorii administrative Vest cu judetul Csongrad - Ungaria și minerale (Buziaș, Calacea, Ivanda,
aparținând localităților: la Sud-Vest cu provincia Voievodina - Bogda).
4. Zona Făgetului acoperă Serbia, legătura între cele două județe În partea estică a județului se
bazinul superior al Begăi, 01. Bara (satele: Bara, Dobrești, fiind asigurată de punctele de trecere întâlnesc păduri de brad, molid și fag.
a frontierei de la Cenad, respectiv cele Județul Timiș cuprinde o serie
5
fiind situată în colțul de Lăpușnic, Rădmănești și Spata)
est al județului, având ca limite spre 02. Bogda (satele: Altringen, Bogda, de la Stamora Moravița și Jimbolia. de rezervații naturale, dintre care
nord Mureșul, spre vest dealurile Buzad, Charlottenburg, Comeat și Județele române vecine cu județul se remarcă: Sărăturile Diniaș din
Lipovei, spre răsărit și sud-est masivul Sintar) Timiș sunt Arad la Nord, Hunedoara comuna Peciu Nou, Pădurea Cenad
Poiana Ruscă, iar spre sud-vest 03. Brestovăț (satele: Brestovăț, la Est și Caraș - Severin la Sud-Est. din comuna cu același nume, Pădurea
dealurile ce o separă de cursul Coșarii, Hodoș, Lucareț și Teș) Bistra din localitatea Ghiroda,
mijlociu al Timișului. Această regiune
se constituie din următoarele teritorii
04. Ghizela (satele: Ghizela , Hisiaș,
Paniova și Șanovița)
Caracteristici Pădurea Dumbrava din zona Băilor
Buziaș, Insulele de la Igriș aflate pe
administrative aparținând localităților: 05. Mașloc (satele: Alioș, Mașloc și geografice și climatice teritoriul comunei Sânpetru Mare
Remetea Mică) și Insula Mare Cenad din aceeași
01. Curtea (satele: Coșava, Curtea 06. Ohaba Lungă (satele: Dubești, Teritoriul județului Timiș cuprinde localitate.
și Homojdia) Ierșnic, Ohaba Lungă și Ohaba toate formele de relief, cu altitudini
02. Dumbrava (satele: Bucovăț,
Dumbrava și Răchita)
Română)
07. Recaș (satele: )
care pleacă de la 75 m în Câmpia
Banatului și ajung la 1 384 m în vârful
Caracteristici
03. Făget (satele: Bătești, Begheiu 08. Secaș (satele: Checheș, Padeș din Munții Poiana Ruscăi. demografice și
Mic, Bichigi, Brănești, Bunea Mare,
Bunea Mică, Colonia Mică, Jupânești,
Crivobara, Secaș și Vizma)
09. Topolovățu Mare (satele:
Câmpia ocupă aproximativ 6 700
km2 reprezentând 77 la sută din
etnografice
Povârgina și Temerești) Cralovăț, Ictar-Budinț, Iosifalău, suprafața județului. Dealurile ocupă
04. Fârdea (satele: Drăgșinești, Șuștra, Topolovățu Mare și Topolovățu aproximativ 19 la sută din suprafață, Exista în momentul de față un
Fârdea, Gladna Montană, Gladna Mic) iar munții doar 3,45 la sută din puternic decalaj economic și cultural
Română, Hăuzești, Mâtnicu Mic și suprafața totală a județului. între populația rurală și cea urbană.
Zolt) Pentru teritoriile administrative La nivel teritorial, caracteristica
05. Margina (satele: Breazova, ale localităților Bethausen (satele: Teritoriul județului Timiș se dominantă este scăderea populației,
Bulza, Coșevița, Coșteiu de Sus, Bethausen, Cladova, Cliciova, Cutina, încadrează în zona climatului continuu după 1976, fenomen
Groși, Margina, Nemeșești, Sintești Leucușești și Nevrincea), Balinț temperat de nuanță continentală, accentuat în zonele greu accesibile.
și Zorani) (satele: Balinț, Bodo, Fădimac și cu o temperatura medie anuală de Sporul natural prin tendința negativă
06. Nădrag (satele: Crivina și Târgoviște) și Belinț (satele: Babșa, 10º și 11º C. Vântul bate în câmpie din ultimii ani joacă un rol important
Nădrag) Belinț, Chizătău și Gruni) se va ține predominant din nord. în diminuarea populației. Structura
07. Pietroasa (satele: Crivina de cont de prevederile și recomandările Precipitațiile anuale se încadrează pe vârste a populației rurale este
Sus, Fărășești, Pietroasa și Poieni) generale fie ale Dealurilor Lipovei, în medie între 550-600 mm/m2. caracterizată printr-un relativ
08. Tomești (satele: Baloșești, fie ale Zonei Lugojului. Iar pentru În partea nord-estică a județului, dezechilibru, procesul accentuat de
Colonia Fabricii, Luncanii de Jos, teritoriile administrative ale localităților cantitatea de precipitații prezintă o îmbătrânire demografică fiind evident.
Luncanii de Sus, Românești și Remetea Mare (satele: Bazoșu Nou creștere pe măsură ce ne apropiem
Tomești) și Bucovăț, Ianova, Remetea Mare), de zona muntoasă, unde se Structura pe medii relevă faptul că
Pișchia (satele: Bencecu de Jos, înregistrează chiar și 1 200 mm/m2. 1 în mediul urban locuiesc 422 250
Pentru teritoriile administrative ale Bencecu de Sus, Murani, Pișchia persoane (62,12 la sută), iar în mediul
localităților Bârna (satele: Bârna, și Sălciua Nouă) și Fibiș (satul rural 257 445 persoane (37,88 la
Botești, Botinești, Drinova, Jurești,
Pogănești și Sărăzani) și Traian Vuia
Fibiș) se va ține cont de prevederile
și recomandările generale fie ale
Resurse naturale sută). 1
La recensământul din octombrie
(satele: Jupani, Săceni, Sudriaș, Dealurilor Lipovei, fie ale Câmpiei 2011, din totalul populației
Surducu Mic, Susani și Traian Vuia) înalte a Banatului. Principala resursă naturală a stabile a județului, 85,5% s-au
se va ține cont de prevederile și județului Timiș este solul, care oferă declarat români. Pe lângă
recomandările generale fie ale Zonei condiții favorabile pentru cultura populația de etnie română 5,4%
Lugojului, fie ale Zonei Făgetului. cerealelor, plantelor tehnice și s-au declarat maghiari, 2,2%
Iar pentru teritoriul administrativ furajere. rromi, 1,6% sârbi, 0.9% ucraineni,
al localității Mănăștiur (satele: În subsolul județului Timiș se găsesc: 0,7% bulgari (imaginea 1- Harta
Mănăștiur, Pădurani, Remetea-Luncă țiței și gaze naturale în zona de vest, etnică a județului Timiș, după datele
și Topla) se va ține cont de prevederile lignit (Sinersig), bazalt (Lucareț – recensământului din 2002). Distribuția
și recomandările generale fie ale Șanovița), mangan (Pietroasa), pe medii a etniilor arată că rromii și
Zonei Făgetului, fie ale Dealurilor argilă (Biled, Cărpiniș, Jimbolia, ucrainienii sunt plasați majoritar în
Lipovei. mediul rural, pe când restul etniilor
1. Monografia județului Timiș, Studiu al Băncii au reprezentanți stabiliți majoritar în
Naționale a României, 2012
mediul urban.2
Majoritatea populației este de
Ocupații principale
naționalitate română și religie Activitățile de agricultura, silvicultura dezvoltare. Recaș reprezintă o Lugoj, Sânnicolau Mare), nisip pentru Ponderea cea mai însemnată în
ortodoxă. și pescuitul (Sectorul primar al particularitate a județului, activitatea sticlă (Groși, Tomești, Gladna), ape producția totală a județului o deține
economiei) angrenează 23,4% vitcolă derulată pe lângă activitatea minerale (Buziaș, Calacea, Ivanda, industria prelucrătoare, având ca
Ramuri economice și din populația salariată a județului. economică generatoare de venit, Bogda). subramuri: industria electronică,
Distribuția salariaților, pe activități are o semnificație identitară, - turism - la 31 iulie 2010, în județul industria alimentară, industria
meșteșugărești ale economiei naționale în 2010, care poate fi valorificată în Timiș erau înregistrate 122 structuri chimică, industria textilă, industria de
relevă configurarea unor categorii de dezvoltarea turismului. De asemenea de primire turistică cu un indice de prelucrare a metalului și a lemnului.
Potențialul economic este comune. 2 Buziaș, Giarmata, Petrovaselo se utilizare de 23,6 la sută. Turismul
reprezentat de: agricultură, - agricultura, practicată în toate dezvoltă în această direcție. balnear și de agrement se practică Meșteșuguri tradiționale
silvicultură, creșterea animalelor, localitățile din zonă la nivel de - silvicultura și exploatări forestiere în Buziaș, Timișoara, Deta, Calacea, Între meșteșugurile practicate se
prelucrarea lemnului, turismul și subzistență sau la scară mare; în special în zona de est a județului Lovrin. Cele mai renumite rezervații numără:
66 prelucrarea
obținute local.
produselor agricole

În funcție de gradul de dezvoltare


În comunele cu peste
salariați în agricultură se poate
vorbi despre o tranziție dinspre
20% (păduri de brad, molid și fag) în Zona
Făgetului (Tomești, Bârna, Curtea
ș.a.).
și monumente ale naturii din județ
sunt: Mlaștinile de la Satchinez,
Parcul Dendrologic – Bazoș, Locul
- prelucrarea lemnului (dulgheri,
tâmplari);
- prelucrarea pietrei;
locală (dezvoltare comunitară și agricultura de subzistență la cea - creșterea animalelor se practică fosilifer Rădămănești și Sărăturile de - țesături și port popular;
grupe de sărăcie) în anul 2008, aducătoare de profit: Pietroasa, uniform pe tot teritoriul zonei; la Diniaș.1 - olăritul (Jupânești, Dumbrava,
în mediul rural al județului Timiș, Fârdea, Biled, Bogda, Ohaba - apicultura se practică uniform Tomești);
constatăm comune foarte sărace- Lungă, Criciova, Valcani, Tomnatic și în întreaga zonă, datorită bogăției Ocupații secundare - fierăritul;
Secaș, comune sărace: Ohaba Lungă Livezile. Județul Timiș ocupa la 31 florei melifere; mierea a fost folosită - prelucrarea primară a produselor - împletituri de nuiele, paie, papură
și Bârna, comune mediu dezvoltate: decembrie 2010 locul întâi pe țară în alimentație până la fabricarea agricole - lapte, brânză, unt, țuică, și a pănușilor;
Bara, Saravale, Fibiș, Giulvăz și atât în ceea ce privește suprafața zahărului din sfeclă, ceara a servit produse din carne, etc; - realizarea confecțiilor din
Ghilad, celelalte înscriindu-se în agricolă, cât și cea arabilă. În secole de-a rândul la iluminat, - țesături: de in, cânepă, lână, etc; textile, piele și blană (cojocăritul,
nivelul dezvoltat și foarte dezvoltat. agricultura acestei regiuni predomină iar produsele apicole au fost confecționarea șubelor, țesutul
Măsurarea sărăciei la nivel de cultura cerealelor (grâul, orzul, ovăz, întrebuințate în medicina populară. Industrie și torsul, creația costumelor
comune este extrem de utilă pentru porumbul), floarea-soarelui, soia, - extracție și exploatare resurse - În Există unități teritorial administrative populare-localitățile: Făget, Recaș,
fundamentarea și prioritizarea rapița, sfecla, la care se adaugă subsolul județului Timiș se găsesc: cu peste 40% salariați în industrie confecționarea încălțămintei
proiectelor de dezvoltare locală ce legumicultura. țiței și gaze naturale în zona de (spre exemplu Mașloc, Mănăștiur, tradiționale-nădicași, cioci, pantofi)3;
urmează a fi finanțate. 2 - pomicultura și viticultura are vest, lignit (Sinersig), bazalt (Lucareț Șandra, Fibiș, Satchinez, Beba - iconografia și arta florală, împletituri
o veche tradiție în zonă, unde –Șanovița), mangan (Pietroasa), Veche). vegetale (pănușă);
pomii au găsit condiții bune de argilă (Biled, Cărpiniș, Jimbolia, - muzicanți și lăutari.
2 Plan de amenajare a Teritoriului
Județului Timiș, Etapa III, Volumul 4: Populația și
Materiale de
rețeaua de localități, beneficiar: Consiliul Județean construcție
Timiș, 2013

Materialele și soluțiile structurale


utilizate au fost determinate de
condițiile naturale, dar și de relațiile
sociale și de bunăstarea materială a
locuitorilor (Furu A., 2015).
Predominante sunt lemnul, piatra
(tuful vulcanic, calcarul, mai rar gresii
și granituri și piatra de râu pentru
fundații4), argila, lutul, iar pe alocuri
paiele și stuful. Odată cu evoluția
economică a comunităților, se trece
treptat la utilizarea cărămidei și a
țiglelor ceramice. Utilizarea unor
materiale ce rezultă dintr-un proces
industrial sau caracteristic unor
manufacturi, cum este varul stins
pastă, cărămida, țigla sau sticla sunt
determinate de nivelul de dezvoltare
economică al comunităților.
3 Strategia de revigorare a activităților
meșteșugărești în Regiunea de dezvoltare Vest-
1 Proiect cofinanțat din Fondul Social European
1 prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013
4 N. Săcară, Valori ale arhitecturii
Harta etnică a județului Timiș după recensământul din 2002 populare românești, Timișoara: Editura Facla,
1987
2. SPECIFICUL
LOCAL

1 2 7
Peisaj extravilan - terenuri arabile din zona de câmpie Zona Lugojului - peisaj intravilan din Hodoș

2.1 Peisajul
rural-cultural
Mediul natural al zonei studiate
este dominat de zona de câmpie Peisajul extravilan
cu o fertilitate naturală ridicată, dar Și în spațiul extravilan există o serie
conține și porțiuni de deal-podiș care de elemente ale peisajului cultural
fac trecerea spre Munții Poiana Ruscă care îi conturează caracterul: pășuni,
(în est). În județul Timiș, siturile alese livezi, vii, terenuri agricole, căpițe de
pentru întemeierea așezărilor se pot fân, colibe, sălașuri, ocoluri întărite,
împărți în două categorii: relativ plate, stâni. 3 4
în zona de câmpie, și denivelate- văi, Agricultura este principala activitate
pante, culmi. a populației din zonă și este practicată Zona Lugojului - peisaj intravilan omogen din satul Dealurile Lipovei - peisaj intravilan satul Stanciova
Poziția geografică la întretăierea pe suprafețe întinse, activitate Silagiu, cu cele 2 dominante verticale- bisericile
unor mari drumuri comerciale, în strânsă legătură cu creșterea
contactul cu alte populații colonizate animalelor. Prezența omului în peisaj
aici în timpuri mai noi, au determinat se face puternic simțită prin mozaicul
anumite interferențe între cultura diferitelor culturi. Zona Făgetului din estul județului - peisajul natural aflat într-o relație directă și nealterată cu cel modelat de om
populară românească și cea a Pe măsură ce ne îndepărtăm de
nationalităților conlocuitoare, așezările rurale, peisajul modelat de
interferențe ce se manifestă și în om este înlocuit de peisajul natural,
arhitectură. 1 pășuni și păduri.
„Cercetarea ansamblului așezării
(în speță rurală) pune în evidență mai Peisajul intravilan
multe nivele ale organizării. O primă Așezările rurale din zona studiată
definire a așezării ca ansamblu și în pot fi grupate în două mari categorii:
raport cu mediul înconjurător, pune în dispersate sau discontinue și grupate
relație „intravilanul” cu „extravilanul” sau compacte.2
Așezările dispersate au o coeziune Valea Jiului, munții Parăng, vedere așezare
[...] fixând o limită între interior și
exterior [...]”2. Satele de câmpie au minimă între elementele lor
de cele mai multe ori delimitări ferme, componente (centru, gospodării), pe
pe când satele de deal și de munte teritoriul satului existând numeroase
au limite mai difuze, împletindu-se terenuri libere, cu funcțiuni agricole
armonios cu mediul natural. sau determinate de relief sau de
vegetație (imaginea 5). Această
tipologie de așezări s-au constituit
1 N. Săcară, Valori ale arhitecturii spontan și poate fi întâlnită în județul
populare românești, Timișoara: Editura Facla, Timiș în special în Zona Făgetului
1987 (Făget-Pădureni).
2 Teodor Octavian Gheorgiu, Locuirea Așezările grupate sau continue pot
tradițională rurală din zona Banat-Crișana fi la rândul lor neregulate și regulate
(Elemente de istorie și morfologie; protecție și (geometrice). 5
integrare), Timișoara: Eurobit 2008
2.2. Tipologii
de sate 2.2.1 Evoluția modului
de ocupare a terenului
Structura și mărimea satelor, de sud a Zonei Lugojului se păstrează Înaintea cuceririi Banatului de către ca model). Printr-o geometrie regulată imobiliare, factori care au determinat
precum și dispunerea lor în teritoriu sate cu străzi neregulate, grupate administrația habsburgică, așezările a așezării s-a dorit influențarea o lotizare necorespunzatoare și
este determinată de forma de relief și (Silagiu, Sacoșu Mare -imaginea populațiilor autohtone (români și sârbi) locuitorilor înspre o viață ordonată. aplicarea Regulamentului General de

8 tipul de ocupații. În cartea sa Locuirea 3), iar în cea de nord domină satele arătau cu totul diferit datorită structurii Urbanism inclusiv în vetrele istorice
tradițională rurală din zona Banat- dezvoltate liniar (Ohaba Română, distincte a societății (din punct de Numai acolo unde terenurile ale satelor ex. Dumbrăvița (imaginea
Crișana, Teodor Octavian Gheorgiu, Hodoș, Hisiaș etc.). vedere cultural, social și material) denivelate nu permiteau o formă 7).
observă la nivelul subzonelor, care influențează puternic modul de geometrică a planului, puținele locații
următoarele caracteristici: 4. Zona Făgetului utilizare și ocupare a terenului. mai mici își adaptau forma după
Este o zonă foarte diversă și structura suprafeței topografice. Reglementarea loturilor
1. Câmpia de Vest a Banatului complexă, conținând o mare varietate Principiile după care a fost remodelat Astfel, gospodariile erau alipite străzii Odată cu administrația habsburgică
Zonă de șes, care crește de la vest de tipologii de așezări. Astfel, între teritoriul Banatului au fost cele ale principale, ca și în cazul „satelor s-a reglementat suprafața terenului
către est depășind rareori 100 m Lugoj și Deva există un lanț de așezări mercantilismului și absolutismului tip stradă” (sate rar dezvoltate prin necesar unei familii pentru a se
altitudine, are numeroase elemente cu planimetrii geometrice (ex. Susani, administrației habsburgice, regăsit străduțe mici transversale și înclinate putea dezvolta (teren arabil, fâneață,
comune cu Banatul Jugoslav și cu cel Jupani, Românești), urmând cursul în modul de utilizare al terenului, al după panta terenului). livadă), iar loturile pe care urmau să
Maghiar. râurilor sau al drumurilor există sate mofologiilor așezărilor, al lotizărilor, al se construiască gospodăriile aveau
Satele zonei se caracterizează liniare (ex. Zolt, Jupânești, Tomești, arhitecturii, etc. Odată cu creșterea populației între 23-29m front stradal și între 140-
prin structuri geometrice cu rețele Coșevița), dar găsim și exemple din sec. XIX au apărut noi așezări 190m adâncime. Inițial aceste loturi
rectangulare în plan (uneori se remarcabile de planuri neregulate Astfel, așezările vechi au fost rezultate prin roire (ex. Ghizela), nu se puteau divide fiind moștenite
asociază și rețele deformate- Cenad, (ex. Luncanii de Sus -imaginea 4, relocate, sistematizate sau așezările vechi fie s-au extins, fie de fiul cel mare, dar în unele cazuri
Șag (imaginea 1)- sau există o Răchita, Bichiș, Breazova, Coșava). reîntemeiate după reguli foarte clare. s-au densificat (ex. Șandra) păstrând această regulă a fost abandonată
organizare de tip central cu o piață). Exemple de așezări care au scăpat însă specificul spațial și constructiv al rezultând dimensiuni diferite de loturi.
5. Dealurile Lipovei parțial de acest proces sunt Sacoșu satelor precedente. Se observă doar Acest mod de lotizare reglementat
2. Câmpia înaltă a Banatului Zona, cunoscută și ca Podișul Lipovei Mare -Zona Lugojului, Luncanii de Sus o tendință generală spre diminuarea inițial s-a transformat în timp, odată
Situată în sudul județului, zona are (ajungând până la altitudinea de 300 -Zona Făgetului1 (imaginea 4) etc. În loturilor datorită scăderii disponibilității cu societatea, dar niciodată atât de
un caracter de șes pronunțat care de metri), nu are o individualitate aceste cazuri loturile sunt neregulate, terenului, dar și exemple de unificare radical precum în timpul colonizării
crește până la altitudini de 200-250 proprie, având caracteristici comune adaptate terenului și rezultate din a unor loturi în cazul unor familii habsburgice. 3
de metri și o rețea bogată de ape care cu vecinătățile. Satele din zonă sunt raporturile sociale și nevoile familiale. înstărite.
modelează relieful. fie geometrice compacte (ex. Alioș,
„Din punct de vedere morfo- Neudorf), fie geometrice liniare Gospodăriile inițiale erau așezate O situație aparte se petrece la
structural, poate fi considerată ca (Altringen -imaginea 5, Comeat, în interiorul acestor loturi, ulterior sfârșitul sec.XX când structura
o zonă de relație dintre tipologiile Sintar) sau cu rețele mixte (ex. Buzad, apropiindu-se de aliniamentul socială a Banatului de câmpie (și în
geometrice ale Câmpiei Vestice și Chesinț) sau complet neregulate (ex. stradal după modelul colonist. Există cateva situații a Banatului de munte)
cele foarte diverse ale zonelor estice Bleotinț, Zabalț). Charlottenburg, satul numeroase exemple de așezări se schimbă radical prin plecarea
cu care se învecinează. Și aici, rețelele cu plan circular, reprezintă o excepție. sistematizate care își mai păstrează germanilor și aducera unor populații
geometrice, rectangulare, sunt parțial elemente din vechea rețea românești în locul acestora. Datorită
dominante”1 (ex. Liebling -imaginea stradală, printre care Surducu Mic situației materiale precare a noilor
2, Unip, Voiteg), dar cazurile de -Zona Lugojului, Periam -Câmpia locuitori aceștia nu au adus modificări
deformări se înmulțesc (ex. Ciacova, de Vest Banatului (imaginea 6), radicale gospodăriilor șvăbești, dar
Deta, Gătaia, Șemlacu Mare). etc. Aici loturile sunt semi-regulate nici nu le-au întreținut corespunzător
de dimensiuni aproximativ egale iar astăzi observându-se multe
3. Zona Lugojului gospodăriile respectă aliniamentele gospodării degradate prin folosirea
Este mai variată ca relief decât stradale ale satelor colonizate. materialelor necorespunzatoare.
precedentele fapt care determină o
diversificare a modului de organizare a Regulamentul de colonizare al În ultima perioadă are loc un
așezării. Astfel, în partea vestică care Banatului (Impopulations-Haupt- fenomen radical, cel al depopulării
se învecinează cu zonele de câmpie Instruktion) din 1768 precizează satelor, care va transforma accelerat
descrise mai sus, dar și pe culoarul la punctul 13 faptul că planificarea peisajul cultural al Banatului, vizibil
Begăi, așezările rurale au o structură localităților noi se face de către deja prin foarte multe gospodării
geometrică, rectangulară (Bacova, ingineri. Dreptunghiul împărțit într-o abandonate. Pe de altă parte,
Ghizela, Iosifalău, Belinț, Topolovățu grilă este forma geometrică cea mai transformarea satelor din jurul orașelor
Mare, Chizătău , Bara etc.). În partea adecvată pentru o așezare, iar dacă în „cartiere dormitor” reprezintă o altă
terenul nu este plat sau are alte denaturare a lor, datorată lipsei de
1 Teodor Octavian Gheorgiu, Locuirea reglementări urbanistice care să țină 2 dr. Erik Roth, Die planmaβig
tradițională rurală din zona Banat-Crișana
elemente naturale, grila se va adapta angelegten Siedlungen im Deutsch-
terenului ex. Jimbolia, Billed (prima cont de specificul local și al speculei
(Elemente de istorie și morfologie; protecție și Banater Militargrenzbezirk 1765-1821, R.
integrare), Timișoara: Eurobit 2008
așezare predefinită din Banat, folosit Oldenbourg Verlag, Miinchen: 1988
9
1 5
Plan de situație(stânga) și detaliu de plan(dreapta) din Șag- așezare cu structură geometrică din Câmpia de vest a Banatului Plan de situație Altringen, Dealurile Lipovei-
structură geometrică liniară

2 6
Plan de situație(stânga) și detaliu de plan(dreapta) din Liebling- așezare cu structură geometrică din Câmpia înaltă a Banatului Detaliu de plan Periam -Câmpia de Vest Banatului-
structură semi-regularizată

7
3 4
Detaliu de plan Sacoșul Mare, Zona Plan de situație satul Luncanii de Sus, Zona Detaliu de plan Dumbrăvița, Câmpia de vest a
Lugojului -structură neregulată, grupată Făgetului- structură neregulată, grupată Banatului- lotizări noi necorespunzătoare
2.3. Amplasarea pe
lot a gospodăriilor-
peisajul intravilan

10 În zona Banatului, și implicit a


județului Timiș, caracterul definitoriu
județului, aceasta având un contur
aproximativ pătrat (imaginea 1).
al satului este dat de sistemul de
lotizare. Lotizarea (asemenea Chiar dacă gospodăriile au evoluat 1
structurii satelor) poate fi regulată în timp, evoluția nu are un caracter
(ortogonală, deformată, circulară) uniform, astăzi coexistând mai multe
tipuri de organizare: Gospodărie din satul Tomești, Zona Făgetului, cu o clădire de locuit și anexe ce închid curtea
sau neregulată (unde loturile se
adaptează reliefului).
A. o clădire de locuit perpendiculară
pe stradă și anexe în prelungirea
Împărțirea lotului casei și/sau anexă paralelă cu casa
În întreaga zonă, „lotul este împărțit (imaginea 1);
în două: zona dinspre stradă, formând
gospodăria propriu-zisă și grădina, în B. două clădiri de locuit paralele
spate, în continuarea curții. Înșiruirea între ele și perpendiculare pe stradă,
lor este longitudinală (perpendiculară cu anexe în prelungirea caselor și/sau
pe stradă), gospodăria fiind definită paralele cu strada, închizând curtea
îndeobște de un contur relativ pătrat față de grădină;
sau, în orice caz, compact. Acest
sistem este întâlnit în toate cazurile C. clădiri de locuit (în L, U) care
cu excepția fragmentelor de sate închid frontul stradal (imaginea 2) și
dispersate [...]. Aici loturile sunt care, împreună cu anexele formează
extrem de neregulate și tind spre un careu parțial sau total închis.
circular.”1

În județul Timiș, de cele mai multe Deși aceste tipologii diferite pot fi 2
ori, lotizările formează un front întâlnite în aceeași localitate, ele nu
continuu. Clădirile sunt poziționate se regăsesc în aceleași proporții.
Astfel, se recomandă analizarea Gospodării care închid un front stradal continuu în localitatea Deta, Câmpia înaltă a Banatului
pe limita dinspre stradă a parcelei,
rareori casa sau anexa retrăgându-se fronturilor stradale ale localității
aproximativ un metru de la limita de în care se intervine pentru
proprietate. determinarea tipologiei dominante!

Ambianța specifică mediului rural


este determinată în mare măsură de
Organizarea gospodăriei unitatea compozițiilor gospodăriilor,
Gospodăria (curtea dinspre stradă) unitate obținută prin utilizarea unui
este un ansamblu format din casa de limbaj arhitectural comun, deși nu
locuit și o serie de construcții anexe sunt identice, ele respectă gabaritele,
și dependințe, ridicate în funcție de modul de ocupare a terenului,
necesitățile agricole și economice relațiile între volume, proporțiile
familiei. La acestea se adaugă asemănătoare și același raport
împrejmuirea, poarta și uneori față de scara umană (imaginea 3).
fântâna. Casa și anexele gospodărești Respectarea ritmului construcțiilor,
sunt amplasate în așa fel încât să raportul plin-gol, structura, culorile și
formeze o semincintă, având în centru materialele fațadelor reprezintă un
curtea. Forma gospodăriei este relativ factor cheie în conturarea cadrului
asemănătoare în toate subzonele unitar al caracterului tradițional. 3
1 Teodor Octavian Gheorgiu, Locuirea
tradițională rurală din zona Banat-Crișana, Front stradal unitar din gospodării cu una sau 2 clădiri perpendiculare pe stradă în localitatea
Timișoara: Eurobit 2008 Buzad, Dealurile Lipovei
2.3.1.Tipologii
de gospodării
Legendă
Chiar dacă gospodăriile au evoluat
în timp, evoluția acestora nu are un
caracter uniform, astăzi coexistând,
arhitecturii coloniștilor. Prispa este un
element considerat a fi preluat din
arhitectura autohtonă (de la români
11
chiar în interiorul aceleiași localități, și sârbi). Inițial, locuințele coloniștilor
mai multe tipuri de organizare din cele nu aveau prispă, ci doar o cornișă
expuse mai jos. Înainte de intervenția evazată pe latura lungă a accesului.
din zona rurală se recomandă În timp clădirile au împrumutat
studierea localității și definirea acest element constructiv. (figura și
tipologiei dominante. imaginea 2). De asemenea apariția
bucătăriei de vară sau a locuinței
După colonizarea regiunii, „clădirile vârstnicilor ca un corp de clădire
se puteau construi toate pe o singură vizavi este considerat de unii ca fiind
parte a terenului cu fațada scurtă la o influență a arhitecturii sârbești.2
stradă, astfel încât între clădirile a doi
vecini să rămână un spațiu intermediar Această tipologie de ocupare a
liber de minim 9 stânjeni (adică, aprox. lotului poate fi găsită în tot Banatul
17 m). Grajdurile, șurile și șoproanele indiferent de etnie, dar în Zona
nu trebuie să le fie permis țăranilor să Câmpiei de Vest, în jumătatea nordică 1
fie construite altfel decât în spatele a Câmiei Înalte a Banatului, în partea
caselor, în linie dreaptă spre grădină, vestică și nordică a Zonei Dealurilor
dar în nici un caz transversal în curte, Lipovei și în partea vestică a Zonei
pentru ca flăcările incendiilor să nu se Lugojului, această tipologie este și
poată răspândi prin astfel de clădiri astăzi majoritară.
transversale și mediane de la o casă
la alta.” 1 (figura și imaginea 1) O evoluție a acestei tipologii este
gospodăria mai târzie in formă de
Gospodăriile coloniștilor erau inițial „L” sau „U” deschisă spre stradă. Și
egale (uneori existau alte tipologii în această tipologie este regăsita în
funcție de dimensiunea familiei sau în întreg Banatul, fiind dominantă în
funcție de administratorul colonizării), Zona nordică a Dealurilor Lipovei
dar odată cu dezvoltarea materială, (ex. Neudorf, Zăbrani, etc.) (figura și
socială și culturală a familiilor, imaginea 3).
gospodăriile s-au transformat și ele
pentru a raspunde acestor nevoi. Mult mai târziu apar casele parțial
de-a lungul străzii (pe jumătatea 2
În primă fază, gospodăriile au din lățimea lotului), apoi casele cu
crescut doar în lungime, anexându- închiderea totală a fontului stradal.
se noi spații gospodărești (șuri, Casele cu fronturi paralele cu
grajduri, ateliere, etc.) în paralel cu strada erau considerate un semn al
transformarea vechilor anexe în spații prosperității. Șurile abia târziu s-au
de locuit. putut construi perpendicular pe lot
(după jumătatea sec. XIX), iar atunci
Este important de menționat că când există și casă la stradă de-a
arhitectura și modul de ocupare lungul frontului, trecerile prin casă și
al terenului coloniștilor a influențat șură erau realizate în prelungire. În
puternic arhitectura populațiilor zonele unde avem această tipologie
autohtone (lotizare, poziționare pe lot, avem fronturi stradale continue.2
arhitectură și sisteme constructive).
Dar există și o influență inversă asupra 2 dr. Erik Roth, Die planmaβig
1 Ernst Schimscha, Tehnik und angelegten Siedlungen im Deutsch-Banater
Methoden der Theresianischen Besiedlung des Militargrenzbezirk 1765-1821, R. Oldenbourg 3
Banats, Verlag Rohrer, Baden bei Wien:1939 Verlag, Miinchen, 1988
NU!
Din această etapă amintim tipologia
caselor care inițial au fost dispuse
longitudinal dar în timp au fost extinse
cu un corp transversal parțial sau
de-a lungul întregului front stradal.
Această tipologie de asemenea
poate fi întâlnită în tot Banatul cel mai
vizibilă fiind în zona centrală a vechilor
12 așezări de coloniști unde familiile erau
mai înstărite (figura și imaginea 1). 1

Altă subcategorie este cea a caselor 5


construite de la început transversal
pe frontul stradal, având de obicei
anexele poziționate vizavi transversal
sau dispuse longitudinal lipite sau NU!
nu de casă, acestea sunt gospodării
mai noi (sec. XIX) pe care le găsim
astăzi de asemenea în toate zonele
Banatului ex. Zona Poiana Ruscă-
Crivina (figura și imaginea 2). O
dezvoltare a acestei subcategorii
este cea a gospodăriilor închise pe
trei sau patru laturi (închise față de
stradă). Această subcategorie este
foarte răspândită în zonele înalte: 2
jumătatea sudică a Câmpiei Înalte
a Banatului, Zona Făgetului, partea
estică a Delurilor Lipovei și partea
estică a Zonei Lugojului. (figura și NU!
imaginea 3)

După jumătatea sec. XX apar


locuințele compacte construite pe
aliniamentul stradal având anexele
construite fie transversal fie logitudinal
în partea posterioară. Această
tipologie nu este una dominantă în nici
o zonă, poate fi întâlnitâ în tot Banatul
ca și caz singular, deci nu poate fi
considerată o tipologie specifică
vreunei zone. (figura și imaginea 4)
3
În ultima perioadă (începând cu anii NU!
'90) apar case cu un caracter așa-zis
urban, construite după Regulamentul
General de Urbanism (nespecific
zonei!). Aceste case care depășesc
gabaritul vecinătăților sunt adesea
amplasate retras față de aliniament,
ieșind în evidență ca prezențe
individuale în context și având un
regim de înălțime mai înalt decât
parter. Aceste construcții amplasate
în vetrele vechi ale satelor nu sunt
doar nespecifice zonei ci denaturează Așa nu: Case care depășesc
întregul peisaj rural -cultural (figura și mult gabaritul vecinătăților,
imaginea 5). uneori retrase de la aliniament,
4 care denaturează grav
ambianța mediului rural.
1 2 3 4 13

2.3.2. Casa de locuit


din Banat, structură și
sistem constructiv

Etapa I Etapa II Etapa III


Datorită sistematizărilor intense După primul val de colonizări au loc Extinderea ulterioară a gospodăriilor În perioada industrială au aparut în Evoluția prispei (târnațului)
întreprinse de către Imperiul modificări graduale: ca urmare a creșterii populației și a orașe și în satele de mari dimensiuni
Habsburgic, structura gospodăriei din -în centrele sau pe axele prosperității financiare a urmat o serie ateliere și fabrici de materiale de Imaginea1
etapa anterioară colonizării austriece principale ale localităților apar de pași: construcții (cărămida, pavaje, țigla, Prelungirea acoperișului și mai apoi
(dinaintea sec. XVIII) a fost modificată gospodării mult mai bogate și mai -prelungirea în lung a sticlă etc.) care au modificat aspectul sprijinirea pe grinzi și stâlpi.
substanțial. Astfel, în continuare, vom ample ca dimensiune. clădirii grajdul și șura transformându- așezărilor și al vechilor locuințe. Uneori se realizează o rupere de
face referire la evoluția gospodăriilor -frontoanele caselor se în camere de locuit, iar anexele Gospodăriile devin din ce în ce mai pantă a acoperișului ceea ce implică
și caselor tradiționale începând cu primesc două goluri de geam, iar la sau construit în urma acestora. compacte cu o serie de clădiri de asimetria fațadei principale.
secolul XVIII, când acestea erau partea superioară apar de asemenea -paralel cu locuința propriu- locuit și anexe care închid și definesc Imaginea 2
construite de către administrația două mici goluri la nivelul timpanului zisă, apare apoi o construcție modestă un spațiu interior- curtea de cca 400 Așezarea simetrică a șarpantei atât
habsburgică, urmărindu-se un sistem acoperișului. ca dimensiuni-casa vârstnicilor. mp, relativ rectangulară. peste casă cât și peste cursivă și
regulator: -casele erau compuse tot -casele parțial de-a lungul apariția accesului direct la cursivă prin
-casa consta într-o din cele 3 spații: tindă+bucătărie, străzii (pe jumătatea din lățimea fațada principală.
bucătărie și una sau două camere. camera bună și cameră, dar în lotului) apar mult mai târziu, apoi Imaginea 3
-fundația, elevația și prelungire apare cămara de alimente, casele cu închiderea totală a fontului Închiderea parțială (bucătărie de
câteodată și colțurile caselor, erau apoi grajdul și șura cu depozitarea de stradal și casele ce închid transversal iarnă sau cameră a vârstnicilor)
realizate din cărămidă arsă. utilaje. lotul în partea din spate sau cu sau totală a cursivei, golul de ușă
-pereții erau realizați din -cursiva (prispa / târnațul) închiderea în U atât în față cât și în transformându-se în a 3-a fereastră
pămînt bătut sau văiugă, iar în zonele se menționează abia după mijlocul spate (prezentate anterior). Prispa a fațadei.
estice unde era disponibil mai mult sec. XIX și era folosită ca spațiu de rămâne un element indispensabil, Imaginea 4
lemn era folosit și sistemul Fachwerk lucru exterior, ajuta la protecția la conturând partea interioară a clădirilor Odată cu evoluția gospodăriei și
care era considerat superior din punct însorire și lega cu o circulație protejată (imaginea 5). Casele cu fronturi închiderea frontului stradal, prispa
de vedere constructiv. spațiile casei. Inițial cursivele erau paralele cu strada erau considerate urmărește noua configurație (în L, U
-fațada dinspre stradă avea modeste, apoi apar parapeții decorați un semn al prosperității. sau tip incintă), fiind perimetrală curții
un singur geam amplasat central. și arcele între stâlpi (imaginea 1-4). -după jumătatea sec. interioare.
-acoperișurile aveau o XIX șurile s-au putut construi
panta de 1:1 (45°). perpendicular pe lot.
2.4 Tipologii de
acoperișuri, pante, NU!
materiale de învelitori,
culori, goluri, în
funcție de subzonele
județului Timiș
În prima jumătate a secolului XX, 1 2 3
odată cu înlocuirea învelitorii de
paie cu cea de țiglă ceramică trasă, NU!
14
acoperișurile în patru ape sunt
înlocuite cu cele în două ape, cu
fronton triunghiular sau teșit, iar panta
acoperișului este de aproximativ 450.
Şarpanta este realizată din lemn, cu
îmbinări, crestături şi cuie din lemn (la
construcţiile mai vechi) şi din metal la
cele mai recente.

În ultimele două decenii, acoperișul NU!


noilor construcții a suferit modificări, 4 5 6
nemaiţinând cont de specificul local,
de însorire, de orientarea vânturilor
dominante, etc. decât în foarte mică
măsură, fapt care în unele situații a
influenţat şi durabilitatea acestora în
timp. La construcţiile noi, în volumetrie
se observă o preferință pentru folosirea 10
a mai mult de patru ape (imaginea 10),
renunțându-se la volumetria simplă în Așa nu: Case care nu respectă
două sau patru ape, iar ţigla ceramică tipologii tradiționale de acoperiș- cu
a început să fie înlocuită cu tabla, ruperi de pantă, cu mai mult de 4 ape
țigla din beton sau cu alte materiale sau cu lucarne disproporționate, cu
inferioare calitativ, ieftine, care nu şi-au 7 8 9
forme nespecifice.
dovedit durabilitatea în timp şi care nu
sunt compatibile cu factorii de mediu în
care sunt puse în operă.
simetric pe frontoane (la acoperișurile scurtă la stradă cu accentuarea 2.4.3 Forme de acoperișuri
În general, acoperişul tradiţional în două ape) sau, în unele localități, unui fronton rectangular (imaginea din Zona Făgetului
nefiind folosit ca spaţiu locuibil, nu dispuse deasupra geamurilor (la 5) - reprezintă o fază de tranziție
beneficiază de lucarne sau alte goluri acoperișurile în patru ape). prin simularea casei transversale (în 1. În două ape, teșit și fronton
funcţionale, cu excepţia celor pentru Câmpia înaltă a Banatului). trapezoidal la stradă (imaginea 3).
trecerea coşului de fum. Construcţiile 6. În patru ape cu plan compact
2.4.1 Forme de acoperișuri (imaginea 6). Poate fi prelungit
2. În două ape, teșit, dar cu latura
noi au în planul acoperişului timpane lungă la stradă (imaginea 8), uneori
sau lucarne cu forme diverse, din zona de câmpie a deasupra accesului. prelungit în L.
nespecifice, disproporționate județului Timiș (Câmpia 3. În trei sau patru ape cu latura
(imaginea 10), adesea prost orientate de vest și Câmpia înaltă a 2.4.2 Forme de acoperișuri lungă la stradă (imaginea 7). Poate fi
față de punctele cardinale, cu Banatului) prelungit în L sau U.
numeroase vicii constructive în zonele din Zona Lugojului
4. În patru ape cu plan compact
de tangenţă cu panta acoperişului. 1. În două ape cu fronton la stradă- (imaginea 6)-cel mai recent.
1. În două ape cu fronton la stradă
majoritar (imaginea 1). (imaginea 1). Acoperișul poate fi prelungit deasupra
Culorile acoperişurilor vechi sunt 2. În două ape cu rupere de pantă accesului.
naturale: nuanţe natur de brun- 2. În două ape, cu latura lungă la *Tipurile 1 și 2 (imaginea 1 și 9)
pentru adăpostirea cursivei (imaginea stradă și calcane/frontoane decorate sunt cele mai răspândite în subzona
cărămiziu, creând o anumită unitate 2). 2.4.4 Forme de acoperișuri
și încadrare în peisajul agrar din -majoritar în zonele înstărite (imaginea Dealurile Lipovei.
3. În două ape, cu fronton trapezoidal 4). Poate fi prelungit în L sau U. din Dealurile Lipovei 3. În două ape, teșit și cu latura
jur. Pentru învelitorile din materiale sau teșit (imaginea 3), cu timpan de
noi, culorile adesea sunt stridente şi 3. În trei sau patru ape cu latura scurtă la stradă, având timpan
cărămidă sau lemn (rar întâlnit). lungă la stradă (imaginea 7). Poate fi 1. În două ape cu fronton la stradă trapezoidal (imaginea 3).
discrepante în ansamblul aşezării. 4. În două ape, cu latura lungă prelungit în L sau U. (imaginea 1). 4. În două, trei sau patru ape cu
la stradă (imaginea 4) și calcane/ 4. În patru ape cu plan compact 2. În patru ape, cu latura scurtă la latura lungă la stradă (imaginea 4,7)-
În toate subzonele județului Timiș frontoane decorate pe fațadele scurte (imaginea 6). Poate fi prelungit stradă Poate fi prelungit în L sau U casă transversală pe lot). Poate fi
panta acoperișului este de aproximativ (majoritar în zonele înstărite). deasupra accesului. (imaginea 9). prelungit în L sau U.
45°, ventilat prin goluri dispuse 5. În trei sau patru ape cu latura
Fronturi stradale unitare
obținute prin alăturarea
aceleiași tipologii de
gospodărie
1. Construcții longitudinale pe lot
fiecare gospodărie având una sau
două case (imaginea 2), cu fronton
triunghiular la stradă și cu acoperiș
în două ape, amplasate la distanțe 2
asemănătoare, creându-se un
ritm regulat al fațadelor. Tipologie

15
majoritară la nivelul întregului județ,
cu precădere în subzona Dealurile
2.5 Gabaritele/ 2.6 Travei de Lipovei. ex. din Cenad
proporțiile conforme fațadă conform 2. Construcții transversale pe lot
specificului local specificului local (imaginea 3), cu acoperiș în două sau
trei ape, care formează un front stradal
continuu. Unitatea este data și de
proporția identică sau asemănătoare
Armonia şi echilibrul casei Până în prima jumătate a secolului a golurilor ferestrelor, ușilor și porților.
tradiționale sunt date de proporţiile XIX fațada casei cu fronton a fost *Tipologie majoritară în localitățile din 3
dintre înălţimea peretelui şi a aproximativ pătrată, iar înălțimea estul Zonei Lugojului și a Dealurilor
acoperişului şi de întrepătrunderea timpanului era egală cu înălțimea Lipovei (în părțile tangente Zonei
dintre spaţiile închise destinate locuirii casei până la cornișă. După această Făgetului), în jumătatea vestică
şi spaţiile semideschise (prispele) care perioadă lățimea fațadei se lărgește, a Zonei Făgetului, iar în celelalte
fac trecerea către mediul înconjurător. iar la în jurul anului 1900 apare casa localități preponderent de-a lungul
Raportul cel mai des întâlnit este cel transversală. străzii principale - ex. din Ciacova
în care înălţimea pereţilor este egală
cu cea a acoperişului (imaginea 1) Elementele regulatoare care creează 3. Construcții care închid parțial
-măsurată în punctul cel mai de sus al liniile principale ale faţadelor sunt frontul stradal (imaginea 4):
terenului, dacă acesta este în pantă. determinate de linia de coamă, linia de transversale pe lot, în L sau compacte,
Pentru alte funcțiuni decât locuirea, streaşină, prispa, fundaţia. Atât casele în trei sau patru ape, amplasate la
înălțimea pereților poate fi mai mare longitudinale, cât și cele transversale distanțe asemănătoare, creându-se
decât înălțimea acoperișului. sunt caracterizate de elemente un ritm regulat al fațadelor - ex. din 4
decorative orizontale (marcarea Gătaia
cornișei, a soclului, realizarea benzilor
ornamentale) care domină compoziția
și contribuie la unitatea și identitatea
întregului profil stradal. Fronturi stradale unitare
obținute prin alăturarea
Proporția și gruparea golurilor (uși de diferite tipologii de
și ferestre) și elementele decorative gospodărie
verticale (ancadramente, coloane) au
rolul de a ritma și echilibra compoziția 1. Construcții transversale și
fațadei. longitudinale care au înălțimea
cornișei și al împrejmuirilor identică,
Detalii decorative mai apar, de distanța dintre ele are o lungime
asemenea, la nivelul unor anexe asemănătoare, iar golurile de pe
gospodăreşti, al porților, ușilor, 5
fațade au aceeași proporție (imaginea
obloanelor, al stâlpilor, streșinii, paziei, 5) - ex. din Liebling
al capetelor de grinzi și contribuie la
imaginea de ansamblu a peisajului 2. Construcții transversale și
rural. longitudinale din cadrul aceleiași
gospodării care înșiruite crează un
În ultimele decenii, aceste caractere ritm omogen datorită următoarelor
1 regulatoare comune s-au diluat din caracteristici: au nivelul cornișei
cauza apariţiei acoperişurilor cu mai identic sau apropiat, golurile de
multe pante, a existenţei coamelor pe fațade au aceleași proporții și
înclinate, a dispariţiei târnațului. înălțimea gardurilor și coloristica sunt
asemănătoare (imaginea 6)- ex. din
Cărpiniș 6
2.7 Raportul plin/gol,
forma, dimensiunea și
proporția golurilor și
a ferestrelor conform
specificului local
Ferestrele întâlnite sunt în general
în două sau trei canaturi. Acestea au
un rol important în conturarea imaginii
casei tradiționale, oferind specificitate
16 și individualitate construcțiilor vechi.
Ferestrele și în general tâmplăria (uși,
porți, obloane) în mod tradițional sunt
realizate din lemn aparent sau sunt
vopsite cu vopsele pe bază de ulei de
in sau pe bază de rășini. Construcțiile
mai noi nu au o coerenţă de ansamblu
și au deseori culori standard (din
pricina resurselor financiare reduse):
alb, de cele mai multe ori, sau sunt
acoperite cu folie PVC cu imitaţie de
lemn.
În unele situaţii, dimensiunile
tradiţionale ale ferestrelor nu mai
corespund necesităţilor utilizării
actuale ale spaţiilor, fapt ce se
răsfrânge în tendinţa de mărire
a dimensiunilor. Ca rezultat al
importurilor nefericite, în ultimele
decenii au apărut goluri de dimensiuni
şi forme ce nu au nici o legătură cu
specificul local, incoerente unele cu
altele, care nu se pot caracteriza printr-
un raport tipic şi o coerenţă locală, și
a căror dimensiuni sunt de multe ori
dictate de ferestrele cumpărate la
mâna a doua. Pentru construcțiile noi,
se recomandă a se păstra raportul plin/
gol al construcțiilor tradiționale, sau a
se crea pereți vitrați de dimensiuni
mari, care să corespundă unei
necesități mari de iluminat, în acord
cu funcțiunea propusă. Se recomandă
alternarea golurilor mici ale arhitecturii
vernaculare cu pereți vitrați. Nu se
recomandă lucarne cu forme rotunde,
triunghiulare, trapezoidale.

NU!

Așa nu: Înlocuirea tâmplăriei de


lemn cu cea de PVC.
3. AMPLASAREA Noile construcții se vor împărți în trei
categorii:
▪▪ În continuarea volumului, la
aceeași înălţime sau la înălțime
mai mică decât acoperișul existent,
care se amplasează construcţia şi
Regulamentul General de Urbanism,
cu modificările şi completările
CONSTRUCȚIILOR NOI A. Construcții noi cu gabarit mic
păstrând însă forma acestuia și
respectând ierarhia volumelor;
ulterioare.
Nu sunt recomandabiie derogări
(max. 120 mp) – adecvate pentru ▪▪ Ca volum nou, similar ca formă de la RLU prin documentații de
Principii de proiectare a clădirilor în imaginea generală percepută la funcțiuni precum: locuințe individuale şi proporţie, legat de volumul existent urbanism PUD/PUZ.
noi: nivelul străzii. Pentru menținerea și anexele gospodărești ale prin diverse spaţii de articulare;
-amplasarea pe lot se va face sau refacerea identității spațiului acestora, cabinete medicale, puncte ▪▪ Pe verticală, prin mansardarea Autorizarea lucrărilor se face cu
conform specificului localităţii, în tipic rural, este importantă preluarea farmaceutice, instituții publice, ateliere podului existent, dar fără a ridica toată respectarea normelor stabilite de
funcţie de accesibilitate, panta și evidențierea relației dintre zonele meșteșugărești sau de producție de structura acestuia pe un parapet (vezi consiliile locale pentru ocuparea
terenului, orientare, însorire, curenţi unei gospodării, accesele către mici dimensiuni, centre comunitare cu ilustrațiile de la capitolul 3.5). raţională a terenurilor şi pentru
de aer, prezenţa unui curs de apă, locuință /anexe, traseele, articulațiile, rol social, agropensiuni. realizarea următoarelor obiective:

17
alinieri, fronturi, retrageri de la stradă, gabaritele, orientarea construcțiilor ▪▪ completarea zonelor centrale,
număr de clădiri amplasate pe lot şi
distanţele dintre acestea (ierarhizare).
unele față de celelalte și față de
drum, precum și specificul arhitecturii
B. Construcții noi cu gabarit
mediu (120 – 250 mp) – adecvate
3.2. Amplasarea potrivit condiţiilor urbanistice specific
impuse de caracterul zonei, având

-modul de amplasare pe parcelă


locale. Pentru intervenţiile
construcţii existente (reconversie şi/
pe pentru funcțiuni de tipul: locuințe
individuale și anexele gospodărești
în cadrul aşezării prioritate instituţiile publice, precum şi
serviciile de interes general;
reglementat prin PUG va avea la sau extindere), conversia funcţională ale acestora, funcțiuni educaționale ▪▪ valorificarea terenurilor din zonele
bază cutumele locale, prezentul ghid, şi volumetrică se va realiza cu (creșe, grădinițe, after-school, Construcțiile cu gabarit mic, cele cu echipate cu reţele tehnico-edilitare;
Codul Civil, normativele şi legislaţia păstrarea specificului local şi etc.), instituții publice, ateliere gabarit mijlociu și cele cu gabarit mare
în vigoare privitoare la distanţa integrarea construcţiei şi a extinderilor mecanice, hale de producție, ateliere care pot fi realizate sub formă de Construcţiile se vor amplasa
minimă dintre construcţii, însorire, în ansamblul organizării gospodăriei. meșteșugărești și de producție de ansamblu pavilionar și se încadrează corespunzător funcţiunilor pe care
siguranţă şi stabilitate, siguranţă la Intervenţiile pe construcţiile existente dimensiuni medii. în țesutul local vor fi amplasate în le adăpostesc: funcţiunile cu scară
foc, la data întocmirii proiectului. şi construcţiile noi nu trebuie să se vatra satului sau la marginea acestuia, mare, funcţiunile posibil generatoare
Nu se recomandă derogări de la evidenţieze ca elemente dominante C. Construcții noi cu gabarit mare ținând cont de amplasarea clădirilor de poluare (ferme animale,
regulamentele locale de urbanism vizibile din drum sau din diverse (peste 250 mp): din vecinătate, pentru a asigura procesare de biomasă, depozite
prin documentații de urbanism puncte de perspectivă şi belvedere – realizate sub formă de ansamblu însorirea, igiena și coerența arealului etc), necompatibile în mod direct cu
PUD/PUZ. În situaţia în care se vor cunoscute la nivel local. Se va justifica pavilionar, adecvat implantării în din care vor face parte. Construcțiile funcţia de locuire se amplasează
întocmi astfel de documentaţii (PUZ amplasarea pe teren cu un plan de țesutul rural a funcțiunilor de tip: cu gabarit mare, monovolum, la periferia satului, în zonele de
sau PUD) acestea vor cuprinde încadrare în zonă (Anexa 1), care să educațional (școli), servicii, birouri, care depășesc scara locului, vor fi dezvoltare a acestuia, în zone cu
OBLIGATORIU documentaţia evidențieze așezarea tradițională a administrație, IT etc. obligatoriu amplasate în afara satului, grad mare de răsfirare, după caz.
pentru studiul de amplasament construcțiilor pe loturi în zonă. – realizate sub formă de ansambluri la marginea localității, într-o zonă Amplasarea construcţiilor care, prin
şi încadrare în volumetria de de dimensiuni mari, adecvate pentru rezervată prin PUG sau neocupată de natura şi destinaţia lor, pot genera
ansamblu, conform cu Anexa 1. Se B. Construcții noi cu gabarit mare funcțiuni de tipul: educațional (școli, țesutul specific local, fără să agreseze riscuri tehnologice (determinate de
va justifica amplasarea pe teren cu (peste 250 mp) de tip monovolum. săli de sport), producție, activități peisajul și perspectivele importante procesele industriale sau agricole
un plan de încadrare în zonă (Anexa Construcţiile noi nu trebuie să se meșteșugărești, depozitare, clădiri către sat. În general, se recomandă care prezintă pericol de incendii,
1), care să evidențieze așezarea evidenţieze ca elemente dominante zootehnice, vinării etc. ca acestea să fie amplasate într-o explozii, radiaţii, surpări de teren
tradițională a construcțiilor pe loturi în vizibile din drum sau din diverse Ghidul se adresează atât zonă în afara conurilor de vizibilitate sau de poluare a aerului, a apei sau
zonă. puncte de perspectivă şi belvedere construcţiilor existente, cât şi importante, chiar la o depărtare mai solului) se face numai pe baza unui
Se vor identifica ZONE DE RISC cunoscute la nivel local. Construcțiile construcţiilor propuse. Atât pentru mare de sat. studiu de impact elaborat şi aprobat
(de exemplu, harta de inundabilitate, noi de tip monovolum se amplasează conversia construcţiilor existente, conform prevederilor legale.
alunecările de teren etc.) în zonele extravilane, fără a afecta
peisajul. Se va justifica amplasarea
cât și pentru construcţiile propuse,
se recomandă folosirea tehnicilor, a 3.2.1 Specificul Se va evita comasarea sau
-în cazul zonelor construite compact, pe teren cu un plan de încadrare în materialelor tradiţionale originale şi amplasării clădirilor divizarea parcelelor, ţinându-se cont
clădirile se vor alinia cu clădirile zonă (Anexa 1), care să evidențieze a meşterilor care încă mai există în de caracteristicile parcelarului istoric
existente. Clădirile nu se vor retrage încadrarea în ţesutul rural a zonă. păstrat. Modificarea (comasarea
Așezarea clădirilor se caracterizează
de la stradă. Se face excepție doar în construcţiilor propuse şi armonizarea sau divizarea) acestuia este permisă
prin adecvarea la relief şi o continuă
localitățile în care acesta reprezintă cu scara şi modul de distribuţie pe lot. Pentru toate funcţiunile aflate în dacă nu se schimbă/alterează
adaptare la stilul de viață al vremii și
un element specific local. În acest studiu, se recomandă refolosirea imaginea spaţiului public. Amplasarea
condițiile climatice.
fondului construit existent: a intervenţiilor în vatra satului şi/sau în
caz, retragerea se face pe baza unui
studiu de aliniament. 3.1. Prevederile caselor, grajdurilor, șoproanelor Având parcelarul dispus cu latura
scurtă spre stradă, casele sunt aliniate zonele periferice se va justifica prin
generale privind și a șurilor, care să valorifice un
fond construit remarcabil (există, la frontul stradal (retragerile fiind rare studiul de amplasament (Anexa 1).
și mici-cca. 1 metru), iar în fața lor se
A. Construcții noi cu gabarit
mic (<120 mp), construcții noi cu
intervențiile noi de exemplu, problema caselor
tradiționale abandonate, nu neapărat găsesc ochiuri de teren ocupate de Autorizarea executării construcţiilor
şi a amenajărilor pe terenurile
livezi cu pomi fructiferi.
gabarit mediu (120 – 250 mp) și listate ca monumente istorice), care agricole din extravilan este permisă
construcții noi cu gabarit mare Există două soluții de amplasare: păstrează de cele mai multe ori pentru funcţiunile şi în condiţiile
(250 – 395 mp) dispuse în sistem
pavilionar.
a) în afara vetrei satului – pentru
funcțiuni precum: centre de producție
caracteristici esențiale ale arhitecturii
tradiţionale. 3.2.2 Recomandări stabilite de lege. Se va urmări
gruparea suprafeţelor de teren
Amplasarea construcţiilor pe lot și de procesare de dimensiuni mari, afectate construcţiilor, spre a evita
Amplasarea trebuie să aibă la
se va face cu păstrarea organizării mori de apă, ferme agrozootehnice, Modalităţile de extindere se pot prejudicierea activităţilor agricole şi
bază cutumele locale, reglementările
şi ierarhizării construcţiilor specifice săli de sport mari, etc. realiza: de creştere a animalelor.
prevăzute în regulamentul de
zonei, asigurându-se coerenţa b) în vatra satului: toate celelalte ▪▪ Prin reconversia şi extinderea urbanism specific fiecărei zone în
ansamblului și integrarea volumelor funcțiuni. anexelor: șoproane, grajduri, șuri;
A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), B. Construcții noi cu gabarit mare (peste
construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) 250 mp) de tip MONOVOLUM
și construcții noi cu gabarit mare (peste 250
mp) dispuse în SISTEM PAVILIONAR:
Se vor amplasa în exteriorul vetrei satului, într-o zonă acceptată prin PUG/
Se vor amplasa, preferabil, în vatra satului, ținând cont de țesutul rural existent PUZ sau neocupată de țesutul specific local, pentru a nu agresa caracterul rural
și de specificul local, iar dacă este cazul modificării planului parcelar existent al zonei. Se vor găsi soluții compensatorii de ameliorare a impactului vizual major
(divizare sau comasare), acest lucru se va realiza fără modificarea aspectului asupra teritoriului: împrejmuirea cu vegetație, acoperirea cu iarbă, îngroparea
spațiului public. Amplasarea în vatra satului se va justifica printr-un studiu de parțială în pământ etc. Amplasarea se va justifica printr-un studiu de amplasare.
amplasare doar pentru clădirile cu gabarit mare.

18 DA DA

1 3

AȘA DA: Exemplul se referă la dispunerea pavilionară a construcțiilor care se AȘA DA: Construcțiile de mari dimensiuni se vor amplasa în afara vetrei satului,
pretează la funcțiuni precum: locuințe, școli, grădinițe after-schooluri, centre de iar prin conformația lor se va urmării integrarea în peisaj.
producție etc.

DA NU!

2 4

AȘA DA: Alinierea cladirilor noi la cele existente este importantă pentru coerența AȘA NU: Este interzisă amplasarea în vatra satului a unor construcții
urbanistică a așezării, chiar și atunci când ne referim la partea din spate a lotului supradimensionate, având o formă ce nu are nici o legătură cu specificul local.
3.3. POT, CUT, Construcții în sistem Construcții de tip monovolum intravilane,
regim de înălțime pavilionar supradimensionate (nu respectă aliniamentul,
înălțimea la streașină și coamă a vecinătăților) 19
Regulile de amplasare a clădirilor panta de 45 – 60°).
vor avea la bază cutumele locale, Pentru parcele cu suprafața mai
reglementările PUG, Codul Civil, mare sau egală cu 1000 mp se
normativele şi legislaţia în vigoare la recomandă: DA NU! NU!
data întocmirii proiectului privitoare ▪▪ POT maxim = 20%
la distanţa minimă dintre construcţii, ▪▪ Regimul maxim de înălțime: S/D
însorire, siguranţă şi stabilitate, + P + M (subsol sau demisol doar în
siguranţă la foc. localități în care este specific)
▪▪ Înălțimea maximă măsurată la
Nu sunt recomandabile derogări streașină nu va depăși 4 m , în nici
de la RLU prin documentații de un punct de pe conturul construcției
urbanism PUD/PUZ. În situaţia (excepție făcând casele cu demisol,
în care se vor întocmi astfel de în zonele în care acestea sunt
documentaţii, acestea vor cuprinde specifice);
OBLIGATORIU documentaţia pentru ▪▪ Înălțimea maximă la coamă, 1 2 3
studiul de amplasament şi încadrare măsurată în punctul cel mai înalt al
în volumetria de ansamblu, pentru terenului, va fi între: AȘA DA: Amenajarea unei mansarde AȘA NU: Nu se va disimula etajul AȘA NU: Nu se recomandă
justificarea oportunității intervenției. -- 7 și 9 m (în cazul învelitorilor cu în volumul existent al podului se într-o mansardă. Înălțimea streașinii construirea de locuințe unifamiliale
panta de 45 – 60°). poate realiza cu costuri reduse și fără nu va avea mai mult de 4 m față de P+E+M, limita fiind S+P+M.
a altera imaginea construcției și a teren și 3 m față de cota parterului.
vecinătăților.
A. Construcții noi cu gabarit B. Construcții noi cu
mic (<120 mp), construcții gabarit mare (peste 250 mp)
noi cu gabarit mediu (120 – de tip monovolum
250 mp) și construcții noi cu
▪▪ Coeficienții urbanistici POT și
gabarit mare (peste 250 mp) CUT maximi vor fi conformi Planului DA NU!
dispuse în sistem pavilionar Urbanistic General al unității
administrativ-teritoriale;
Pentru parcele cu suprafața mai ▪▪ Regimul maxim de înălțime:
mică de 1000 mp se recomandă: S/D + P + M (subsol sau
▪▪ POT maxim = 30% pentru parcelele demisol+parter+mansardă);
sub 500 mp și scade cu 3% pentru ▪▪ Înălțimea maximă măsurată la
fiecare 100 mp în plus; streașină nu va depăși 4 m , în nici
▪▪ Regimul maxim de înălțime: un punct de pe conturul construcției
este S/D + P + M (subsol sau demisol (excepție făcând casele cu demisol,
doar unde este specific- de exemplu în zonele în care acestea sunt
unele localități din Dealurile Lipovei) specifice)
▪▪ Înălțimea maximă măsurată la Se recomandă a fi amplasate
streașină nu va depăși 4 m , în nici
un punct de pe conturul construcției în exteriorul vetrei satului și a
(excepție făcând casele cu demisol, se integra în peisaj.
în zonele în care acestea sunt 4 5
specifice)
▪▪ Înălțimea maximă la coamă, Loturile cu suprafața mai mică AȘA DA: Respectarea alinierii la AȘA NU: Nerespectarea alinierii la streașină și la coamă atrage după sine
măsurată în punctul cel mai înalt al de 400 mp nu sunt eligibile streașină și la coamă (detalii în agresarea imaginii de ansamblu a desfășuratei stradale (fotografie din satul
terenului, va fi între: pentru construire. capitolul 2.6.) pentru corența imaginii Herneacova).
-- 7 și 9 m (în cazul învelitorilor cu rurale (imagine din satul Tomești).
3.4. Amplasarea construcțiilor și a
amenajărilor noi în afara vetrei satului
– probleme de încadrare în peisaj

Principii de
proiectare a clădirilor NU! NU!
noi în extravilan:
20 1. Realizarea unui Studiu de
amplasament pentru proiectele ce
se vor insera în extravilan, care va
conține:

- studiu vizibilitate (inserții pe poze


din puncte relevante);
- studiu circulații și accesibilitate;
- respectarea specificului local
(pe baza unui studiu): materialități,
vegetație, dominante vizuale, etc.

2. Se vor folosi materiale, tehnici


și meșteșuguri tradiționale locale
acolo unde acestea și-au dovedit 1 3
durabilitatea și eficiența energetică.
AȘA NU: Se va evita amplasarea construcțiilor de dimensiuni mari la intrarea în AȘA NU: Amplasarea unei construcții/ ansamblu noi de dimensiuni mari la
3. Se urmărește conformarea și sat, deoarece acest lucru afectează percepția asupra întregii așezări, mai ales
performanța energetică ca parte intrare în sat afectează percepția asupra întregii așezări - în imagine intrarea în
în conul de vizibilitate al unui monument sau ansamblu important de clădiri. În satul Carani.
integrantă a proiectării de arhitectură: general, gabaritul clădirilor scade spre marginea satului, iar clădirile noi trebuie
-proiectele vor fi adaptate la climatul să țină cont de acest lucru.
local (însorire, umiditate, vânturi
dominante, oscilații de temperaturi);
-se vor folosi sisteme sustenabile
pentru refolosirea apei drenate și
echipamente ce utilizează energii DA NU!
regenerabile (incluse încă de la faza
SF);
-se vor evita materiale ce au efect
negativ asupra mediului înconjurător
și asupra sănătății populației.

2 4
AȘA DA: Amplasarea unor clădiri industriale sau de locuit în afara vetrei satului AȘA NU: Amplasarea unei clădiri rezidențiale în afara vetrei satului, care nu
este posibilă doar dacă se contopesc cu peisajul și folosesc materiale naturale se încadrează în peisaj având un gabarit depășit, materiale de construcție
biodegradabile, păstrând specificul local. nespecifice (tablă, lemn vopsit strident) este interzisă, ea având un efect
distrugător asupra peisajului, sat Zolt.
3.5 Amplasarea construcțiilor și În cazul loturilor goale sau a
construcțiilor deteriorate iremediabil
amenajărilor noi în vatra satului – se vor proiecta construcții noi.

probleme de încadrare pe lot Principii de


proiectare a clădirilor
noi în intravilan:
1. Realizarea unui Studiu de
amplasament pentru proiectele ce
se vor insera în intravilan, care va
NU! DA conține:
- plan de situație și desfășurător al

21
fațadelor stradale care să cuprindă cel
puțin 3 loturi vecine pe fiecare parte;
-respectarea specificului local:
respectarea frontului stradal și a scării
umane, urmărirea tipologiilor caselor
autohtone, amplasare pe lot, gabarite
în plan și vedere, materialitate,
împrejmuire, culori, vegetație etc.

2. Se va respecta un regim maxim


de înălțime P+M sau S/D+P+M
(în funcție de specificul local) care
respectă nivelul cornișelor și coamei
specifice zonei, cu acoperiș cu pantă
de aproximativ 45°.
1 3 3. Curtea trebuie menținută și
valorificată prin amenajări peisagere,
AȘA NU: Este strict interzisă amplasarea unor construcții noi în vatra satului AȘA DA: Volumul în care se vor încadra clădirile noi trebuie să respecte ea reprezintă nucleul întregului
în locurile în care acestea împiedică vizibilitatea către un monument istoric sau specificul local; în cazul acesta, cel dat de vecinătăți. Inclusiv constrcțiile din ansamblu și are caracter semipublic.
către o perspectivă valoroasă. interiorul lotului trebuie să respecte înălțimea anexelor din vecinătate.
4. Clădirile nu se vor retrage de
la stradă. Se face excepție doar în
localitățile în care acesta reprezintă
DA DA un element specific local (retragerea
se face pe baza unui studiu de
aliniament).

5. Se va realiza un spațiu intermediar


între curte și interiorul caselor (de tip
prispă). Accesul în casă nu se face
din stradă, ci din curte.

6. Se vor folosi materiale, tehnici


și meșteșuguri tradiționale locale
acolo unde acestea și-au dovedit
durabilitatea și eficiența energetică.

7. Se urmărește conformarea și
performanța energetică ca parte
integrantă a proiectării de arhitectură:
-proiectele vor fi adaptate la climatul
local (însorire, umiditate, vânturi
dominante, oscilații de temperaturi);
-se vor folosi sisteme sustenabile
pentru refolosirea apei drenate și
echipamente ce utilizează energii
2 4 regenerabile (incluse încă de la faza
SF);
AȘA DA: În funcție de vecinătăți, intervențiile noi trebuie să respecte coerența AȘA DA: Alternanța caselor dispuse transversal pe lot cu cele dispuse -se vor evita materiale ce au efect
frontului stradal tradițional- aliniament, înălțime, raportul plin-gol etc. longitudinal sunt cazuri destul de frecvente, care apar în satele înstărite. Această negativ asupra mediului înconjurător
caracteristică trebuie păstrată și în cazul intervențiilor noi. și asupra sănătății populației.
În funcție de specificul
local, de vecinătăți
și de tipologia de
intervenție (A sau B) se
poate interveni astfel: A. Extinderi ale construcțiilor existente B. Construcții noi

DA DA

22

1 4
Se urmărește:
- protejarea peisajului cultural al
așezărilor rurale;
- valorificarea oportunităților zonei:
sursele de materiale de construcții DA DA
locale și/sau meșteri locali - idetificate
și documentate „in situ”;
- protejarea vegetației existente;
-respectarea scării umane a
construcțiilor și a caracterului specific
rural (dimensiuni modeste, ritmicitatea
frontului stradal, suprafețe decorate
cu atenție care îți atrag privirea, limite
transparente care permit comunicarea
vizuală);
- adaptarea construcțiilor la climatul
local pentru eficientizarea consumului
(folosirea materialelor naturale a căror 2 5
durabilitate și eficiență energetică a
fost testată, proporționarea golurilor
și protecția față de razele solare
prin modalități tradiționale dovedite
eficiente -goluri limitate, protejate de DA DA
obloane, prispa protejată de soare și
vânt).

3 6

AȘA DA: După analiza specificului local și a vecinătăților, extinderile vor fi AȘA DA: După analiza specificului local și a vecinătăților, constrcțiile noi
amplasate pe lot asemenea anexelor: în continuarea construcției existente, în vor contribui la omogenizarea fronturilor stradale respectând scara locului,
continuarea construcției existente dar paralelă cu strada sau, la frontul stradal proporțiile, materialele și coloristica. Noile construcții for urma tipologiile de
-paralelă cu casa- fără a depăși înălțimea acesteia (unde se întâlnește acest tip gospodării tradiționale: o casă perpendiculară pe stradă și anexe în continuarea
de gospodărie tradițională). ei, două case perpendiculare pe stradă și anexe care închid curtea sau case
paralele cu strada (care închid total sau parțial lotul) și anexe în formă de careu.
Extinderi care nu respectă specificul local:

„ „
NU! NU! NU!

23

1 3 4

AȘA NU: Închiderea târnațului sau chiar dublarea suprafeței construite AȘA NU: Este interzisă etajarea caselor de locuit sau a anexelor gospodărești, noua înălțime a acestora alterând coerența
a parterului casei, nu este o soluție viabilă pentru extinderea suprafeței frontului stradal al localității. Se recomandă analizarea rațională a nevoii de spațiu suplimentar și în cazul în care această
locuibile deoarece, spațiul rezultat, de tip coridor, în cazul târnațului închis, nu nevoie se dovedește a fi pertinentă, se poate mări suprafața utilizabilă prin amenajarea spațiului de sub șarpantă sau prin
îmbunătățește considerabil condițiile de viață, anulând chiar rolul benefic pe prelungirea casei/ a anexelor în plan.
care târnațul îl are - de umbrire și protejare a fațadei de ploaie - iar dublarea
suprafeței construite și înălțarea cu încă un nivel a casei, au un efect negativ
asupra coerenței frontului stradal.

NU! NU!

2 5

AȘA NU: Este interzisă alăturarea de anexe închise pentru mărirea suprafeței AȘA NU: Realizarea unui etaj mansardat peste o construcție existentă implică
interioare care modifică proporția și forma tradițională a fațadei și care introduce un cost mult mai mare față de amenajarea spațiului de sub șarpantă, pe când
materiale noi (învelitoare de tablă). De asemenea printr-o astfel de intervenție se spațiul în plus rezultat nu se ridică la nivelul investiției. De asemenea, noul volum
elimină rolul benefic al prispei. al casei se impune față de vecinătăți, alterând coerența țesutului rural.
învătământul preşcolar (grădiniţe),
Cultură şi educaţie: În cazul se va asigura o suprafaţă minimă
Recomandări pentru construcţiilor de învăţământ, de teren de 22 mp/copil, iar pentru
o utilizare calitativă se recomandă
amplasamentului în mai multe
împărţirea şcoli primare, gimnaziale, licee, şcoli
postliceale şi şcoli profesionale, o
a spaţiilor: zone funcţionale: zona ocupată de suprafaţă minimă de 20 mp/elev.
construcţie, zona curţii de recreaţie, Modul de ocupare a terenului:
zona terenurilor şi a instalaţiilor - 25 % teren ocupat de construcţii
sportive şi zona verde. Pentru - 75 % teren amenajat (curte pentru
recreaţii şi amenajări sportive, zonă
verde, grădină de flori).

24 Construcție nouă în sistem


pavilionar (recomandat)
Construcții noi
(nerecomandat)
de tip monovolum
de
Sănătate:
creşe
Pentru
şi creşe
construcţiile
speciale,
amplasamentul trebuie să asigure o
suprafaţă de minimum 25 mp/copil
NU! pentru creşe şi de 40mp/copil pentru
creşe speciale, grupate în mai multe
zone: zona ocupată de construcţii,
DA zona ocupată de spaţii de joacă
(nisip, bazin, plajă, gazon); zona
administrativă şi zona verde de parc
şi alei.
Modul de ocupare a terenului:
- 20 % teren ocupat de construcţii
- 80 % teren amenajat (curte pentru
recreaţii şi amenajări sportive, zonă
verde, grădină de flori).
Pentru a asigura un grad de însorire
optim şi o eficienţă energetică sporită,
saloanele, rezervele, cabinetele
medicale se vor orienta spre sud,
sud-est şi sud-vest. Laboratoarele,
1 3 serviciile tehnice medicale, spaţiile
care necesită o lumină constantă pe
AȘA DA: Pentru a evita supradimensionarea clădirilor noi se recomandă AȘA NU: Supradimensionarea clădirilor noi, nerespectarea tot parcursul zilei se vor orienta spre
segmentarea gabaritului în volume ierarhizate adecvat și anume realizarea aliniamentului general la streașină și la coamă al vecinătăților, nord.
unei gospodării în sistem pavilionar (asemenea gospodăriilor tradiționale). și/sau nerespectarea aliniamentului stradal sunt strict interzise.
Volumele noi pot fi lipite sau legate printr-un spațiu deschis ca în imagine. În cazul necesității realizării unei suprafețe construite mai mari, se Construcţiile comerciale şi de
recomandă segmentarea gabaritului în volume ierarhizate adecvat- servicii: se recomandă orientarea
realizarea unei gospodării în sistem pavilionar (img. 1). spaţiilor funcţionale pe lot astfel încât
să se asigure însorirea spaţiilor pentru
public şi a birourilor. Depozitele,
NU! NU! atelierele de lucru, spaţiile care
necesită o lumină constantă pe tot
parcursul zilei se vor orienta spre
nord.

Construcţiile de învăţământ:
pentru a asigura un grad de însorire
optim şi o eficienţă energetică
sporită, orientarea sălilor de clasă va
fi către sud, sud-est, sud-vest (mai
puţin recomandat). Dormitoarele şi
spaţiile de joacă din creşe, creşe
speciale şi centre pentru copii vor
fi orientate spre sud, sud-est, sud-
vest. Bibliotecile, sălile de ateliere şi
laboratoarele, spaţiile care necesită o
2 4 lumină constantă pe tot parcursul zilei,
se vor orienta spre nord. Terenurile de
AȘA NU: Construirea clădirilor noi fără a respecta aliniamentul general AȘA NU: Este interzisă supradimensionarea construcțiilor noi chiar sport se vor orienta cu latura lungă
al caselor către stradă este interzisă, indiferent de funcţiunea acestora. De dacă păstrează retragerea față de aliniament a clădirilor învecinate. pe direcția nord-sud, cu o abatere de
asemenea, construirea casei pe mijlocul lotului nu se încadrează în tipologiile Se recomandă construirea unui ansamblu pavilionar care respectă maximum 15 grade spre est sau spre
de gospodării rurale. scara vecinătăților. vest.
4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE

DA DA

25

1 2

AȘA DA: Amenajarea unor încăperi cu funcțiuni noi în interiorul construcțiilor AȘA DA: Șurile care și-au pierdut funcția de depozitare se pretează foarte bine la amenajarea de
existente (inclusiv în interiorul anexelor care nu mai servesc vechiului rol). spații de locuit (interior imaginea 4). Alături de casele de locuit, șurile sunt acele construcții care
contribuie cel mai mult la imaginea caracteristică a unei localități.

DA DA DA

3 4 5
AȘA DA: Mansardarea podurilor caselor și anexelor poate constitui o AȘA DA: Șoproanele și grajdurile au dimensiuni care se pretează la amenajarea unor spații locuibile. Având dimensiuni
modalitate eficientă de a câștiga spațiu de locuit. considerabile, unele șuri din județul Timiș, pot fi transformate în spații cu funcțiuni publice (exemplu imaginea 5- centru comunitar).
Reabilitarea
DA DA construcțiilor
tradiționale existente
se poate face prin:
A. Adaptarea și refuncționalizarea
gospodăriei vechi
- se păstrează ocuparea lotului,
forma exterioară a clădirilor;
- se realizează intervenții minore
care să mărească gradul de confort,

26
de exemplu: subcompartimentări,
mansardarea podului (cu utilizarea
de ferestre de mansardă care să nu
agreseze imaginea acoperișului,
fără balcoane pe timpanul clădirii),
refuncționalizarea șurilor pentru
locuire sau alte funcțiuni.

B. Dezvoltarea și extinderea
gospodăriei vechi
- prin adiționarea unui corp, de
exemplu legarea casei de șură,
extinderea pe latura nordică a clădirii
vechi, îmbunătățind confortul termic
1 2 al clădirii, cu dependințe de servire
(cămară, debara, baie) sau chiar
AȘA DA: Spațiul de sub casa scării reprezintă un AȘA DA: Cămara poate fi o variantă bună pentru amenajarea unei închiderea pe trei laturi a lotului (dacă
spațiu de multe ori neutilizat. Acesta poate primi băi atunci când nu-și mai găsește utilitatea. specificul zonei permite acest lucru!).
foarte bine o utilitate nouă, precum amenajarea Se pot folosi articulații de tip prispă și
unei băi. tindă. Condiția obligatorie este ca
noile volume să nu depășească scara
clădirii de locuit inițiale (nu depășesc
streașina veche și păstrează o lățime
DA DA la stradă specifică zonei).

Se urmărește:
- protejarea peisajului cultural al
așezărilor rurale;
- valorificarea oportunităților zonei:
sursele de materiale de construcții
locale și/sau meșteri locali - idetificate
și documentate „in situ”;
- protejarea vegetației existente;
-respectarea scării umane a
construcțiilor și a caracterului specific
rural (dimensiuni modeste, ritmicitatea
frontului stradal, suprafețe decorate
cu atenție care îți atrag privirea, limite
transparente care permit comunicarea
vizuală);
- adaptarea construcțiilor la climatul
local pentru eficientizarea consumului
(folosirea materialelor naturale a căror
durabilitate și eficiență energetică a
fost testată, proporționarea golurilor
și protecția față de razele solare
3 4 prin modalități tradiționale dovedite
eficiente -goluri limitate, protejate de
obloane, prispa protejată de soare și
AȘA DA: Transformarea unui pod de casă tradițională într-o AȘA DA: Amenajare contemporană a unui pod de casă tradițională și folosirea ingenioasă a vânt).
mansardă locuibilă fără a modifica golurile de pe fațadă. înălțimii podului.
DA DA

27

1 3

AȘA DA: Anexele din prelungirea casei pot fi extinse pe verticală, dar până la AȘA DA: În acest exemplu, extinderea pe orizontală respectă nu doar ierarhia
coama acoperișului casei, aceasta fiind soluția cea mai ușor de executat și cu volumelor, ci și ierarhia materialelor: cărămida tencuită indică existența unei
cele mai puține probleme constructive și de întreținere pe teremen mediu și lung. clădiri principale de locuit, pe când lemnul indică o clădire cu o funcție secundară,
Extinderile nu vor depăși pe înălțime volumul dominant al casei, nici la asemenea arhitecturii vernaculare.
cornișă nici la coamă.

NU! NU!

2 4

AȘA NU: Se interzice extinderea pe verticală a casei tradiționale. Aceasta ar AȘA NU: Supradimensionarea pe verticală a clădirii noi, construită în prelungirea
atrage după sine nu doar modificarea proporțiilor, ci și complicarea sistemelor casei pe locul anexelor, denaturează imaginea de ansamblu a gospodăriei și
constructive noi de la nivelul acoperișului. Se observă cum extinderea pe implicit a întregului front stradal.
verticală a casei tradiționale creează probleme suplimentare de conformare
structurală, lăsând aparente capetele căpriorilor.
5. ELEMENTELE DE DA
AȘA DA: Casă cu structură din lemn
și pereți din baloți de paie sau pereți

CONSTRUCȚIE
din blocuri de argilă amestecată cu
paie.

În prezent, materialele moderne Astfel, materialele naturale,


de proastă calitate și efectele provenind și formându-se în mediul
modernizării prost înțelese, au natural, sunt deosebit de rezistente DA
un efect negativ asupra mediului la acțiunea radiației solare și în

28 și asupra ambianței rurale, spre


exemplu:
• tencuielile interioare și exterioare
special a componentelor UVA-UVB,
care produc degradări rapide oricărui
material de sinteză (PVC, polistiren,
realizate tradițional pe rețea de șipci poliuretan, rășini de aglomerare,
din lemn și mortare pe bază de nisip compuși ai varurilor și vopselelor 1
și var au fost înlocuite cu tencuieli sintetice, etc).
uscate - plăcile de gips-carton, În mod identic, materialele
utilizate la exterior și interior; naturale au o mai bună durabilitate
• pardoselile din lemn natural (de și comportare sub acțiunea factorilor Material local Componența calității vieții
tip dușumea, parchet din lemn, etc.) climatici ciclici, temperatură - care este resimțită pozitiv
au fost înlocuite cu parchetul laminat, umiditate - gelivitate, sau a acțiunilor datorită utilizării materialului
care este un material de sinteză, rezultate din seism, incendiu, Piatra Stabilitate termică, izolare acustică
neecologic, și impermeabil la vapori; accidente climatice.1
• finisajele exterioare și interioare Agregate naturale Stabilitate termică, izolare acustică
pe bază de var natural ale pereților După cum au spus și cei de la
și tavanelor au fost înlocuite aproape INCERC Iași, este imperios necesar Argila Confort higrotermic, regulator de 2
în totalitate cu materiale de sinteză ca specialiștii și autoritățile locale: umiditate a aerului, stabilitate termică,
de tipul vopselelor lavabile sau pe - să transmită comunităților locale izolare acustică AȘA DA: Casă cu structură din
bază de ulei, pierzându-se caracterul și să le îndrume în timp util pentru a panouri de lemn lamelar încleiat -
sănătos al acestora, finisajele valorifica cât mai bine oportunitatea Varul natural stins (hidraulic) Purificare și dezinfectare a aerului, denumirea materialului este CLT
realizate cu var natural având efect de a avea o locuință sau o clădire efect bactericid, depoluare prin (Cross laminated - timber).
debactericid, agent de combatere sănătoasă și trainică, cu costuri/ absorbția CO2
a efectelor de acumulare a apei în lucrări de întreținere reduse;
pereți, regulator de umiditate, rol de - să susțină necesitatea de a se Lemn de foioase Stabilitate termică, regulator de
combatere a mucegaiurilor; renunța la materialele nesănătoase, umiditate DA
• izolațiile termice la tavane, poduri, promovate pe piață în mod agresiv Lemn de rășinoase Stabilitate termică, regulator de
pardoseli realizate cu materiale și de a folosi tehnicile și materialele umiditate
tradiționale, ecologice au fost locale naturale/ sănătoase, trainice și
înlocuite cu materiale de sinteză ieftine pe care le au la îndemână; Fibre din lemn, fibre celulozice Confort termic, regulator de umiditate
sau cu compuși de sinteză, eficienți - să insufle comunităților convingerea
din punct de vedere termic dar care că tehnicile și materialele locale care Baloți de paie, deșeuri vegetale Confort termic, regulator de umiditate
nu mai au calități generatoare de și-au dovedit durabilitatea în timp sunt
condiții de viață sănătoasă. La casele mult mai valoroase și mai sănătoase Cânepă Confort termic, regulator de umiditate
existente cu pereții din bârne de pe termen lung. Utilizarea unor Stuf Confort termic, regulator de umiditate
lemn, se utilizează frecvent în ultima materiale de construcție artificiale și
vreme ca material de izolație termică profund nesănătoase atrag după sine Lâna de oaie Confort termic, regulator de umiditate
polistirenul expandat, care alterează numai consecințe negative în timp,
calitățile eco-durabile ale construcției. chiar dacă par o soluție mai ușoară Vata bazaltică Confort termic, siguranță la foc,
pe moment; izolare acustică
Caracteristici definitorii - să promoveze la nivelul propriilor
complexe, fizico-chimice, relevante construcții, varul stins (hidraulic) Amestecurile de cânepă, lână și Confort termic, regulator de
pentru utilizarea în construcții în locul finisajelor lavabile, lemnul var umiditate, siguranță la foc, purificare și
a materialelor naturale locale în prelucrat superior în locul plasticului și dezinfectare a aerului, efect bactericid,
România multe alte materiale naturale în locul depoluare prin absorbția CO2, izolare
Materialele naturale, fie de natură celor de sinteză. acustică
minerală (anorganice) sau organice 3
(de origine vegetală sau animală), Amestecurile de paie, fibre Confort higrotermic, regulator de
au caracteristici comune deosebit de lemnoase, fibre de lână, cânepă, umiditate a aerului, stabilitate termică,
importante, care le fac net superioare cu argilă (chirpici), var stins pastă izolare acustică, siguranță la foc, AȘA DA: Casă cu structură de lemn
1. Dr. ing. Constantin Miron, Materiale
din punct de vedere ecologic și al purificare și dezinfectare a aerului, efect și pereți din amestec de cânepă cu
neconvenționale locale pentru energie sustenabilă
durabilității, în raport cu materialele - INCD URBAN INCERC Iași - pg.53-55
bactericid, depoluare prin absorbția var - denumirea materialului este
de sinteză folosite la izolații. CO2 Hempcrete (Hemp-Lime).
5.1. ACOPERIŞUL

Analiza şi recomandările privitoare


la acoperiş evaluează următoarele
componente ale sale: formă şi
volumetrie, şarpantă (tipuri de

29
structură – materiale utilizate şi
tratamente), învelitoare (materiale
utilizate şi culori), marcarea
posibilelor probleme ce pot apărea la
comportarea în timp.
1 2
Recomandările se grupează pe
trei categorii: Încadrarea în cadrul natural a diverselor forme de acoperișuri și coerența Cele mai des întâlnite tipologii ale formelor de acoperiș în județul Timiș. De la
a. Construcții cu gabarit mic (<120 învelitorii în raport cu peisajul rural. strânga la dreapta acoperișuri: în 2 ape teșit, în 2 ape, în 3 sau 4 ape.
mp), construcții cu gabarit mediu (120
– 250 mp) și construcții cu gabarit
mare (peste 250 mp), dispuse în
sistem pavilionar.
b. Construcții cu gabarit mare (peste
250 mp) de tip monovolum.
c. Intervenţii pe construcţii existente
(gabarit mic, mediu sau mare, dispuse
pavilionar sau monovolum).
Toate materialele care alcătuiesc
acoperişul au nevoie de întreţinere
în exploatare (în mai mică sau mai
mare măsură). Realizarea de alcătuiri
constructive corecte, cu materiale
naturale, compatibile, de calitate,
precum şi urmărirea în execuţie îi pot
asigura o durată mai mare de viaţă,
împreună cu o întreţinere conştientă, 3 4
periodică, din partea utilizatorilor
Acoperiș în 2 ape cu fronton simplu sau decorat- cea mai întâlnită tipologie de Acoperiș în 2 ape cu pinion teșit- tipologie majoritară în Zona Făgetului, dar
acoperiș din județul Timiș (imagine din satul Lovrin). Se întâlnește atât în cazul întâlnită și în celelalte subzone ale județului (imagine din Coșevița). Se întâlnește
5.1.1. Specificul local caselor perpendiculare pe stradă, cât și a celor paralele cu strada). atât în cazul caselor perpendiculare pe stradă, cât și a celor paralele cu strada).
În județul Timiș, acoperișurile au
două ape, fronton triunghiular sau
teșit, învelitore de țiglă ceramică trasă,
panta de până la 450, iar podul este
ventilat prin goluri dispuse simetric
pe frontoane (la acoperișurile în două
ape) sau, în unele localități, dispuse
deasupra geamurilor (la acoperișurile
în patru ape). Detalii legate de
tipologiile de acoperișuri specifice
fiecărei subzone - capitolul 2.4.
În prezent, în multe situații,
învelitoarea a fost înlocuită cu ţiglă
ceramică cu dimensiuni diferite față
de cea tradițională, cu ţiglă din beton,
cu tablă sau alte materiale sintetice. 5 6
Şarpanta este realizată de regulă
din lemn, cu îmbinări, crestături şi Acoperiș în 3 sau 4 ape- tipologie de acoperiș întâlnită atât la casele Acoperiș în două ape cu rupere de pantă pentru adăpostirea cursivei întâlnit în
cuie din lemn (la construcţiile mai perpendiculare pe stradă, dar în special la cele paralele cu strada (imagine din unele localități ale zonei de câmpie ale județului (imagine din Dudeștii vechi).
vechi) şi din metal mai recent. satul Satchinez).
5.1.2. Recomandări
DA DA
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp),
construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250
mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste
250 mp) dispuse în sistem pavilionar

Forma şi volumetria
30 Spaţiul interior generat de acoperiş
se va utiliza ca spaţiu funcţional. Nu
Se recomandă ca înălțimea clădirii
principale, de la stradă, să nu fie
se recomandă folosirea acestuia depășită de cea a clădirilor anexe,
ca pod / depozitare pentru obiecte excepție putând face doar șurile care 1 2
voluminoase sau grele, din motive de în mod tradițional erau adesea mai
mari și mai înalte decât casa propriu- AȘA DA: Extindere a unor construcții existente al căror acoperiș respectă panta AȘA DA: Soluția sistemului
siguranţă în exploatare, siguranţă la de aproximativ 45 % a construcțiilor din vatra satului.
foc, etc. zisă. Clădirile nou construite nu vor constructiv de la nivelul șarpantei
depăși ca înălțime la coamă clădirile contribuie hotărâtor la forma finală a
Se va păstra specificul local prin principale de pe parcelă. clădirii.
preluarea nealterată a formei şi DA
a volumetriei existente în zonă. Acoperișul lucarnelor va ocupa
Acoperişul va fi cât mai simplu, cu maxim 25 % din suprafaţa pantei
două sau patru ape, cu streşinile respective şi vor fi dimensionate şi DA
şi coamele orizontale. Nu se admit poziţionate astfel încât să se păstreze
forme şi pante provenite din alte zone o imagine coerentă cu imaginea
climatice sau geografice. Streşinile specifică locului şi acestea să nu
vor fi ample (45-60 cm), inclusiv constituie un element discrepant
în jurul târnațului sau în zona de vizibil din drum sau din diverse puncte
intrare. La intersecția cu frontonul de perspectivă şi belvedere cunoscute
(cu excepția zonelor în care frontonul la nivel local. În general, se propune
depășește conturul acoperișului), amenajarea lucarnelor spre curte.
streașina va avea aproximativ 30 cm,
4
pentru a proteja zidăria din piatră sau Decoraţiile, dacă este cazul, se vor
pereții cu lemn la exterior. prelua nealterate, dar într-o formă AȘA DA: În urma reabilitării unei
simplificată, păstrând specificul local. 3 șuri tradiționale, a cărei formă și
În funcție de învelitoare, panta va Nu se vor folosi forme şi detalii dimensiuni au rămas neschimbate,
avea aproximativ 45 de grade la cele provenite din alte zone etnografice, AȘA DA: Pe latura pe care se intră în casă streașina poate fi amplificată pentru s-a amenajat un spațiu locuibil. Se
ceramice (țiglă de tip solzi, olane, geografice sau climatice. a proteja accesul, această este o soluție arhaică, încă de înainte de apariția recomandă reconversia fondului
țiglă trasă). Se acceptă și recomandă târnațului. construit existent, mai ales în cazul
utilizarea panourilor de captare a construcțiilor realizate din piatră
energiei solare în planul acoperișului, naturală și doar în cazul în care
dar fără ca acestea să acopere acest lucru nu este posibil să se
mai mult de 25% din suprafața Forme de acoperiș nespecifice și nerecomandate: construiască alte noi.
acoperișului.
Se acceptă şi acoperiri cu pantă
mică, de minimum 2 %, dar cu
învelitoare din strat înierbat cu NU! NU! NU! NU!
vegetaţie locală și doar acolo unde
relieful permite și sunt necesare
soluţii speciale de integrare în peisaj:
volume mari, (semi)îngropate, garaje
sau spaţii tehnice parţial sau total
îngropate, care pentru integrare în
peisaj se acoperă cu o învelitoare
tip terasă vegetată/ acoperiș verde. 8
Acestea trebuie să se integreze 5 6 7
peisagistic şi volumetric în ansamblul AȘA NU: Se acceptă ruperi de
gospodăriei. pantă pentru acoperirea cursivei
AȘA NU: Sunt interzise ruperile de pantă ale acoperișului, a căror scop AȘA NU: O pantă a acoperișului de
este câștigarea de spațiu suplimentar la nivelul mansardei, astfel rezultând o sub 45 de grade este nespecifică doar în localitățile în care acestea
Se va păstra și prelua raportul sunt specifice și doar după studierea
volumetric al clădirilor de pe lot. înălțime inutilă (uneori chiar un nou nivel inutilizabil) care agresează imaginea de peisajului rural. Cu atât mai puțin
ansamblu a satului, dar și o intervenție costisitoare care nu se justifică. modificarea parțială a pantei casei. formelor tradiționale ale vecinătăților.
DA NU! NU!

Acoperișul va fi cât mai simplu,


tip șarpantă, preponderent cu
două ape paralele cu direcția
lungă a casei sau cu patru ape,
cu pante egale și cu streșinile
și coamele orizontale.
Nu se admit: jocuri în acoperiș,
mai multe ape decât patru, 31
pante diferite, forme provenite
1 din alte zone geografice sau 5 6
AȘA DA: Acoperișul poate fi prevăzut cu aruncători pentru a îndepărta apa climatice. AȘA NU: Complicarea inutilă a volumului acoperișului are un efect neplăcut
din apropierea zidului - Casa de pământ din satul Leleșe. asupra imaginii de ansamblu a construcției și a împrejurimilor, precum și un cost
de construire mai mare, detalii tehnice problematice și un cost de întreținere mai
mare.

DA NU! NU!

AȘA NU: Deși s-a adoptat


o variantă de acoperiș
simplu, în 2 ape, lățimea
casei determină un gabarit
depășit și o proporție atipică
pentru casa tradițională.
De asemenea balconul și
streașina nu se încadrează 7 8
2 în specificul local (imaginea
5).
AȘA DA: Amplasarea panourilor generatoare de energie nu va depăși 25
% din suprafața învelitorii.

NU! NU!

AȘA NU: Formă nespecifică


și agresivă de acoperiș. De
asemenea nu se recomandă
realizarea unor balcoane
spre stradă la nivelul etajului
sau al mansardei. Detaliile
3 4 folosite în imaginea alăturată 10
sunt și ele inadecvate-
Se va alege sistemul constructiv al acoperișului astfel încât forma baluștrii și grilaje din fier AȘA NU: Streașinile mai mari de 45
finală să respecte specificul local (cu sau fără streașină pe fațadă). forjat (imaginea 9). 9 de cm nu sunt recomandate!
Şarpanta
Şarpanta se va realiza din lemn ultraviolete, variații de temperatură metalul în asociere cu lemnul, atunci DA
folosind tehnici şi îmbinări tradiţionale vară/iarnă). când activitatea adăpostită o impune.
locale dar și contemporane (lemn
lamelar, stratificat sau încleiat) pe Pentru toate elementele din lemn Există posibilitatea folosirii și a
cât posibil, prin implicarea meşterilor se vor realiza lucrări de ignifugare altor materiale obținute din lemn
tâmplari şi dulgheri din zonă. Nu şi biocidare cu materiale care nu prin mijloace tehnologice: CLT, lemn
trebuie utilizate materialele organice afectează structura şi culoarea lamelar, lemn stratificat. De reținut că
rezultate în urma polimerizării (cele lemnului şi care permit tratamentul folosirea lemnului lamelar, stratificat
denumite în mod generic „plasticuri”), ulterior al acestuia cu ceruri, uleiuri şi sau încleiat permite realizarea unor
întrucât își schimbă calitățile soluţii naturale. piese de lemn de mari dimensiuni
(portanță, torsiune, curgere) în timp, și geometrii diverse cu performanțe
32 din cauza condițiilor de mediu (proces
repetat de îngheț/dezgheț, radiații
Există posibilitatea realizării unor
șarpante din alte materiale, precum
deosebite, fără a fi nevoiți să
sacrificăm arbori seculari pentru
aceasta.

DA DA
5

AȘA DA: Imaginea spectaculoasă a


șarpantei este un element ce poate
fi pus în valoare prin amenajarea
interioară.

1 3

AȘA DA: Se recomandă utilizarea unei soluții locale de realizare a șarpantei, AȘA DA: În imaginea de mai sus forma șarpantei este o reinterpretare a
astfel se susține economia locală, prin utilizarea forței de muncă și a materialelor limbajului tradițional, într-o formulă contemporană.
din zonă.

DA DA

2 4

AȘA DA: Exemplul unei șarpante simple, un sistem care se folosește regulat în AȘA DA: În imaginea de mai sus forma șarpantei este o reinterpretare a
Transilvania. limbajului tradițional, într-o formulă contemporană.
Învelitoarea Elementele de
(materiale folosite iluminare, ventilare,
și compatibilități) instalații
Învelitoarea se va realiza din Materialele de termoizolare/ se va înlocui obligatoriu învelitoarea Elementele de iluminare
materiale naturale regenerabile, cu hidroizolare pentru învelitoare vor din tablă, azbociment, membrană (luminatoare, ferestre în planul
păstrarea imaginii locale nealterate. fi compatibile cu cele din care este bituminoasă sau alte materiale acoperișului), instalații (panouri DA
În funcție de specificul zonei și de realizată aceasta. Se vor folosi, pe cât sintetice cu cele acceptate. solare, panouri fotovoltaice, coșuri de 11
panta aleasă, învelitoarea va fi din posibil, materiale naturale și soluții de fum), lucarne sunt permise doar dacă
țiglă ceramică, șindrilă sau paie, cu alcătuire care să permită schimbul de Culorile vor fi cele naturale (atât sunt justificate funcțional și vor ocupa
păstrarea streșinilor (în raport cu vapori dintre interior și exterior, prin cele pentru materialele de învelitoare, în total maximum 25 % din suprafața
materialele respective). Se vor folosi aceasta asigurându-se realizarea cât și cele pentru alte elemente pantei respective. Pe cât posibil, se
materiale și tehnologii locale sau
care pornesc/derivă din tehnologii
locale, fără a avea efecte negative
unui climat interior optim utilizării/
locuirii (se va avea o grijă sporită la
detaliile constructive din jurul coșurilor
constructive sau tehnologice): nu se
vor folosi culori stridente. Acoperirea
lucarnelor, umbrirea ferestrelor în
vor orienta spre interiorul lotului,
astfel încât să se păstreze o imagine
coerentă și acestea să nu constituie 8
33
asupra destinației construcției. Se de fum, al lucarnelor, al intersecției cu planul acoperișului, se vor face un element discrepant, vizibil dinspre
vor păstra sistemul de lățuire și foișoarele etc.). Nu este recomandată din materiale care nu contravin stradă sau din diverse puncte de AȘA DA: Lucarnele trebuie să
dispunerea specific locală a pieselor combinarea la același acoperiș a specificului local și imaginii de perspectivă și belvedere cunoscute la ocupe o suprafață redusă din cea
de învelitoare, inclusiv forma și mai multor tipuri, culori, materiale ansamblu a construcției. Elementele nivel local. Lucarnele nefiind specifice a acoperișului și să aibă o prezență
dimensiunea acestora. sau forme de învelitori, cu excepția de umbrire/control solar pot servi și ca zonei vor avea o prezență subtilă, de subtilă, fiind îndreptate spre curte.
acoperișului vegetat. În cazul elemente de camuflare ale acestora dimensiuni reduse, într-o singură apă.
intervenției pe o clădire existentă, în volumul și forma învelitorii. Se acceptă și se recomandă
utilizarea panourilor de captare a
energiei solare în planul acoperișului. DA

DA NU! NU! NU!


9
AȘA DA: Pentru iluminarea
mansardelor se pot utiliza atât ferestre
în planul acoperișului cât și lucarne

NU!
1 3 5 7
AȘA DA: Țigla ceramică trasă AȘA NU: Țigla care o imita pe cea AȘA NU: Țiglele din beton vopsit sunt AȘA NU: Folosirea tablei ridică o
industrială poate fi folosită dacă manuală (sau „antică”) nu este total neadecvate. Adesea betonul se gamă largă de întrebări, plecând de la
respectă forma și dispunerea justificată, existând țiglă manuală la decolorează (img. 5), rezultând în timp problema reciclării ei până la probleme
tradițională. aproximativ același preț. costuri de hidrosablare și revopsire. de onestitate: imitarea prin culoare și
formă a țiglei ceramice. Cele mai mari 10
probleme rămân însă cele legate de
DA NU! NU! aspect, de încălzire excesivă, care
poate crea un disconfort vara într-o
mansardă locuită, și de zgomot pe NU!
timp de ploaie sau grindină. În cele
din urmă, tabla este un material
ieftin, importat din zona construcțiilor
industriale, unde până de curând nu a
contat aspectul finsajului.

2 4 6 11

AȘA DA: Țigla nouă tip solzi produsă AȘA NU: Se vor evita forme de țigle AȘA NU: Se vor evita învelitorile în AȘA NU: Lucarne cu forme și
manual în tehnica tradițională - pentru importate, nespecifice. culori stridente (de obicei din tablă dimensiuni atipice, stridente,
clădiri noi și reabilitări de clădiri vechi. sau beton). amplasate înspre stradă.
B. Construcții noi
cu gabarit mare DA DA
(250 – 395 mp) de
tip monovolum
Construcțiile de mari dimensiuni
se vor amplasa în afara vetrei
satului. Doar în cazuri excepționale
și riguros justificate se vor amplasa
în vatra satului, situație în care se va
34 păstra specificul local prin preluarea
formei şi a volumetriei existente în
zonă, păstrându-se imaginea locală
nealterată.
În cazul amplasării construcției în 1 5
zone special destinate (prin PUG)
pentru producție, servicii, sănătate, AȘA DA: Exemplul unei volumetrii simple care se încadrează în peisajul rural, AȘA DA: Pentru construcții zootehnice se acceptă alternarea pantei acoperișurilor
educaţie, se permite și folosirea altor în care panta acoperișului se apropie de valoarea celei tradiționale în zonă, iar cu condiția ca volumetria de ansamblu să se încadreze în specificul local,
tipuri de materiale și tehnologii (metal, finisajele folosite sunt din materiale naturale (imaginea 1,2). precum acest adăpost pentru animale.
beton etc.), acolo unde este necesar şi
unde folosirea materialelor locale nu
poate asigura cerinţele de siguranţă,
stabilitate şi de rezistenţă la foc. DA

Forma şi volumetria DA DA
Noua construcție se va integra în
specificul local prin preluarea formei
şi a volumetriei specifice zonei, chiar
dacă scara obiectului va fi mai mare.
Acoperişul va fi cât mai simplu, în cele
mai multe cazuri, cu două ape, cu 2 3
pante egale, cu streşinile şi coamele 6
orizontale. Nu se admit forme şi pante
provenite din alte zone climatice sau
geografice, teşiri nejustificate ale AȘA DA: Pentru camuflarea gabaritelor mari și încadrarea în peisaj, se pot folosi
pantelor. acoperișurile cu înclinație mică și se limitează înălțimea construcției. Aceste
procedee se pretează la clădiri de dimensiuni foarte mari, precum săli de sport,
În funcție de învelitoare, panta va fi de hale de producție, spații de depozitare a cerealelor etc.
minim 45o la cele ceramice (țiglă solzi,
olane) sau lemnoase (șindrilă), ținând
cont de specificul local. DA DA
Se acceptă şi acoperiri cu pantă
mică, de maximum 2 – 5 %, doar
cu învelitoare din strat înierbat cu
vegetaţie locală și doar acolo unde
relieful permite și sunt necesare
soluţii speciale de integrare în peisaj:
volume mari, (semi)îngropate, garaje
sau spaţii tehnice parţial sau total
îngropate, care pentru integrare în
peisaj se acoperă cu strat vegetal. Sunt
interzise acoperişurile de tip terasă
utilizate în proporție mai mare de 60 4 7
% din suprafața totală a acoperișului și
dispuse la frontul stradal. AȘA DA: Construcție de agrement ecvestru cu o formă simplă și proporții AȘA DA: Inclusiv la construcțiile agricole noi se recomandă realizarea unor
tradiționale, cu structură impresionantă de lemn lamelar și o învelitoare de șiță, porticuri pe fața cea mai folosită a clădirii (cea cu accese) pentru protejarea
Se acceptă folosirea panourilor proprietăți care o încadrează perfect în peisajul rural (imaginea 3,4). activității în aer liber și a depozitărilor temporare. Ele vor proteja pereții și
fotovoltaice sau solare pe fața sudică deschiderile clădirii de intemperii și vor da un plus de identitate și funcționalitate
a acoperișului, în proporție de 40% din clădirilor respective.
suprafață.
Şarpanta
NU! În cazul amplasării construcției în același acoperiș a mai multor tipuri
DA
vatra satului, structura șarpantei va de învelitori, cu excepția acoperișului
fi, recomandabil, de lemn, folosind, vegetal.
oriunde e posibil (nealterând
procesul tehnologic), materiale Culorile vor fi naturale (atât cele
naturale regenerabile sau tehnologii pentru materialele de învelitoare,
contemporane de industrializare cât şi cele pentru alte elemente
a lemnului (lemn lamelar, panouri constructive sau tehnologice): nu se
multistrat, lemn stratificat). Se pot vor folosi culori stridente sau saturate.
1
folosi rigidizări suplimentare din
alte materiale structurale pentru
Elementele de
prinderi/legături, fără ca acestea să
fie prezente ca pondere importantă
în ansamblu. Nu trebuie utilizate
iluminare, ventilare,
instalaţiile 35
NU! materialele organice rezultate în 4
Elementele de iluminare (luminatoare,
urma polimerizării (cele denumite în ferestre în planul acoperişului),
mod generic „plasticuri”), întrucât își AȘA DA: Șarpanta realizată cu „scaun” specific construcțiilor cu deschidere
instalaţii (panouri solare, panouri mare.
schimbă calitățile (portanță, torsiune, fotovoltaice, coşuri de fum) sunt
curgere) în timp, din cauza condițiilor permise doar dacă sunt justificate
de mediu (proces repetat de îngheț/ funcţional.
dezgheț, ultraviolete, variații de Se acceptă și se recomandă utilizarea DA DA
temperatură vară/iarnă). panourilor de captare a energiei
În cazul amplasării construcției în solare în planul acoperișului (vezi
zone special destinate (prin PUG): capitolul 6.Performanța energetică).
2 pentru producție, servicii, sănătate,
educaţie, se permite și folosirea altor Acoperirea lucarnelor, umbrirea
tipuri de materiale și tehnologii (metal, ferestrelor în planul acoperişului,
AȘA NU: Se va evita realizarea beton etc.) acolo unde este necesar şi
de acoprișuri cu pante reduse în se vor face din materiale care
unde folosirea materialelor locale nu nu contravin specificului local şi
alte situații decât cele îngropate poate asigura prin folosire singulară
sau seimîngropate și cu acoperiș imaginii de ansamblu a construcţiei.
cerinţele de siguranţă, stabilitate şi de Elementele de umbrire/control solar
înierbat. Este interzisă amplasarea rezistenţă la foc.
construcțiilor de tip monovolum în pot servi şi ca elemente de camuflare
vatra satului (Dumbrava, Fibiș). ale acestora în volumul şi forma
Învelitoarea învelitorii.
5 6
(materiale folosite
şi compatibilităţi) AȘA DA: Utilizarea unei structuri din lemn lamelar sau zăbrelite la nivelul
șarpantei poate fi o soluție practică pentru clădiri cu deschideri mari.
Învelitoarea se va realiza din
materiale naturale regenerabile, cu
NU! păstrarea imaginii locale nealterate. NU!
Învelitoarea va fi din țiglă ceramică
de tip solzi, cu păstrarea streșinilor
(specifică materialelor). Se vor folosi
materiale şi tehnologii locale sau care
pornesc/derivă din tehnologii locale,
fără a avea efecte negative asupra
destinaţiei construcţiei.

Materialele de termoizolare/
3 hidroizolare pentru învelitoare vor fi
compatibile cu cele din care aceasta
este realizată. Se vor folosi, pe cât
AȘA NU: Acoperirirea majoritară de posibil, materiale naturale, precum
tip terasă este interzisă din cauza țigla ceramică şi soluţii de alcătuire
neîncadrării în specificul local, care să permită schimbul de vapori
atât prin formă, cât și prin aspectul dintre interior și exterior, prin aceasta 7
învelitorii pe care o presupune asigurându-se realizarea unui climat
utilizarea acestui tip de acoperire. interior optim utilizării (se va avea o AȘA NU: Se recomandă reconversia clădirilor existente, însă noua intervenție
Suplimentar, adesea această soluție grijă sporită la detaliile constructive din se va face cu materiale locale care respectă specificul local, și nu cu învelitoare
aduce cu sine probleme de infiltrație a jurul coşurilor de fum, lucarnelor, etc.). din tablă, tâmplărie de PVC albă și panouri de fațadă metalice ca în imaginea
apei nefiind pusă în operă foarte bine. Nu este recomandată combinarea la alăturată.
Şarpanta şansa unei intervenţii viitoare, cu
materiale şi tehnologii noi, ce se pot
Dacă învelitoarea este realizată din
tablă, azbociment, diverse membrane
dovedi benefice în privinţa calităţii de bituminoase sau alte materiale
În cazul înlocuirii totale a structurii, ansamblu a obiectului şi a utilizării nespecifice zonei, acestea se vor
se va efectua în prealabil releveul optime a acestuia. Intervenţiile înlocui cu cele care se încadrează în
acoperișului existent și nu se va vor respecta scara şi conformarea specificul local.
modifica lățimea și cota streșinii. Nu acoperişului. Materialele de termoizolare/
se vor folosi forme şi detalii provenite Pentru toate elementele din lemn, hidroizolare pentru învelitoare vor fi
din alte zone etnografice, geografice se vor realiza lucrări de ignifugare compatibile cu cele din care aceasta
sau climatice. şi biocidare cu materiale care nu este realizată. Se vor folosi, pe cât

36 C. Intervenţii pe construcţiile existente În cazul intervenţiilor asupra


afectează structura şi culoarea
lemnului şi care permit tratamentul
ulterior al acestuia cu ceruri, uleiuri şi
posibil, materiale naturale, precum
țigla produsă manual, şi soluţii de
alcătuire care să permită schimbul
construcţiilor existente, acolo unde
(gabarit mic, mediu sau mare, dispuse şarpanta (prin materiale şi conformare)
se încadrează în specificul local, se
soluţii naturale. de vapori interior /exterior, prin
aceasta asigurându-se realizarea
pavilionar sau monovolum) recomandă păstrarea elementelor unui climat interior optim utilizării/
constructive valoroase şi, pe cât Învelitoarea locuirii (se va avea o grijă sporită
la detaliile constructive din jurul
posibil, repararea şi conservarea la
nivel cât mai extins, prin folosirea
(materiale folosite coşurilor de fum, al lucarnelor, de la
Forma şi volumetria tehnologiilor tradiţionale locale. şi compatibilităţi) intersecţia cu foişoarele etc.). Nu
este recomandată combinarea la
(a se citi și urmări și același acoperiș a mai multor tipuri,
Elementele deteriorate se pot înlocui Acolo unde învelitoarea (prin
recomandările pentru cu elemente similare din lemn de materiale şi conformare) se culori sau forme de învelitori, cu
construcţiile noi) aceeaşi esenţă, pentru a nu interveni încadrează în specificul local, se excepția acoperișului vegetat. Culorile
şi a dezechilibra capacitatea portantă recomandă păstrarea ţiglei vechi, vor fi cele naturale (atât cele pentru
Extinderile şi/sau conversiile vor ţine (recomandări similare cu cele pentru de ansamblu a structurii. Se pot folosi şi, pe cât posibil, repararea şi materialele de învelitoare, cât şi cele
cont de recomandările din capitolele construcţiile noi – vezi recomandări rigidizări suplimentare din lemn şi sau conservarea la un nivel cât mai extins, pentru alte elemente constructive sau
anterioare. Se vor realiza în prealabil la capitole în funcţie de volumul metal pentru prinderi/legături, fără ca prin folosirea tehnologiilor tradiţionale tehnologice): nu se vor folosi culori
fotografii ale clădirii existente, cu construcţiei). acestea să fie prezente ca pondere locale. Țigla ceramică tradițională stridente sau saturate și se va evita
vecinătăți cu tot, pentru a realiza o importantă în ansamblu. Intervenţiile și-a dovedit durabilitatea de peste folosirea țiglei industriale în a cărei
intervenție care respectă scara şi Se va păstra ierarhia volumetrică realizate trebuie să poată fi 100 de ani, iar o parte dintre piese compoziție s-a introdus colorant.
conformarea acoperişului existent și a clădirilor de pe lot. Se recomandă reversibile, pentru a nu împiedica sunt inscripționate și au forme unice.
încadrarea în peisaj. ca înălțimea clădirii principale, de
la stradă, să nu fie depășită de cea
Doar în cazul în care nu se a clădirilor anexe (excepție putând
încadrează în specificul local şi face doar șurile de mari dimensiuni
este lipsit de valori memoriale din anumite zone). Nu se admite sub DA DA
certe, acoperişul se va reconforma nicio formă ca anexele din continuarea
pentru a răspunde nevoilor de clădirii principale să fie extinse peste
încadrare în specificul local nivelul coamei acesteia din urmă.

NU! NU!

1 2 3 4

AȘA NU: Nu se recomandă ridicarea AȘA NU: Este nerecomandată AȘA DA: Intervenția păstrează dimensiunile și înclinația originară a AȘA DA: Țigla ceramică va fi
acoperișului cu rânduri de BCA atât extinderea locuinței cu un corp de acoperișurilor din zonă. Refacerea șarpantei vechi este uneori necesară, atunci atent recuperată, selectată și
din cauza modificării proporției casei, clădire mai înalt care modifică ierarhia când elementele vechi din lemn au fost afectate de infiltrații sau alte tipuri de reutilizată, eliminând astfel
cât și din cauza folosirii unui material volumelor gospodăriei. degradări. costuri suplimentare inutile și
ale cărui calități sunt inferioare celor alegerea unui nou material a cărui
tradiționale. durabilitate nu a fost testată.
DA

DA
Elementele de
iluminare, ventilare,
instalaţiile
Elementele de iluminare

37
(luminatoare, ferestre în planul
acoperişului), instalaţii (panouri
solare, panouri fotovoltaice, lucarne, 3
coşuri de fum) sunt permise doar
dacă sunt justificate funcţional şi vor AȘA DA: Lucarna prelungită într-o
ocupa maximum 25 % din suprafaţa singură apă precum cea din imagine
pantei respective. Pe cât posibil, se e o soluție viabilă de iluminare a
vor orienta spre interiorul lotului, Construcții perpendiculare mansardei.
astfel încât să se păstreze o imagine
coerentă şi acestea să nu constituie pe stradă
1
un element discrepant, vizibil din drum
sau din diverse puncte de perspectivă AȘA DA: Se recomandă ca intervențiile noi de la nivelul acoperișului să fie cât mai puțin vizibile dinspre stradă.
şi belvedere cunoscute la nivel local. A. Se recomandă folosirea de panouri solare și amplasarea lor în mod grupat pe o suprafață mai mică de 25% din pantă.
B. Lucarnele vor fi cât mai simple, într-o singură apă, fără a domina vizual aspectul acoperișului (suprafață >25% din pantă)
Se recomandă utilizarea unor C. Se poate realiza un vitraj în spatele timpanului de lemn de pe fațade principală (detalii imaginea 5).
tipuri de lucarne care se bazează D. Se recomandă amplasarea de geamuri în planul acoperișului (respectând o suprafață >25% din pantă), acestea
pe tehnica locală, generând o aducând cea mai mare cantitate de lumină la interior, cu costuri comparabile sau mai mici decât realizarea unei lucarne. În
dezvoltare a meșteșugurilor în același timp, această intervenție nu modifică forma acoperișului înscriindu-se perfect în specificul local.
defavoarea produselor industriale.
Lucarnele vor ocupa maximum 25%
din suprafaţa pantei respective şi
vor fi dimensionate şi poziţionate
astfel încât să se păstreze o imagine
coerentă cu imaginea specifică locului DA
şi acestea să nu constituie un element
discrepant, vizibil din drum sau din
diverse puncte de perspectivă şi
belvedere cunoscute la nivel local. Se
recomandă ca lucarnele noi ale unui 4
acoperiș sa fie poziționate spre curte.
În general, se recomandă utilizarea
unor lucarne într-o singură apă.
Acolo unde se poate dovedi existența DA
unor alte forme istorice, se vor prelua
acele exemple.

Acoperirea lucarnelor, umbrirea


ferestrelor în planul acoperişului
se vor face din materiale care nu
contravin specificului local şi imaginii
de ansamblu a construcţiei. Construcții paralele cu
strada 2 5
AȘA DA: Se recomandă ca intervențiile noi de la nivelul acoperișului să se realizeze pe pante din interiorul curții și nu
înspre stradă. Golurile acceptate spre stradă vor fi ferestrele în planul acoperișului, amplasate ordonat. AȘA DA: Exemplul vitrării unui
A. Se recomandă folosirea de panouri solare și amplasarea lor în mod grupat pe o pantă dinspre interiorul curții. timpan, intervenție ingenioasă care
B. Lucarnele nu vor fi amplasate spre stradă, ci pe pantele din interiorul curții, ocupând mai puțin de 25% din suprafața ei. este mascată de lamele late de lemn.
C. Se poate realiza un vitraj în spatele timpanului de lemn (detalii imaginea 5). Atenție, a nu se folosi timpane de
D. Atunci când geamurile din interiorul curții nu au o orientare potrivită se pot amplasa geamuri în planul lemn decât în subzonele Dealurile
acoperișului înspre stradă(respectând o suprafață >25% din pantă), acestea aducând cea mai mare cantitate de lumină Lipovei și Zona Lugojului/ localități
la interior, cu costuri comparabile sau mai mici decât realizarea unei lucarne. în care acestea sunt specifice!
DA DA

38

1 2

AȘA DA: Cea mai neinvazivă soluție de iluminare a podurilor este cea prin AȘA DA: Vitrarea timpanului lateral se poate realiza atât timp cât acesta nu
ferestre amplasate în planul acoperișului. Este recomandat ca acestea să fie agresează perspectiva asupra frontului stradal (imaginea 6). Este o soluție
dispuse pe pante din interiorul curții, acoperind o suprafață mai mică de 25% recomandată deoarece nu modifică forma acoperișului.
din panta respectivă.

DA DA DA

DA

3 4 5 6
AȘA DA: Amenajarea unor goluri în AȘA DA: Pentru construcțiile anexe AȘA DA: Intervenție de reconstruire a AȘA DA: Pentru a ne asigura că noile
frontonul din spate poate fi o soluție în care se amenajează spații de locuit unui acoperiș și înălțare a construcției. interveții se încadrează în peisaj se
care nu modifică volumetria clădirii. mansardate se pot utiliza procedee Intervenția contemporană este vizibilă vor analiza imagini din diverse puncte
Atenție la posibila existență a unor precum cel din imagine privind prin folosirea unui model de traforaj de perspectivă.
inscripții sau decorații valoroase; vitrarea întregului fronton, mai ales aparte, iar forma tradițională a
în acest caz, nu se recomandă dacă acesta a fost inițial din lemn. acoperișului este respectată.
decuparea golului.
Balcoanele/ logiile la etajul/
mansarda caselor, sunt elemente NU!
care apar frecvent în urma importului
din mediul urban (român și străin) care
s-a făcut din anii 1990 și până acum.
Considerăm sunt elemente inutile și
cu efect negativ asupra construcției
pentru că:
- produc scurgeri de căldură la
nivelul plăcii dintre parter și etaj NU!
(punte termică), precum si pierderi de
căldură la nivelul ușilor și ferestrelor

39
suplimentare (cost suplimentar);
- sunt greu de întreținut ca
hidroizolație și igienă;
- e un plus de investiție la construire;
- deși se fac pentru a evita dificultățile
de execuție și costurile lucarnelor sau
luminatoarelor, prețul lor în timp, îl
depășește pe al acestora;
- nu se folosesc în mod curent, Construcții perpendiculare
fiind doar elemente de mândrie/ pe stradă
prestigiu prost înțeles (fiind la stradă, 1 3
sunt mereu pline de praf, deci nu
se pot scoate la aerisit nici măcar
așternuturile). AȘA NU: Intervenții care modifică fațada casei sau alterează încadrarea în specificul local și proporțiile ei.
A. Sunt nerecomandate lucarnele care modifică substanțial forma acoperișului (prin gabarit și/sau ocuparea a mai mult de AȘA NU: Nu se acceptă amplasarea
25% din suprafața pantei respective), chiar dacă acestea nu sunt dispuse înspre stradă. logiei și a balconului către stradă și cu
B. Este nerecomandată realizarea de lucarne cu forme nespecifice, optându-se pentru lucarne într-o singură apă. atât mai puțin distrugerea frontonului
C. Nu se vor uni / modifica golurile de aerisire de pe fronton deoarece această intervenție alterează imaginea iconică a și a decorațiilor pentru realizarea
casei tradiționale. În schimb, golurile originale pot fi păstrate și închise cu sticlă. intervenției.
D. Una din intervențiile cele mai dăunătoare pentru peisajul rural este ridicarea nivelului streașinii în scopul
mansardării podului și realizarea de goluri (geamuri, balcoane) pe fronton.

NU!

NU!

Construcții paralele cu
strada
2 4

AȘA NU: Intervenții care alterează fațadele, încadrarea în specificul local și proporțiile construcțiilor.
A. Lucarnele vor fi amplasate pe pante dinspre interiorul curții! Nu se vor realiza mansardări cu supraînălțare dacă AȘA NU: Modificarea gurilor de
acestea din urmă vor depăși înălțimea la coamă a casei tradiționale. aerisire de pe fațadă (formal sau ca
B. Este interzisă amplasarea de ferestre în planul acoperișului (sau panouri solare) care ocupă mai mult de 25% din panta dimensiune) nu este permisă. Aceasta
respectivă și alterează imaginea acestuia. aduce grave modificări aspectului
C. Lucarnele vor fi amplasate pe pante dinspre interiorul curții! Este interzisă realizarea de balcoane înspre stradă! general al casei.
5.2. PEREȚI 5.2.1. Specificul
local
ȘI FUNDAȚII Pereții
Sistemele constructive tradiționale
locale sunt de două tipuri, realizate
Analiza și recomandările privitoare dintr-un singur material sau din mai
la pereți evaluează tipurile de pereți multe materiale. Sisteme realizate
(portanți sau de compartimentare), dintr-un singur material sunt: zidăriile
materialele folosite în alcătuirea din piatră, cărămidă, din bârne de
acestora și marcarea posibilelor lemn dispuse orizontal, cu schelet

40 probleme ce pot apărea la portant din lemn cu umplutură


comportamentul în timp. din lemn, chirpici, pământ. Dintre
sistemele realizate din mai multe
Prin fundații, se înțelege, în funcție materiale amintim cele realizate cu
de tipul construcției și de zona în care schelet portant din lemn cu panouri
se realizează investiția: fundațiile- de umplutură din împletitură de nuiele,
soclu, pivnițele, subsolurile și șipci sau scânduri și lipitură de pământ
demisolurile. galben cu amestec de vegetale sau
umplutură din zidărie de cărămidă sau
Recomandările se grupează pe trei piatră.
categorii:
A. Construcții noi cu gabarit mic Principalele materiale de construcție 1 2
(<120 mp), construcții cu gabarit au fost pământul bătut, lemnul, piatra
mediu (120 – 250 mp) și construcții cu și cărămida.
Sistem constructiv realizat dintr-un singur material - pereți și fundații din cărămidă Sistem constructiv realizat din mai
gabarit mare (250 – 395 mp) dispuse arsă, întâlnit în toate subzonele județului Timiș (imagine din satul Bulgăruș). multe materiale, fundație de piatră
în sistem pavilionar; În zona Banatului, atât la șes cât
și în unele zone colinare, pământul și pereți cu structură de lemn și
B. Construcții noi cu gabarit mare umplutură de cărămidă nearsă
(250 – 395 mp) de tip monovolum; bătut a constituit până la începutul
secolului XX materia primă dominantă, (imagine din satul Șuștra).
C. Intervenții pe construcțiile
existente (gabarit mic, mediu „coexistând multă vreme cu
sau mare, dispuse pavilionar sau arhitectura nuielelor împletite și cu cea
monovolum). a lemnului, luându-le treptat locul pe de piatră o constituie grosimea mare a
lor, datorită neregularităților straturilor
Fundațiile
parcursul secolului al XVIII-lea și
începtul celui de-al XIX-lea”1, urmând orizontale pe care numai o anumită Materialele principale utilizate la astfel realizate, încât pe de-o parte
Toate materialele de alcătuire lățime a zidului le poate prelua.
pentru pereți și fundații au nevoie ca în secolul XX acesta să fie înlocuit realizarea fundațiilor sunt piatra să absoarbă cât mai puțină umiditate,
de întreținere în exploatare (în la rândul lui de cărămidă. și, în zonele joase, cărămida. Ele iar pe de altă parte, să transfere
Alături de lemn și piatră s-a mai se folosesc în fundații dispuse cât mai repede spațiului interior
mai mică sau mai mare măsură). folosit ca material de construcție
Realizarea de alcătuiri constructive În Zona Făgetului și în alte zone perimetral, atât la locuință, cât și la umiditatea preluată din pământ.
înalte sau depresionare, dată fiind cărămida nearsă („văiugă”) și mai anexele acesteia. Selectarea pietrelor Pietrele zidului trebuia să aibă atât o
corecte, cu materiale naturale, apoi, cărămida arsă care, începând cu
compatibile, de calitate, precum și bogăția în păduri, lemnul a fost utilizat și așezarea lor într-o țesătură plană capacitate de absorbție redusă, cât și
ca material principal de construcție, sfârșitul secolului al XIX, ia treptat locul și compactă sunt, la multe case, o conductivitate capilară redusă, însă
urmărirea în execuție pot asigura o celorlalte materiale de construcție1.
durată mai mare de viață a acestora, dar acest tip ajunge până în zona de dovada experienței și a îndemânării ele trebuiau să asigure și o difuzie
împreună cu o întreținere periodică câmpie. Principalele esențe de lemn meșteșugarilor. În plus față de ridicată și să aibă o suprafață de
folosite erau fagul și stejarul. După După 1950, s-au realizat tot mai des solicitările din zidăria supraterană, evaporare mare. S-a obținut aceasta
din partea utilizatorilor. Materialele construcții din zidărie portantă și cadre
recomandabile, în funcție de zona primul război mondial, chiar și în Zona zidurile de fundație, aflate în contact prin utilizarea de piatră cât mai densă
Făgetului lemnul începe să fie înlocuit de beton cu zidărie de umplutură. În direct cu solul, trebuie să răspundă și prin realizarea de rosturi de țesere
în care urmează să se realizeze prezent aceste tehnici sunt cele mai
investiția, sunt pentru pereți, după de cărămidă. și altor cerințe: trebuie să reziste cât mai înguste.
răspândite, pentru că sunt ieftine și presiunii exterioare a pământului, ceea
caz: piatră, lemn, cărămidă, lut, pentru că știința construirii din piatră
având ca liant var-nisip sau lut, iar „În Banat se situează și câteva ce se obține printr-o grosime suficient Fundațiile și zidurile de la subsol
insule ale arhitecturii de piatră”1. și lemn s-a pierdut în bună parte. de mare a zidurilor și prin efectul de au fost realizate de regulă, cu mortar
pentru fundații: patră sau cărămidă. În societatea contemporană s-a
Piatra a fost utilizată în formă brută rigidizare a construcției planșeului, și de lut (cel de var având nevoie de
sau cioplită. Piatra brută - de carieră înrădăcinat prejudecata că lemnul de asemenea, trebuie să nu cedeze aer pentru întărire). În cazul unui sol
Aspectele principale care trebuie este un material slab comparativ cu
avute în vedere fac referire la: sau de râu - a fost utilizată în ziduri în fața umidității pământului. foarte umed, zidăria rămânea adesea
care după terminare erau sau nu betonul și cărămida, care ar face nerostuită pe interior, pentru a se
siguranță și stabilitate, protecție la construcția mai rezistentă. Acest lucru
foc, compatibilitatea materialelor de tencuite. Ca mortar a fost utilizat lutul În trecut nu se practica în mod curent mări astfel suprafața de evaporare și
și pământul săpat din albiile râurilor - provine din educația și propaganda izolarea față de pământ a suprafețelor pentru a crește difuzia din zid.3
alcătuire, compatibilitatea materialelor celor 50 de ani de comunism, când
de acoperire, termoizolații și ruperi de ce conținea mult nisip - amestecat cu zidurilor aflate în contact cu solul.
apă sau varul hidraulic în amestec cu pentru a justifica industria de beton și Construcțiile de ziduri trebuiau să fie
capilaritate. prefabricate, lemnul (material exclusiv
nisip și apă. Caracteristicile zidurilor
pentru export) era desconsiderat și se Craiului, 2013 - preluat din - Ana Maria Zahariade,
încerca eliminarea lui din construcții.2 3 Casa țărănească săsească din Transilvania
1 N. Săcară, Valori ale arhitecturii populare Arhitectura în proiectul comunist România 1944-
- ghid pentru restaurarea caselor vechi - Jan
românești, Timișoara: Editura Facla, 1987, pag 2. Munteanu R., Ghid de construire în zona 1989/ - București, Simetria, 2011- p. 35.)
Hulsemann
42, 61, 63 de dezvoltare durabilă a Parcului Național Piatra
5.2.1.1 Zona de câmpie
a județului Timiș (Câmpia
de vest și Câmpia înaltă a
Banatului)
-fundații: cărămidă arsă, cu sau fără
tălpi de lemn (imaginea 1);
-pereți: pămant bătut (în prima fază
de colonizare), văiugă, căramidă
arsă (integral sau pe colțuri) cel mai 1
adesea.

41
Cărămida arsă -material preponderent pentru zona de câmpie, folosit atât pentru
pereți, cât și pentru fundații), Dudeștii vechi.

5.2.1.2 Zona Lugojului


-fundații: cărămidă arsă sau piatră
de râu sau de carieră (imaginea 2), cu
sau fără tălpi de lemn;
-pereți: cărămidă arsă (imaginea 3)
sau nearsă. Secundar lemn de esență
tare sau rășinos în sistem blockbau
sau în sistem de căței (imaginea 2) cu
închideri de lemn sau carămidă. 2 3
Fundație de piatră și pereți de lemn în Pereți din cărămidă arsă, adesea
sistem de căței, Chizătău. nefinisată, Gavojdia.

5.2.1.3 Zona Făgetului


-fundații: piatră de râu sau de carieră
(imaginea 4,5), cu taplă de lemn;
-pereți: predominant lemn esență
tare în sistem blockbau (lemn rotund
sau ecarisat) sau în sistem de căței
(fachwerk-imaginea 7) cu închideri cu
poște (blăni) de lemn (imaginea 6).
Uneori pereți din piatră (imaginea 5)
și, mai recent, din căramidă (imaginea
4). 4 5 6 7
În Zona Făgetului fundațiile sunt realizate din piatră, iar pereții pot fi din lemn, Case cu pereți de lemn în sistem fachwerk (imaginea 6) și blockbau (imaginea
cărămidă arsă (imaginea 4- Povergina) sau uneori piatră (imaginea 5- Baloșești). 7), așezați pe un soclu construit din piatră, din Luncanii de Sus. În Zona Făgetului,
în localități precum Luncanii de sus sau Fărășești, încă mai putem găsi grupări
5.2.1.4 Dealurile Lipovei de case realizate din materiale tradiționale care formează fronturi stradale
autentice, a căror valoare culturală poate și merită a fi valorificată. În schimb,
-fundații: cărămidă arsă sau piatră gospodării izolate se mai găsesc și în Crivina de sus, Coșevița, Românești,
(de râu sau de carieră), cu sau fără Holda, Tomești, Baloșești.
tălpi de lemn;
-pereți: cărămidă arsă sau nearsă.
Secundar lemn de esență tare sau
rășinos în sistem blockbau sau în
sistem de căței (fachwerk) cu închideri
de carămidă.
8 9
În Dealurile Lipovei, găsim astăzi Punctual, întâlnim și pereți din lemn în
preponderent, fundații și pereți sistem fachwerk, Bara.
realizați din cărămidă, Zăbrani.
5.2. 2. RECOMANDĂRI energetic.
- lemnul, care deși nu a fost și nu
sunt necesare, se vor face sisteme
subterane de drenare. Materialele
cimentul Portland, mai ales fără rosturi
de dilatare constructive prevăzute în
este utilizat în principal pentru această recomandate, în funcție de zona în proiect) ca material de lucru sau ca
calitate, rămâne materialul ideal pentru care urmează să se realizeze investiția material de bază pentru liant. În cazul
construcții eco-durabile. Calitatea și de tipul acesteia, sunt, după caz: în care este necesară realizarea unor
extraordinară a lemnului este aceea piatră, beton ciclopian, cărămidă, fundații/socluri din beton armat, se
A. Construcții noi noi cu că, datorită capacități calorice ridicate beton (cu condiția să se realizeze recomandă tencuirea cu mortare cu
gabarit mic (<120 mp), (a doua ca valoare după apă) posedă fundații sub zidurile portante; nu se textură lisă pe bază de var în alcătuiri
construcții noi cu gabarit practic aceeași „masa termică ca a recomandă soluțiile cu radier general, constructive compatibile. Nu se va
mediu (120 – 250 mp) și pietrei sau argilei”, dar este de cel care impermeabilizează o suprafață realiza placarea simplă cu piatră
puțin 7 ori mai bun izolator termic decât mare de teren). Nu se vor folosi pereți de râu sau piatră spartă de gresie
B. Construcții noi cu acestea din urmă și decât materialele de masivi din beton, care împiedică a soclului, care să aducă un aspect
gabarit mare (peste 250 zidărie curent utilizate (cărămidă, blocuri transferul de vapori, rețin umezeala „rustic”, de cele mai multe ori impropriu

42
mp) de tip monovolum din beton ușor, BCA, etc.). (Masa și nu favorizează existența unui climat și incompatibil cu arhitectura locală.
termică este capacitatea elementelor sănătos pentru utilizatori. Pivnițele și
Pereții de construcție de a înmagazina căldura
și de a o elibera în timp, prelungind
bolțile se vor realiza cu preponderență
din cărămidă și/sau piatră, legate cu
Se va construi un trotuar de gardă
perimetral, cu pantă suficientă, care
efectul sursei de căldură - solară mortar pe bază de var. Pivnițele vor să îndepărteze apele pluviale de
Pereții portanți sunt esențiali prin sau pe combustibil - prin așa numita avea goluri de ventilație în soclu, la fundația construcției. Acesta va fi
contribuția la durabilitatea construcțiilor. caracteristică de volant termic)1. nivel de siguranță împotriva inundării, realizat din materiale naturale (piatră,
Aceștia se vor construi din materiale care vor fi deschise vara pentru pietriș) și va avea rosturi de dilatație,
regenerabile și se vor utiliza cu Pereții de compartimentare se vor uscarea pereților. iar în punctele de scurgere a apelor
preponderență materialele de construi din materiale regenerabile și se pluviale se vor realiza detalii care
construcție considerate tradiționale vor utiliza cu preponderență materialele Pentru realizarea soclurilor din să favorizeze expulzarea acestora
la nivel local (lemn, cărămidă, piatră). de construcție considerate tradiționale piatră se vor folosi material locale, cu și îndepărtarea lor de construcție
La construcțiile pentru care studiile la nivel local (lemn, cărămidă, piatră) tehnologii și mână de lucru locală, prin (direcționare preponderentă către
geotehnice dovedesc că orice soluție sau materiale ecologice sau eco- activarea meșterilor din zonă. Nu se va suprafețele verzi amenajate).
tradițională este imposibil de aplicat în durabile de secol XXI (lemn, cărămidă, folosi în exces cimentul (cu precădere
exploatare (ținând cont de zona seismică argilă/lut, cânepă, lână, paie, rumeguș
în care se încadrează construcția), se sau conglomerate cu lianți naturali),
vor utiliza alte materiale de construcție pentru funcțiuni care permit această
nespecifice local (preferabil naturale compoziție.
pentru construcțiile de tip A și betonul
sau metalul pentru construcțiile de tip Nu se exclude utilizarea cărămizii
B). Zidăria portantă din piatră sau industriale cu goluri, a elementelor DA
cărămidă va fi tencuită cu mortar pe structurale din beton, a structurilor mixte
bază de var pentru a permite absorbția, sau de lemn placate cu plăci anti-foc și
circulația și evaporarea apei într-un ritm izolație la interior, atunci când destinația
normal. Liantul folosit pentru zidire va fi clădirilor și normativele în vigoare o
tot pe bază de var, în măsura în care o impun. Nu este recomandată folosirea
permit calculele structurii de rezistență. unor materiale ca azbestul, bolțarii de
Se vor realiza alcătuiri constructive care beton sau zgură și PVC-ul (plastic).
să diminueze/împiedice capilaritatea,
în condițiile în care realizarea unei
impermeabilizări pe toată suprafața Fundațiile
fundației nu este recomandabilă.
Fundațiile contribuie esențial la
În mod tradițional, fațadele sunt durabilitatea clădirilor. Acolo unde este
tratate diferit (cea de la stradă este cea posibil din punct de vedere structural
mai decorată, cea dinspre vecin este, (dar și tehnologic și economic), în
în general, tencuită, dar nezugrăvită, funcție de zona seismică în care se
iar fațada din spate apare de multe încadrează construcția, se vor folosi
ori netencuită cu parament aparent tehnici tradiționale.
de piatră sau cărămidă). În schimb,
pentru construcțiile noi, se recomandă Se vor folosi sisteme tradiționale
tratarea unitară a fațadelor, prin (fundații continue pe sub ziduri
care să se asigure pe lângă eficiența portante sau fundații izolate), nu se
energetică conform cerințelor secolului vor „sigila” terenurile cu radiere sau
XXI și o întreținere mai ușoară. șape realizate din ciment, decât în
situația în care cerințele structurale 1
Au fost tradițional utilizate ca masă o impun. Este de preferat adoptarea
termică: unor soluții eco-durabile; unde AȘA DA: Construcție nouă cu pereți și stâlpi din cărămidă: cărămida tradițională
- pământul, argila sau piatra, soluții permite, prin dimensiunile ei mici, să se adapteze ușor la orice configurație
utilizate tradițional și la care se revine 1 Materiale neconvenționale locale pentru planimetrică, chiar și în detaliu.
azi pentru construcții moderne eficiente energie sustenabilă - Dr. ing. Constantin Miron
INCD URBAN INCERC-pg.96
C. Intervenţii
pe construcţiile
existente (gabarit DA
mic, mediu sau mare,
dispuse pavilionar
sau monovolum)

Pereții
Se vor păstra și se vor restaura toate
detaliile istorice de parament, inclusiv
43
cornișele, bosajele, etc. La intervenția pe construcții existente, diverselor elemente constructive (mai
dacă expertiza tehnică relevă ales în cazul construcţiilor din lemn,
Pentru construcţiile existente, necesitatea consolidării, arhitectul va văiugă şi a construcţiilor anexe).
cel mai mare pericol îl reprezintă propune soluții care să implice folosirea
modalitatea de armonizare cu de materiale și tehnici tradiționale Dacă sunt necesare consolidări ale
standardele şi normativele în vigoare, (reparații locale la zidărie, inserarea fundației (în funcţie de zona seismică
privitoare la cerinţele de rezistenţă, unor elemente structurale noi din în care se încadrează), cât timp
stabilitate, protecţie la foc (în special lemn sau piatră, îngroșări de pereți, este posibil, se vor propune soluții
pentru clădirile cu funcţiuni publice), etc.) sau tehnici de secol XXI care (subzidiri, reparații, îngroșări, țeseri
hidroizolare şi izolare termică, igiena folosesc materiale regenerabile (lemn de ziduri, tencuieli cu diverse mortare
lamelar, lemn stratificat, plăci lemnoase cu componente naturale armate cu 1
şi sănătatea oamenilor. Ca principiu
general, trebuie încercată găsirea multistrat, etc. , cu asigurarea realizării fibre), care să folosească materiale
unor soluţii compatibile cu materialele unor alcătuiri de pereţi compatibile cu de construcție naturale (piatră). AȘA DA: Casă de locuit tradițională, restaurată, din Comeat.
existente, care să nu influenţeze structura existentă.
negativ structura şi comportamentul Soluţiile de hidroizolare şi de
acestora în exploatare (ţinând Pentru reparațiile/ restaurarea pereților termoizolare, prin alcătuirile
cont de zona seismică în care se de piatră se recomanda tot folosirea constructive propuse, nu vor îmbrăca
încadrează construcţia), concomitent pietrei, obținută din una din carierele toată infrastructura: se pot realiza
cu păstrarea a cât mai mult din fondul locale agrementate sau din surse bariere de capilaritate prin injecţii cu
construit valoros. preexistente - reciclarea materialelor mortare speciale, tencuieli cu mortare
rezultate din demolări - iar mortarul de asanare speciale, se pot realiza DA
Nu se vor realiza suprafeţe mari folosit se recomandă a fi unul pe bază straturi de drenaj care să faciliteze
de pereţi la care, prin alcătuirea de var stins/ hidraulic. La fel și în cazul îndepărtarea apelor de la fundaţie şi
constructivă, transferul vaporilor este lemnului, se recomandă refolosirea să prevină infiltraţiile şi degradările la
împiedicat, acest fenomen având ca lemnului vechi nedeteriorat, recuperat nivelul acesteia (vezi şi recomandările
efecte directe apariţia igrasiei şi a din desfacerea unor anexe gospodărești generale). Nu se vor „sigila” terenurile
mucegaiurilor şi diminuarea calităţii sau a lemnului certificat ecologic, care cu radiere sau şape realizate din
exploatării în timp a construcţiei. provine din păduri gestionate durabil pe ciment, pivniţele vor păstra sau vor
Se pot realiza bariere de rupere criterii economice și ecologice. „primi” goluri de ventilaţie în soclu, la
de capilaritate prin injectarea cu nivel de siguranţă împotriva inundării,
mortare speciale de asanare. Atât Extinderile şi/sau conversiile vor ţine în vederea uscării pereţilor. Se va
pentru finisajele exterioare, cât şi cont de recomandările din capitolele folosi cu precădere mortar de pământ
pentru finisajele interioare se vor anterioare, în funcţie de volumul sau de var, care permit evaporarea
folosi vopsele care nu împiedică rezultat al construcţiei. apei infiltrate.
transferul de vapori. Se recomandă,
pentru obținerea unei construcții Fundațiile Se va repara/construi (dacă este
cazul) trotuar de gardă perimetral, cu
eco-durabile, ca realizarea finisajelor 2
finale ale pereților și tavanelor să se pantă suficientă, care să îndepărteze
Fundaţiile contribuie esențial
facă exclusiv cu var natural, stins, apele pluviale de fundaţia construcţiei
la durabilitatea clădirilor. Pentru
sub formă de pastă, hidratată timp fără a intra in contact direct sau a sigila AȘA DA: Pentru a se marca clar apartenența construcției la secolul XXI, s-a
construcţiile existente, probleme
îndelungat pentru creșterea calităților pereții sau fundația clădirii alăturate optat pentru o imagine exterioară cu linii simple, ușor de executat/întreținut,
multiple se întâlnesc mai ales
de liant, precedate de un strat de lui. Acesta se va realiza din materiale folosindu-se însă materiale tradiționale – pereții exteriori sunt din cărămidă plină
la casele de dimensiuni mici din
asa-numită tencuială din nisip cu var, naturale, va avea rosturi de dilataţie, confecționată conform metodelor tradiționale, peste care s-a aplicat, distanțată
mediul rural, unde de obicei nu a
cu granulație mai mare, ca suport iar în punctele de scurgere a apelor de pereții de cărămidă, o anvelopantă realizată integral din scândură de brad
fost acordată o importanţă deosebită
al varului final. Pentru finisajele pluviale se vor realiza detalii care tratată conform tehnicilor tradiționale doar cu ulei de in pentru a permite o
fundaţiilor, acestea fiind reduse, prost
exterioare, se vor folosi culori să favorizeze expulzarea acestora îmbătrânire firească a lemnului. S-a obținut astfel o fațada ventilată (intervenție
conformate şi prost rezolvate din
specifice zonei în care se realizează şi îndepărtarea lor de construcţie modernă pentru o amprenta energetică cât mai redusă și costuri de utilizare cât
punct de vedere constructiv, ceea
construcția; nu se vor folosi culori (direcţionare preponderentă către mai mici).
ce a dus la degradări şi prăbuşiri ale
stridente şi saturate. suprafeţele verzi amenajate).
A. Pereţi din lemn B. Pereţii din piatră
Se vor înlocui piesele deteriorate cu piese identice, realizate din lemn de Intervențiile se vor realiza cu materiale compatibile, elastice, care să favorizeze
aceeaşi esenţă, pentru a nu interveni şi a dezechilibra capacitatea portantă de transferul vaporilor: mortare şi tencuieli var-nisip, lut. Nu se vor folosi tencuieli
ansamblu a structurii şi comportamentul higrotermic al acesteia. Se pot folosi acoperitoare din ciment, care nu sunt permeabile la vapori. Piatra nu se va
rigidizări din lemn (sau metal) pentru prinderi/legături, fără ca acestea să fie acoperi cu lacuri şi vopseluri care influenţează porozitatea şi permeabilitatea la
prezente ca pondere importantă în ansamblu. Se vor realiza lucrări de ignifugare vapori a acesteia. Materialele alese vor fi compatibile cu tipul de piatră folosită,
şi biocidare cu materiale transparente, care nu afectează structura şi culoarea fiind dependente de gradul de porozitate a acesteia. Rostuirea pietrei, în cazul
lemnului şi care permit tratamentul ulterior al acestuia cu ceruri, uleiuri şi soluţii în care aceasta se lasă aparentă, se recomandă a se face tot cu un mortar
naturale. pe bază de var stins pastă, amestecat cu praf din piatra respectivă și nisip.
Rostuirea nu se va face la fața pietrei, ci la o retragere de cel puțin un centimetru
de la fața acesteia. Nu se acceptă vopsirea rosturilor în negru, cărămiziu sau
alte culori, deoarece, acest lucru atrage după sine distrugerea firescului imaginii

44 specifice a zidăriei de piatră, datorită compușilor chimici conținuți în vopselele


respective.

DA DA NU!

1 4 5
AȘA DA: Grinzi și tavan de lemn după restaurare. Se înlocuiește doar local AȘA DA: Zidărie din piatră nerostuită AȘA NU: Nu se acceptă imitarea
materialul deteriorat, pe porţiuni mici, utilizând chertări speciale, tradiționale. prelucrată manual. zidăriei de piatră prin placare.

DA DA DA

2 3 6

AȘA DA: Noua generație învață să facă tencuială de lut pentru pereții din lemn. AȘA DA: Zidăriile sau fundațiile din piatră se recomandă a fi lăsate aparente,
imaginea lor contribuind în mod favorabil la peisajul satului - în imagine din satul
Baloșești.
C. Pereţii din cărămidă
Se vor realiza intervenţii cu materiale compatibile, elastice, care să favorizeze
transferul vaporilor: mortare şi tencuieli var-nisip, lut. Nu se vor folosi tencuieli
acoperitoare din ciment, care nu sunt permeabile la vapori. Dacă expertiza NU! NU!
tehnică stabileşte ca fiind necesare consolidări structurale ale pereţilor din
cărămidă, se vor evita soluţiile de cămăşuire pe toată suprafaţa peretelui; când
acest lucru nu este posibil, se pot folosi aditivi care să crească permeabilitatea
la vapori a acestuia, cu scopul prevenirii efectului „de pungă”, care va diminua
confortul utilizării în timp a construcţiei.
4 5

DA DA
AȘA NU: Clădire tradițională după intervenție: s-au îndepărtat elementele
caracteristice ale fațadei precum sunt decorațiile istorice și tâmplăriile, în locul
cărora s-a montat o tâmplărie din PVC și alte materiale necaracteristice zonei,
45
montându-se probabil în schimb o termoizolație din polistiren.

D. Pereţii din pământ Utilizarea materialelor naturale locale,


spre exemplu pământ într-o rețetă cu
Se vor realiza intervenţii cu var nestins, poate constitui o abordare
materiale compatibile, elastice, care modernă a tehnicilor tradiționale.
să favorizeze transferul vaporilor. Nu
se vor folosi tencuieli acoperitoare Tehnologia pământului mixat cu mortar
din ciment, care nu sunt permeabile de var sau cu zer în alte zone, are o
la vapori. vechime de câteva mii de ani, mortarul
roman fiind o combinație între pământ,
Se vor realiza alcătuiri constructive agregate și var nestins în diferite
care să diminueze / împiedice proporții. Tehnica este sustenabilă atât
capilaritatea, în condiţiile în care prin utilizarea unor materiale naturale
realizarea unei impermeabilizări pe și prin utilizare forței de muncă locale
1 2 din teritoriu. Un exemplu deosebit este
toată suprafaţa fundaţiei nu este
recomandabilă. pensiunea din satul Leleșe, județul
AȘA DA: Tencuiala veche se va AȘA DA: Restaurarea elementelor Hunedoara (imaginea 6).
înlătura cu multă atenție pentru a nu decorative este deosebit de
deteriora zidăria. importantă pentru imaginea de
ansamblu, pitorească, a clădirii.

DA DA DA

3 6 7

AȘA DA: Suprafețele cu cărămidă aparentă, decorate, nu se vor tencui, acesta AȘA DA: Construcție nouă cu pereți din pământ în satul Leleșe, județul AȘA DA: Construcție nouă realizată
reprezentând un specific al Zonei Lugojului. Hunedoara. din chirpici pe structură de lemn -
satul Bunești, județul Argeș.
5.3.
TÂMPLĂRIA
ȘI GOLURILE
46 Prevederile referitoare la uşi şi
ferestre privesc materialele de
construcţie, conformaţia acestora, DA DA
soluţiile de umbrire şi culorile.
Acolo unde este posibil, se
recomandă apelarea la tehnici şi
meşteşugari tradiţionali pentru
realizarea tâmplăriei interioare şi
exterioare, ca şi pentru realizarea
feroneriilor şi/sau a diverselor
elemente decorative de mascare,
care pot fi bătute sau turnate.

Toate elementele de tâmplărie au


nevoie de întreţinere în exploatare
(în mai mică sau mai mare măsură).
Folosirea materialelor naturale, 1 2
compatibile, de calitate, precum şi
urmărirea în execuţie pot asigura o
durată mai mare de viaţă a acestora, Ferestre în două canaturi, simple, Ferestre în două canaturi cu două straturi de geam.
împreună cu o întreţinere conştientă, dublate de obloane la exterior.
periodică, din partea utilizatorilor.

5.3.1. Specificul
local DA DA DA
Pe teritoriul județului Timiș
ferestrele întâlnite sunt de regulă
în două canaturi, simple sau duble.
Rândul exterior de ferestre, cu rol
de îmbunătățire a izolației termice,
împărțit de obicei în patru canaturi,
se montează în sezonul rece, urmând
ca în sezonul cald să fie înlocuite
pe aceleași prinderi de obloanele
cu rol de umbrar. Mai recent, au
apărut ferestrele cu două rânduri de
cercevele, dublate de obloane. De
regulă, ferestrele sunt mai mult înalte
decât late, având un raport de 2/3, iar
în unele cazuri de 1/2. Acestea au un
rol important în conturarea imaginii
casei tradiționale, oferind specificitate 3 4 5
și individualitate construcțiilor vechi.
Ferestrele și în general tâmplăria (uși,
porți, obloane) sunt realizate din lemn AȘA DA: Ferestre noi care respectă proporțiile și culorile celor tradiționale din lemn și care sunt prevăzute cu accesorii Fereastră tradițională în două canate.
aparent sau vopsite cu vopsele pe de impermeabilizare și înlăturare a apei. Confecționarea acestor ferestre se poate face într-un atelier local,sprijinind astfel
bază de ulei de in. economia locală.
5.3.1.1 Zona de câmpie a
județului Timiș (img. 1-4)
-ferestre: duble, în două
canaturi din lemn profilat și sticlă
manuală. Atât tâmplăria ferestrei, cât
și cea a obloanelor prezintă adesea
decorații (rozete, inimi etc.);
-ușa integrată a fațadei:
lemn decorat, prin profilare, incizare
sau traforare, uneori cu motive
regăsite și pe fațadă. Feroneria
poate aduce o contribuție decorativă 1 2 3 4
la realizarea fațadelor. După anii ‚30
apar panouri de sticlă ornamentate. Ornamentație bogată a tâmplăriei în Zona de câmpie, atât la nivelul ferestrelor
cât și a ușii de pe fațada principală.
Obloane de lemn, profilate. Poartă cu panouri de lemn decorate și
sticlă colorată. 47
5.3.1.2 Zona Lugojului
(img. 5-7)
-ferestre: duble, cel mai
adesea în două canaturi, din lemn
profilat și sticlă manuală. Atât tâmplăria
ferestrei, cât și cea a obloanelor
prezintă ornamente (rozete, inimi
etc.), dar cu o complexitate mai
redusă decât în Zona de câmpie;
-ușa integrată a fațadei:
scânduri sau panouri de lemn
decorate prin profilare, incizare sau
traforare (uneori cu panouri de sticlă); 5 6 7
în ultimele decenii apare poarta Ferestre duble, în două canate, fără Obloane de lemn care preiau forma Ușă nouă care respectă materialul,
metalică din tablă și fier forjat, foarte obloane. golului. forma și culoarea originală.
decorată care nu respectă specificul
local și astfel este nerecomandată.

5.3.1.3 Zona Făgetului


(img. 8-10)
-ferestre: duble, din lemn
profilat și sticlă manuală. Protecție cu
ajutorul obloanelor (din panouri sau
scânduri de lemn);
-ușa integrată a fațadei:
scânduri sau panouri de lemn 8 9 10
decorate prin profilare, incizare sau
traforare. În Zona Făgetului întâlnim adesea ferestre, în două canaturi, simple, cu decorație Ușă și poartă de lemn din Zona Ușă de lemn cu decorații tradiționale
redusă și obloane din lemn. Făgetului. în Zona Făgetului.

5.3.1.4 Dealurile Lipovei


(img. 11-13)
-ferestre: duble, din lemn
profilat și sticlă manuală. Tâmplăria
ferestrei prezintă decorații (brâuri,
rozete, inimi etc.) Obloanele sunt
realizate din scânduri sau panouri de
lemn.
-ușa integrată a fațadei:
scânduri sau panouri de lemn
decorate prin profilare, incizare sau 11 12 13
traforare (uneori cu panouri de sticlă). Obloane tradiționale cu scânduri orizontale sau pline cu panouri din lemn. Poartă din scânduri de lemn, decorată.
5.3.2 Recomandări DA
A. Construcții noi cu gabarit
mic (<120 mp), construcții
noi cu gabarit mediu (120 –
250 mp) și construcții noi cu
gabarit mare (250 – 395 mp)
dispuse în sistem pavilionar

48 B. Construcții noi cu
gabarit mare (250 – 395
Nu se vor folosi: geam bombat, geam datorată formei atipice, soluţii de
mp) de tip monovolum reflectorizant, geam oglindă. În mod umbrire atipice, costisitoare şi uneori
excepţional şi justificat, atunci când ineficiente şi inestetice etc.). 1
contextul şi funcţia o impun, se pot Soluţiile de umbrire
Materiale folosi şi alte tipuri de prelucrări/acoperiri Pentru umbrirea suprafețelor vitrate,
Ferestrele şi uşile vor fi realizate ale sticlei (de exemplu: folii speciale se vor folosi obloanele din lemn, AȘA DA: Construcție nouă unde proporția și ritmul golurilor construcției noi
din lemn (masiv sau stratificat) tratat necesare măsurilor antiefracţie sau streșinile sau vegetația. În cazuri respectă specificul local.
cu ulei, ceruit sau vopsit cu soluţii antivandalism). justificate formal sau funcțional, se
naturale, cu feronerie metalică. Pentru pot prevedea obloane sau măști din
tâmplăria exterioară, se va folosi lemn Pentru asigurarea cerinţelor privitoare lemn, după forma și aspectul ușilor și a
de esenţă tare. În realizarea acestora la igienă şi sănătate, se vor folosi închiderilor de la anexele gospodărești NU!
se vor respecta tehnicile tradiţionale şi aerisitoare cu acţionare automată specific locale.
se vor activa, pe cât posibil, meşterii (incluse în tocul geamului) sau
din zonă. Tâmplăria poate fi simplă sau manuală, pentru a asigura o ventilare Soluţiile de umbrire alese trebuie să
dublă, în funcţie de necesarul de izolare naturală a spaţiilor interioare, atunci respecte soluţiile tradiţionale existente
termică corelat cu climatul şi factorii de când alcătuirea ferestrelor generează în zonă. Acestea vor fi realizate din
mediu din zona în care se inserează o soluţie etanşă, care nu permite lemn, se vor monta cu preponderenţă
construcţia. Elementele componente împrospătarea aerului (altfel fiind la exterior (pentru a asigura un control
ale tâmplăriei: rame, cercevele, necesare sisteme suplimentare de climatic şi o protecţie suplimentară
şprosuri, traverse etc. se vor realiza ventilare mecanică sau naturală). a ferestrelor împotriva intemperiilor)
din lemn. În mod excepțional, pentru o şi pot avea lamele reglabile, care să
anumită conformare la reglementările Conformaţia ferestrelor permită un grad de umbrire optim,
privind rezistența la foc, care nu poate Ferestrele vor respecta proporţiile ajustabil, pe toată perioada zilei şi în
fi obținută cu lemn, sau rezistența la tradiţionale între lungime şi lăţime în funcţie de fiecare anotimp, dar să nu
deteriorările cauzate de animale, se special pe fațada principală (pentru împiedice, în acelaşi timp, pătrunderea
poate folosi tâmplărie metalică, strict în construcțiile de tip A amplasate în luminii din exterior. Nu se vor folosi
amplasamentele impuse de lege. intravilan), pentru a da o unitate rulouri exterioare, montate aparent, fără
Pentru construcțiile de tip B, la 2
stilistică desfășuratei stradale. Golurile reglaje.
funcţiunile cu flux de circulaţie mai de fereastră trebuie să aibă forme şi
mare interior/exterior se pot folosi proporţii specifice zonei, respectând Pentru vitrajele cu suprafeţe mari, AȘA NU: Ferestrele construcției noi nu respectă proporția tradițională (a se
uși batante, glisante etc., panouri de dispunerea logică generală pe fațade. acolo unde sunt necesare şi justificate, vedea casa alăturată).
sticlă mobile sau goluri cu dimensiuni Pentru funcțiuni principale care se pot instala soluţii de umbrire din
agabaritice faţă de specificul zonei. necesită un iluminat corespunzător se lemn, fixe sau cu lamele cu unghi
recomandă alternarea unor goluri mici reglabil, care să camufleze elementele
Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale ale arhitecturii vernaculare cu vitraje discrepante în ansamblul volumetric.
privitoare la eficienţa energetică, se mari, de dimensiunea unui perete. Se interzice ca aceste conformaţii să
NU! DA
poate folosi vitrajul termoizolant se realizeze pe faţadele dinspre stradă.
(cu două sau trei foi). Pentru a asigura Se admit ca accente compoziţionale Elementele de lemn se vor proteja cu
un grad sporit de izolare fonică bine justificate (deschidere către peisaj, uleiuri, ceruri sau alte soluţii naturale.
(pentru construcţiile situate pe lângă folosire pasivă a energiei solare), altele
drumurile cu circulaţie intensă sau dacă decât verandele, panourile vitrate de Culorile
funcţia o impune), atât pentru vitrajul dimensiuni mai mari, dar nu pe mai mult Tâmplăria exterioară şi elementele de
termoizolant, cât şi pentru vitrajul simplu de 30 % din suprafața fațadei, dispuse umbrire sau alte elemente decorative
de la geamurile duble, se pot folosi foi 3 4
cu preponderenţă spre interiorul lotului. se pot vopsi în diferite nuanțe opace,
de sticlă de grosimi diferite, care „rup” nesaturate, cu pigmenți naturali,
vibraţia sunetului. Geamul folosit va AȘA NU: Panourile vitrate nu sunt AȘA DA: Fereastră nouă din lemn
Nu se vor realiza goluri atipice: cerc, care nu modifică aspectul lemnului admise pe mai mult de 30% din care păstrează proporțiile, materialul și
fi cu preponderenţă transparent, triunghi, romb, hexagon etc. (care în și nu dau senzația de ud sau lucios.
poate fi acoperit cu diverse folii care suprafața fațadei și se recomandă a culoarea ferestrelor tradiționale.
exploatare pot dovedi diverse vicii/ Pentru colorare, se vor folosi cu fi dispuse spre interiorul lotului pentru
să realizeze controlul solar, fără a inconveniente: neetanşeizare corectă precădere pigmenţii naturali.
modifica culoarea şi textura acestuia. a nu modifica ritmul frontului stradal.
DA DA DA

49
1 2 3
AȘA DA: Necesitatea de lumină poate constitui un factor decisiv în arhitectura fațadei. Pentru vitrajele cu suprafeţe mari, AȘA DA: Se recomanda repararea ferestrelor originale sau, în cazul în care acestea nu
acolo unde sunt necesare şi justificate, se pot instala soluţii de umbrire din lemn, fixe sau cu lamele cu unghi reglabil, care să mai pot fi recuperate, înlocuirea lor altele noi, cu tâmplăria din lemn.
camufleze elementele discrepante în ansamblul volumetric și care trimit la detaliile de închidere ale construcțiilor tradiționale.

C. Intervenţii pe
construcţiile existente (de
gabarit mic, mediu sau Tâmplăria poate fi simplă sau dublă, solar, fără a modifica culoarea şi
în funcţie de necesarul de izolare textura acestuia.
mare, dispuse pavilionar termică corelat cu climatul şi factorii de
sau monovolum) mediu din zona în care se inserează Nu se vor folosi: geam bombat,
construcţia. Elementele componente geam reflectorizant, geam oglindă.
ale tâmplăriei: rame, cercevele, În mod excepţional şi justificat, atunci
Materialele şprosuri, traverse etc. se vor realiza când contextul şi funcţia o impun, se DA DA
Ferestrele şi uşile vor fi realizate din din lemn. În mod excepțional, pentru o pot folosi şi alte tipuri de prelucrări/
lemn (masiv sau stratificat) tratat cu anumită conformare la reglementările acoperiri ale sticlei (de exemplu:
ulei de in, ceruit sau vopsit cu soluţii privind rezistența la foc, care nu folii speciale necesare măsurilor
naturale, cu feronerie metalică. Pentru poate fi obținută cu lemn, se poate antiefracţie sau antivandalism).
tâmplăria exterioară, se va folosi lemn folosi tâmplărie metalică, strict în
de esenţă tare. În realizarea acestora, amplasamentele impuse de lege. La Pentru asigurarea cerinţelor
se vor respecta tehnicile tradiţionale şi funcţiunile cu flux de circulaţie mai privitoare la igienă şi sănătate, se
se vor angrena, pe cât posibil, meşterii mare interior/exterior se pot folosi vor folosi aerisitoare cu acţionare
din zonă. Elementele valoroase se panouri de sticlă mobile sau goluri automată (incluse în tocul geamului)
vor conserva şi se vor recondiţiona cu dimensiuni agabaritice faţă de sau manuală, pentru a asigura o
folosindu-se aceleaşi materiale şi specificul zonei. ventilare naturală a spaţiilor interioare,
tehnici constructive (atât elementele atunci când alcătuirea ferestrelor
cu forme tipice, cât şi cele cu forme Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale generează o soluţie etanşă, care nu
atipice) sau se vor înlocui, fără privitoare la eficienţa energetică, se permite împrospătarea aerului (altfel,
modificarea împărţirii specifice sau a poate folosi vitrajul termoizolant (cu fiind necesare sisteme suplimentare
detaliilor tâmplărești. Tâmplăria din două sau trei foi). Pentru a asigura un de ventilare mecanică sau naturală).
PVC sau cea metalică se va înlocui grad sporit de izolare fonică (pentru
cu tâmplărie din lemn masiv sau construcţiile situate pe marginea Conformaţia ferestrelor
stratificat. Pentru sporirea confortului drumurilor cu circulaţie intensă sau Elementele valoroase se vor
de izolare termică, se permite, acolo dacă funcţia o impune), atât pentru conserva şi se vor recondiţiona, 4 5
unde fereastra este într-o singură vitrajul termoizolant, cât şi pentru folosindu-se aceleaşi materiale şi
foaie, să se dubleze în spatele ei cu o vitrajul simplu de la geamurile duble, tehnici constructive (atât elementele AȘA DA: Pentru clădiri vechi fără valoare AȘA DA: Atunci când fereastra nu mai
fereastră cu vitraj termoizolant în două se pot folosi foi de sticlă de grosimi cu forme tipice, cât şi cele cu forme istorică mare, se poate recurge la soluția poate fi salvată, se poate recurge la
sau trei foi într-un singur canat, astfel diferite, care „rup” vibraţia sunetului. atipice), sau se vor înlocui, fără unei ferestre din lemn cu croi tradițional serviciile unui atelier local de tâmplărie,
încât intervenția să nu se observe din Geamul folosit va fi cu preponderenţă modificarea împărţirii specifice. cu un singur rând de geamuri multistrat: pentru a reproduce fereastra după croiul
exterior. Se va avea grijă ca fereastra transparent, care poate fi acoperit cu Tâmplăria din PVC sau cea metalică cunoscutele ferestre de tip termopan. originar. În imagine fereastră nouă cu
tradițională să se poată deschide diverse folii care să realizeze controlul se va înlocui cu tâmplărie din lemn două rânduri de geamuri.
înspre interior. masiv sau stratificat.
Soluţiile de umbrire
Elementele valoroase se vor DA DA
conserva şi se vor recondiţiona
folosindu-se aceleaşi materiale şi
tehnici constructive (atât elementele
cu forme tipice, cât şi cele cu forme
atipice), sau se vor înlocui, fără
modificarea împărţirii specifice.
Elementele metalice sau din PVC se
vor înlocui cu lemn.

Culorile
Tâmplăria exterioară şi elementele de
50 umbrire sau alte elemente decorative
se pot vopsi în diferite nuanțe opace,
nesaturate, de preferabil menținând
culoarea originară, sau cu pigmenți
naturali care nu modifică aspectul
lemnului și nu dau senzația de ud sau 1 2
lucios. Pentru colorare, se vor folosi
cu precădere pigmenţii naturali. AȘA DA: Inexistența în trecut a unor ferestre pentru funcțiuni precum baie, mansardă, restaurant etc., poate lăsa loc liber unei abordări creative în acest domeniu, atât timp cât se
respectă imaginea frontului stradal tradițional.

NU! NU!

3 4

AȘA NU: Folosirea materialelor din PVC și modificarea dimensiunilor originale ale AȘA NU: Ferestrele noi nu respectă forma celor tradiționale: ferestre în două canaturi,
golurilor nu este recomandată. curbate în partea superioară, cu tâmplărie de lemn.

NU! NU! NU! NU!

5 6 7 8

AȘA NU: Modificarea formei originale AȘA NU: Modificarea formei originale a geamurilor și folosirea tâmplăriei de AȘA NU: Nu se vor folosi geamuri
a geamurilor și folosirea rulourilor de PVC. reflectorizant, oglindă sau bombate!
plastic, albe.
5.4 ELEMENTE DE FAȚADĂ

5.4.1 Specificul local: registre orizontale (coamă,


cornișă, brâu, soclu) și verticale (coș de fum)

51
Elementele regulatoare care creează [...] în partea superioară a stâlpilor, se
liniile principale ale fațadelor sunt pun mici contrafișe, numite extrem de
determinate de linia de coamă, de linia sugestiv „mâni”, având frumoase arcuiri
de streașină, prispă, temelie (pivnița). și decorații”. Prispa este preluată și de
casele din cărămidă, iar „sub infulența
Decorațiile de fațadă apar mai ales șvabilor [...], la unele case românești, în
sub forma unor elemente decorative capătul dinspre stradă al târnațului s-a 1 2
din tencuială de conturare a ferestrelor, practicat o ușă ce comunica direct cu
colțurilor, golurilor de ventilație strada.”1 Frontoane ondulate de tip baroc, cu decorații în relief de tencuială, specidice Zonei de
de pe frontoane, cu precădere câmpie a Banatului. Imagini din 1- Dudeștii Vechi, 2- Satchinez.
pentru construcțiile din piatră sau „Elementul spațial asupra căruia s-a
cărămidă, cu vădite influențe din zona concentrat îndeosebi atenția meșterilor
orășenească. Detalii decorative mai populari a fost prispa, ai cărei stâlpi
apar, de asemenea, la nivelul prispei, de susținere erau împodobiți cu
al obloanelor, stâlpilor, streșinii, paziei, sculpturi, constituind podoaba cea mai
capetelor de grinzi și contribuie la de preț a vechilor construcții bănățene.
imaginea de ansamblu a peisajului [...] Cel mai generalizat tip de stâlp
rural. Finisajele de pe fațadă sunt este cel sculptat prin succesiunea
simple, de regulă, tencuielile sunt unor trunchiuri de piramidă alungite,
acoperite cu vopsea de var, culorile având bazele mari alăturate, între
sunt în nuanțe naturale, iar lemnul este care uneori se interpun mici toruri (1,
tratat cu ulei de in. 2 sau chiar 3) cu profil semicircular, 3 5
constituind adevărate brățări
Relieful de tencuială: Zona Banatului separatoare între modulii compoziționali.
excelează în realizarea decorului Acesta apare în foarte multe din
arhitectonic prin relieful de tencuială. zonele tării, știut fiind că a constituit
„Reliefurile realizate cu șablonul de principalul model de inspirație pentru
scândură, denumite câteodată impropriu Constantin Brâncuși în elaborarea
„stucatură”, le înlâlnim în trecutul „Coloanei infinitului”. Precizăm că ei
mai indepărtat doar la fațada dinspre apar la case cu prispă continuă, de
stradă. Casele mai noi, în care prispele obicei numai în număr par: patru, șase
sunt delimitate prin stâlpi de cărămidă, sau chiar opt.”1
între care adesea se desfășoară Întâlnim și variante de stâlpi în
arcaturi, au un decor identic extins care se repetă pe lungimea acestora 5.4.1.1 Zona de câmpie 6
4
și la fațada lungă dinspre curte. forme geometrice variate și în partea a județului Timiș (Câmpia
Compozițiile ornamentale desfăsurate superioară au un volum prismatic.
pe fațadele dinspre stradă se compun de vest și Câmpia înaltă) Decorații în relief de tencuială- pomul Tipologii de prispe- deschisă cu stâlpi
vieții, cartușe cu numele proprietarului și de lemn (Sânpetru Mare), închisă cu
din străvechi motive solare, rozete, Soclu: Pentru ridicarea temeliei anul construcției, ancadramente. cărămidă tencuită și decorată (Satchinez).
vârtejuri, X-uri, cruci, romburi și s-a folosit cu preponderență piatra
triunghiuri [...]. Acestora le sunt asociate de carieră și apoi cărămida. Ea are
aproape întotdeauna motive ale pomului rostul de a proteja talpa construcției Finisaje exterioare: Decorația fațadei poate avea rol nord-vest decorațiile sunt restrânse
vieții [...] Cele mai vechi frontoane cu și pereții de umezeală, de a asigura o -soclu: cărămidă tencuită cu de ornamentare (figuri geometrice, sau inexistente, iar unele timpane
reief în tencuială au culoarea albă, orizontalitate perfectă clădirii, precum tencuieli pe bază de argilă sau de var, cosmice, antropomorfe, fitomorfe fiind închise cu împletitură de nuiele
întocmai ca și fondul casei, efectul și de a o înălța. Soclul poate fi aparent zugrăveli pe bază de var (de culoarea etc.) sau de structurare (cornișa, sau astereală de brad.
plastic constând doar în jocul de lumină sau tencuit cu argilă peste care se fațadei sau mai închise); rar cărămidă ancadramentul, friza decorată, Prispa (târnațul)
rezultat din relieful însuși.”. aplică o zugrăveală de var. Înălțimea aparentă; cartușul cu inscripția numelui etc.), -structură: stâlpi inițial de lemn (în
soclului variază în raport cu panta -pereți: amestecuri de tencuieli pe fiind realizată de obicei din relief de satele din Câmpia de vest a Banatului,
Prispa: Casele sunt prevăzute terenului și cu funcțiunile pe care bază de argilă, tencuieli pe bază de tencuială. În Zona de câmpie întâlnim decorul stâlpilor de lemn este mai
cu târnaț, plasat pe una sau mai acesta le adăpostește. var (mai recent) și zugrăveli pe bază cel mai adesea frontonul ondulat reținut), apoi de cărămidă arsă; grinzi
multe laturi dinspre curte. „Stâlpii ce de var (albă sau pigmenți naturali după modelul baroc. Nelipsite sunt sau arce;
delimitează târnațul sunt ciopliți din 1 N. Săcară, Valori ale arhitecturii
populare românești, Timișoara: Editura Facla, locali). cartușele cu numele proprietarilor -tipologii întâlnite: deschisă, parțial
lemn de gorun, mulți dintre ei decorați și anul execuției. Doar în partea de închisă sau închisă.
1987, pag 98, 126-128
52

1 2 3 4
Fațadă cu decor din cărămidă aparentă Casă de văiugă cu tencuială de var și Uneori timpanul de lemn și soclul de piatră În acest caz, fațada anexei este și ea
de diferite culori și cu fronton ondulat decorată cu brâuri, coloane, rozete etc. sau cărămidă ale anexei sunt nefinisate tratată în detaliu cu decorații atât pe
(exemplu din Belinț). (exemplu din Șuștra). (exemplu din Șuștra). timpanul din cărămidă aparentă, cât și pe
perete (exemplu din Izvin).

5.4.1.2 Zona Lugojului Elementele decorative ale fațadei Prispa (târnațul)


pot avea rol de ornamentare (figuri Prispa se regăsește uneori pe toate
geometrice, cosmice, antropomorfe, cele 3 laturi ale gospodăriei în U și se
Finisaje exterioare: fitomorfe etc.) sau de structurare mai păstrează exemple din lemn.
-soclu: cărămidă sau piatră (cornișa, ancadramentul, coloana, -structură: stâlpi de lemn (decorați),
aparente sau tencuite (tencuieli pe friza decorată, cartușul cu inscripția de cărămidă arsă; grinzi sau arce;
bază de argilă sau de var, zugrăveli numelui etc.), fiind realizate atât În unele așezări situate la sud-vest de
pe bază de var (de culoarea fațadei din cărămidă aparentă de diferite Lugoj, părțile decorate ale stâlpului de
sau mai închise); culori, cât și din relief de tencuială. lemn se restrâng spre mijlocul fusului.
-pereți: văiugă și mai recent -parapet: lemn traforat și profilat sau
cărămidă, piatră sau lemn aparente Decorația frontoanelor caselor cărămidă arsă;
sau tencuite cu tencuieli pe bază de la vest de Lugoj pot fi deosebit de -tipologii întâlnite în mod egal:
argilă, pe bază de var (mai recent) și exuberante, având ca ornamente, pe deschisă (structură de lemn sau
zugrăveli pe bază de var (albă sau lângă pomul vieții, și păsări, vrejuri cărămidă) sau închisă (structură de
pigmenți naturali locali). Uneori, doar de viță de vie sau chiar embleme. cărămidă).
timpanele (de lemn sau de cărămidă) Nelipsite sunt cartușele cu numele
rămân netencuite. proprietarilor și anul execuției.
8

5.4.1.3 Zona Făgetului


Finisaje exterioare: Zona Făgetului nu abundă în
-soclu: piatră aparentă (mai recent elemente decorative pe fațadă
tencuită); lemnul fiind de cele mai multe ori
-pereți: lemnul, piatra lăsate lăsat aparent. Nici cărămida lăsată
aparente (imaginea 8- Luncanii aparentă nu prezintă ornamentarea
de Sus) sau, mai rar, tencuite cu specifică Zonei Lugojului, însă o
amestecuri de tencuieli pe bază de decorație mai prezentă apare în
argilă și zugrăveli pe bază de var tratarea porților (pagina XX) și uneori
5 6 7 (albe sau cu pigmenți naturali locali). a gardurilor. Frontonul ondulat de
Mai recent cărămidă aparentă sau influență barocă nu se regăsește în
Prispă cu stâlpi și parapet de lemn cu Decorația în detaliu a lemnului din cadrul Prispă cu elemente de cărămidă, deschisă tencuită. Zona Făgetului.
ornamentație bogată (Topolovățu Mare). unei prispe (Șuștra). (Izvin).
Odată cu apariția în zonă a tencuielii
de ciment apar elementele decorative
orizontale care segmentează fațadă,
unesc golurile și contribuie la unitatea
frontului stradal, dar care nu prezintă,
în sine, o valoare estetică deosebită.

Prispa (târnațul)
Deși domină lemnul ca material 3
de construcție, spre deosebire de
celelalte regiuni, nu există o formă Adesea materialul de construcție este 5.4.1.4 Dealurile Lipovei
tip de târnaț. El poate fi fără stâlpi
(simpla prelungire a acoperișului), cu
acoperiș cu rupere de pantă, cu stâlpi
lăsat aparent, chiar și în cazul zidăriei
(Baloșești).
Finisaje exterioare:
53
și fără parapet, sau mai rar parțial-în -soclu: cărămidă tencuită cu
dreptul accesului. tencuieli pe bază de argilă sau de
-structură: stâlpi de lemn puțin var și zugrăveli pe bază de var (de
decorați (doar jumătatea superioară a culoarea fațadei sau mai închise, rar
stâlpilor este decorată, prin repetarea piatră; 7 8
a mici trunchiuri de piramidă cu -pereți: cărămidă arsă sau nearsă
bazele alăturate); parapet: scânduri tencuită cu tencuieli pe bază de argilă, Frontoane tencuite din Dealurile Lipovei. Prima imagine, din Comeat, arată o fațadă
de lemn pe bază de var (mai recent) și zugrăveli discretă cu decor doar în jurul geamurilor, pe când iamginea alăturată (Alioș) ilustrează
pe bază de var (albă sau pigmenți decorații mai recente, care dau o orizontalitate puternică.
Târnațul cu stâlpi și parapet din naturali locali). Timpanul este uneori
cărămidă și cu închideri de sticlă netencuit, lemnul rămânând aparent.
se întâlnește preponderent în cazul
caselor transversale pe lot, construite Elementele decorative ale fațadei
după mijlocul sec XX. pot avea rol de ornamentare (figuri
geometrice, cosmice, fitomorfe
etc.) sau de structurare (cornișa,
ancadramentul, friza decorată,
cartușul cu inscripția numelui etc.),
4 fiind realizate de obicei din relief de
tencuială.
Exemplu notabil de fronton tencuit și 9 10
decorat- rar întâlnit (Fărășești). În nordul acestei zone decorația
(în relief de tencuială) poate lipsi. Timpanele de lemn (asemenea Zonei Lugojului) pot rămâne aparente, pe când cele din
Frontonul ondulat de influență barocă cărămidă tencuită prezintă decorații în relief de tencuială.
nu se regăsește în subzona Dealurile
Lipovei, unele timpane continuând să
fie închise cu împletitură de nuiele
sau astereală de brad.
1
Prispa (târnațul)
Deosebiri față de alte zone: prispa
se regăsește adesea pe toate cele 3
5 laturi ale gospodăriei în U, majoritatea
fiind din lemn, nu din cărămidă, atent
decorat.
-structură: stâlpi de lemn simpli sau
decorați (doar jumătatea superioară a
stâlpilor este decorată, prin repetarea
a mici trunchiuri de piramidă cu
bazele alăturate), uneori de cărămidă
2 arsă;
-parapet: lemn traforat și profilat,
Zona Făgetului este caracterizată de uneori vopsit ornamental;
prispe de lemn, puțin sau deloc decorate. -cele mai multe și atent decorate
Prispa continuă (imaginea 1-Baloșești) 6 sunt cele deschise, dar se întâlnesc și 11 12
nu are o acoperire atât de omogenă, prispe din cărămidă, închise.
putând întâlni și prispe parțiale, în dreptul Se remarcă preferința pentru pomul vieții Majoritatea prispelor au stâlpii, grinzile și parapetul din lemn, atent decorat (Imaginea
accesului (imaginea 2- Zolt). ca decor în relief de tencuială. 11- Charlottenburg și 12- Buzad).
5.4.2 Recomandări
DA DA DA
Toate materialele şi alcătuirile
constructive au nevoie de întreţinere
în exploatare (în mai mică sau mai
mare măsură). Realizarea de alcătuiri
constructive corecte, cu materiale
naturale, compatibile, de calitate,
precum şi urmărirea în execuţie pot
asigura o durată mai mare de viaţă a
acestora, împreună cu o întreţinere
conştientă, periodică, din partea
utilizatorilor.
54 A. Construcții noi cu
gabarit mic (<120mp),
construcții noi cu
gabarit mediu (120 –
250 mp) și construcții 1 2
noi cu gabarit mare
(250 – 395 mp) dispuse AȘA DA: Frontonul placat cu lemn -și
nu lambriu de PVC (plastic)- trimite la
AȘA DA: Lambriul de lemn este un exemplu de finisaj în care materialul este
folosit simplu, durabil și onest.
în sistem pavilionar și imaginea vernaculară a caselor din
anumite localități ale județului Timiș.
NU!
B. Construcții noi cu
gabarit mare (250 – 395
mp) de tip monovolum
1. Marcarea registrelor orizontale estetic, nu va constitui un element crea construcţii hidoase din punct nu se vor evidenţia coloristic la nivelul
Soclul: se va marca volumetric şi prin discrepant în ansamblul aşezării. de vedere volumetric doar pentru construcţiei şi vor fi realizate din
finisaje şi va corespunde specificului Marcarea registrelor orizontale a respecta cerinţele de încadrare materiale durabile. Nu se vor folosi
local. Cromatica va respecta specificul reprezintă un deziderat, însă nu este în specificul local. Volumetria se va elemente din PVC sau polietilenă. Se
aşezării. Detalierea alcătuirilor şi a obligatorie la acest tip de clădiri. raporta la construcţiile învecinate pot folosi, acolo unde este cazul, lanţuri
principiilor constructive s-a realizat în şi prin estetică nu va constitui un care să direcţioneze scurgerea apelor
capitolul 5.2 Pereți și fundaţii. 2. Marcarea registrelor verticale element discrepant în ansamblul pluviale. NU!
Pentru construcțiile de tip A aşezării. Marcarea registrelor verticale Pentru construcțiile de tip B, existenţa
Pentru construcțiile de tip A Coşul de fum: preluat conform reprezintă un deziderat, însă nu este streşinilor reprezintă un deziderat,
Târnațul: se va marca ca registru necesităţilor actuale drept coş pentru obligatorie la acest tip de clădiri. însă nu este obligatorie.
puternic orizontal pe faţadă, cu rol instalaţia de încălzire, trebuie realizat
estetic şi funcţional (protecție împotriva din materiale solide, care să corespundă 3. Timpanele și decoraţiile de 5. Materialele pentru finisaje
precipitațiilor și asigurarea umbririi atât principiilor de rezistenţă şi stabilitate faţadă Folosirea materialelor naturale locale,
pe timp de vara). Se va realiza cu (în raport cu vânturile, factorii de mediu, Se recomandă o abordare rezervată cum sunt piatra, lemnul, varul, pigmenții
preponderenţă din lemn şi va respecta încadrarea seismică), cât şi protecţiei în ce privește preluarea elementelor naturali pentru var, este esențială
prin proporţii, formă şi volumetrie la foc (există un mare risc de incendiu decorative din arhitectura tradițională, pentru conservarea peisajelor rurale
specificul local. în special în zonele de traversare a cu excepția acelora a căror simbolistică deosebite.
Nu se vor folosi materiale ca: şarpantei şi, eventual, a altor elemente s-a păstrat și care sunt susținute încă de Nu se vor folosi ca finisaje
inox, plastic, sticlă colorată (texturi şi constructive din lemn). Hornurile vor fi meșteșugurile locale prin continuitate. exterioare: placările ceramice pentru NU!
culori nespecifice); metalul este puţin zidite la exterior din cărămidă, piatră Pot fi preluate și reinterpretate detaliile pereţi şi soclu (de multe ori, soluţiile
recomandabil – este un material care sau realizate din elemente ceramice care marchează registrele clădirii: profil alese sunt inadecvate folosirii la
reţine căldura şi creează disconfort în prefabricate tencuite. Pe cât posibil, de streașină, profil de cornișă, profil de exterior: atât acestea, cât şi materialele
apropiere. va respecta forma şi materialele de brâu, pazia etc. de punere în operă nu rezistă la
finisaj locale: în general, mortare de cicluri repetate de îngheţ/dezgheţ,
Pentru construcțiile de tip B, în var nezugrăvite. Nu se acceptă coșurile 4. Streşinile și burlanele deteriorându-se în timp foarte scurt şi
afară de soclu, se pot marca și alte metalice aparente. Streaşina, element cu rol de umbrire, de multe ori chiar favorizând apariţia
registre orizontale, precum prispa, dar se va realiza conform specificului local infiltraţiilor), sau tabla (tablă simplă,
fără a se crea construcţii deformate Pentru construcțiile de tip B, în (ca formă şi elemente de decoraţie). tablă cutată etc), materialele care
din punct de vedere volumetric doar funcţie de soluţia şi de gabaritul Jgheaburile şi burlanele nu vor fi conţin azbest, materialele plastice sau AȘA NU: Se interzice pentru orice tip de
pentru a respecta cerinţe de încadrare construcţiei, se vor marca registrele strălucitoare sau realizate din materiale PVC-ul, similipiatra etc. construcție folosirea unor finisaje metalice
în specific. Volumetria se va raporta verticale, care se încadrează în inadecvate din punct de vedere al exterioare pe suprafețe mari și placarea cu
la construcţiile învecinate şi, pe plan specificul şi scara locală, fără a se specificului local și al sustenabilității, piatră și cu materiale ceramice.
DA
Nu se vor realiza placări cu piatră 8. Ierarhizarea fațadelor pentru
spartă sau cu elemente de lemn care construcțiile de tip A
să dea un aspect „rustic”. Conceptul Se vor trata diferit fațadele, în funcție
de „rustic” este diferit de conceptul de de importanța și orientarea lor. Fațada
„tradiţional”. cea mai elaborată este cea dinspre
stradă, care are marcate foarte clar
Se pot folosi sisteme prefabricate sau registrele orizontale, o rigurozitate a
realizate in situ de pereţi în trei straturi ritmului și a dimensiunii golurilor, finisaje
de lemn cu exterior în sistem caplama, mai prețioase. Înspre curte, fațada
acoperite cu tencuială zugrăvită în alb beneficiază de o tratare asemănătoare, 4
sau alte culori tradiţionale. Se pot folosi însă mult mai sumară. Ea este totuși

DA
folosi fațade ventilate cu placaj de lemn
aparent sau de șindrilă. Se pot folosi
soluţii şi alcătuiri constructive naturale
zugrăvită. Fațada dinspre grădină este,
de obicei, nefinisată, din cărămidă sau
piatră aparentă. Fațada dinspre vecin
AȘA DA: Folosirea zugrăvelilor
naturale pe bază de var face ca o
55
fațadă tradițională să vibreze. Dacă
pentru pereţi dublați de vegetație - este reprezentată adesea de un calcan se folosește un oxid natural tradițional,
plante cățărătoare permanente sau tencuit cu nisip galben, dar nezugrăvit. se evita riscul de a ajunge la culori
sezoniere şi acoperişuri vegetate, plate Se recomandă ierarhizarea tratării stridente.
sau în pantă. fațadelor, ținând cont de specificul local.
6. Culorile 9. Instalaţiile tehnologice
Nu se vor folosi culori tari, Acestea nu se vor poziţiona înspre NU!
contrastante. Se va opta pentru stradă. Elementele aparente pentru
1 folosirea nuanţelor naturale ale instalaţii şi instalaţii tehnologice vor
materialelor folosite sau a unor culori fi realizate din materiale durabile
şi nuanţe nesaturate apropiate de (se exclud PVC-ul şi polietilena).
AȘA DA: Se recomandă folosirea cele naturale. Albul poate fi folosit Acestea nu vor constitui elemente
unor culori neutre, precum cele din pretutindeni pentru clădiri cu gabarit dominante din diverse puncte de
imagine. mic. Pigmenţii utilizaţi în vopseluri, perspectivă sau belvedere ale zonei,
uleiuri sau ceruri vor fi naturali. Pentru iar funcţionarea lor nu va avea un
construcțiile noi, există posibilitatea impact negativ asupra mediului 5
NU! folosirii paramentului aparent, fără şi a sănătăţii populaţiei locale.
zugrăveală, din tencuială lisă pe
bază de var cu nisip galben, aceasta
reprezentând un specific local C. Intervenţiile pe NU!
pregnant. Se pot adăuga aditivi care construcţiile existente (de
să stabilizeze tencuiala împotriva
acțiunii factorilor climatici. Dacă gabarit mic, mediu sau
totuși se optează pentru zugrăvirea mare, dispuse pavilionar
fațadelor, atunci acestea vor fi tratate sau monovolum)
2 diferit în funcție de importanța și
poziționarea fațadei.
AȘA NU: Nu se recomandă folosirea
unor culori stridente, precum cea din 7. Tehnologiile
imagine, deoarece alterează calitatea Se vor folosi tehnologiile locale (care 1. Marcarea registrelor 6
spațiului înconjurător. sunt cunoscute și accesibile celor care orizontale și verticale
execută, întrețin și utilizează lucrarea) Soclul: se va marca volumetric şi prin
sau eco-durabile, de secol XXI. Pentru finisaje şi va păstra sau va remodela
existentul conform specificului local. NU!
NU! oricare dintre variantele pentru care
se optează, se va avea în vedere Cromatica va respecta specificul
realizarea unor alcătuiri compatibile aşezării. Detalierea alcătuirilor şi a
între materialele de construcţie şi principiilor constructive s-a realizat în
respectarea principiilor de asigurare capitolul 5.2. Pereți și fundații.
a izolării termice, a hidroizolării, de
igienă şi sănătate, de siguranţă şi În funcţie de soluţia şi de gabaritul
stabilitate, de rezistenţă la foc. Se pot construcţiei, se vor păstra şi se vor
folosi tehnologii alternative de asigurare marca şi alte registre orizontale
a alimentării cu energie electrică sau (prispa, foișorul) care se încadrează în 7
3 specificul şi scara locală. Volumetria
termică, în condiţiile şi cu recomandările
prezentate în capitolele anterioare: se va păstra, iar în cazul extinderilor, AȘA NU: Se interzice placarea
AȘA NU: Se interzice folosirea baițurilor panouri solare, panouri fotovoltaice, se va raporta la construcţiile soclurilor și a pereților cu piatră, gresii
stridente pentru tratarea lemnului și turbine eoliene la scară redusă, pompe învecinate, iar din punct de vedere sau cu plăci ceramice care imită
a culorilor atipice pentru învelitoarea de căldură etc. estetic, nu va constitui un element piatra. Aceste materiale degradează
acoperișului. Se recomandă folosirea discrepant în ansamblul aşezării în aspectul de ansambu al fațadei și nu
uleiului de in pentru protecția lemnului. care se încadrează. se comportă bine în timp.
În cazul prispei, nu se vor folosi
materiale ca: inox, plastic, sticlă
colorată (texturi şi culori nespecifice); DA
metalul este puţin recomandabil –
este un material care reţine căldura şi
creează disconfort în apropiere.

2. Timpanele și decoraţiile de
faţadă

56 Se vor păstra şi se vor valorifica


decoraţiile tradiţionale existente la
nivelul prispei, al obloanelor, stâlpilor,
streșinii, paziei, al capetelor de grinzi,
dacă acestea sunt specifice peisajului
cultural local.

3. Streşinile și burlanele 1
Streaşina, element cu rol de umbrire
dar și de protecție a zidurilor (până AȘA DA: Culoarea inițială a caselor zugrăvite era albul. Aopi apar accente pe fațadă cu NU!
la soclu) de intemperii, se va păstra alte culori (imagine din Charlottenburg).
conform specificului local (ca formă
şi element de decoraţie) sau se va
reconforma pentru a-l respecta.
Jgheaburile şi burlanele nu vor fi DA
strălucitoare sau realizate din materiale
inadecvate, nu se vor evidenţia
coloristic la nivelul construcţiei şi
vor fi realizate din materiale durabile
adecvate specificului local. Nu se
vor folosi elemente din PVC sau
polietilenă. Se pot folosi, acolo unde
este cazul, lanţuri care să direcţioneze
scurgerea apelor pluviale. Se vor 4
păstra acele elemente caracteristice şi
valoroase pentru specificul în care se
integrează. AȘA NU: Nu se vor monta panouri publicitare cu forme complexe care
Apa pluvială nu se va scurge direct în modifică substanțial imaginea fațadei. Aparatele de aer condiționat nu
șanțul exterior gospodăriei (adiacent se vor monta pe fațada principală a casei.
drumului/ străzii) prin jgheab și burlan.
2

4. Materialele pentru finisaje


Folosirea de materiale naturale
locale, cum sunt piatra, lemnul, DA NU!
varul, pigmenții naturali pentru var,
este esențială pentru conservarea
peisajelor rurale deosebite.
Nu se vor folosi ca finisaje
exterioare: placările ceramice pentru
pereţi şi soclu (de multe ori, soluţiile
alese sunt inadecvate folosirii la
exterior: atât acestea, cât şi materialele
de punere în operă nu rezistă la
cicluri repetate de îngheţ/dezgheţ,
deteriorându-se în timp foarte scurt şi
de multe ori chiar favorizând apariţia
infiltraţiilor), placările cu tablă (tablă
simplă, tablă cutată etc.), materialele 3 5
care conţin azbest, materialele
plastice sau PVC-ul. AȘA DA: Se recomandă folosirea culorilor neutre, cu pigmenți naturali, și punerea AȘA NU: Sub nici o formă nu se va împărți aceeași construcție în două
în valoare a culorilor naturale ale materialelor. Imaginea 2 - Bogda, Imaginea 3 - culori separate. Se recomandă marcarea registrelor orizontale.
Charlottenburg.
Nu se vor realiza placări cu piatră
spartă sau cu elemente de lemn care
să dea un aspect „rustic”. Conceptul NU!
de „rustic” este diferit de conceptul de
„tradiţional” și nu e în direcția sprijinită
de acest ghid (vezi glosar).

5. Culorile
Nu se vor folosi culori tari,
contrastante. Se va opta pentru
folosirea nuanţelor naturale ale
materialelor folosite sau a unor culori
NU! 57
şi nuanţe nesaturate, apropiate de
cele naturale. Pigmenţii utilizaţi în
vopseluri, uleiuri sau ceruri vor fi
naturali.
1
6. Tehnologiile
Se vor folosi tehnologiile locale (care AȘA NU: Nu se vor realiza decorații de fațadă cu elemente străine, nespecifice zonei.
sunt cunoscute și accesibile celor
care execută, întrețin și utilizează 4
lucrarea) sau eco-durabile de secol
XXI. Pentru oricare dintre variantele NU!
pentru care se optează, se va avea
în vedere realizarea unor alcătuiri
compatibile între materialele de NU!
construcţie şi respectarea principiilor
de asigurare a izolării termice, a
hidroizolării, de igienă şi sănătate, de
siguranţă şi stabilitate, de rezistenţă la
foc. Se pot folosi tehnologii alternative
de asigurare a alimentării cu energie
electrică sau termică, în condiţiile
şi cu recomandările prezentate în
capitolele anterioare: panouri solare,
panouri fotovoltaice, turbine eoliene la
scară redusă, pompe de căldură etc. 2 5
7. Instalaţiile şi instalaţiile AȘA NU: Este nerecomandată realizarea de forme geometrice, trasarea de diagonale,
tehnologice (după caz) triungiuri etc. pe suprafața fațadei, acestea fiind nespecifice mediului rural.
Acestea nu se vor poziţiona înspre
stradă. Elementele aparente pentru NU!
instalaţii şi instalaţii tehnologice vor NU!
fi realizate din materiale durabile (se
exclud PVC-ul şi polietilena).
Acestea nu vor constitui elemente
dominante din diversele puncte de
perspectivă sau belvedere ale zonei,
iar funcţionarea lor nu va avea un
impact negativ asupra mediului şi a
sănătăţii populaţiei locale.
6
AȘA NU: Se interzice folosirea culorilor
stridente pentru zugrăvirea fațadei.
3 Aceasta distonează profund cu caracterul
natural al plasticii fațadei. Culorile uzuale
AȘA NU: Este nerecomandată realizarea unui contrast strident între fondul fațadei și al care fac obiectul acestei greșeli sunt:
porții și ornamente. Se vor îndepărta detaliile nespecifice mediului rural (spre exemplu leii, roșu, roz, violet, portocaliu, verde-aprins,
baluștrii de la nivelul cornișei, decorațiile antropomorfe din interiorul ancadramentelor). galben-citron, dar și altele.
5.5 AMENAJĂRILE EXTERIOARE

DA DA DA

58

1 2 3

AȘA DA: Împrejmuiri specifice fiecărei subzone, realizate din materiale naturale, în fața cărora nu s-a turnat trotuar de beton, mobilier exterior și vegetație autohtonă, ansamblu de elemente care redă imaginea tipică peisajului
rural. Imaginea 1 din satul Comeat- subzona Dealurile Lipovei, imaginea 2 din satul Fărășești- Zona Făgetului și imaginea 3 din satul Sânpetru Mare- subzona Câmpia de Vest a Banatului.

5.5.1 Specificul local


Pavimente şi amenajări exterioare
Amenajarea exterioară a terenului Porțile Împrejmuirile
este realizată din materiale locale şi Porțile și împrejmuirile gospodăriilor Împrejmuirea gospodăriei şi
depinde de necesităţile gospodăriei: tradiționale contribuie la conturarea delimitarea spaţiilor funcţionale DA
piatră de râu pusă în dungă, piatră de peisajul cultural și a imaginii satului. interioare s-a realizat de-a lungul
gresie așezată orizontal sau în dungă, Tradițional, acestea sunt realizate timpului din necesitatea separării
pământ bătut, lemn, pietriș, eventual din lemn, cu stâlpi din lemn sau piatră. spaţiului privat de spaţiul public,
alei înierbate. Oamenii au acordat o Poarta are două intrări - una pentru gardurile având un grad de opacizare
atenţie deosebită realizării şanţurilor oameni și cealaltă pentru animale. În crescut. La nivelul curții, împrejmuirile
de îndepărtare a apelor de lângă casă funcție de dimensiuni, se evidențiază erau din lemn sau din ziduri de piatră
şi de lângă căile de acces interioare, două tipuri de porți: porți scunde și lăsate aparente. Mai există varianta
realizarea pantelor necesare scurgerii porți înalte. de împrejmuire din nuiele, cu sau fără
apei şi direcţionarea acesteia către -porțile scunde au stâlpii cam de soclu de piatră. Astăzi, înspre stradă,
spaţiile verzi. aceeași înălțime cu aripile ce închid preponderente sunt împrejumirile de
spațiul lor și au sau nu acoperită cărămidă.
Scările exterioare portița; tip predominant în județul Împrejmuirile din grădini sunt
Scările exterioare sunt prezente în Timiș; realizate din garduri de lemn opace
directă legătură cu intrarea în casă, -porțile înalte (întâlnite în județul sau semiopace. Gardurile opace
fiind realizate din piatră sau lemn. Timiș doar în Zona Făgetului) au sunt realizate din stâlpi din lemn,
Parapetul este, în general, din zidărie, stâlpii de 3-4 m înălțime și un acoperiș cu închideri orizontale din scânduri
dar sunt situații în care este de lemn. în două ape comun pentru portițe și de brad sau stejar. Gardurile
pentru poartă, susținut de o grindă semitransparente erau realizate
Vegetaţia lungă. fie din împletituri de nuiele, fie din
Vegetaţia exterioară deţine un rol După cel de-al Doilea Război închideri cu lațuri. 4
important în amenajarea curţii, pe Mondial, porțile de metal au o mare
de-o parte având funcţie utilitară răspândire, ele fiind procurate fie de la AȘA DA: Spațiul public împreună cu frontul stradal al caselor trebuie ca împreună
(pomi şi arbuşti fructiferi, plantaţii de atelierele din orașe, fie de la meșterii să formeze o imagine coerentă, specifică mediului rural. Se recomandă păstrarea sau
protecţie, umbrire), cât şi decorativă fierari specializați. refacerea aliniamentului de pomi fructiferi din fața gospodăriilor după particularitatea
(flori, arbuşti). fiecărei localități. Imagine din satul Charlottenburg- subzona Dealurile Lipovei.
5.5.1.1 Zona de câmpie
a județului Timiș (Câmpia
de vest și Câmpia înaltă a
Banatului)
-împrejmuire: opacă din caramidă
arsă (tencuită sau netencuită) și
cu decorație din cărămidă sau din
relief de tencuială; scânduri de lemn
dispuse vertical;
1 2 -trepte exterioare: cărămidă, profile 8 9
de cărămidă;
-pavaje: căramidă arsă;

59
-porți: panouri de lemn decorate sau
scânduri de lemn dispuse vertical;
recent fier forjat și tablă de metal;
-mobilier stradal: banca de lemn.

5.5.1.2 Zona Lugojului


-împrejmuire: opacă din caramidă
arsă (tencuită sau aparentă) și cu
decorație din cărămidă sau din relief
3 4 de tencuială; din scânduri de lemn 10 11
dispuse vertical (uneori se păstrează
și stâlpii de lemn decorați prin Zona Lugojului
Zona de câmpie a județului Timiș incizare); Împrejmuiri opace din: cărămidă tencuită img. 8- Baloșești, piatră img. 9-
Împrejmuiri opace din cărămidă: aparentă cu brâuri decorative img. 1- Bulgăruș -trepte exterioare: cărămidă, piatră; Fărășești, sau din scânduri de lemn dispuse vertical img. 10 Bârna.
și tencuită cu ornamente din relief de tencuială img. 2- Șandra; stâlpii porții -pavaje: piatră sau pământ; Porți din scânduri sau panouri de lemn decorate img. 8,9,10 și 11- Baloșești
preiau caracterul împrejmuirii (cărămidă aparentă sau tencuită). -porți: din scânduri de lemn dispuse cu stâlpi monumentali din piatră și cărămidă aparente sau lemn și cu acoperiș în
Poartă din scânduri de lemn img. 3- Dudeștii Vechi. vertical, decorate. două ape cu învelitoare de țiglă ceramică.
Trepte exterioare din profile de cărămidă img. 4- Bulgăruș. -mobilier stradal: banca de lemn. Aceste porți monumentale formează uneori un front comun cu fațada casei și
reprezintă un element identitar puternic al zonei Făgetului. Este regretabil că
în cadrul noilor gospodării acestea au fost înlocuite de porți metalice.
5.5.1.3 Zona Făgetului
-împrejmuire lot din: nuiele;
scândură de lemn dispusă vertical; pe
porțiuni reduse piatră; cărămidă;
-porți: din scânduri de lemn dispuse
vertical și structură de lemn de esență
tare sau panouri de lemn decorate prin
profilare, incizare sau traforare; stâlpi
de lemn, piatră și ulterior cărămidă
(decorați la gospodăriile înstărite) și
5 6 acoperiș în două ape; 12
-trepte exterioare: piatră;
-pavaje: piatră sau pământ;
-mobilier stradal: banca de lemn.

5.5.1.4 Dealurile Lipovei


-împrejmuire: opacă sau nu, din
scânduri de lemn dispuse vertical
(uneori se păstrează și stâlpii de lemn
decorați prin incizare); mai rar din
caramidă arsă tencuită și cu decorație
din relief de tencuială; sau cu părți din
7 fier forjat (la gospodariile instărite) 13 14
-trepte exterioare: cărămidă, piatră
Zona Lugojului -pavaje: piatră sau pământ Dealurile Lipovei
Împrejmuiri opace din: cărămidă aparentă de diferite culori img. 5- Belinț sau -porți: cel mai adesea din scânduri Împrejmuire din scânduri de lemn dispuse vertical img. 12 Șanovița.
din scânduri de lemn dispuse vertical img. 7 Sacoșu Mare; stâlpii porții preiau de lemn dispuse vertical; Poartă semiopacă din scânduri de lemn dispuse vertical img. 13- Charlottenburg
caracterul împrejmuirii (cărămidă aparentă sau tencuită, lemn). -mobilier stradal: banca de lemn, și opacă din scânduri și stâlpi de lem, decorați prin incizare img. 14- Șanovița.
Poartă din scânduri de lemn decorată în partea superioară img. 6- Chizătău. fântâna de apă. Mobilier exterior- fântână specifică mediului rural img. 12- Șanovița.
A. Construcții noi cu gabarit
mic (<120 mp), construcții
noi cu gabarit mediu (120 – DA
250 mp) și construcții noi cu
gabarit mare (250 – 395 mp)
dispuse în sistem pavilionar
și
B. Construcții noi cu
gabarit mare (250 – 395
mp) de tip monovolum
60 5.5.2 Recomandări
Prevederile privesc materialele de elementele discrepante vor fi Scările exterioare
construcţie, conformaţia acestora, convertite în elemente care respectă Acestea vor marca, de regulă,
soluţiile tehnice şi compatibilitatea specificul local. Orice extindere a accesul principal şi vor avea rolul de
dintre materialele de alcătuire. acestora, în funcţie de gabarit, va a prelua eventualele diferenţe de nivel
Acolo unde este posibil, se urmări recomandările pentru grupa de existente pe teren. Nu se vor realiza
recomandă apelarea la tehnici construcţii noi în care se încadrează. scări şi accese care nu se încadrează
tradiționale şi meșteri populari. în specificul local: scări monumentale, 2
Toate materialele şi alcătuirile realizate din materiale nespecifice,
Recomandările se grupează pe constructive au nevoie de întreţinere placate cu plăci ceramice sau cu aspect AȘA DA: Pavaj din material local, specific mediului rural- cărămidă, fără șapă sau fixare
două categorii: în exploatare (în mai mică sau mai rustic. Treptele sau rampele vor fi în beton. Sistem permeabil care asigură drenarea apei. Imagine din Bulgăruș.
A. Construcții noi cu gabarit mic mare măsură). Realizarea de alcătuiri alcătuite din materiale naturale: lemn,
(<120 mp), construcții noi cu gabarit constructive corecte, cu materiale piatră, cărămidă, şi nu vor fi marcate
mediu (120 – 250 mp) și construcții cu naturale, compatibile, de calitate, de existenţa unor elemente decorative
gabarit mare (250 – 395 mp) dispuse precum şi urmărirea în execuţie pot excesive. În cazul construcțiilor de DA DA
în sistem pavilionar asigura o durată mai mare de viaţă tip B, scările pot fi realizate şi din
B. Construcții noi cu gabarit mare a acestora, împreună cu o întreţinere alte materiale nespecifice (metal),
(250 – 395 mp) de tip monovolum conştientă, periodică, din partea dacă prin aspect şi coloristică sunt
C. Intervenţiile pe construcţiile utilizatorilor. compatibile cu existentul.
existente vor conserva cât mai
mult din fondul specific existent, Pavimentele exterioare
Se vor realiza din materiale locale
şi naturale: piatră, lemn, cărămidă;
adecvate nivelului de trafic
DA corespunzător funcţiei; după caz, 3 4
acestea pot fi înierbate. Nu se acceptă
fixarea elementelor de pavaj în beton. AȘA DA: Pavajul din piatră este AȘA DA: Pavajul din piatră de diferite
Se va asigura panta pentru scurgerea recomandat și în interiorul curții, asigurând dimensiuni se găsește în satele situate în
apelor pluviale şi îndepărtarea acestora scurgerea apei. Imagine din Bulgăruș- apropierea carierelor de piatră. Imagine
de construcţii concomitent cu dirijarea Zona de câmpie. din Colonia Fabricii, Zona Făgetului.
către spaţiile verzi.
Se va realiza o zonă de pietriș
(de drenaj) de minim 60 cm în jurul
clădirilor, pentru a proteja pereții de
umezeală. Se vor crea jgheaburi/ NU! NU!
rigole la sol, sub streșini, pentru
îndepărtarea apelor pluviale.
Nu se recomandă realizarea aleilor
turnate, cimentul fiind un material
care absoarbe şi radiază căldura,
accentuează disconfortul termic mai
ales în sezoanele călduroase și care
sigilează solul. Se va evita orice compus
ce conţine ciment de Portland şi asfalt
1 sau răşini sintetice. Se vor folosi cu 5 6
precădere sisteme permeabile la apă.
Nu se vor impermeabiliza suprafețe prin
AȘA DA: Târnațul, fântâna și împrejmuirea de lemn sunt elemente specifice unei platforme şi alei turnate din beton. AȘA NU: Este interzisă betonarea acceselor auto, a curților și a trotuarelor de lângă
gospodării tradiționale. casă deoarece această soluție provoacă igrasie pereților prin transferul apei din betonul
trotuarului în pereții casei și sigilează solul.
Platformele pentru autovehicule și
aleile carosabile vor fi pietruite și/sau
înierbate. În mod excepțional, dacă
există pericolul scurgerii de hidrocarburi,
se va permite construirea unei platforme
de dimensiuni minime, cu alcătuirea și
dotările conform normativelor. Pe cât
posibil, aceasta se va amplasa pe teren
sau se va masca astfel încât să nu fie
vizibilă din spațiul public.
Platformele și traseele de circulație
vor urmări suprafața terenului natural.
Accesele și amenajările din incintă

61
vor ţine cont de accesul maşinilor de
intervenţie: pompieri, Salvare.
Culorile folosite vor fi cele ale
materialelor naturale, nu se vor utiliza 1
pigmenți tari şi nespecifici. Toate
materialele folosite se vor trata în Se recomandă restaurarea porților existente sau refacerea lor fidelă în cazul în care
consecinţă şi se va urmări îngrijirea lor acestea nu mai pot fi recuperate, în special în cazul porților monumentale care au o
periodică. valoare cultural-istorică deosebită. Imagine din Crivina de Sus- Zona Făgetului.

Porțile
Porțile și împrejmuirile (înălțimi, DA NU! NU!
forme, materiale) se vor construi
ținând cont de specificului local, cu
atenție sporită la dimensiuni și la
soluțiile tehnice.
Porțile de intrare in gospodărie se vor
realiza din materiale naturale locale,
alcătuirea și dimensiunea acestora
fiind similară cu cele învecinate dacă
acestea păstrează specificul local.
Sunt permise decorațiuni discrete,
tipice pentru peisajul rural din zonă.
Se va păstra aspectul natural al
materialelor în ceea ce privește
textura și culoarea. 2 4 6
Vor fi evitate porțile metalice
lucioase – vezi inoxul, sau cele cu AȘA DA: Restaurarea și întreținerea porții vechi reprezintă cea mai indicată metodă. AȘA NU: Este interzisă amplasarea de AȘA NU: Este interzisă realizarea
structură metalică placată cu tabla Imagine din satul Zolt- Zona Făgetului. statuete nespecifice zonei și placarea gardurilor din elemente de beton
lucioasă ondulată sau policarbonat/ gardului cu imitații de piatră. prefabricate!
PVC. Nu se recomandă folosirea
culorilor stridente, a materialelor
lucioase, sidefate, a elementelor
prefabricate metalice și a materialelor DA NU! NU!
plastice.

Împrejmuirile
Pentru tipurile de împrejmuiri folosite,
se va ține cont de următoarele principii:

▪împrejmuirea faţă de spaţiul public
va fi semitransparentă în cazul clădirilor
construite în afara vetrei satului și
va avea înălțimea maximă de 1,80
m; soclul până la h = 60 cm poate fi 7
complet opac;

▪împrejmuirea faţă de vecinătăţi: cu AȘA NU: Înlocuirea porții din lemn cu
precădere semitransparentă; poate 3 5
una metalică placată cu policarbonat este
fi opacă din motive de păstrare a nerecomandată pentru că are o durata
intimităţii; se recomandă ca această AȘA DA: Realizarea unei porți noi, din lemn, după specificul local, în cazul în care cea AȘA NU: A se evita placarea gardurilor scurtă de viată și nu se încadrează în
opacizare să fie dublată sau să se veche nu mai poate fi restaurată. cu piatră sau plăci care imită piatra și specificul rural. Materialele naturale
realizeze cu garduri înierbate/arbuşti decorarea lor ornamente (statuete de sunt cele care dau caracterul pitoresc al
fructiferi; beton, roți „rustice”) nespecifice zonei. așezărilor rurale.

▪împrejmuirile din cadrul parcelei: vor
fi transparente şi preferabil înierbate;
Împrejmuirile şi porţile de intrare DA DA
se vor realiza din materiale locale,
naturale (piatră, lemn, nuiele,
pământ), păstrându-se specificul
local şi raportându-se la gabaritul
împrejmuirilor adiacente şi al celor
existente in zonă. Se va păstra aspectul
natural al materialelor folosite sau se
vor folosi tratamente tradiţionale pentru
paramenți (de ex.: tencuieli şi văruieli

62
ale soclurilor de piatră). Sunt permise
decoraţiile care se încadrează în
specificul local, însă nu trebuie să fie
excesive. 2 4
Înălţimea împrejmuirilor la stradă nu
va depăşi 2,00 m. Nu se vor realiza AȘA DA: Vegetație autohtonă, specifică zonei, aliniament stradal cu pomi fructiferi. AȘA DA: Banci de lemn tipice zonelor
garduri din elemente prefabricate Imagine din satul Tomnatic. rurale.
metalice, tabla simplă şi tablă cutată,
elemente din beton, policarbonat,
materiale plastice, care să împiedice
traversarea curenţilor de aer şi a NU! DA
insectelor. Nu se vor realiza garduri care
să reţină şi să radieze căldura, având
consecinţe directe şi imediate asupra
confortului resimţit în zona adiacentă
şi distrugând (pârjolind) vegetaţia aflată
în vecinătate. În alcătuiri constructive
compatibile, se pot folosi materiale
nespecifice locului, care s-au dovedit
necesare şi care prin culoare și textură
pot fi compatibile cu specificul local,
însă într-o proporţie redusă în cadrul
ansamblului constructiv. Nu se vor
folosi culori stridente, materiale
lucioase şi sidefate, neîncadrate 3 5
în specificul local. Pe gardurile din
plasă metalică sau pe alte elemente AȘA NU: Nu este recomandată plantarea de specii exotice sau nespecifice
metalice ale gardurilor se vor amplasa peisajului rural.
plante căţărătoare permanente. Nu se
va folosi sârma ghimpată. Elementele de mobilier exterior/
alte construcții: bancă, fântână,
Vegetaţia cruce, adăpătoare etc.
fi predominantă şi se va corela cu
La nivelul spaţiului public, se vor reglementările în vigoare specifice Mobilierul se va realiza cu
reface aliniamentele existente la funcţiei alese. Spaţiile libere vizibile preponderenţă din materiale naturale:
DA nivelul străzii (pomi fructiferi sau din circulaţiile publice se vor trata ca lemn, piatră. În alcătuirile constructive
alte aliniamente specifice fiecărei grădini decorative şi livezi, plantându- pot fi folosite şi alte materiale (de ex.:
localităţi/zone din interiorul localităţii). se cu specii specifice regiunii, care au prinderi metalice etc.), însă acestea
Se va conserva biodiversitatea caracter permanent în acea regiune. nu vor ocupa o pondere importantă și
(inclusiv păstrarea lângă construcţii Nu se vor planta specii exotice sau se vor încadra în specificul şi formele
a speciilor de păsări şi animale care specii cu rezistenţă ridicată, care pot locale. Nu se vor folosi materiale ca
asigură echilibrul ecosistemului: tinde să ia locul speciilor autohtone (de betonul, metalul (de ex., pe băncile
rândunele, cucuvele, lilieci, vrăbii ex. cenuşer, Paulownia, oţetar fals – din beton/metal nu se poate sta vara/
etc.), prin folosirea plantelor autohtone Ailanthus altissima). iarna), materiale strălucitoare (inox)
specifice zonei şi a practicilor agricole Vegetaţia se poate utiliza ca element sau alte materiale nespecifice (răşini,
1 tradiţionale. arhitectural sau de mascare a PVC, mase plastice, fibră de sticlă).
În cadrul amenajării, se va păstra construcţiilor existente cu gabarite Nu se vor realiza placări cu piatră
AȘA DA: Împrejmuirea din nuiele ierarhizarea parcelei după modelul care depăşesc scara locului (vegetaţie spartă sau cu elemente de lemn care
s-a folosit adesea pentru a delimita gospodăriei tipice: spaţiile de grădină care trebuie sa fie prezentă şi pe să dea un aspect „rustic”. Conceptul
gospodăriile între ele, sau pe partea decorativă, livadă, fâneaţă (după timpul iernii). Nu este recomandabilă de „rustic” este diferit de conceptul de
tangentă la o stradă secundară. caz). Suprafaţa spaţiilor verzi va fasonarea decorativă a arbuştilor. „tradiţional”.
Iluminarea exterioară
Pentru construcțiile de tip B, nu se va
folosi lumina artificială în exces (ţinând
cont de contextul cu preponderenţă
natural în care se încadrează, aceasta
poate dăuna bioritmului animalelor şi
al insectelor din zonă). Corpurile de
iluminat vor avea volume simple, fără
ornamentări excesive. Se recomandă
folosirea luminii calde, apropiate de 63
cea naturală (3 000 K). Iluminarea nu
se va realiza cu mai multe culori. Pe
cât posibil, se recomandă realizarea
controlului luminii cu variatoare, atât
pentru spaţiul public, cât şi pentru cel
privat.

Echiparea edilitară
Toate construcţiile trebuie să
beneficieze de utilităţile necesare pentru
desfăşurarea activităţilor previzionate,
cu respectarea normelor de sănătate 1
şi igienă, atât pentru utilizatori, cât şi
pentru vecinătăţi. Acţiunile întreprinse
în acest sens nu trebuie să deranjeze
mediul şi să priveze vecinătăţile prin
poluare de orice fel (poluare fonică,
scurgeri de canalizare şi ape uzate,
diverse alte infiltraţii şi materiale care
pot afecta pânza freatică, poluare
luminoasă etc).
Toate noile branşamente pentru
electricitate, gaze, internet şi telefonie
vor fi realizate îngropat. Nu se vor
amplasa antenele TV satelit, de internet
sau de telefonie mobilă în locuri vizibile
din circulaţiile publice și nu vor fi dispuse
vizibil cablurile CATV.
Se pot amenaja locuri speciale, cu
respectarea normelor sanitare, pentru
crearea de compost din materialele
organice rezultate din amplasament
(resturi alimentare organice, deșeuri de
textile organice, crengi, frunze, resturi
vegetale, resturi animale, carton etc.).
Se pot realiza soluţii de captare şi
refolosire a apelor pluviale.
Amplasarea panourilor fotovoltaice/ 2 3
solare se va face astfel încât să nu
impieteze asupra imaginii de ansamblu AȘA DA: Mobilierul urban specific zonei, AȘA NU: Se interzice montarea
a construcției și a peisajului înconjurător. precum clopotnița, va fi conservat sau contoarelor electrice pe fațada de la
Nu se recomandă amplasarea restaurat astfel încât să păstreze imaginea stradă, acest lucru riscând să deterioreze
panourilor înspre stradă, iar suprafața satului nealterată. decorațiile sau alte inscripții încă
de utilizare a unui acoperiș va fi de sub nedecapate și urâțind în același timp
25 %. fațada. Se recomandă montarea lor în
interiorul incintei, legislația prevăzând că
acestea trebuie montate în locuri ușor
accesibile și nu neapărat pe fațada de la
stradă, așa cum se întâmplă adesea.
6. SPAȚIUL PUBLIC
6.1. Specific local Drumuri şi alte căi de acces
public
Specificul spaţiului public rural – „la Majoritatea drumurilor publice sunt
ţară” – este fluiditatea şi polivalenţa neasfaltate, dar pietruite şi întreţinute
spaţiilor. Iarba întâlneşte pietrişul necorespunzător. De aceea, pe timp
într-un mod delicat, natural, apa se uscat, circulaţia auto ridică praful,
scurge prin mici şanţuri înierbate, pe timp ploios se face mult noroi, iar
uneori pavate. Spaţiul public rural circulaţia pe timp de iarnă este extrem

64
nu se ascunde sub o vegetaţie de dificilă. În ultimii ani, drumurile
bogată, ci caută un loc bine însorit. principale sunt modernizate exclusiv
Se poate observa câte un brad sau pentru circulaţia auto, cu tendinţe de
un molid cu valoare simbolică lângă amenajări urbane (trotuare înguste DA DA
o biserică sau un grup de pomi cu pavele de beton) în interiorul
fructiferi. Nu există nimic gratuit, fără localităţilor.
scop. Fântâna, banca, copacul au În mod tradiţional, drumurile săteşti
toate valoare funcţională. Materialele sunt delimitate de zone înierbate,
folosite sunt cele locale: lemn, piatră, taluzuri sau şanţuri deschise. Ele sunt
pietriş, iarbă. Nu se foloseşte metal, utilizate simultan de către oameni,
nu se pun flori decorative de plastic. biciclişti, animale, căruţe/ sănii şi
Astăzi, în majoritatea satelor autovehicule. Tendinţa actuală –
traversate de un drum județean sau prin amenajări şi asfaltare – este de
național, strada principală a devenit a creşte şi a favoriza tranzitul auto,
șosea și a rămas puțin spațiu alocat în detrimentul celorlalţi participanţi
oamenilor. Un fenomen recent apărut la trafic. Acest lucru dăunează
este apariția spațiului public amenajat siguranţei, confortului de locuire şi
în acest scop și dotat cu mobilier comunităţii. La nivelul spaţiului public,
corepunzător. se vor reface aliniamentele existente
la nivelul străzii (pomi fructiferi sau
6.2. Recomandări alte aliniamente specifice fiecărei
localităţi/zone din interiorul localităţii). 1 2
Spaţiul public rural trebuie să-şi Se va conserva biodiversitatea (inclusiv
păstreze autenticitatea, să conserve păstrarea lângă construcţii a speciilor de AȘA DA: Păstrarea specificului străzii - drum pietruit, delimitat de zone înierbate AȘA DA: Amenajarea cu piatră a
austeritatea, simplitatea şi fluiditatea. păsări şi animale care asigură echilibrul și gard de lemn. rigolei de scurgere a apelor pluviale
Acest specific nu trebuie distrus ecosistemului: rândunele, cucuvele, (exemplu din Belinț).
prin diverse amenajări urbane (ca lilieci, vrăbii etc.), prin folosirea plantelor
în orașe: pavele de beton, trotuare autohtone specifice zonei şi a practicilor
agricole tradiţionale.
cu borduri etc.). Pentru a-l conserva
În spiritul principiilor de conservare NU! DA
intact, se recomandă evitarea
amenajării cu decoraţii tip – căruţe a specificului local, se recomandă
cu flori, fântâni arteziene sau plantaţii păstrarea polivalenţei drumurilor
horticole de flori şi soiuri de arbuşti de şi limitarea vitezei auto, păstrarea
import. reţelei stradale existente şi a profilelor
Materialele folosite trebuie să fie transversale ale drumurilor. Nu se
exclusiv cele locale, iar elementele permite lărgirea drumurilor şi crearea
de mobilier (bănci etc.) trebuie de trotuare supraînălţate de tip urban,
confecţionate cu meşteri locali. cu rigole îngropate. Suprafeţele de
Mobilierul urban, cofretele publice şi circulaţie (drumuri şi alei publice
posturile de transformare şi reglare sau private) trebuie să fie cât mai
vor fi astfel proiectate încât să se permeabile, cu pavaj din piatră sau
integreze în peisaj şi arhitectura pietriş de calcar, evitându-se folosirea
locală. Nu se acceptă proiecte betonului, asfaltului şi a pavelelor din
tipizate, ci doar soluţii adaptate beton.
locului. Investiţiile şi evenimentele Asfaltarea drumurilor trebuie să se
publice – clădiri publice (şcoală, limiteze la drumurile principale şi să
includă o atentă rezolvare a pantelor 4
primărie, biserică etc.), pieţe pentru 3 4
produsele locale, târguri sezoniere, drumului, scurgerii apelor pluviale,
festivaluri şi sărbători – trebuie să fie a terasamentelor. Ignorarea acestor
exemple de bune practici pentru toată detalii sau rezolvarea lor superficială AȘA NU: Rigolele de scurgere a AȘA DA: Malul pârâului este lăsat natural (pietriș, iarbă, vegetație autohtonă),
comunitatea atât ca arhitectură, cât şi conduce la deteriorarea rapidă a apelor sau maulrile râurilor nu se vor drumul este pietruit, iar podețele sunt realizate din lemn. Materialele naturale
ca amenajare şi integrare în peisaj. asfaltului sau a stratului de uzura (în betona! oferă imaginea pitorească a peisajelor rurale.
special în zonele umbrite, unde apa şi
gheaţa stagnează) şi face extrem de Aleile pietonale se vor pava cu
dificilă folosirea drumului. materiale naturale – piatră cioplită NU! DA
de râu sau de calcar.
Drenajul căilor de circulaţie Tradiţional, pentru suprafeţele
trebuie realizat cu şanţuri deschise, drumului sunt folosite pietre de calcar
vegetalizate, care prezintă de diferite culori sau cărămidă, în
următoarele avantaje: încetinesc forme geometrice simple. Uliţele
scurgerea apei, reduc riscul de şi potecile nu vor fi asfaltate sau
inundaţii (reducerea vitezei apei pavate, se recomandă pietruirea sau
înseamnă debite mai mici în aval) înierbarea lor.
şi participă la preepurarea a apelor Pentru plantaţiile menite să
recuperate de pe drumuri (fenomenul stabilizeze drumurile se recomandă
de fito-epurare). Se recomandă specii locale.
rezolvarea corectă a colectării
şi scurgerilor de ape pluviale, a
taluzurilor, podeţelor, sprijinirilor de
Zonele de parcare vor fi realizate
din pietriş compactat (criblură spartă) 65
din materiale locale (calcar). Sunt
pe marginile drumului, parapeţilor etc. interzise pavelele de beton şi zonele 2 3
şi a infrastructurii drumului, înaintea asfaltate. Parcările vor fi integrate
lucrărilor de finisare rutieră. În cazul în vegetaţie şi nu vor fi marcate cu AȘA NU: Se vor evita pavajele cu placi/ pavele de beton, AȘA DA: Se recomandă pavarea aleilor cu piatră naturală,
drumurilor secundare, pavarea cu vopsele, ca în mediul urban. asfaltul, care sigilează solul și denaturează peisajul rural. fără liant cu ciment. Imagine din Iamu Mare.
piatră spartă împănată, pe pat de Pistele pentru biciclete între sate
geotextil, este mai rezistentă în sunt foarte necesare și sunt obligatoriu
timp şi mai eficientă. Elementele de făcut de către autoritățile locale NU! DA
de siguranţă a drumului (podeţe, pentru ușurarea transportului de scurt
ziduri de sprijin, balustrade etc.) vor parcurs atât pentru localnici, cât și
fi realizate din materiale locale: pentru turiști.
zidăria din piatră naturală, construcţii
din lemn sau plantaţii cu scop de Elemente de mobilier rural
stabilizare a terenului. exterior: bancă, fântână, cruce,
adăpătoare etc.
Indiferent de modul de realizare a Se întâlnesc, în funcţie de specificul
drumurilor, acestea se întreţin periodic şi destinaţia aşezării, o serie de
(se completează pietrişul, se repară elemente caracteristice realizate
asfaltul, se curăţă şanţurile etc.). Fără cu preponderenţă din lemn, nuiele/
o întreţinere corespunzătoare, orice lețuri şi zidărie din cărămidă și piatră.
drum se deteriorează şi face dificilă De aceea, se recomandă ca pentru
deplasarea. Întreţinerea drumurilor obiectele noi de mobilier din spațiul
asfaltate e mai costisitoare, iar pe public rural să se păstreze specificului 4 5
timp de iarnă aderenţa lor e mai mică localității în care se află.
decât a celor pietruite. AȘA NU: Pod metalic. Se recomandă materiale naturale: AȘA DA: Exemplu de pod nou de lemn.
lemn, piatră şi alte materiale (de ex. prinderi metalice), însă
acestea nu vor avea o pondere importantă.

DA NU! DA

1 6 7

AȘA DA: Se recomandă amenajarea de piste pentru biciclete între localități - AȘA NU: Nu se vor amenaja taluzurile și malurile pârâurilor cu AȘA DA: Malul pârâului a fost păstrat natural.
există o vădită necesitate (in imagine este un exemplu din Germania). beton turnat sau elemente prefabricate și nici cu pavele de beton.
Mobilierul se va realiza cu
preponderenţă din materiale naturale:
lemn, piatră. În alcătuirile constructive NU! DA
pot fi folosite şi alte materiale (de ex.,
prinderi metalice etc.), însă acestea
nu vor avea o pondere importantă,
încadrându-se în specificul şi formele
locale. Nu se vor folosi materiale ca
betonul, metalul (de ex., pe băncile
din beton/metal nu se poate sta vara
sau iarna), materiale strălucitoare
(inox) sau alte materiale nespecifice
(răşini, PVC, mase plastice, fibră de
sticlă). Nu se vor realiza placări cu
66 piatră spartă, plăci ceramice sau
cu elemente de lemn care să dea
un aspect „rustic”. Conceptul de AȘA NU: Se vor evita amenajările de spații verzi împrejmuite
1 2
AȘA DA: Loc de joacă pentru copii din materiale naturale
„rustic” este diferit de conceptul de cu garduri metalice, cu alei pavate cu pavele de beton, cu arbuști care se încadrează foarte bine în peisajul rural (Elveţia).
„tradiţional” (vezi Glosar). nespecifici zonei și fântâni arteziene.
Se va evita vopsirea mobilierului
în culori stridente sau folosirea unor
culori nespecifice de baiț pentru
mobilierul din lemn.
NU! DA
Iluminarea exterioară
Nu se va folosi lumina artificială
în exces (ţinând cont de contextul
cu preponderenţă natural în care se
încadrează, aceasta poate dăuna
bioritmului animalelor şi al insectelor
din zonă). Corpurile de iluminat vor
avea volume simple, fără ornamentări
excesive. Se recomandă folosirea
luminii calde, apropiate de cea naturală
(3 000 K). Iluminarea nu se va realiza
în mai multe culori. Pe cât posibil, se 3 4
recomandă realizarea controlului luminii
cu variatoare, atât pentru spaţiul public, AȘA NU: Exemplu negativ de stație de autobuz AȘA DA: Staţie de autobuz din materiale locale- Comuna
cât şi pentru cel privat. confecționată din materiale nespecifice unei zone rurale. Zetea, jud. Harghita, proiectant: Larix Studio

Reclamele, firmele, inscripţiile,


însemnele
Se vor amplasa în așa fel încât să
nu constituie elemente care obturează NU! DA
sau concurează cu elementele de
faţadă (profilaturi, ferestre, streşini
etc). Se va evita poluarea luminoasă.
Dimensiunile panourilor vor fi specifice
funcţiunilor pe care le anunţă şi nu
se vor amplasa mai sus de nivelul
parterului. Se recomandă realizarea
unor piese/construcţii mobile pe
care să fie amplasate reclamele
luminoase, amplasate în aşa fel
încât să nu obtureze construcţiile
principale. Pe cât posibil, nu se vor
amplasa pe clădiri.
Amplasarea panourilor obligatorii
de edificare a investițiilor se va alege
astfel încât să nu obtureze imaginea
de ansamblu a investiției.
5 6
AȘA NU: Sunt contraindicate amenajările de tip „rustic” acestea având o estetică cel AȘA DA: Exemplu de troițe tradiționale
puțin discutabilă și tratarea spațiului public cu pavele din beton. din lemn. Imagine Zona Făget.
Exemple de bună practică - Intervenții în
spațiul public din zonele rurale

67

2 4 5
AȘA DA: Amenajarea pieței agroalimentare din comuna Mădăraș- o construcție AȘA DA: „Drumul sării”- Arhitectură peisajeră în Sovata cu intervenții reversibile și minimale asupra
care respectă forma și proporțiile specifice mediului rural. S-au folosit aproape în cadrului natural. S-a folosit cu preponderență lemnul- material natural, pentru o încadrare cât mai bună
totalitate materiale locale: scânduri, șipci, grinzi produse în sat, piatră de râu sau în context.
extrasă din cariera satului, iar manopera a fost de asemenea locală. Proiectant: Uj Irany- Budapesta (concept), VALLUM- Miercurea-Ciuc (faza PT+DDE).
Proiectant: LARIX Studio

AȘA DA:
Amenajarea unui
adăpost pentru joa-
găr în satul Letea,
jud. Harghita, cu
materiale locale și
o atenție deosebită
la încadrarea con-
strucției în mediul
rural.

Proiectant:
LARIX Studio

6 7
7. PERFORMANȚA ENERGETICĂ
Casele în care locuim și clădirile în de sinteză, poluante încă din faza 7.1.1. Sistemele de - pompe de căldură acolo unde
care ne desfășurăm activitățile zilnice, de fabricare și pe toată durata de este posibil și investiția se justifică (în
reprezintă fondul construit care, are exploatare, dar considerate moderne
încălzire (cerințele de variantele aer-apă, sol-apă, apă-apă,
un impact major asupra mediului (ex. PVC, BCA, polistirenul expandat securitate la foc) în funcție de caracteristicile terenului).
înconjurător, fiind, pe lângă ocuparea sau extrudat, produsele aglomerate
unui teren ce ar fi putut fi verde, și un cu rășini sintetice, s.a.).1 Sistemele de încălzire folosite vor fi
important factor de poluare. eficiente termic, conform standardelor Se recomandă încadrarea
de mediu și eficiența energetică a sistemelor de energie alternativă
clădirilor. în specificul local sau camuflarea
Utilizarea materialelor de construcție
7.1. Recomandări
68
ecologice, din resurse naturale sau Se recomandă folosirea unor lor cu ajutorul unor elemente
produse naturale reciclate, constituie sisteme de încălzire alternative folosirii tradiționale specifice și prin modul
de fapt, un primul pas către bunăstare Recomandările privesc materialele gazului metan sau a combustibililor lor de funcționare, nu trebuie să
și un nivel superior de viață. de construcție, conformația acestora, solizi (fosili), pentru asigurarea unui afecteze vecinătățile. Amplasarea
soluțiile tehnice și compatibilitatea minim grad de independență. lor va respecta recomandările de la
În mod paradoxal, deși multe din dintre materialele de alcătuire. capitolul 5.7 - Amenajările exterioare,
produsele naturale, au fost tradițional Acolo unde este posibil, se Dintre sistemele de energie subcapitolul - recomandări/
utilizate în construcții durabile și recomandă apelarea la materiale alternativă, se pot folosi: Echiparea edilitară (pentru fiecare
sănătoase, de sute de ani, acestea au locale naturale, tehnici tradiționale și - panouri solare și panouri tip de construcție). Dimensionarea,
fost total ignorate tehnic și legislativ- la meșteri populari. fotovoltaice (se încurajează utilizarea punerea în operă și funcționarea
normativ, fiind considerate demodate acestora, amplasate pe acoperiș lor trebuie să respecte normativele
sau „rușinos a fi utilizate” (ex. chirpicii Recomandările sunt comune tuturor în măsura în care acestea nu și prevederile tehnice în vigoare la
din argilă, văiuga, paiele, lâna de oaie, categoriilor de construcții (tipurile A,B denaturează imaginea ansamblului data întocmirii proiectului/execuției
uneori chiar lemnul, varul natural, și C menționate anterior). și se încadrează discret în peisajul lucrărilor de construire.
etc.), în detrimentul produselor rural);
1. Dr. ing. Constantin Miron, Materiale
neconvenționale locale pentru energie sustenabilă
- INCD URBAN INCERC Iași - pg.10,11

DA
NU! NU!

5 7
2
DA DA

NU!

1 3 4 6 8

AȘA NU: Placarea cu polistiren a pereților exteriori ai unei construcții este deosebit de nocivă nu numai pentru că distruge/
ascunde decorațiile, ci mai ales pentru că prin translatarea punctului de rouă se creează condens în interiorul zidurilor, acest AȘA DA: Folosirea unui sistem de încălzire în pereții exteriori în planul tencuielii este
lucru atrăgând cristalizarea sărurilor, care cu greu mai pot fi îndepărtate ulterior. Impermeabilizarea zidurilor exterioare prin o metodă deosebit de eficientă și elegantă de încălzire. Încălzind zidurile groase, cu
placarea cu polistiren și montarea ferestrelor din plastic dublu stratificate, combinată cu folosirea unei zugrăveli impermeabile inerție termică mare, întreaga construcție se comportă ca o teracotă. Sistemul are însă
la interior, atrage după sine apariția mucegaiului. Zidurile din cărămidă ale construcțiilor vechi au o grosime considerabilă, și dezavantajul că nu permite lipirea mobilierului de peretele în cauză și necesită atenție
nefiind necesară izolarea. Se recomandă mai degrabă izolarea cu materiale naturale a tavanelor și a pardoselilor. În imagine, sporită atunci când se bate un cui în perete. De aceea acest sistem de încălzire se poate
o simulare de calcul a eficienței termice a unei clădiri tradiționale la care nu s-au înlocuit ferestrele tradiționale, dar s-a izolat monta până la o înălțime la care nu ar prezenta riscul de a fi perforat accidental cu ocazia
tavanul și pardoseala. Graficul arată o îmbunătățire considerabilă a eficienței termice a clădirii. fixării unor tablouri sau a mobilierului de perete.
▪ cazane cu combustibil solid eliberează căldură în acest proces. fiind un produs recomandat pentru
regenerabil (biomasă și/sau 7.1.2. Eficiența Într-o zi călduroasă se întâmplă izolarea acoperișurilor, a pereților
combustibil reciclat). Materiale procesul invers: lâna eliberează și a pardoselilor. Se realizează din
combustibile, disponibile local: termică (sisteme și umiditatea în aer și în același timp fibre la care se adaugă 10-12% fibre
materiale lemnoase (deșeuri de lemn, materiale de izolare) absoarbe energie, astfel răcind Biko, pentru o stabilitate dimensională
rumeguș, căzătură de lemn masiv în încăperea pe care o izolează. Din optimă. În ultima perioadă, a apărut
păduri, resturi de lemn) și materiale Termoizolațiile utilizate în prezent acest motiv se spune că lâna „respiră” izolația din cânepă 100% naturală. În
nelemnoase (cerealiere sau de origine au la baza materiale minerale și acționează ca un condiționator acest caz fibrele Biko sunt înlocuite cu
organică). Pentru zonele în care nu (anorganice) - vata de sticlă, vata natural de aer. Fibrele sintetice sau fibre naturale din porumb.
sunt disponibile gazele naturale, este bazaltică, sau materiale organice - minerale nu au această proprietate și
necesară utilizarea centralelor care polistirenul și poliuretanul. nu reacționează la schimbările rapide Calitățile izolației din fibre de
utilizează combustibili solizi. Materiale Materia primă pentru aceste în temperatură sau umiditate; cânepă:
combustibile sustenabile: materiale provine din surse - conductivitatea termică a izolației -montare rapidă și simplă, fără

69
neregenerabile, presupunând un din lână este cuprinsă între 0,0356 W/ zgârieturi și iritații ale pielii;
- peleții din lemn sunt deșeuri consum mare de energie și emisii mK și 0,040 W/mK; - poate absorbi până la 20% din
lemnoase, deshidratate și comprimate de CO2 atât pentru fabricare cât și - este un depoluant natural. greutatea sa în umiditate, fără nici o
până la dublul densității energetice a pentru prelucrare.1 Locuințele moderne sunt din ce in deteriorare a performanței termice,
lemnului verde, neuscat. ce mai populate cu produse care spre deosebire de izolațiile din fibre
Caracteristici: putere calorică mare, Izolația are rolul de a reduce emană substanțe toxice pentru sintetice;
densitate mare, costuri relativ reduse consumul de energie pentru încălzire. sănătatea umană. Lâna absoarbe - are capacitatea de a regla
de transport; sunt o sursă alternativă 1 Din punct de vedere al eficienței, în mod natural diverși poluanți ai umiditatea din încăpere. Pentru a nu
de energie capabilă să înlocuiască termoizolațiile naturale sunt la fel aerului: formaldehida (un cancerigen influența negativ această trăsătură,
combustibilii convenționali (gazul Peleți din lemn de performante ca izolațiile din fibre cunoscut), dioxid de azot și dioxid de trebuiesc folosite folii și bariere de
natural, GPL, petrol, cărbune, lemn, sintetice. sulf. Formaldehida este foarte des vapori care permit transferul umidității;
ulei, electricitate etc.); sunt neutrii utilizată în produsele rășinoase din - are o conductivitate termică
din punctul de vedere al emisiilor de Tipuri de izolații naturale: lemn cum ar fi plăci de aglomerații scăzută, cu o valoare de 0,040 W/mK;
carbon. La ardere, aceștia emit aceiași de lemn (MDF), parchet, mobilă. -datorită faptului că fibrele de
cantitate de dioxid de carbon care a. Izolația naturală din fibre de Formaldehida este eliberată încet cânepă nu conțin albumină , nu este
a fost absorbită de pădure în timpul lână de oaie se utilizează ca izolator din aceste produse pe măsură ce nevoie de un tratament împotriva
creșterii; peleții din lemn ard aproape termic și fonic atât pentru construcțiile rășinile conținute hidrolizează (se moliilor și gândacilor.
fără emisie de fum; Au un conținut din lemn cât și pentru casele din dizolvă în contact cu vaporii de apă).
scăzut de metal, iar sulfurile sunt cărămidă sau piatră. Aceste emisii nocive cresc o dată cu c. Izolația din fibre de lemn se
aproape inexistente; Cenușa, bogată temperatura și umiditatea. Fibrele de prezintă sub formă de vrac, plăci
în minerale, poate fi folosită cu succes Calitățile izolației din fibre de lâna: lână absorb și se contopesc, ireversibil, flexibile sau plăci rigide termo-
drept îngrășământ natural; Peleții - este un material termo-fonoizolant cu formaldehida și alte substanțe fonoizolante. Aceste produse oferă o
costă mai puțin decât combustibilii ecologic și sănătos, obținut din materii nocive. O casă complet izolată cu soluție modernă, eficientă și ecologică
fosili și sunt considerați înlocuitori ai prime naturale, regenerabile. După lână de oaie poate absorbi aproape și sunt utilizate în special la case pe
gazelor naturale (mai ieftini cu 20- 2 terminarea ciclului de viață, izolația 100% din formaldehida eliberată structură de lemn, la casele eficiente
25% fata de gazul natural, nu prezintă din lână se poate refolosi, sau este în aerul interior. Dioxidul de sulf și energetic dar și la casele tradiționale,
pericol de explozie, se utilizează Brichete din resturi vegetale biodegradabilă; dioxidul de azot sunt deșeuri gazoase construite din cărămida.
cu același confort); Comparativ cu - e accesibilă local (se produce în produse din combustia combustibililor
lemnul de foc, peleții sunt mai eficienți România); fosili sau ai cărbunelui. Ele sunt cel Calitățile izolației din fibre de lemn:
din punct de vedere al randamentului - se realizează din fibre de lână mai des întâlnite în încălzitoarele - fiind un produs natural care nu
de ardere, puterii calorice, confortului naturală, spălată, tratată cu sare de cu gaz, focuri deschise sau fumul influențează biologia construcțiilor, se
și siguranței în utilizare. bor pentru insecte și ignifugată. Poate de eșapament (care pătrunde în recomanda folosirea lui la reabilitarea
fi prelucrată în saltele, plăci semirigide casă datorită proximității șoselelor termică a construcțiilor existente, atât
- brichete din resturi vegetale din sau puf, fără mijloace speciale de circulate). Izolatorii din lână de oaie pentru cele cu pereți din cărămidă, cât
agricultura - se obțin prin comprimare protecție; absorb definitiv aceste gaze nocive la și pentru cele cu structura din lemn
mecanică sau hidraulică a biomasei - este rezistentă împotriva fel ca și în cazul formaldehidei, astfel sau pereți din lemn masiv;
(resturi vegetale din agricultură, mucegaiului (conform EN ISO 846 realizând o filtrare a aerului interior. -pentru fabricarea panourilor
paielor de grâu, orz, orez, rapiță, are nota cea mai buna - 0) și nu Izolatorii din lână de oaie sunt singurii izolatoare din fibre de lemn se
muștar, vrejuri de soia, fasole, coceni putrezește; izolatori care au calitatea de filtrare a utilizează ca materie primă, deșeurile
de porumb, resturi forestiere) pentru - are capacitatea de a absorbi și aerului interior, contribuind astfel nu de așchii din lemn provenite din fabrici
reducerea dimensiunilor și obținerea de a elibera umiditatea din aerul doar la un confort termic sporit dar și de cherestea sau alți producători
unui produs compact și cu o putere 3 înconjurător. Lâna este un material la menținerea pe termen lung a unui de produse din lemn sau lemnul
calorică mare. Dintr-o tona de paie se higroscopic, ceea ce înseamnă că mediu sănătos. (sursa - www.izomiorita.ro) nevalorificat silvic;
obține o tona de brichete. Saltele termoizolante din lână de oaie poate absorbi până la 30%-40% - este rezistentă la șocuri mecanice,
Puterea calorică a brichetelor din din propria greutate în umiditate, b. Izolația din fibre de cânepă- este absoarbe zgomotele și izolează
resturi vegetale este mai mare decât a păstrându-și proprietățile. Fibrele de un material natural care nu conține excelent atât pe timp de iarnă cât și
lemnului de fag și aduce o economie lână încearcă, în mod natural, să se substanțe de adaos dăunătoare vara;
de 60% față de încălzirea cu gaze și mențină în echilibru cu umiditatea sănătății. Procesul de producere - este ușor de montat, disponibilă
de 40% față de încălzirea cu lemne.1 schimbătoare a atmosferei. Când presupune un consum redus de și cu profile de nut și feder pentru
1, Dr. ing. Constantin Miron, Materiale temperatura exterioară scade și energie, iar rezultatul este un material o montare mai sigură și pentru
neconvenționale locale pentru energie sustenabilă umiditatea aerului crește, atunci lâna cu calități tehnice excepționale. Se eliminarea punților termice. Se
- INCD URBAN INCERC Iași - pg.106,116 preia din umiditatea suplimentară și livrează sub formă de saltele sau role, livrează în grosimi diferite;
DA DA

70

1 2 3

AȘA DA: Termoizolația din lână - montare rapidă şi simplă. Nu este necesar un AȘA DA: Teracotele sunt elemente AȘA DA: Șemineele sunt corpuri de încălzire care, în afară de funcția de destindere pe
costum de protecție deoarece produsul nu irită pielea și nu conține substanțe importante în amenajarea unei case care o au, pot fi introduse cu succes în circuitul sistemului de încălzire al clădirii. Există
periculoase mediului sau sănătății. tradiționale. În afară de funcția estetică, şeminee din oţel cu funcţionare pe peleți și ventilaţie forţată, termoșeminee,
sunt foarte practice, în condițiile în care potrivite pentru locuințe moderne, eficiente energetic cu sistem de recuperare.
combustibilul solid se găsește încă la un În afară de încălzirea apei, termoșemineul generează o căldură plăcută în
preț redus față de ceilalți combustibili. interior și creează, de asemenea, o atmosferă confortabilă.

-plăcile fibrolemnoase sunt e. Baloții de paie - Paiele sunt pentru 1 mp de perete din baloţi de
deschise la difuzia vaporilor de apă și folosite sub forma unor baloţi paie tencuit cu argilă şi var este de
regularizează umiditatea, oferind un compactați care sunt inseraţi în trei ori mai ieftin decât 1 mp de perete
climat de locuit sănătos; perete prin presare ușoară. Un balot din BCA, polistiren şi tencuială din
-corespund tuturor normelor de paie are la bază acelaşi material comerţ. În plus, aceste case sunt
referitoare la rezistența la foc și chiar ca şi lemnul: celuloza. Pentru că sigure, rezistente la foc şi cutremur,
daca ard, plăcile nu emit vapori toxici; paiele sunt goale în interior, gradul se realizează rapid şi oferă un mediu
- izolațiile din fibre de lemn, sunt de termoizolare este mai bun decât în de viaţă plăcut şi sănătos.
materiale de construcții din surse cazul lemnului. În plus, comprimarea DA DA
naturale, regenerabile și care nu au balotului îl face rezistent la compresie, Concluzie/ recomandări
un impact negativ asupra mediului ceea ce înseamnă că este potrivit Se vor folosi materiale naturale
înconjurător. pentru construcţia unor ziduri solide. regenerabile, în alcătuiri constructive
Tencuiala din pământ şi var permite care să respecte normativele şi
c. Izolația din vată bazaltică pereţilor să “respire”, reglează prevederile în vigoare referitoare la
este un material ecologic care se umiditatea şi conferă un mediu de izolarea termică, protecţia la foc etc.
comercializează sub forma de plăci viaţă plăcut şi sănătos. Pentru termoizolare, se vor folosi
rigide sau saltele. Aceste construcţii sunt foarte sisteme de termoizolare ecologice,
eficiente energetic datorită calităţilor pe cât posibil cu materiale provenite
Calitățile plăcilor termoizolatoare termoizolante ale baloţilor de paie: din mediul local (lână, cânepă, paie,
din vată bazaltică: un perete din baloţi de paie tencuit cu rumeguș). O bună variantă este
- nu ard, nu emană gaze toxice și argilă şi var, cu o grosime totală de 50 folosirea tencuielii termoizolante
împiedică răspândirea focului; cm, asigură aceeaşi termoizolare ca pe bază de argila amestecată cu
- sunt permeabile la vapori și un perete din 20 cm BCA cu 20 cm paie. Acest tip de tencuială ușoară
permit trecerea vaporilor de apă polistiren. Producerea unor materiale se folosește de sute de ani. Argila
din interior spre exterior prevenind ca BCA-ul, polistirenul, tencuiala pe protejează materialul organic paiele,
astfel condensul. Pereții vor fi uscați, bază de ipsos şi vopseaua pentru iar acestea au rol de izolator termic. 4 5
locuința aerisită, eliminând riscul de finisaje, necesită însă un consum de Calitatea amestecurilor de argilă
apariție a mucegaiului și igrasiei. energie mult mai ridicat decât paiele, amestecată cu paie sau pleavă AȘA DA: Termoizolația din lână sau fibre de celuloză este deosebit de recomandată.
lemnul, pământul şi varul, generând folosite la izolarea termică a tavanelor, Folosind lâna, se sprijină o industrie a prelucrării produselor locale, deoarece lâna, în
d. Tencuieli termoizolante în acelaşi timp şi un nivel ridicat de podurilor și pardoselilor era generarea prezent, în general se aruncă. Această măsură este încă la început în țara noastră, dar
tradiționale pe bază de argilă emisii CO2. De asemenea, costurile unor condiții de viață sănătoase, se folosește cu succes și pe scară largă în majoritatea țărilor europene.
amestecată cu paie sau pleavă
și anume, masivitatea termică, Alcătuirea pardoselii din pod
capacitatea de regulator de umiditate 1. Grinda de planșeu
și lipsa oricărei emisii poluante, chiar 2. Scândurile de planșeu DA
3. Elemente de egalizare a reazemului
dacă din punct de vedere termic nu 4. Strat protector contra prafului, deschis spre
erau foarte eficiente. difuzie
Există pe piață deja suficienți 5. Umplutură din argilă și paie, compactată sau
producători de tencuieli termoizolante necompactată
și materiale naturale termoizolante 6. Acoperire cu cărămizi (rar)
agrementate tehnic, care îndeplinesc
toate cerințele impuse de actele
normative în vigoare.2 Nu se va folosi
termoizolarea cu polistiren (vezi
capitolul 5.2. Pereții).

Prin programele “Casa Verde”


și “Casa Verde Plus” lansate de
Tavan cu grinzi de lemn. Construcție cu
pardoseală flotantă:
1. grinzi de tavan
71
2. lați de susținere pentru pardoseala oarbă 30 x
Ministerul Mediului, se încurajează 50 mm
folosirea sistemelor de încălzire 3. pardoseală oarbă 25 mm
din surse alternative și materiale 4. geotextil, permeabil la difuzia vaporilor Modul de construire a pardoselilor din cărămizi
regenerabile, acordându-se finanțări 5. umplutură din lut cu paie 80 – 100 mm peste pământul natural al încăperilor fără
caselor sau altor obiective care 6. rigle pentru pardoseală 35 x 60 mm pivniță
folosesc panouri solare sau pompe 7. izolație rigidă sau granulată 40 mm 1. Pământ natural
de căldură, sisteme de acoperișuri 8. dușumea 25 – 30 mm rostuită și nutuită 6 x 12 2. Pietriș grosier (8 – 32mm)
mm
verzi, sisteme de iluminat ecologice 9. pene 6 x 20 mm
3. Folie protectoare (geotextil)
sau aleg să își izoleze termic pereții 10. suport din scânduri
4. Izolație din umplutură
5. Placă din argilă compactată
cu materiale ecologice precum lâna, 11. 18 mm tencuială de tavan aplicată pe 6. Plăci de cărămidă pe pat de mortar
cânepa sau celuloza. un strat de armătură

DA DA
2 De exemplu, Agrementul Tehnic
001SC-02/612-2016 pentru realizarea pereților
neportanți tip Hempcrete și a termoizolațiilor
din puzderie de cânepă cu liant pe bază de var
hidraulic și apă; Agrementul Tehnic 001SC-
03/319-2015 pentru panouri termoizolante din
lână de oaie; Agrementul Tehnic 001SC-03/314-
2014 pentru saltele termoizolante din lână de oaie;
Agrementul Tehnic001SC-03/320-2015 pentru
termoizolație din lână de oaie.

3 5

NU! DA DA

1 4 6

AȘA NU: Reabilitarea unui cămin cultural prin izolarea cu polistiren. Folosirea AȘA DA: Izolarea podurilor și a pardoselilor cu materiale ecologice este recomandată. În imagine, detalii de compunere.
polistirenului atrage după sine probleme legate de condens, igrasie, apariția mucegaiului.
ANEXA 1 ANEXA 2
Studiu de amplasare și încadrare în Glosar de termeni
imaginea așezării (imagine generală
din punct de belvedere, silueta
așezării, desfășurate stradale)
Conservarea: presupune readucerea clădirii (structurii) într- cunoştinţele pe cale orală, din strămoşi,
menţinerea unei clădiri (structuri) un stadiu documentabil din perioadă care provin din zona etnografică în
în starea existentă cu stoparea anterioară semnificativă şi care care edifică, construiesc în clacă
degradărilor. Este o intervenţie care se deosebeşte de restaurare prin sau primesc onorariu pentru munca
72 În vederea obținerii avizului
Comisiei pe „încadrarea în specificul
▪▪ Un profil stradal transversal, în
care să apară construcțiile la stradă
nu aduce îmbunătăţiri de confort
clădirii, care nu transformă o clădire
istorică sau o casă ţărănească veche
introducerea materialului nou în
ţesutul clădirii. Este o intervenţie
aplicabilă clădirilor în stare de
lor. Materializarea cunoştinţelor lor
conduc la o arhitectură specifică
zonei din care fac parte. Arhitectura
local”, solicitanții vor depune on- de pe parcele, secțiunea drumului într-o clădire locuibilă. Intervenţia se colaps sau precolaps, unde structura tradiţională cuprinde şi clădiri cu
line, la adresa_________________ și amenajările acestuia, secțiune pretează la imobile care vor deveni portantă nu-şi mai îndeplineşte caracter public (ex: biserici).
sau la secretariatul filialei caracteristică prin construcția piese de muzeu sau de interes rolul. Presupune înlocuiri masive de
OAR__________________, investiției. Identificați limitele turistic, sau sunt ruine păstrate pentru material, dar folosirea materialului Arhitectura populară: este
adresa:_______________, un dosar parcelei investiției, cotați amplasarea aspectul lor deosebit. original la maxim, care va fi reaşezat în arhitectura tradiţională, aşa cum s-a
privind evaluarea impactului pe care construcției față de aliniament structura reconstruită prin anastiloză definit mai sus, dar aplicată doar în
l-ar avea gabaritul investițiilor cu și construcțiile învecinate, cotați Restaurarea: presupune (se va pune exact în locul de unde mediul rural.
construcții de tip hală (aici ar trebui sectiunea la o scară adecvată, astfel readucerea clădirii (structurii) într-un a fost demontat). Restaurarea şi
detaliate tipurile) în silueta și imaginea încât investiția să poată fi comparată stadiu documentabil dintr-o perioadă reconstrucţia presupun de fapt o Arhitectura rurală: desemnează
generală a zonei rurale. Dosarul va cu restul construcțiilor descrise. anterioară originală/principală prin dezasamblare parţială sau integrală arhitectura în mediul rural – atât cea
conține planșe la o scară adecvată ▪▪ Două cadre în perspectivă de eliminarea extinderilor (adăugirilor) urmată de reconstruire. populară cât şi tendinţele de-a lungul
prezentării și următoarele documente: la nivelul ochiului în susul și în josul secundare sau prin reasamblarea timpului. Nu are valorile arhitecturii
străzii cu clădirea studiată. Evidențiați componentelor (subansamblurilor) Zona de protecţie: este un teritoriu tradiţionale sau ale arhitecturii
▪▪ Documentație fotografică modul în care ați integrat clădirea în existente fără a introduce elemente de interes special natural (cu specii populare.
generală privind zona în care se va fondul construit vecin și în peisaj. noi. Este o intervenţie care “curăţă” rare de plante sau animale, formaţiuni
desfășura investiția, în care să apară, clădirea de toate extinderile geologice rare sau forme de relief Arhitectura vernaculară: termenul
din puncte de belvedere cunoscute la inadecvate, realizate într-o manieră deosebite) sau construit (arhitectural “vernacular” vine din limba latină
nivel local, modul de așezare în relief diferită de cea tradiţională sau cu sau istoric) care cuprinde o suprafaţă “vernaculus” care desemnează
a localității, principalele repere și caracter de provizorat, şi care pune de teren cu o anumită densitate de incinta destinată sclavilor, în spatele
limitele localității (în cazul localităților în valoare clădirea într-o formă ce elemente sau construcţii de interes, grădinii stăpânului. Iar “vernaculum”
neîncadrate sau fără repere înalte, poate fi reconstituită pe baza unor fie că acestea se află subteran însemnă tot ceea ce era făcut în
folosiți vederi panoramice din afara fotografii de arhivă, studii şi cercetări (rezervaţii sau situri arheologice) casă, în opoziţie cu ceea ce era
localității). Identificați locul investiției realizate pe structura şi arhitectura sau vizibile la suprafaţa solului procurat la schimb. Este termenul
pe aceste documente. casei. Nu presupune înlocuiri masive (centrul istoric sau zona istorică a folosit pentru a desemna construcţiile
▪▪ Două siluete caracteristice de material, amenajări de confort unor localităţi, ansamblu urban etc.). populare, realizate de persoane a
ale localității prezentate la o scară substanţiale sau extinderi moderne. Delimitarea zonei protejate se face căror activitate principală nu este
adecvată prezentării. Identificați locul de către Consiliul Local şi urmăreşte neaparat în domeniul construcţiilor.
investiției pe aceste siluete. Reabilitarea: însumeaza păstrarea zonei protejate cât mai Se bazează pe o cunoaştere empirică
▪▪ Ortofotoplan sau vedere de sus toate intervenţiile care urmăresc mult şi cât mai bine posibil, controlul a materialelor, câştigată în timp,
a localității de tip Google Earth, cu valorificarea şi remedierea intervenţiilor de orice fel – defrişări, prin încercări (şi eşecuri) repetate –
marcarea punctelor de unde s-a făcut clădirii (structurii) prin păstrarea distrugeri, reparaţii, modificări, cunoştinţe care sunt transmise din
documentarea fotografică și siluetele seminificaţiei culturale a acesteia. demolări, construcţii noi, săpături generaţie în generaţie, pe cale orală.
descrise mai sus. Identificați locul Este intervenţia cea mai răspândită, care să afecteze subsolul, etc. – şi
investiției pe acestă planșă. deoarece prin aplicarea acesteia punerea în valoare a zonei protejate
▪▪ Documentație fotografică la clădirea devine utilizabilă în condiţii pentru înbunătăţirea calităţii mediului Termeni generali
nivelul ochiului sau din repere în de confort contemporane. Intervenţia şi a vieţii locuitorilor, pentru turism
imediata vecinătate a investiției. îşi propune să conserve tot ce este nedistructiv. Alterarea: este intervenţia care
Identificați locul investiției pe aceste valoros pentru clădirea respectivă, să modifică funcţiunea sau aspectul unei
documente. aplice reparaţiile necesare la structura Autenticitatea: presupune a fi în aşezări/clădiri.
▪▪ O desfășurată stradală, în care istorică şi să introducă în structura starea de construire iniţială a clădirii, Contextul: este orice relaţie
să apară de o parte și de alta a clădirii amenajările necesare care o prin păstrarea materialului original relevantă din punct de vedere
parcelei investiției frontul la stradă fac utilizabilă pentru o funcţiune nouă care a îmbătrânit şi s-a patinat odată arhitectural între o aşezare/construcție
a cel puțin trei parcele. Identificați sau cea originală, dar îmbunătăţită cu trecerea timpului. şi alte aşezări/construcții.
limitele parcelei investiției, cu fațada (ex. zone primire, termoizolaţii, Desemnarea/clasarea: presupune
detaliată spre stradă a investiției, băi, bucătării, acces persoane cu Arhitectura tradiţională: identificarea valorilor patrimoniale ale
cotați amplasarea construcției față dizabilităţi etc). desemnează construcţiile ridicate unei aşezări/construcții conferându-i
de limitele laterale și construcțiile de meşteri, de oameni specializaţi statut formal prin legi sau reglementări
învecinate. Reconstrucţia: presupune în construcţii care şi-au preluat menite să menţină acele valori.
Structura (așezării): este substanţa întreagă sau intactă a elementelor Valoarea estetică: este calitatea teraselor şi copertinelor necirculabile, amenajări, care asigură în teritoriul
materială ce alcătuieşte o aşezare: de patrimoniu natural și/sau ce derivă din modul în care oamenii precum şi a podurilor neamenajabile, localităţilor funcţionarea permanentă
geologia, depunerile arheologice, cultural și a atributelor acestora. percep stimulii senzoriali şi intelectuali aleile de acces pietonal/carosabil din a indiferent de poziţia acestora faţă
reţelele construite, clădirile şi flora. Vine în completarea criteriului de ai unui loc/aşezare. incintă, scările exterioare, trotuarele de sursele de apă, energie, trasee
Structura portantă: este autenticitate. Valoarea comună: este calitatea de protecţie (Legea 350/2001). majore de transport rutier, feroviar,
ansamblul elementelor de construcție Intervenţia: este o acţiune care are ce derivă din semnificaţia pe care un Procent de ocupare a terenului aerian sau naval, cu respectarea
solidarizate între ele, care țin în efect fizic în structura unei aşezări/ loc îl are în conştiinţa oamenilor care (POT): raportul dintre suprafaţa protecţiei mediului ambiant (G.M –
picioare o clădire, preiau toate construcții. relaţionează cu acesta sau a acelora construită (amprenta la sol a clădirii) 007 – 2000).
sarcinile la care este supusă clădirea Întreţinerea: este o muncă de rutină care au o memorie a locului sau au şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa Mansardă (prescurtat M): spaţiu
și care îi asigura sprijinirea și perpetuă necesară pentru a păstra trăit o experienţă colectivă în acel loc. construită este suprafaţa construită funcţional amenajat integral în volumul
transmiterea acestor sarcini la sol. starea de sănătate a unei construcţii Valoarea evidentă (intrinsecă): la nivelul solului, cu excepţia podului construcţiei. Se include în
Principalele subansambluri ale unei şi/sau structură sau ţesutul unei este calitatea ce derivă din potenţialul teraselor descoperite ale parterului numărul de niveluri supraterane.
structuri tradiționale sunt: fundațiile, aşezări în stare bună. unui loc de a pune în valoare mărturiile care depăşesc planul faţadei, a (P118-99 Normativ de siguranţă la foc

73
bolțile, planșeele, pereții portanți și Material natural de construcție: activităţilor umane din trecut. platformelor, scărilor de acces. a construcţiilor). În sensul prezentului
șarpanta sau acoperișul. este orice material ce provine din Valoarea istorică: este calitatea Proiecţia la sol a balcoanelor a regulament, se consideră mansarde
Degradarea: este o schimbare de mediul natural imediat învecinat ce derivă din modul în care oamenii, căror cotă de nivel este sub 3,00 acele spaţii care respectă următoarele
stare în mai rău; se referă în mod așezării, poate fi exploatat manual, evenimentele şi aspectele vieţii m de la nivelul solului amenajat condiţii suplimentare:
particular la lipsa lucrărilor corecte/ satisface cerințele de anduranță, cotidiene din trecut pot fi legate prin şi a logiilor închise ale etajelor se - podul construcţiei va forma un
constante de întreţinere şi/sau la confort și prelucrabilitate. intermediul unui loc (a unei aşezări) include în suprafaţa construită (Legea unghi maxim de 60 grade cu planul
efectele unor intervenţii inadecvate Schimbarea naturală: este de prezent. 350/2001). Excepţii de calcul ale orizontal;
asupra unei aşezări/construcții sau schimbarea ce are loc în cadrul Discernământul bazat pe valoare: indicatorilor urbanistici POT şi CUT: - - podul construcţiei nu va depăşi, în
asupra valorilor patrimoniale. mediului istoric fără intervenţie umană, este o evaluare ce reflectă valorile dacă o construcţie nouă este edificată proiecţie orizontală, conturul exterior
Reparaţia: presupune o lucrare mai lucru care însă, în unele cazuri, persoanei sau al grupului de oameni pe un teren care conţine o clădire care al ultimului nivel plin (inclusiv balcoane
complexă decât întreţinerea, prin care necesită raspunsuri administrative care face acea evaluare. nu este destinată demolării, indicatorii sau cursive) cu mai mult de 1 m. La
sunt remediate defectele cauzate de (întreţinere specială sau înnoire Peisajul: este constituit din urbanistici (POT şi CUT) se calculează calculul coeficientului de utilizare a
degradare, vătămare sau exploatare, periodică) pentru a susţine permanent mulţimea trăsăturilor, caracterelor, adăugându-se suprafaţa planşeelor terenului, mansarda va contribui cu cel
şi care permite adaptări minore semnificaţia acestui mediu. formelor unui teritoriu, unei regiuni, existente la cele ale construcţiilor noi; mult 60% din suprafaţa desfăşurată a
cu scopul de a obţine un rezultat Obiectul: este orice lucru (încă) unui ţinut. - dacă o construcţie este edificată pe o ultimului nivel plin.
sustenabil, dar nu implică lucrări de nefixat (mobil) sau neîncorporat în Peisajul cultural: este un termen parte de teren dezmembrată dintr-un Parcela: suprafaţa de teren ale
restaurare sau alterare/modificare. structura unei aşezări, dar care istoric ce reuneşte diverse manifestări ale teren deja construit, indicii urbanistici cărei limite sunt sau nu materializate
Reversibilitatea: presupune o vorbind poate fi asociat cu aşezarea. interacţiunii om-natură representative se calculează în raport cu ansamblul pe teren, proprietatea unuia sau
intervenţie ce poate fi îndepărtată Aşezarea/locul: poate fi orice pentru gradul de evoluţie al societăţii terenului iniţial, adăugându-se mai multor proprietari, aparţinând
oricând pentru a se reveni la starea element la orice scară al mediului umane sub influenţa constrângerilor suprafaţa planşeelor existente la cele domeniului public sau privat, şi care
iniţială. istoric care dispune de identitate de ordin fizic, a oportunităţilor ale noii construcţii (Legea 350/2001). are un număr cadastral ce se înscrie
Înnoirea: presupune desfacerea distinctă percepută de comunitate. habitatului natural şi al factorilor Construcţii anexe: construcţii în registrul de publicitate funciară.
şi înlocuirea comprehensivă al unui Proporţionalitatea: presupune social, economic şi cultural. distincte, de regulă având dimensiuni Împreună cu construcţiile sau
element sau loc, în cazul structurilor calitatea de a fi în relaţie corectă Peisajul antropic: se reduse şi un singur nivel suprateran, amenajările executate pe suprafaţa
încorporând în mod natural toate în dimensiune, grad sau orice altă caracterizează prin lipsa aproape care deservesc funcţiunea de sa, parcela reprezintă un bun imobil
elementele. caracteristică măsurabilă cu un alt totală a elementelor naturale din locuire. Din categoria construcţiilor (G.M – 007 – 2000).
Patrimoniul: înglobează toate obiect. cadrul componentelor peisajului, fapt anexe fac parte: garaje individuale, Pazie: Scândură (ornamentală)
resursele moştenite pe care Public: înseamnă a fi, a face, a relevant in fizionomia acestuia. Locul depozite pentru unelte de grădinărit, așezată vertical la capătul din afară al
comunitatea le apreciază din alte fi preocupat, a acţiona etc. pentru acestora este luat de componentele şoproane, terase acoperite, foişoare, căpriorilor unui acoperiș cu streașină
motive decât cel strict utilitar. oameni ca şi comunitate. antropice ale unui mediu construit, pergole, bucătării de vară. Realizarea pentru a ascunde capetele acestora.
Patrimoniul cultural: însumează Cadrul: este anturajul în care rezultat în urma unei activităţi umane construcţiilor anexe se autorizează în Suprafaţa construită (SC):
bunurile moştenite identificate şi locul/aşezarea/construcția este intense într-un areal bine delimitat. aceleaşi condiţii în care se autorizează (amprenta la sol a clădirii) suprafaţa
apreciate de comunitate ca fiind percepută împreună cu contextul Poluarea istorică: înseamnă corpurile principale de clădire. construită la nivelul solului, cu
reflexia şi expresia cunoştinţelor local, înglobează relaţiile istorice afectarea calității mediului dintr-un Demisol (prescurtat D): nivel excepţia teraselor descoperite ale
dezvoltate, a credinţelor şi a tradiţiilor, şi contemporane cu peisajul anume areal, urmare a unor activițăți construit al clădirii având pardoseala parterului care depăşesc planul
respectiv a modului de interpretare a înconjurător. umane, industriale, realizate în timpul situată sub nivelul terenului faţadei, a platformelor, scărilor de
credinţelor şi tradiţiilor altora. Semnificaţia (unui loc): însumează unei perioade îndelungate de timp (de (carosabilului) înconjurător cu acces. Proiecţia la sol a balcoanelor
Patrimoniul natural: însumează valorile naturale şi culturale la zeci, sute la mii de ani). maximum jumătate din înălţimea a căror cotă de nivel este sub 3,00
habitatul şi speciile moştenite, patrimoniale ale unui loc, adeseori Coeficient de utilizare a terenului liberă a acestuia şi prevăzut cu m de la nivelul solului amenajat
geologia şi morfologia ecosistemelor, formulată într-un statut sau declaraţie. (CUT): raportul dintre suprafaţa ferestre în pereţii de închidere şi a logiilor închise ale etajelor se
inclusiv cele acvatice şi subacvatice, Locul semnificativ: este o aşezare construită desfăşurată (suprafaţa perimetrală. Demisolul se consideră include în suprafaţa construită (Legea
cărora comunitatea le conferă valoare. ce dispune de valori patrimoniale. desfăşurată a tuturor planşeelor) nivel suprateran al construcţiei. 350/2001).
Mediul istoric: înglobează A susţine: presupune a întreţine, a şi suprafaţa parcelei. Nu se iau Atunci când pardoseala este situată
aspectele de mediu rezultate de-a nutri şi a afirma o validitate. în calculul suprafeţei construite sub nivelul terenului (carosabilului)
lungul timpului din interacţiunea Sustenabilitatea: presupune desfăşurate: suprafaţa subsolurilor înconjurător cu mai mult de jumătate
omului cu aşezarea, incluzând toate capabilitatea de a armoniza fără cu înălţimea liberă de până la din înălţimea liberă, se consideră
elementele palpabile (vizibile sau compromisuri necesităţile actuale cu 1,80m, suprafaţa subsolurilor cu subsol şi se include în numărul de
acoperite) ale activităţilor umane din cele de viitor. destinaţie strictă pentru gararea niveluri subterane ale construcţiei
trecut, a plantaţiilor şi a modului de a Valoarea: este un aspect ce autovehiculelor, spaţiile tehnice sau (P118-99 Normativ de siguranţă la foc
modela vegetaţia. punctează meritul sau importanţa, spaţiile destinate protecţiei civile, a construcţiilor).
Integritatea: presupune plenitudine în cazul nostru lucru atribuit de către suprafaţa balcoanelor, logiilor, Echiparea edilitară: ansamblul
şi sinceritate, se referă la păstrarea oameni calităţilor unei aşezări. teraselor deschise şi neacoperite, format din construcţii, instalaţii şi
CREDIT IMAGINI
Imagine 1, pagina 1 - ©Teodor Octavian Gheorghiu Imagine 2, pagina 43 - ©Adela Pârvu
Imagine 1, pagina 2 - ©Adela Pârvu Imagine 3, pagina 43 - ©CERC-Boldești Scăeni
Imagine 2, pagina 2 - ©CERC-Boldești Scăeni Imagine 6, pagina 43 - ©Teodor Octavian Gheorghiu
Imagine 1, pagina 7 - ©Sandu Feher Imagine 1,2, pagina 45 - ©Asociația Monumentum
Imagine 2, pagina 7 - ©Marinescu - http://www.panoramio.com Imagine 6, pagina 45 - © Arhigest
Imagine 3, pagina 7 - ©Amadeu Pârvulescu Imagine 3, pagina 46 - ©Copsa Mare Guesthouses
Imagine 5, pagina 7 - ©Teodor Octavian Gheorghiu Imagine 1, pagina 49 - ©Baca Architects
Imagine 1-6, pagina 9 - ©Teodor Octavian Gheorghiu Imagine 2, pagina 49 - ©Joachim Belaieff
Imagine 7, pagina 9 - ©Google Maps Imagine 3, pagina 49 - ©Adela Pârvu, Casa Altringen
Imagine 1,2, pagina 10 - ©Teodor Octavian Gheorghiu Imagine 4,5, pagina 49 - ©Asociația Monumentum
Imagine 1-3, pagina 12 - ©Teodor Octavian Gheorghiu Imagine 1, pagina 50 - ©Laurian Ghinițoiu

74 Imagine 3,8, pagina 14 - ©Teodor Octavian Gheorghiu


Imagine 1, pagina 18 - ©Reiulf Ramstad Architects
Imagine 2, pagina 18 - ©Pivnița Bunicii, Saschiz
Imagine 2, pagina 50 - ©Copsa Mare Guesthouses
Imagine 1,3, pagina 53 - ©Teodor Octavian Gheorghiu
Imagine 1, pagina 54 - ©Rob Kennon Architects
Imagine 3, pagina 18 - ©Centerbrook Architects and Planners Imagine 2, pagina 54 - ©Köllő Miklós
Imagine 1, pagina 19 - ©Croft 23, Bed & Breakfast Imagine 3, pagina 54 - ©Rural Design Architects
Imagine 4, pagina 19 - ©Teodor Octavian Gheorghiu Imagine 1, pagina 55 - ©Bogdan Ionescu, Experimental Studio of Architecture
Imagine 2, pagina 20 - ©Monovolume Architecture + Design Imagine 4, pagina 55 - ©Asociația Monumentum
Imagine 4, pagina 20 - © http://www.infopensiuni.ro Imagine 1, pagina 56 - ©Teodor Octavian Gheorghiu
Imagine 1, pagina 24 - ©NN Architecture Imagine 2-4, pagina 58 - ©Teodor Octavian Gheorghiu
Imagine 1,2,4, pagina 25 - ©Copsa Mare Guesthouses Imagine 3, pagina 61 - ©Asociația Monumentum
Imagine 3, pagina 25 - ©Adela Pârvu, Casa Altringen Imagine 2,4, pagina 64 - ©Teodor Octavian Gheorghiu
Imagine 2,3, pagina 26 - ©Viscri 125 Imagine 4, pagina 65 - ©Ani Cătănilă
Imagine 4, pagina 26 - ©Köllő Miklós Imagine 5, pagina 65 - ©www.eurostradecompany.ro/lucrari-constructii/
Imagine 1, pagina 25 - ©Copsa Mare Guesthouses Imagine 4, pagina 66 - ©Köllő Miklós
Imagine 3, pagina 27 - ©Robert Farczadi Imagine 1,2,6,7, pagina 67 - ©Köllő Miklós
Imagine 1, pagina 28 - ©Ovidiu Micsik Imagine 3-5, pagina 67 - ©VALLUM
Imagine 2, pagina 28 - ©Hugh Strange Architects Imagine 5-8, pagina 68 - ©Ulrich Roth
Imagine 3, pagina 28 - © http://thelaststraw.org/building-with-hempcrete-part-1/ Imagine 1, pagina 69 - © http://www.alpintop.ro/images/peleti2.jpg
Imagine 1,3,4,5, pagina 29 - ©Teodor Octavian Gheorghiu Imagine 2, pagina 69 - © http://agrobiobrichet.ro/
Imagine 1, pagina 30 - ©Pivnița Bunicii, Saschiz Imagine 3, pagina 69 - © http://greenly.ro/
Imagine 2, pagina 30 - ©Copsa Mare Guesthouses Imagine 1, pagina 70 - ©http://storage.spatiulconstruit.ro/
Imagine 3, pagina 30 - ©Cosmin Dragomir Imagine 3, pagina 70 - ©Copsa Mare Guesthouses
Imagine 1, pagina 31 - ©Arhigest Imagine 4, pagina 70 - ©Izomiorita, http://izomiorita.ro/
Imagine 1, pagina 31 - ©Viscri 125
Imagine 1, pagina 32 - ©Asociația Monumentum
Imagine 3, pagina 32 - ©Arhigest
Imagine 5, pagina 32 - ©Mark Cunningham
Imagine 1,4, pagina 33 - ©http://www.siceram.ro
Imagine 2,5, pagina 33 - ©http://www.sakral.ro
Imagine 3, pagina 33 - ©http://www.tondach.hu
Imagine 7, pagina 33 - ©http://www.24home.ro
Imagine 8, pagina 33 - ©Revitalizarea șurelor, Csík LEADER Association
Imagine 9, pagina 33 - ©D Proiect
Imagine 1,2, pagina 34 - ©Lard Buurman
Imagine 3,4, pagina 34 - ©CC Arquitectos
Imagine 5, pagina 34 - ©Mark Weinberg, Louise Hill Design +Lloyd Architects
Imagine 6, pagina 34 - ©Henning Larsen’s Day Care Center
Imagine 7, pagina 34 - ©C4architects
Imagine 4, pagina 35 - ©Asociația Monumentum
Imagine 5, pagina 35 - ©http://www.casedinlemnromania.ro
Imagine 6, pagina 35 - ©http://www.filipcompanygroup.com
Imagine 3, pagina 36 - ©Mihai Eminescu Trust
Imagine 3, pagina 36 - © Asociația Monumentum
Imagine 5, pagina 37 - ©Viscri 125
Imagine 1, pagina 38 - ©Adela Pârvu, Casa Altringen
Imagine 2,6, pagina 38 - ©Bogdan Ionescu, Experimental Studio of Architecture
Imagine 3,4, pagina 38 - ©Copsa Mare Guesthouses
Imagine 5, pagina 38 - ©http://www.vsarch.ch/
Imagine 5,8, pagina 41 - ©Teodor Octavian Gheorghiu
Imagine 1, pagina 42 - ©Asociația Monumentum NOTA: Toate imaginile nespecificate mai sus sunt proprietatea echipei
Imagine 2, pagina 43 - ©Pivnița Bunicii, Saschiz ©Vladimir Obradovici, ©Loredana Gaiță, ©Grupul Rural al OAR.
Imagine 1, pagina 43 - ©Köllő Miklós
75