Spitalul Central PDF

giannijollys
ELIZABETH HARRISON
Spitalul central
ALCRIS
giannijollys
Capitolul 1
F`r` zgomot, u[ile comandate electronic se deschiser`. O siluet`

micu]`, \mbr`cat` \n verde, intr` cu pas vioi [i se apropie de masa de
opera]ii, cu mâinile \nm`nu[ate ridicate la nivelul pieptului, de parc`
ar fi fost pe punctul de a-i binecuvânta – ceva de ne\nchipuit pentru
echipa aflat` \n a[teptare. Fiindc` acesta era Marcus Northiam, cel
ner`bd`tor [i concis, care, atunci când nu era ascuns \n spatele
bonetei, m`[tii [i m`nu[ilor, ar`ta – [i se purta – mai degrab` ca un
general de armat`, decât ca [ef al sec]iei de chirurgie toracic`. Cu p`rul
scurt [i musta]a tuns` \ngrijit, se limita s` emit` ordine pe un ton l`trat.
Ar fi fost prea simplu s` spui c` nu admitea replic`.
– 'Nea]a, sor`. Ei bine, James, sper c` sunte]i gata. Ei?
James Leyburn, primul asistent al lui Northiam, \i era diametral
opus. |nalt [i solid, p`stra \ntotdeauna aceea[i atitudine molcom`,
precum [i vorbirea t`r`g`nat` specific` popula]iei rurale din vestul
]`rii, de unde provenea. |n opinia tuturor, amabil [i constant, el ducea
greul compartimentului. Northiam era liderul, inovatorul.
James Leyburn procedase deja la deschiderea cutiei toracice, iar
acum, dup` sosirea lui Northiam, trecur` la faza urm`toare a opera]iei.
Pacientul trebuia cuplat la inima [i pl`mânul artificiale, astfel \ncât
6 ELIZABETH HARRISON
circula]ia s` nu aib` de suferit pe timpul cât lucrau la inim`. Pe mas`

se afla un [ofer de taxi londonez, c`ruia i-ar fi r`mas numai câteva luni
de via]`, f`r` opera]ie. Northiam [i Leyburn aveau de \nlocuit o valv`.
Cu toat` apropierea weekendului de var` târzie, galeria era plin`.
Era imperativ necesar s`-l urm`re[ti pe Northiam executând o
\nlocuire de valv` aortic`, nu doar pentru studen]ii [colii medicale de
la Central, dar [i pentru oricare absolvent \n bran[` al altei institu]ii de
\nv`]`mânt din Londra.
– By-passul pulmonar este realizat, veni informarea scurt` a lui
Northiam. Dup` cum a]i observat, domnul Leyburn a cuplat drenul la
ventriculul stâng. Acum, pentru a \nl`tura pericolul de brahicardie sau
fibrila]ie… Capetele celor din galerie se deplasar` \nainte, de parc`
to]i ar fi \ncercat s` urm`reasc` atât spusele lui Northiam – chiar [i cei
mai renumi]i medici \i respectau opinia, \n cazurile de probleme
valvulare – cât [i procedura chirurgical` de \nalt` clas`.
|n cele din urm`, \ncepur` interven]ia propriu-zis`. Folosind o
foarfec`, Northiam \ndep`rt` micile fragmente de ]esut inutil, f`când
loc implantului.
– Bun, gata, declar` el \n final. Sp`l`tur`. Mai repede, Mark.
Cuvintele [i tonul folosit sem`nau uimitor cu cele ale unui dentist,
dup` ce a lucrat cu freza. Totu[i, de ast` dat`, \n teatrul operator de la
Central, o inim` trebuia cur`]at` de fragmentele l`sate-n urm` de
foarfeca lui Northiam. Solu]ia salin` inund` toracele, iar dup` ce
r`m`[i]ele valvei defecte fur` eliminate, James Leyburn \ndeplini rutina
m`sur`rii orificiului r`mas, pentru a alege corect dimensiunile
implantului.
– Ei, cum st`m James? Da, a[a cred. D`-mi voie s`… da,
\ntr-adev`r. Unde o fi, sor`? Arunc` o privire spre tav`, iar mâna
asistentei ezit`. Nu, sor`, nu, nu prea cred. Pu]in prea mic`. A[a da.
S` vedem dac` asta se potrive[te, bine? Discutar`, se agitar`,
giannijollys
SPITALUL CENTRAL 7
murmurar`, f`r` grab`. De dimensiunile valvei – un inel cu o pastil`

sferic` \nùntru – urma s` depind` via]a pacientului. {i de precizia
fix`rii ei \n peretele inimii.
|n vreme ce Leyburn ]inea valva pe locul ei, Northiam \ncepu s`
coas` inelul, realizând vreo cincizeci de suturi cvadruple – dou`
\mpuns`turi \n mu[chiul inimii [i dou` \n materialul inelului. Nu era
permis` nicin un fel de scurgere. Orice pic`tur` de sânge ar fi \nsemnat
c` opera]ia e[uase.
|n cele din urm`, apropiindu-se de sfâr[itul procedurii, James
Leyburn scoase pe rând tuburile care legau pacientul de inima
artificial` [i \nl`tur` pensa ce obtura aorta.
– Acum ne preg`tim s` anul`m by-passul pulmonar, se adres`
Northiam mul]imii de la galerie.
Din nou, capetele se mi[car` \nainte, la unison.
– Vom men]ine perfuzarea prin inima artificial` pân` ce presiunea
venoas` central` atinge valoarea cincisprezece. Cât sânge estimezi c` o
s` mai primeasc` pacientul, Mark?
Mark Corrie, stagiarul lui James Leyburn, ezit`, \ncercând s` se
ridice la nivelul a[tept`rilor lui Northiam.
– Haide, hai o dat`, n-ai de ce s` meditezi atât. Spune-i, sor`.
Asistenta nu se l`sa niciodat` intimidat` de domnul Northiam,
dup` cum declarase mereu; de fapt, erau angrena]i \ntr-un soi de
concurs, urm`rit cu entuziasm de toate subordonatele ei.
– V` referi]i la cantitatea suplimentar`, peste ceea ce a pierdut \n
opera]ie? |n cazul `sta, ar trebui s` fie \ntre unu [i unu [i jum`tate litri.
– Informa]ie care ar fi trebuit s`-]i stea pe vârful limbii, Corrie,
explod` Northiam.
|n sala de opera]ie, Northiam reu[ea cu u[urin]` s`-l aduc` \ntr-o
stare de prostra]ie, vecin` cu idio]ia, pe durduliul [i de obicei sigurul
pe sine tân`r. Calitatea lui principal` era c`, oricât s-ar fi bâlbâit,
mâinile lui continuau s` se mi[te cu dexteritate. {i de ast` dat`, aparent

imperturbabil, \[i v`zu de lucru f`r` s` tremure, de[i f`cu eforturi s` se
concentreze asupra indica]iilor bateriei de aparate ce monitorizau
starea pacientului, ale c`ror indica]ii erau citite cu voce tare \n sal`.
Se \ncheie [i ultimul test, iar Northian [i Leyburn r`maser` t`cu]i,
\n a[teptare, cu mâinile \n aer. Privirea \ntreb`toare a ochilor aproape
lipsi]i de gene ai lui Northian cùt` ochii albastru-pal ai lui Leyburn, \n
vreme ce ambii examinau sutura.
Asta era. Momentul final al orelor de munc`. Reu[ise oare opera]ia?
Circula]ia pacientului se va restabili? Inima va face fa]` neajutat`?
Noua valv` va func]iona?
A[a ar fi trebuit.
Taximetristul rezistase.
Mai trecu o jum`tate de ceas \nainte ca Northiam s`-i fac` semn lui
Leyburn, spunând:
– Bine. Cu asta, basta, din punctul meu de vedere. |]i apar]ine.
Se \ntoarse pe c`lcâie, adresându-se aerului din fa]a ochilor: v`
mul]umesc tuturor, sor`. O simpl` formul` de rutin`, nimic mai mult.
Apoi se f`cu nev`zut, \n cùtarea unei ce[ti de ceai [i a unui du[, \n
vreme ce Leyburn r`mase s` \nchid` pacientul.
Chiar [i pentru Northiam, concis pân` la limita impolite]ii, fusese o
desp`r]ire neobi[nuit de scurt`. Dar \n ultimul timp, cel pu]in par]ial,
ca urmare a ceea ce to]i numeau "aleea stimulatoarelor" – o \nfruntare
mai dur` ca de obicei, pe care o avusese cu administra]ia – era mult
mai prost dispus [i ursuz. De fapt, cu fiecare nou an trecut, devenea
tot mai greu de suportat – [i din ce \n ce mai str`lucit meseria[, dup`
cum to]i erau de acord.
Era cel mai faimos, dar [i cel mai nepopular dintre chirurgii
Spitalului Central din Londra.
SPITALUL CENTRAL 9
Cam la o or` [i jum`tate dup` plecarea lui Northiam, James

Leyburn se \ntoarse spre anestezistul care urma s`-l monitorizeze pe
pacient la Terapie Intensiv`.
– O s` reziste. Am plecat. M` voi \ntoarce mai târziu s` v`d cum o
duce.
Acoperit de transpira]ie, intr` \n vestiarul chirurgilor, se \ntinse,
d`du pe gât o cea[c` de ceai proasp`t [i \ncepu s` studieze registrul
pacien]ilor, \mpreun` cu Mark Corrie – intern`ri, posibile extern`ri,
urgen]e, schimb`ri de tratament. St`tuse \n sala de opera]ii opt ceasuri
[i, cu toate c` era puternic [i obi[nuit cu efortul, se sim]ea mort de
oboseal`. Goli cea[ca [i-i zâmbi lui Mark.
– Te-ai descurcat foarte bine, s` [tii. Cred c` nu te-ai prea amuzat,
dar te asigur c` atunci când el – \n departamentul de chirurgie
cardio-toracic`, pronumele respectiv, ne\nso]it de vreo explica]ie, \l
indica inevitabil pe Northiam – \ncepe s` solicite informa]ii de
aritmetic` pe lâng` asisten]a chirurgical`, \nseamn` c` te-a acceptat.
Adic` i-ai câ[tigat \ncrederea deplin`. Desigur, s-ar putea s` nu ]i-o
spun` verde-n fa]`, de acord.
– M-am sim]it ca idiotul satului, se \mbujor` Mark.
– Te-ai descurcat. Bun, am [ters-o. Revin pe la [apte, cred.
De ast` dat`, \n loc s-o zbugheasc` pe sc`ri spre parter, a[tept` pe
palier sosirea liftului. |[i mi[ca picioarele cu greutate. Nu-[i dorea decât
s` se poat` \ntinde pe o canapea, cu un pahar de r`coritoare \n mân`
[i cu suficient timp la dispozi]ie \ncât s`-[i permit` o a]ipeal`. {i o
jum`tate de or` ar fi fost bun`. Apoi, s-ar fi sim]it ca nou.
Nici o [ans`. Se \ndrept` spre parcare, porni motorul Jaguarului [i
plec`.
Nimeri \n aglomera]ia orei de vârf. Uitase. Acum era obligat s`
suporte aglomera]ia drumului pân` la gar`, pentru a o \ntâmpina pe
sora mai mic` a Melissei.
Ca \ntotdeauna, Melissa profita de el. |naintând greu spre vest,

dintr-un ambuteiaj \n altul, avu vreme s` cugete. Nici o noutate.
O f`cea de ani de zile – \nc` de la total nea[teptatul anun] c` urma s`
se m`rite cu Andrew Dunlop. Melissa \l cunoscuse \n apartamentul lui
James, cu ocazia vizitei lui Andrew, venit pentru un interviu. Cu ocazia
aceea, Andrew se c`p`tuise cu o slujb` bine pl`tit`, la o mare firm`
petrolier`, dar [i cu Melissa.
La \nceput, lui James nu-i venise s` cread`. Dar fusese obligat s`-i
accepte hot`rârea, cu toate c` r`m`sese marcat pân` \n ziua de ast`zi.
|n primii ei ani de c`snicie, James se gr`bise s`-i sar` \n ajutor cu orice
ocazie, sperând s-o recâ[tige. Ca un c`]elu[ ner`bd`tor, \[i aminti el cu
dezgust, a[teptând s`-i reintre \n gra]ii, neavând ochi pentru nimic
altceva, bucurându-se exagerat s` constate c` nu fusese uitat,
recunosc`tor pentru orice apel telefonic [i pentru orice preten]ie,
oricât de deplasat`. Construise castele-n Spania [i aproape zilnic se
compl`cea s` viseze la \ntoarcerea iubirii. S-ar fi putut s` regrete deja
pripita c`s`torie cu Andrew? Oare descoperise c` nu era vorba decât
de o toan` trec`toare?
Efortul constant de a o recâ[tiga \l epuizase. Situa]ia sfâr[ise prin
a-i provoca ru[ine. Nu f`cuse decât s` se distrug`, s`pt`mân` de
s`pt`mân`, \n aceast` lupt` interioar`. James Layburn crezuse
\ntotdeauna \n valorile tradi]ionale. Cum spunea adesea, era mai
catolic decât Papa [i credea cu t`rie c` leg`tura cu Melissa ar fi fost
pentru toat` via]a. A lui, poate. Dar cum r`mânea cu Andrew, prietenul
lui din copil`rie? Propria fericire echivala cu distrugerea mariajului lui
Andrew. Ajunse s` se urasc`.
Când o cunoscuse pe Melissa, era proasp`t chirurg stagiar, cu toat`
cariera \nainte. Anii aceia de zbucium [i disperare \i devoraser`
tinere]ea. Când sc`pase de obsesia ei, \n cele din urm`, se afla deja la
mijlocul vie]ii, deposedat de acel viitor promi]`tor, f`r` alte speran]e.
SPITALUL CENTRAL 11
Nu tu c`s`torie, familie, sau succes. Doar Northiam [i toanele lui.

Zi dup` zi, nu f`cea decât s` netezeasc` afirmarea genialului chirurg.
Scutur` din cap, amintindu-[i de tân`rul James Leyburn [i de
iubirea lui cople[itoare. Ce fraier fusese. Iluziile privind-o pe Melissa –
acum \[i d`dea seama c` niciodat` nu fuseser` mai mult de atât – \i
distruseser` via]a, \i deturnaser` aten]ia atunci când avea mai mult`
nevoie de ea, \i afectaser` gestionarea carierei, tociser` tì[ul
dezvolt`rii \ndemân`rii lui profesionale. Dezvoltarea abilit`]ilor lui
chirurgicale se \ncetinise. Spitalul Central era o unitate de \nv`]`mânt,
iar Northiam, unul dintre cei mai cunoscu]i chirurgi cardiologi din
]ar`. A[tept`rile erau foarte ridicate. Consecin]a devenise clar` pentru
to]i angaja]ii departamentului, cu excep]ia lui James. Tom Rennison \i
suflase \ndelung râvnitul post de prim asistent al lui Northiam.
Pe atunci, toate \i mergeu din plin lui Rennison. Inteligen]a nativ`,
cuplat` cu o preg`tire profesional` remarcabil` – la vremea aceea, se
profe]ea c` va deveni cât de curând la fel de faimos ca [eful lui.
Dar cedase nervos. La Central exista p`rerea c` ob]inuse totul prea
u[or. Nepot de lord, p`rea convins c` poate face orice, f`r` fric` de
consecin]e, c` poate \nc`lca legea, dac` a[a vrea, sc`pând de pedeaps`.
|ntr-un weekend, navigând cu [alupa fratelui lui, se trezi implicat
\ntr-un caz de contraband` [i, ca urmare, ajunse pe mâna justi]iei.
Fu g`sit vinovat [i trimis la \nchisoare.
Consternarea pusese st`pânire pe spital. Mai multe s`pt`mâni, nu
s-a mai abordat nici un alt subiect. Orice s-ar spune, declaraser` [efii,
chiar \n asemenea perioade anarhice, n-ar trebui s` se petreac` astfel
de lucruri cu medicii de la Central.
Dup` ce-[i executase pedeapsa, Tom nu mai fusese primit \napoi.
Acel dezastru \i furnizase lui James o a doua [ans`. Northiam dorea un
\nlocuitor, iar James era la \ndemân`. De-a lungul anilor, recunoscuse
mereu c` succesul nu i se datora, ci fusese un efect secundar al
tragediei prin care trecuse Rennison. Convingerea asta persista.

|n proprii ochi, James r`m`sese o dublur`, o solu]ie de compromis.
Bun doar s` ]in` locul cuiva.
Tot a[a \l tratase [i Melissa. {i iat`-l, ast`zi, gr`bindu-se s`-i
\ntâmpine sora mai mic`, \n rol de comisionar, fiindc` Melissa g`sise
ceva mai bun de f`cut.
***
|n trenul care str`b`tea suburbiile londoneze, Emily – micu]` [i

zvelt`, purtând noul costum bej pe care-l alesese cu ajutorul mamei,
cu p`rul negru unduind la fiecare mi[care – se uita \n dreapta [i-n
stânga, cu ochi str`lucitori, la acoperi[urile monotone ale caselor
etajate, cu terase. Probabil c` nu mai era mult. Sim]i un nod \n stomac,
cu toate c` niciodat` \n via]` nu mai fusese atât de fericit`.
|n sfâr[it, la [aptesprezece ani, sc`pase de tutel`. Era pe cale s`
ajung` la Londra, unde urma s` stea la Melissa, \n Knightsbridge, [i s`
ob]in` prima slujb` din via]a ei, la Spitalul Central din Londra.
Sora ei vitreg`, cu zece ani mai mare, era o persoan` matur`,
modern` [i locuia \ntr-un apartament mansardat, cu ferestre enorme
[i cu vedere panoramic` asupra Londrei. Marile magazine universale [i
buticurile la mod`, pe care le explorase \ntr-o vacan]`, se aflau la o
arunc`tur` de b`]. De ast` dat`, locuind acolo, se va putea integra \n
acest peisaj de vis [i va trì \n preajma surorii pe care o admirase
dintotdeauna. Melissa era blond` [i extraordinar de frumoas`, fragil`
[i dr`g`la[`, purtând mereu m`t`suri exotice [i coliere lungi. Emily o
iubise mereu.
SPITALUL CENTRAL 13
Cu grab` ner`bd`toare, \ndat` ce trenul se opri, \[i scoase bagajele

pe peron [i \ncepu s` scruteze mul]imea \n cùtarea p`rului auriu al
surorii.
James o descoperi imediat, recunoscând-o pe micu]a [i curajoasa
domni[oar` de onoare, de care ajunsese s` aib` grij` la Wistaria Lodge,
c`minul familiei Goring, din West Country, \n vreme ce se \ntreba cum
va reu[i s` suporte ceremonia. Din construc]ia \n stil regen]`, joas` [i
alb`, \n aerul aburind de var` [i-n zumzet de albine, Melissa urma s`-[i
fac` apari]ia cât de curând, pentru a se m`rita cu Andrew.
De[i nu [tia cum ar putea suporta, de[i inima \i era frânt`, nu dorise
s`-[i arate mâhnirea, a[a c`, aparent vesel, \[i \ndreptase aten]ia asupra
micu]ei Emily [i, spre surprinderea lui, o g`sise adorabil` [i
reconfortant`.
Din clipa aceea, \i purtase o continu` afec]iune. De-a lungul anilor,
crescuse constant, ajungându-i acum pân` la um`r, dar spre u[urarea
lui, nu se schimbase aproape deloc. Cu figura rotund` [i privirea
blând`, cu acela[i breton negru [i zâmbet larg, care reu[iser` s`-i ridice
moralul pe vremuri. {i acum avur` acela[i efect. Cum o descoperi, o
ridic` de la p`mânt [i o strânse \n bra]e, de parc` ar fi avut \nc` de-a
face cu copila aceea uimitoare [i simpatic`.
R`spunsul ei fu similar ca entuziasm.
– James, explod` ea. Super! |nc` o persoan` pe care o cunosc.
|l pl`cuse \ntotdeauna [i-[i dorise ca Melissa s`-l ia de b`rbat, s`-l aduc`
\n familie. Dar Melissa \[i b`tuse joc de el. "B`trânul [i plicticosul
James", ricanase ea, sigur c` nici nu-i trecuse prin minte s`-l accepte, \l
considerase numai extraordinar de util, atâta tot.
{i iat`-l aici, explicându-i c` Melissa nu avusese vreme s` vin`.
|n mod clar, continua s`-i fie "extraordinar de util", de[i acum
\n]elegea c` nu se potrivea cu Melissa. Cu aspectul lui m`t`h`los [i cu
figura blând`, ar`ta mai degrab` ca un fermier local, decât ca un
chirurg de la spitalul acela faimos. Totu[i, lucra la Central de-o

ve[nicie. Probabil c` devenise cineva.
– Cred c`, se aventur` ea, ai ajuns \n conducere?
– Nici vorb`, r`spunse el, gândindu-se la Northiam. Sunt un simplu
chirurg mediocru, de vârst` mijlocie. Adev`rul gol-golu], din punctul
lui de vedere.
Emily era ner`bd`toare s`-i dezv`luie ultimele nout`]i.
– {tiai, izbucni ea, c` am s` lucrez la Central, \n sec]ia de chirurgie
cardio-toracic`? De luni?
– |mi parveniser` unele zvonuri, o asigur` el, cu o privire
\ncurajatoare ce p`rea s` izvorasc` din inim`, atât cinstit` cât [i
amabil`, care-i transforma figura simpl`, \mprumutându-i un soi de
frumuse]e ab`tut`. |[i amintea vorbele tatei, un medic de ]ar`, "James
are darul t`m`duirii. Foarte rar [i pre]ios, dar imposibil de dobândit.
Ori \l ai de la \nceput, ori nu. Cel mai adesea, doctorii sunt lipsi]i de
a[a ceva."
– Crezi c` am s` fac fa]`? \ntreb` ea, \ncrez`toare.
Ce i-ar fi putut r`spunde? O privi f`r` expresie. P`rea atât de
proasp`t` [i plin` de speran]e, atât de ne[tiutoare \n privin]a celor ce
o a[teptau, atât la spital cât [i sub acoperi[ul Melissei. Incapabil s`-i
zdruncine \ncrederea, o b`tu pe um`r p`rinte[te, cùtându-[i
cuvintele.
– Desigur, s-ar putea s` \ntâmpini unele dificult`]i inerente, declar`
el, dispre]uindu-se pentru platitudinile \ndrugate, dar ai s` le
dep`[e[ti, sunt convins. I-o dorea din toat` inima. |ns` [tia – ca nimeni
altul, cu exactitate – cât de scârbos se purta Northiam cu personalul
din subordine. El era obi[nuit [i capabil s`-i suporte ie[irile. Chiar zi de
zi, dac` era cazul. Dar copila asta vulnerabil`, ferit` de realit`]ile vie]ii?
Ea deborda de entuziasm.
SPITALUL CENTRAL 15
– Tocmai am terminat [coala de secretariat. N-am nici un fel de

experien]` practic`. James avu o strângere de inim`. Northiam avea
s-o nimiceasc` \n prima jum`tate de ceas. Cu excep]ia celei c`p`tate \n
cabinetul tatei, continu` ea. |n timpul vacan]elor, am lucrat cu el de la
vârsta de paisprezece ani. Tata mi-a dictat o mul]ime de scrisori.
P`rea cuprins` de \ndoieli. Oare avea s-o ajute experien]a c`p`tat`
\ntr-un cabinet rural la Spitalul Central din Londra? Tat`l cedase \n cele
din urm`, dup` o campanie intensiv` din partea ei, [i-i g`sise acest
post, la spitalul unde absolvise chiar el, cândva. "De[i, nu \n]eleg de ce
nu po]i r`mâne acas`, dându-mi o mân` de ajutor la cabinet",
mormìse el.
– M`car e[ti obi[nuit` cu termenii medicali, spuse James.
Nici nu-]i dai seama ce avantaj ai asupra altora.
– De când m-am hot`rât s` vin aici, tata mi-a tot dictat pe teme de
cardiologie, \l asigur` ea. Iar el are de mult propriul aparat de EKG, a[a
c` [tiam tot despre unde T [i despre linia de baz`. M-a \nv`]at cum s`
tai diagramele [i cum s` le ata[ez la fi[e. {i … Se opri, ro[ie pân`-n
vârful urechilor. |mi pare grozav de rù, \[i ceru scuze, \ntorcând spre
James vechea figur` de copil` de opt ani. Sunt prea insistent`.
– Insistent`? |i amintea de Melissa. Cât de des, pe vremuri,
exasperat`, \l instruise s` "nu mai p`l`vr`geasc` mereu despre acel
oribil spital". De curând, pentru prima oar`, se gândise la uimitoarea
posibilitate ca ceea ce considerase o nenorocire s` fi fost de fapt un
noroc. Mi se pare c` e[ti pe cale s` devii o comoar` pentru sec]ie. Ai s`
te obi[nuie[ti repede, iar noi ne vom felicita c` te-am angajat.
Adic` to]i, cu excep]ia lui Northiam, dac` era s` ]in` cont de
experien]`.
– De fapt, abia a[tept, recunoscu ea, cu o sclipire de umor \n
privire. |[i scutur` p`rul. Am s` fiu fericit` dup` ce o s` treac` prima
s`pt`mân`.
Oricum, \n fiecare zi m` voi \ntoarce la apartamentul de lux al

Melissei [i al lui Andrew, \[i aminti ea, luminându-i-se figura.
– |ntr-adev`r, aprob` James, f`r` s` comenteze.
Ea se mânie pe propriile vorbe. Ce lips` de tact dovedise.
Probabil c` o iubea pe Melissa ca \ntotdeauna.
Ajunser` la Jaguar, iar el \nghesui valizele \n portbagaj, \n vreme ce
ea f`cu un efort con[tient de a-l \nveseli.
– Ce ma[in` fantastic`. Era absolut superioar` b`trânului Rover al
tatei, de fapt, aproape la fel de spectaculoas` ca Mercedesul lui
Andrew. Probabil c` [i postul lui ajunsese la fel de important cu al lui
Andrew, de[i pe vremuri, dup` Melissa, nu fusese.
– {tii ceva, \ncerc` ea s` se lumineze, cred c` ai ajuns mare [i tare
la Central, orice ai spune.
|n vreme ce ochii ei c`prui \l studiau speculativ, James se surprinse
dorindu-[i s` descopere \n ei m`car o f`râm` din str`lucirea ce \nso]ise
gândul la apartamentul Melissei [i al lui Andrew. Dar se mul]umi s`
spun`:
– Northiam este cel important, dup` cum ai s`-]i dai seama foarte
curând. Mai bine, ai avea grij` cum te por]i cu el. Nu te preocupa de
mine.
Drumul de \ntoarcere se caracteriz` prin aceea[i aglomera]ie de or`
de vârf.
– Uite ce-i, \ncepu James. |n privin]a Melissei; n-am apucat s`-]i
explic. Deocamdat`, nu-i acas`, `sta-i motivul pentru care am luat-o
\ntr-o direc]ie aparent gre[it`.
Complet strìn` de Londra, Emily n-avusese nici o b`nuial` privind
direc]ia.
– |n]eleg, aprob` ea politicos.
– Te duc \n Pia]a St. Anne, continu` el. Vom merge la mine acas`,
iar Melissa o s` ne g`seasc` acolo.
SPITALUL CENTRAL 17
Cel pu]in, asta promisese. Spera c` nu va uita.

|n clipa aceea, Emily avu o prim` vag` \ndoial`. James p`rea s` se
\ncrunte cu gândurile aiurea, iar Melissa disp`ruse f`r` urm` – oare el
\[i pierduse r`bdarea, nedorind decât s` scape de surioara [col`ri]` cât
mai repede, ca s` se \ntoarc` la spital? Nu cumva devenise o piedic` \n
toat` puterea cuvântului pentru cineva care, orice ar fi zis, era \n mod
clar [ef [i, probabil, chirurg de prim` mân`?
Dup` expresia ei, din care disp`ruse entuziasmul, f`când loc
tensiunii [i stânjenelii, el \[i d`du seama c` era derutat`. Din p`cate,
ambii erau \n aceea[i situa]ie. Habar n-avea cum s`-i explice c` cea pe
care o idolatrizase \ntotdeauna uitase probabil de existen]a lor.
Ezita s`-i strice prima jum`tate de ceas petrecut` \n Londra cu
previziuni de rù augur, privind iminenta destr`mare a c`s`toriei
surorii.
Propria reac]ie la aflarea [tirii fusese una de surpriz`, urmat` de
\ngrijorare pentru Andrew. Prietenia lor rezistase, de[i lucrul ar fi putut
p`rea incredibil câ]iva ani mai \nainte. Când [i cum se stinsese
sentimentul lui pentru Melissa? Nu observase nici o manifestare a
declinului. Nu [tia decât c` disp`ruse, devenind, dup` ani de suferin]`,
genul de afec]iune iritat` pe care ar fi putut-o purta unei rude tinere [i
incredibil de proaste.
Ce ar fi putut face cu Emily? Pân` la apari]ia ei, nu-i trecuse prin
minte ideea de responsabilitate, nu se a[teptase s` fie atât de interesat
de viitorul ei. Totu[i, era deja oripilat de ce-o a[tepta \n urm`toarele
s`pt`mâni [i dorea s-o fereasc` de nepl`ceri.
Ajunser` \n Pia]a St. Anne, umbrit` de copaci planta]i cu mai bine
de dou` sute de ani \n urm`. Aspersoarele trimiteau \n lumina soarelui
de septembrie o ploaie de diamante fine, iar izul de p`mânt ars de
soare se amesteca subtil cu mirosul gazelor de e[apament.
Parcul fusese \nconjurat pe vremuri de case elegante, \n stil

georgian, cu cercevele \nalte [i cu balcoane de fier forjat. Ast`zi, nu mai
erau \n picioare decât dou` asemenea rânduri de case de secol
optsprezece, iar majoritatea apartamentelor ad`posteau angaja]i ai
spitalului. Spre cap`tul pie]ii, pe cea de-a treia latur`, un [ir similar de
construc]ii c`zuse \n paragin`. Câteva lipseau, fiind demolate, iar cele
r`mase erau sprijinite cu contrafor]i de lemn [i aveau ferestrele blocate
cu tabl` ondulat`. De aprope zece ani – de fapt, cam de când James \[i
terminase stagiatura – exista o controvers` aprins` privind viitorul lor.
Ordinele de demolare emise de prim`rie erau urmate de proteste ale
Asocia]iei Arhitec]ilor [i ale locatarilor, având ca rezultat alte ordine, de
conservare, de expropriere, pân` ce majoritatea locatarilor obosiser` [i
se mutaser`. |n cele din urm`, unele fuseser` invadate de locatari
ilegali, altele fuser` condamnate de c`tre consiliul local, iar una
ajunsese \n patrimoniul serviciilor sociale, utilizat` ca ad`post pentru
vagabonzi [i pentru copiii str`zii. Zona aceea, cândva prosper`,
degenerase, iar ceea ce r`m`sese devenise anex` a Spitalului Central.
Spre nord, acolo unde \n 1940 o bomb` demolase vreo zece cl`diri,
fuseser` construite re[edin]e pentru personal – apartamente [i
dormitoare – cu ferestre largi [i pere]i viu colora]i, asem`n`toare
stilului continental, ridicate de administra]ie pe la jum`tatea
deceniului cinci.
Totu[i, James opri \n fa]a uneia dintre casele vechi [i o conduse pe
Emily la etaj, \n sufrageria apartamentului pe care-l ocupa.
Ea descoperi o sofa cam de[elat`, o m`su]` joas` acoperit` de reviste
de specialitate – The Lancet, Thorax, British Heart Journal – ni[te
fotolii imense, confortabile, cu huse de creton decolorat [i un perete
acoperit integral de rafturi, pline de reviste [i c`r]i. Pe o m`su]`, trona
un aparat portabil de electrocardiografie, similar celui folosit de tat`l
ei, un ecran pentru studiul radiografiilor [i alte câteva aparate pe care
SPITALUL CENTRAL 19
nu le recunoscu. O \nc`pere de lucru, dezordonat`, tipic b`rb`teasc`,

\ns` prietenoas`, decise ea. Nepreten]ioas`, dar primitoare.
– Trebuie s` sun la spital, spuse James, apropiindu-se de telefon.
Pe urm`, o s` bem un ceai [i o s-o a[tept`m pe Melissa. |nc` nu sc`pase
de sete.
– S` m` ocup de ceai?
– Ar fi grozav. S`-]i ar`t. Traversând holul, o conduse \ntr-o
buc`t`rie ordonat`, dând spre spatele casei, [i se \ntoarse la telefon.
Sim]indu-se mai sigur` pe sine, \ndat` ce c`p`tase permisiunea de
a se face util`, Emily vâr\ \n priz` ceainicul electric, scoase ce[ti,
farfurioare [i lapte, r`mânând apoi cu ochii pe cl`dirile spitalului, ce
dominau priveli[tea. Nici un semn de la Melissa, ciudat, dar m`car
ajunsese cu bine la Londra, iar de luni urma s` se integreze \n marea
familie a personalului spitalului, pe un post oricât de umil, dar f`când
parte dintre cei care contribuiau la func]ionarea unit`]ii de \nv`]`mânt
medical.
Apa \ncepu s` fiarb` [i Emily prepar` ceaiul. James se \ntoarse.
– |n curând, voi fi obligat s` trec pe la Terapie Intensiv`, o inform`
el. A[a c` am face bine s` ne gr`bim [i s-o g`sim pe sor`-ta. |[i bù
ceaiul cu \nghi]ituri mari, \n vitez`, sprijinindu-se de usc`torul de vase,
adùgând o por]ie generoas` de lapte, pentru a-l r`ci. Nedorind s`-l
stânjeneasc`, Emily proced` identic.
– Bine, spuse el, ridicându-se. Ar fi timpul s` plec`m.
O conduse afar`, d`du ocol pie]ii, trecând prin fa]a rândului de
case d`r`p`nate. Ultimele dou`, destul de ne\ngrijite, cu vopseaua
descojit`, cu balcoane ruginite, p`reau s` fi fost ocupate de un locatar
ilegal talentat la pictur` – u[ile de la intrare erau ornate cu imaginea
meticulos executat` a unor cozi de pùn, destul de nepotrivite cu
mizeria \nconjur`toare. Dar cei doi pùni nu constituir` decât o
surpriz` m`runt`, pentru Emily. Ceea ce urm` avu darul s`-i distrug`
complet precara lini[te. James se opri, l`s` jos valizele [i strig` dup`
Melissa.
Mai mult, spre stupefac]ia ei, din str`fundurile casei, auzi r`spunsul
surorii. Apoi, \ntr-o \nvârtejire de fuste lungi [i-n tremurul platformei
sc`rii, Melissa \[i f`cu apari]ia \n fug`.
– Em, drag`, ai venit. |n sfâr[it. Minunat. |mbr`]i[area insufle]it` [i
parfumul de mosc, atât de diferit de lavanda mamei, erau familiare [i
avur` darul de a o \mb`rb`ta. Dar ce se \ntâmplase cu p`rul auriu al
Melissei, atât de lung [i de greu?
Spre stupefac]ia sor`-si, capul ei era acoperit de o cascad` de
cârlion]i scur]i, ro[ca]i. Emily r`mase nùcit`, clipind des.
Trebuia s` fi fost o peruc`. Sigur c` da. Probabil c` se organizase un
concurs de frumuse]e la spital – acas`, \n Herefordshire, era metoda
cea mai utilizat` pentru strângerea de fonduri. {i probabil c` o
prinseser` pe Melissa la mijloc.
– Este peruc`? Te costumezi? De ce?
Din spatele Melissei se auzi o tuse de avertizare. Era James.
Ce spusese? Ah, Doamne, ce groaznic. Ro[i, se \ncrunt` [i \ncepu
din nou:
– Scuz`-m`, credeam …
– Ah, Em, e[ti groaznic`. Sigur c` nu-i peruc`. E p`rul meu, pentru
Dumnezeu. Nu-]i place? Hai, spune-mi c` da! |[i trecu degetele lungi
prin bucle, aruncându-i sor`-si o privire \ntreb`toare, de spiridu[.
Sub ciuful ro[cat, ochii ei verzi erau misterio[i, iar tr`s`turile cunoscute
p`reau s` fi suferit modific`ri ciudate.
Dup` James, avea un aspect depravat. {i dezechilibrat.
Melissa \i observ` imediat reac]ia.
– Lui James nu-i place, \mi dau seama. |i zâmbi fermec`tor,
a[teptându-i t`gada pripit`.
SPITALUL CENTRAL 21
Aceasta nu veni. Cândva, zâmbetul ar fi avut efectul scontat, dar azi

nu reu[i decât s`-i declan[eze ner`bdarea.
– E[ti gata? o \ntreb`, privind la ceas. Dac` vrei s` te duc \napoi, \n
Knightsbridge, va trebui s` vii acum. Sunt obligat s` m` \ntorc la spital
\n cel mult jum`tate de ceas.
– Mereu spitalul `la nenorocit, oft` Melissa. Ai putea s` te mai
relaxezi [i tu din când \n când.
– Acum, spuse James, b`tând cu piciorul \n pavaj.
– Dragule, pur [i simplu n-am cum s` plec a[a, din senin. S`-]i spun
cum o s` facem. Nu te mai preocupa. Em [i cu mine putem chema un
taxi.
– Emily vine de departe, zise el, cu o scurt` ezitare, [i probabil
c`-i moart` de oboseal`, dup` mine. Pe deasupra, s-a f`cut destul de
târziu. Nu crezi c`…
– N-am nimic, protest` Emily, agasat`. {i nu-i chiar atât de târziu.
Ce-[i \nchipuiau, el [i Melissa, c` au de-a face cu un bebelu[, sau ce?
Furioas`, \l fulger` cu ochi scânteietori.
– Sigur c` nu-i. |n spatele lui, Melissa se strâmb` conspirativ, cum
f`cea adesea când p`rin]ii lor se dovedeau inflexibili.
– Du-te, James, continu` ea cu hot`râre. La spital cu tine, imediat.
Em [i cu mine ne vom descurca de minune [i f`r` ajutorul tù.
– Fie, r`spunse el scurt [i plec` f`r` alt comentariu.
Emily fu stânjenit`. Se ar`tase atât de amabil, \ntâmpinând-o la gar`
[i oferindu-i o cea[c` de ceai. Iar Melissa g`sise cu cale doar s` se
strâmbe nepoliticos \n spatele lui.
– Cât de scor]os a devenit, coment` ea. Nu-i da aten]ie, totu[i.
Nu e[ti obosit`, nu-i a[a?
– Sigur c` nu. |nc` indignat`, Emily alung` sugestia imediat, dar
continu` s`-l urm`reasc` pe James, cum parcurgea rapid distan]a pân`
la propria cas`, disp`rând apoi \nùntru. N-avea nici o justificare
senza]ia c` Londra devenise dintr-o dat` pustie, c` r`m`sese singur`.

Vorbea cu Melissa [i urmau s` ia un taxi pân` la apartamentul de lux
din Knightsbridge, pe care-[i dorise atât de mult s`-l revad`.
– Drag` Em, o \mbr`]i[` Melissa din nou. Sunt atât de fericit` c` ai
venit.
Dintr-o dat`, Emily se sim]i mult mai bine.
– Chiar dac` ast` sear` lucrurile sunt ni]elu[ mai complicate.
Emily se lupt` cu nodul din stomac. Oare \i st`tea \n cale?
O stânjenea pe Melissa? S` fi devenit doar un motiv de nepl`cere?
– Haide \nùntru. Abia a[tept s`-]i povestesc.
Asta suna mai \ncurajator. Dar ce cùtau \n magherni]a asta?
– Totu[i, nu prea avem vreme. Suflecându-[i fusta de m`tase
imprimat` cu un model prerafaelit, Melisa o lu` \n jos pe scar`.
Trebuie s` \nceap` petrecerea. Ceilal]i au plecat dup` provizii de
mâncare [i bùtur`.
Casa sc`rii pu]ea a igrasie [i a tomberoane de gunoi.
Foarte volubil`, Melissa intr` voioas` \ntr-o buc`t`rie de la subsol [i se
a[ez` la o mas` acoperit` cu resturi. Vino, o \ncuraj` ea, cu ospitalitate
de st`pân`. Am o groaz` de lucruri s`-]i povestesc.
Emily l`s` jos valizele [i privi \mprejur.
– Ce cau]i aici? \ntreb` ea, cu \ndr`zneal`. O fereastr` murdar`, cu
grilaj d`dea spre casa sc`rii. Sub ea, chiuveta era plin` de vase
murdare.
Ignorând mizeria dimprejur, lucru obi[nuit la ea, Melissa \[i sprijini
coatele pe mas`, \[i trecu degetele prin p`rul ro[cat [i \ncepu de la
mijloc:
– E hogeagul lui Greg, veni explica]ia care nu clarifica nimic.
O s`-]i plac` Greg. E cel mai tare.
– Greg?
– Da. Este – ah, ai s` vezi cu ochii tì.
SPITALUL CENTRAL 23
– Vrei s` spui c` locuie[te aici? Exprimând [ocul, ochii ei trecur`-n revist`

pere]ii co[covi]i, tavanul plin de pânze de pìanjen, fereastra murdar`.
Melissa adopt` iar atitudinea ei conspirativ`.
– Bine\n]eles c`-i ni]el cam s`r`c`cioas`, dar pe Greg nu-l
deranjeaz`. S-a specializat \n copii-problem`, \n]elegi, [i spune c` stând
aici \i \n]elege mai bine. Cu a[a ceva au de-a face toat` via]a, zice el –
este foarte dedicat. Dup` el, Knightsbridge este "incalificabil".
Zâmbi ca o mam`, \n acela[i timp mândr` [i amuzat-tolerant`.
|nc`lzire central`, ma[ini de sp`lat, mixere, aspiratoare, ma[ini de
lustruit parchetul – Greg le dispre]uie[te pe toate. Dup` el, nu-s decât
o \ncercare patetic`, mic-burghez`, de a fugi de realitate. Nu fac decât
s` ne distrug` sufletele.
Cu siguran]`, Greg \[i luase toate m`surile de prevedere s` nu-[i
pericliteze propriul suflet. Din \nc`pere lipsea pân` [i cuptorul.
Nu exista decât o ma[in` de g`tit victorian`, plasat` la mijloc, ruginit`,
plin` de cenu[` [i câteva aragazuri de campanie, cu buteliile
\mpr`[tiate la \ntâmplare – probabil c` aceste ustensile nu se aflau pe
lista neagr` a lui Greg.
Afar`, pe scar`, se auzi o zarv` tumultuoas`. Un trosnet [i tropìt de
picioare, glasuri pe tonuri ridicate, un hohot de râs, un ultim hit
fredonat, iar buc`t`ria fu invadat` – \mpresurând-o Emily r`mas` f`r`
grai, pe post de mobil` – de o hoard` de b`rba]i, \mbr`ca]i \n haine
albastre de doc, certându-se [i vociferând.
Aduseser` cu ei o arom` \n]ep`toare de pui la gr`tar.
Câteva pachete unsuroase aterizar` pe mas`, urmate de un tranzistor
fixat pe Capital Radio, o pung` mare cu cartofi pr`ji]i [i doi litri de vin.
Melisa s`ri \n picioare [i disp`ru printre hainele de doc, iar Emily
nu-i mai v`zu decât vârfurile degetelor, cramponate cu pasiune de
ni[te umeri sl`b`nogi, apar]inând unui individ blond, cu fizic de
lampadar [i cu blugi soio[i.
Emily, care se str`duia s` nu se zgâiasc` [i s` nu se agite, avu

senza]ia c` \mbr`]i[area durase o eternitate. |n preajm`, toat` lumea
discuta aprins, aparent f`r` s-o observe.
|[i dorea s` nu fi fost acolo. James se oferise s-o duc` \n
Knightsbridge. Ce bine ar fi fost s`-i fi acceptat propunerea.
|n sfâr[it, Melissa se desprinse [i f`cu prezent`rile.
– Greg dragule, aceasta este Em. A sosit.
Oare chiar v`zuse, sau \[i imaginase gestul scurt de plictiseal`
mascat` f`cut de Melissa \n direc]ia lui Greg? |nainte de a-l fi putut
\nregistra, ochii alba[tri care p`reau s-o devoreze pe sora ei se
\ntoarser` spre Emily. Gura mare pronun]` cuvintele:
– Salut. Ni te-ai al`turat. Grozav. Hei, ga[c`, asta-i Emily.
Privirea mioap` a ochilor alba[tri se \ntoarse la Melissa.
Nimic n-o preg`tise pentru \ntâlnire. Fiindc` de[i "hogeagul" ar`ta
ca o magherni]`, el era cel mai frumos b`rbat pe care-l v`zuse vreodat`.
Sub]ire [i bronzat, cu membre prelungi, cu tr`s`turi clasice [i o coam`
de p`r blond, lucios, avea ni[te ochi alba[tri ca marea.
|n vreme ce Emily era \mpietrit`, vinul fu turnat \n pahare [i
petrecerea \ncepu.
Capitolul 2
A doua zi, Emily se trezi când Carmel, o tân`r` de dou`zeci de ani,

provenind din Indiile de Vest, a c`rei camer` o ocupase, anun]` bine
dispus` c` se \ntorsese din schimbul de noapte [i c` dorea s` se culce.
Imediat. |n unicul pat din camer`. Emily se ridic` \n prip`, cerându-[i
scuze, strânse sacul de dormit ponosit pe care i-l d`duse Greg, \n
vreme ce Carmel \[i preg`tea propriul sac. Spre norocul ei, fata nu
p`rea deranjat` de faptul c` o g`sise pe Emily acolo, doar \[i anun]ase
inten]ia de a se culca de \ndat`, a[a c` dac` Emily dorea s`-[i ia
lucrurile \mpr`[tiate prin camer`, trebuia s-o fac` fie imediat, fie dup`
ora cinci. |nghesuindu-[i posesiunile \n valize, Emily \i spuse c` va
pleca \n Knightsbridge, cu sor`-sa, cât de curând.
– Sora ta? Adic`, Melissa \]i este sor`? Carmel nu f`cu nici o tentativ`
de a-[i masca uimirea. Ca s` vezi!
|mbr`cându-se \n grab`, Emily \i mul]umi pentru g`zduire, \[i
arunc` jacheta bej pe umeri [i se \ndrept` spre u[`.
– Nici o problem`, replic` cealalt`, \[i trase fermoarul sacului [i
p`ru s` treac` instantaneu \n lumea viselor.
Casa era t`cut`, iar Emily \[i \nchipui c` dormise prea mult.
Unde or fi fost to]i? Travers` holul [i cobor\ la subsol, \ndreptându-se
spre buc`t`rie, cùtând-o pe Melissa, dar sperând s` g`seasc` [i un mic

dejun. T`cerea atotcuprinz`toare \ncepuse s-o descurajeze, a[a c` se
trezi p`[ind \n vârfurile picioarelor.
Deschise cu precau]ie u[a [i privi \nùntru.
Nimeni treaz. Dar acolo, pe canapeaua rahitic`, cascada de bucle
ro[cate a Melissei se amestecase cu o coam` blond`, printre perne.
Greg.
Cu foarte mare grij`, \nchise u[a. |n teorie, lipsit` de prejudec`]i,
a[a cum se considera, putea admite c`, dup` zece ani de c`s`torie,
sor`-sa avea o aventur`. Dar teoria [i practica erau dou` lucruri foarte
diferite. De[i treceau printr-o perioad` excesiv de permisiv`, fu
zdruncinat` de imaginea sor`-si \n pat, \ncol`cit` lâng` altcineva, nu
lâng` Andrew.
Nehot`rât`, se retrase de-a lungul sc`rii, revenind \n hol.
De fapt, n-avea de-a face cu ea, nu-i a[a? V`zuse cu proprii ochii cât
de \ndr`gosti]i p`reau Greg [i Melissa. Avuseser` un comportament
natural, normal, acceptabil. Nepl`cerea ei izvora probabil din vreo
inhibi]ie copil`reasc`, despre care pân` acum n-avusese habar.
Fiindc` era sup`rat`, n-avea nici un rost s` nege. Ce-i putuse provoca
alarma \n imaginea celor dou` persoane nec`s`torite – m`car nu una
cu cealalt` – aflate \n pat? Probabil c` ea era cea anormal`.
Era exagerat de formalist` [i de naiv`. Oamenii f`ceau a[a ceva mereu.
Inspir` adânc, s`-[i calmeze nervii. Fusese luat` prin surprindere, atâta
tot. Londra n-avea cum s` semene cu Herefordshire. Iar Melissa fusese
mereu \n avangard`. De[i probabil c` situa]ia de fa]` nu putea fi
descris` ca o stabilire de noi tendin]e.
Dar ce-i r`mânea de f`cut? Revenindu-[i din ceea ce considerase a
fi un prim [oc de puritanism, descoperi o senza]ie mult mai familiar`:
foamea. Trecuse de mult vremea micului dejun – dar cum s` rezolve
problema?
SPITALUL CENTRAL 27
F`r` \ndoial`, nu se a[teptau ca ea s` vin` la buc`t`rie [i s` se apuce

de f`cut mâncare. Sau da? Se \mbujor`. Nu se sim]ea \n stare.
Va fi nevoit` s`-[i piard` vremea pân` ce aveau s` se trezeasc`.
Dar cum?
Casa p`r`ginit` continua s` fie t`cut`.
Nu se putea \ntoarce \n dormitorul de la mansard`. Carmel dormea
acolo. Privi de-a lungul holului ponosit [i murdar, \n cùtarea unei
inspira]ii. "Revino-]i, Emily Goring", \[i spuse ea cu asprime.
|[i asigurase p`rin]ii, s`pt`mân` de s`pt`mân`, obositor, c` era
matur`, preg`tit` pentru independen]`. Venise la Londra din proprie
ini]iativ`, s`-[i trìasc` via]a. A[a c` ce rost avea s` bântuie astfel pe
coridor, panicat` de ideea c` sor`-sa era \n pat cu Greg? Ce se
\ntâmplase cu \ncrederea ei, cu dorin]a de aventur`? Era la Londra!
Diminea]a aceea \i apar]inea, putea face orice dorea. Era absolut liber`,
p`rin]ii n-o a[teptau acas`.
– Minunat, se \mb`rb`t` ea, \nc` nesigur`.
Nenorocirea era c` nimic nu p`rea minunat. Se sim]ea asaltat` de
accese demoralizante de dor de cas`, \i lipsea Wistaria Lodge [i
buc`t`ria primitoare de acolo. Aragaz, frigider, cafetier`, pr`jitor de
pâine.
Nu putea continua s` m`soare holul, speriat` de strada de afar`.
Trebuia s`-[i revin` [i s` ias`.
Deschise u[a de la intrare, f`cu cu ochiul cozii de pùn [i cobor\
treptele murdare. La ora asta, pia]a era umbrit` [i r`coroas`.
D`du col]ul [i se pomeni \n fa]a spitalului.
Recep]ia original`, despre care auzise de la tat`l ei, era ascuns`
privirii, \ntr-o curte interioar` pavat` cu piatr`, \n spatele construc]iei
de secol optsprezece ce-i ap`ruse-n fa]`, cu cele dou` aripi \n stil
gotic-victorian, din c`r`mid` ro[ie. |nghesuite \mprejur, dup` cum
dictaser` necesit`]ile [i fondurile disponibile, se vedeau complet`rile
secolului dou`zeci, care aveau prea pu]in de-a face cu sim]ul

propor]iei sau cu estetica acestor vremuri – din nou, conform p`rerii
p`rintelui.
|[i putea da seama ce voise el s` spun`. |ns` turnul modern al
blocului operator – unde urma s` lucreze – [i gr`mada de [oproane
sau excrescen]e \n form` de garaj \i vorbeau parc` despre propriul
viitor, insuflându-i speran]` [i entuziasm, \n vreme ce se plimba printre
cl`diri. Peste tot, oameni se gr`beau, \mpingând c`rucioare cu
containere metalice, sau co[uri cu lenjerie de pat, aducând mesaje sau
bùturi r`coritoare. Al]ii discutau \n contradictoriu pe marginea unor
liste; angaja]ii laboratorului, cu halate albe p`tate, duceau seturi de
eprubete; asistentele, purtând culori pastelate [i bonete ca de
stewardes`, se f`ceau nev`zute dup` col]uri. V`zu tineri \nal]i, \n blugi,
fete preocupate, cu bluze de pânz` topit`, [i omniprezentele halate de
doc albastru.
Era o adev`rat` lovitur`. Costumul bej se dovedea o gre[eal`.
Docul era la mod`. S-ar fi sim]it mai bine \n blugii vechi, \[i zise ea cu
regret.
Ajunse \n parcare [i descoperi ma[ina lui James, p`rând cam
pr`fuit` sub lumina puternic` a soarelui. Dintr-un motiv obscur,
imaginea avu darul s`-i ridice moralul, a[a c` porni vesel` \n cùtarea
unui mic dejun. Ajunse pe o str`du]` comercial`. N-avea sens s` rabde
de foame pân` ce Greg [i Melissa s-ar fi trezit. Era un prim pas spre
emancipare [i-l f`cu \ntr-un mic cafe-bar, aproape de spital.
Dup` cafea, pâine pr`jit` [i gem, se \ntoarse la spital, cu ideea de a
se familiariza cu locurile [i cu pozi]ia diverselor compartimente. Era cu
ochii-n patru s`-l descopere [i pe James. Ce bine ar fi fost s` dea peste
el – cu siguran]`, ar fi sacrificat câteva minute s-o \ndrume. Totu[i, nu
avu norocul `sta.
SPITALUL CENTRAL 29
Când se \ntoarse la casa d`r`p`nat` din Pia]a St. Anne, se f`cuse

deja ora unsprezece. Oprindu-se \n capul sc`rilor ce duceau la subsol,
fu u[urat` s` aud` voci.
Evident abia trezi]i, Greg [i Melissa beau nes [i mâncau fulgi de
porumb cu miere. O invitar` s` li se al`ture.
– Am mâncat deja. Am colindat pe afar` vreo câteva ore.
Melissa nu putu s` priceap`.
– Ce naiba aveai de v`zut atât de devreme? Ai fi putut s` a[tep]i s`
lu`m \mpreun` micul dejun.
– Voiam s` explorez, s`ri entuziast` Emily, care uitase deja accesele
de dor de cas`.
– Ah, Em, probabil c` ai \nnebunit. S` explorezi mizeria asta?
Nu-i nimic, mai bea o cea[c` de nes [i pe urm` prânzim \n
Knightsbridge. Greg zice c` trebuie s` plece. Ce plictiseal`!
***
|n sfâr[it, traversau Londra – cu autobuzul, la insisten]ele lui Emily.

Ne]inând seam` de protestele \ndurerate ale Melissei, ]inuse s` urce la
etaj, iar acum, de pe platform`, privind \n jos la magazinele de pe
Piccadilly, la copacii [i b`ncile din Green Park, lucind sub soarele de
septembrie, \[i asigur` sora, probabil a dou`zecea oar`, c`-[i va ]ine
gura.
Melissa, cu buclele de culoarea trifoiului ro[u, proasp`t` [i
\ncânt`toare \n fusta lung` de m`tase \nflorat`, pe care o purtase [i \n
seara precedent`, cu o bluz` de dantel` strâns` pe corp, ce l`sa la
vedere destul de mult` piele bronzat`, continua s` insiste.
– |n]elegi, nu-i a[a, Em, c` nu trebuie s` sufli nici o vorb`? relu` ea.
– }i-am mai spus c` nu ai de ce s` te temi.

– E grozav de important, totu[i. Promite-mi c` n-ai s`-l men]ionezi
pe Greg niciodat`.
Autobuzul ajunse la Hyde Park [i se opri s` permit` unui e[alon de
cavalerie s` intre \n parc. Ochii lui Emily r`maser` fixa]i asupra
pana[elor ro[ii de pe coifuri, asupra harna[amentelor z`ng`nitoare [i
asupra cailor plesnind de s`n`tate. |[i asigur` sora, cu mintea \n alt`
parte, c` nu va sc`pa nici un cuvin]el.
– Concentreaz`-te, Em. Vocea Melissei era tìoas`. Nu te mai zgâi
ca o turist`. Po]i oricând s` vezi cavaleri[tii din Gard`. Ascult`-m`, este
foarte important.
Aparent de acord cu ea, autobuzul se urni, dând col]ul pe
Knightsbridge. Caii [i c`l`re]ii disp`rur` din raza vizual`.
– Acum, ai grij` s` nu ui]i, vrei? o rug` Melissa. S` nu le spui nici
celor de acas`, de la Wistaria Lodge. Nu vreau s` mai afle nimeni
despre mine [i Greg. Pricepi?
Autobuzul intr` pe strada Sloane, iar ea \[i lu` co[ul de rafie, \nh`]`
valijoara cu schimburi de noapte a lui Emily [i \[i potrivi fusta.
– Este sta]ia noastr`. Vino.
Intrarea \n blocul Oriel cu greu ar fi putut s` fie mai diferit` de
fa]ada d`r`p`nat` a casei din St. Anne Square. Aici se puteau vedea
placaje de gresie neagr`, ferestre \n relief, cu cercevele de o]el
inoxidabil. |nùntru, c`lcar` pe o mochet` maro-ro[cat, groas` ca un
covor de frunze de toamn`, printre pere]ii lambrisa]i cu lemn de plut`.
Spoturile luminoase se concentrau asupra unor vaze n`p`dite de
frunzi[, atârnând gra]ios: ceva ce sem`na cu un curmal pitic, un
filodendron [i variate soiuri de ieder`. P`trunser` \ntr-un lift cu
panouri de culoarea alunei, care le duse silen]ios la etajul [ase, \n tot
atâtea secunde. |n spa]iosul apartament mansardat, fur` \ntâmpinate
de ordine [i cur`]enie, de o buc`t`rie complet utilat` – pe care Greg
SPITALUL CENTRAL 31
ar fi dispre]uit-o profund – [i de o menajer` italian`, cu ochi negri,

ursuzi.
– Nu mi-a]i spus, signora. N-am [tiut ce s-a \ntâmplat cu dumneata
[i cu signorina. Am fost \ngrijorat`.
Nu p`rea atât \ngrijorat`, cât mânioas`, \[i d`du seama imediat
Emily.
– }i-am spus c` mergem la o petrecere [i s` nu ne a[tep]i, Anna.
Tonul Melissei era surprinz`tor de \mp`ciuitor. Sora mea a insistat s`
r`mân` pân` la sfâr[it.
Ohii lui Emily se deschiser` larg. Ea fusese cea care insistase?
– Am crezut c` o s` telefona]i, dac` nu mai veni]i. Ce s`-i spun
domnului, dac` m` \ntreba?
– A dat telefon?
– Nu. Dar dac` ar fi f`cut-o?
– Ei bine, \mi pare rù. Se f`cuse târziu [i mi-am zis c` ai s` ghice[ti
ce s-a \ntâmplat. Acum, ce avem de mâncare?
– Dar mi-a]i spus c` lua]i prânzul la Harrods.
– Pì, m-am r`zgândit. E prea târziu. Ce putem c`p`ta?
– Este un escalop, dar numai pentru ast`-sear`. Dac` mânca]i acu',
ce mai servim la cin`? Domnu' o s` vrea…
– Da, [tiu. Nu-i nimic. O s` mânc`m escalopul acum. Pentru cin`,
po]i prepara altceva. |n fond, ai toat` dup`-amiaza la dispozi]ie.
Vom prânzi pe teras`, fiindc` e o zi atât de frumoas`. Vino, Em.
Pân`-i gata masa, o s` bem ceva.
|mpinse u[ile batante ce d`deau spre salonul vast, p`[i pe covorul
crem mi]os [i, glisând u[a-fereastr`, ie[i \n patioul situat atât de departe
de zgomotul str`zii de dedesubt.
Ca [i camera de zi, terasa avea form` de "L", continuând [i dup`
col], dând atât spre vest cât [i spre sud, bucurându-se de lumina
soarelui pe tot timpul zilei. Era foarte clar de unde provenea bronzul
Melissei. Ast`zi, parasolarele erau ridicate, [ezlongurile erau

\mpr`[tiate peste tot [i exista [i o canapea-balansoar. O umbrel`
splendid` ap`ra de soare masa rotund`, alb`, iar atmosfera \nc`rcat` [i
\n`bu[itoare de la nivelul str`zii, l`sase locul aerului r`coros, adus de
briza domoal` ce r`sfira petuniile roz [i ro[ii, din alte vaze de beton,
similare celor de la intrare.
Melissa se tol`ni pe un [ezlong [i trase umbrela astfel \ncât s`-i
protejeze fa]a.
– Afurisit` femeie, se plânse ea. Dumnezeu mi-e martor c` o pl`tim
destul. {i ai v`zut-o, abia catadicse[te s`-mi arate un minim respect.
Toat` tevatura aia, doar fiindc` am uitat s-o sun asear` [i s-o anun] \n
prealabil c` vom prânzi aici. Cine se crede?
Leg`nându-se pe canapeaua \nflorat`, Emily \[i spuse c` pluralul
din "o pl`tim destul" se referea desigur la Melissa [i Andrew. |n timpul
vizitei anterioare, nu reu[ise s` \ntrevad` cât de complicat` era via]a
sor`-si. Petreceri \n St. Anne Square, cu Greg, pe urm` \napoi acas`, la
Andrew [i la menajera prost dispus`. Emily era impresionat`.
Nu-i trecuse niciodat` prin minte c`, \n afara telenovelelor, oamenii
normali – ca s` nu mai vorbim de familia ei – puteau s` trìasc` \n felul
`sta.
Melissa \[i arunc` pantofii, \[i dezmor]i degetele [i se \ntinse
senzual.
– Fii un \nger, Em, [i adu c`ruciorul-bar. |mpinge-l \ncoace [i am
s`-]i prepar un cocteil. Ne-ar prinde bine o bùtur`.
G`si c`ruciorul de o]el [i sticl` fumurie \n vasta camer` de zi, \l
\mpinse cu grij` peste covorul mi]os [i i-l duse Melissei.
– Ah, e[ti o dulcea]`. Ceva mai diluat, a[ zice, nu-i a[a? Dr`gu],
diluat [i rece. Privi cu team` \n compartimentul pentru ghea]`.
Ah, bine c` m`car [i-a amintit de cuburi. Ce-ai spune de un Pimm?
SPITALUL CENTRAL 33
– Super. Era convins` c` Pimm nu consta doar \n ceaiul de l`mâie

la ghea]`, pe care-l beau p`rin]ii ei. Sigur c` trebuia s` con]in` [i ni[te
gin, precum [i crudit`]i. Era tr`s`tura specific` apartamentului de lux
al Melissei [i al lui Andrew.
– Du-te [i cere-i Annei ni[te ment` [i un castravete, vrei?
Deocamdat`, n-am chef s` dau ochii cu ea.
Bùtura fu urmat` de o mas` delicioas` – servit` de menajera
vizibil nemul]umit`. Cu fiecare \nghi]itur`, Emily reu[i s` treac`
progresiv peste iritarea italienei [i peste gândul c` mânca ceea ce ar fi
trebuit s` fie cina lui Andrew.
– Unde-i Barnaby? se interes` ea, pe la jum`tatea mesei.
Se a[teptase s` m`nânce \mpreun`, \[i \nchipuise c` tot apartamentul va
fi la dispozi]ia lui. Doar cu o s`pt`mân` \n urm`, Melissa \i spusese la
telefon: "a \nceput s` mearg` [i s` vorbeasc` [i nimic nu-l mai poate opri".
Totu[i, acum ridic` din umeri, impacientat`.
– Mul]umesc cerului, a mâncat mai devreme, cu Joan, [i doarme.
Altfel, n-am mai avea nici o clip` de lini[te. Este adorabil, desigur, dar
[i obositor.
Menajera se \ntoarse cu o excelent` cafea neagr`, iar Emily \i fu
recunosc`toare. Cu Pimmul [i mâncarea, dup` o noapte de petrecere,
ar fi putut adormi pe scaun. Dar cafeaua o revigor`. O parte din
inhibi]ii fiindu-i \nl`turate de bùtur`, se apuc` s-o chestioneze pe
Melissa cu privire la agitata ei via]` amoroas`.
– {i te-ai vârât \ntr-o aventur` \n toat` legea cu Greg? De când \l
cuno[ti?
– Te-am rugat…
– N-ai grij`, nu-i nimeni \n apropiere. Trebuie s`-mi poveste[ti.
Te rog, Melissa. Sunt moart` de curiozitate. Pe timpul c`l`toriei cu
autobuzul, problema o preocupase aproape la fel de mult ca [i
vitrinele magazinelor, sau trupa de gard`.
Melisa arbor` unul din zâmbetele ei care cer[eau mil` [i-[i

\ndep`rt` buclele din ochi.
– Ah, draga mea, protest` ea. E[ti groaznic`. Mereu vrei s` [tii tot.
– Prea bine, dar spune-mi. Adic`, despre seara trecut`. A fost prima
oar`?
– Nu. Sigur c` nu. Greg [i cu mine – ei bine, nu [tiu. Nu-]i pot
explica.
Dar Emily era decis` s` ob]in` am`nunte. Cum s` lase-n urm`
Wistaria Lodge [i s` devin` o fat` modern`, de ora[, cum s` se
maturizeze, dac` Melissa nu-i povestea? Iar sor`-si – care de luni de zile
fusese obligat` s` ]in` pentru sine toat` afacerea, de frica personalului
de serviciu, loial lui Andrew – nu-i trebui prea mult. Emily, vibrând de
emo]ie, ob]inu o relatare clip` cu clip` a primei \ntâlniri dintre Melissa
[i Greg, a rela]iei care urmase, pân` \n prezent.
Emily era mi[cat`. Totu[i, bunul sim] – calitate pe care o poseda,
spre deosebire de sor`-sa – o avertiz` c` viitorul le rezerva o mul]ime
de capcane.
– {i cum r`mâne cu Andrew?
Iat` o \ntrebare la care Melissa nu era preg`tit` s` r`spund`.
Dup` toate cele, nu de asta \i povestise aventura cu fantastic de
frumosul, inteligentul [i sentimentalul Greg.
– Ce-i cu el?
– Totu[i, \]i este so], insist` Emily.
– }in la el foarte mult, r`spunse Melissa. Fraza p`ru v`duvit` de
sens, de parc` ar fi \nv`]at-o pe dinafar`, cu luni \n urm`, [i devenise
un automatism. Cu ochi umezi de iubire, se \ntoarse la tema favorit`,
privirea alunecându-i pe lâng` Emily [i pierzându-se \n dep`rtare.
N-am cuvinte s`-]i explic ce minunat este, Em. S`-]i g`se[ti \n sfâr[it
sufletul pereche. Unicul. Toate celelalte probleme se trivializeaz`,
dispar \n neant.
SPITALUL CENTRAL 35
Problemele disp`ruser`? Chiar [i la [aptesprezece ani, Emily avea

dubii serioase.
– Dar Andrew…
– Ah, Em, nu m` mai pisa. Nu trebuie s` afle. Asta e singura solu]ie.
A[a c` trebuie s` fii grozav de atent` s` nu scapi vreo vorb`. Niciodat`.
Se ridic` \n capul oaselor [i-[i cùt` sandalele pe pipìte. Acum, am s`
fac o baie. Dac` vrei, po]i face [i tu, pe urm`. La patru, trebuie s` ajung
la coafor, a[a c` \n dup`-amiaza asta ai s` te distrezi singur`. Du-te la
Harrods [i prospecteaz`. Arunc` o privire ceasului de mân`, un disc
extraplat din aur, pe care-l primise de la Andrew de ziua ei, cu câ]iva
ani \n urm`. Trebuie s` m` gr`besc. Dup` ce termin, am s` te anun].
Când Andrew este plecat, po]i folosi baia mea, dar când e acas`, va
trebui s` te mul]ume[ti cu cea din camera copilului.
Baia Melissei, \n care se intra din dormitor, fusese reamenajat` de
la vizita lui Emily. Pe atunci, era \mbr`cat` \n lemn de pin, cu mobilier
alb. Acum, predominau onixul [i auriul, cada era oval`, a[ezat` \ntr-un
col], \nchis` cu panouri de sticl` reflectorizant`. Emily se l`fìa, reglând
din când \n când robine]ii aurii, cu degetele de la picioare,
gândindu-se la coama blond` a lui Greg, \n subsolul lui mizer, aflat la
o arunc`tur` de b`] de Central.
Spitalul \i aduse \n minte pe altcineva, desigur nici blond, nici
dumnezeiesc de frumos. James. |n vreme ce se [tergea cu prosopul bej
l`sat de Melissa [i se parfuma cu apa de colonie a sor`-si, spre
surprinderea ei, James puse st`pânire pe gândurile ei. |[i puse cea mai
bun` fust` [i se preg`ti s` se lase desf`tat` de Harrods.
|nainte de a p`r`si apartamentul, porni \n cùtarea lui Barnaby.
Se d`dea \n vânt dup` nepo]el. Menajera italian`, \n continuare cu
fundu-n sus [i ocupat` s` preg`teasc` noua cin`, o inform` – cu
vizibil` pl`cere – c` \ntârziase. Copilul – s`rmanul bambino, din cine
[tie ce motiv – fusese scos de doic` \n parc, la joac`.
Totu[i, când se \ntoarse de la dup`-amiaza de admirat vitrine,

Barnaby [i Joan erau acolo, a[a c` luar` ceaiul \mpreun`. Melissa nu
d`duse nici un semn, \ns` Andrew, care fusese toat` s`pt`mâna plecat
\n Sco]ia, ap`ru \n momentul \n care tocmai terminau de mâncat.
Barnaby ]ip` de bucurie, \ndat` ce figura p`rintelui ap`ru pe u[`.
Tati, tati, tati, zbier` el cât \l ]ineau bojocii, \[i d`du drumul jos [i
travers` camera de-a bu[ilea, ajungând \n bra]ele lui Andrew. Sem`nau
izbitor. Forma capului, p`rul negru [i ochii inteligen]i – \nc` un
Andrew, \n miniatur`. Curând, deveni foarte clar c` cei doi se admirau
reciproc. O dat` cu apari]ia tat`lui, pentru Barnaby nu mai conta
nimeni altcineva. Dup` o por]ie bun` de hârjoan` [i ]ipete, p`r`si
\nc`perea comod instalat pe umerii p`rinte[ti, tr`nc`nind fericit.
Andrew o asigur` pe Joan c`-[i putea lua câteva ceasuri libere; chiar el
avea s`-l \mbìeze [i s`-l culce pe Barnaby.
Lui Emily, i-ar fi pl`cut teribil s` participe la \mbìere, dar \[i d`du
seama c` ar fi fost \n plus, a[a c` ie[i pe teras`, se a[ez` pe canapeaua
\nflorat` [i se apuc` s` r`sfoiasc` paginile revistei Vogue.
Totu[i, gândurile \i zburaser` \n alt` parte. Se sim]ea neloial` – f`r` s`
[tie fa]` de cine. Melissa, Andrew, sau Barnaby? Sau fa]` de to]i trei.
Evoluau pe o ghe]` sub]ire, iar ea, al`turi de ei. Oricând pojghi]a putea
s` cedeze. {i ce ar fi urmat?
La cin`, ochii ei c`prui se oprir` admirativ asupra sor`-si, care,
\mbr`cat` cu o bluz` diafan` [i ni[te [alvari verzi, purtând ni[te sandale
aurii, fine, flirta revolt`tor cu so]ul ei.
Dup` tura pe la vitrine de dup`-amiaz`, putea spune c` ]inuta o
costase enorm pe Melissa – sau mai degrab` pe Andrew.
Buclele ro[cate aveau [i ele un pre], de[i plimbarea prin Knightsbridge
\i demonstrase c` erau tot atât de comune, pe cât era docul albastru \n
zona spitalului. Acum, aranjat [i [amponat, p`rul \i conferea Melissei o
ciudat` fascina]ie, iar Emily pricepu c` sor`-sa, care-i p`rea ast`-sear`
SPITALUL CENTRAL 37
jum`tate vr`jitoare, jum`tate spiridu[, era de fapt exclusiv seduc`toare,

capabil` s`-i joace pe degete [i pe Greg [i pe Andrew. F`r` \ndoial` c`
[i pe James.
Ideea era dezam`gitoare, \n mod curios, iar propria pre]uire de
sine se cam ve[tejise. Hainele ei erau provinciale [i copil`re[ti.
Fusta bun` de bumbac, aleas` cu grij` pentru ocaziile londoneze,
p`rea demodat` chiar [i \n dup`-amiaza petrecut` la Harrods.
Nimic nu se potrivea cu ce-[i imaginase ea. Apartamentul de lux era
\mpânzit cu diverse capcane, pericole ascunse [i nefericire. Ceea ce
crezuse c` va fi ad`postul ei sigur, \mp`r]it cu o sor` fericit` [i cu un
cumnat vr`jit de propriul bìe]el, se asem`na mai degrab` cu un ]inut
de nisipuri mi[c`toare, plin de tensiuni [i resentimente.
Dup` cin`, bùr` o cafea tare. "Un singur lucru trebuie s` recunosc:
Anna face o cafea excelent`. Ca to]i italienii", coment` Melissa, pe
teras`, \n semi\ntuneric, \n briza r`coroas`, \nconjura]i de luminile
ora[ului, care se aprindeau pe m`sur` ce se l`sa \ntunericul. Andrew
turn` coniac \n pahare, iar Emily \n]elese dintr-o dat` c`-[i \ncepuse
deja via]a londonez`, dar ca oriunde, aceasta era plin` de probleme.
Prima deveni deja subiect de discu]ie. Prânzul de duminic`. Melissa
voia s` se \ntâlneasc` la Hilton, cu Andrew. |ntr-adev`r, era ziua liber`
a Joanei, dar Emily ar fi putut r`mâne acas` s` aib` grij` de Barnaby,
nu-i a[a?
Andrew se opuse f`r` ezitare, sugerând un picnic la Hampsted
Heath. Argument` c` lui Barnaby i-ar fi pl`cut enorm. Melissa oft`, dar
Andrew \[i impuse planul. A doua zi, merser` cu Mercedesul la
Hampsted. Purtând iar o fust` lung`, Melissa st`tea moroc`noas` lâng`
Andrew, \n vreme ce Emily, \mbr`cat` cu mult dispre]uita fust` de
bumbac, \ncerca s` se descurce cu \ncântatul [i neastâmp`ratul
Barnaby, pe bancheta din spate.
Cu toate c` mul]imile asaltaser` câmpul, Emily \[i d`du seama

imediat c` Hampstead era o zon` rural` – mult mai relaxat` decât
preten]iosul Knightsbridge.
– |n]eleg de ce ai vrut s`-l aduci aici pe Barnaby, declar` ea.
– Am discutat cu Melissa posibilitatea de a renun]a la apartament,
pentru o cas` cu gr`din`, unde Barnaby s` se poat` juca \n voie, \n
zona asta.
– Da, da. Un rai pentru Banby.
– Barnaby.
– Am zis Baa-Baa-Baa-Baanby, relu` ea, jucându-se cu cel mic.
– Dar Melissa s-a opus.
– Pì, Hampstead este frumos \ntr-o zi \nsorit` ca asta, recunosc.
Dar iarna e complet lipsit de via]`. Taximetri[tii greu pot fi convin[i s`
vin` pân` aici. Nu-i deloc practic.
– C` tare te mai pricepi la lucruri practice, feti]o, o lu` \n râs
Andrew, atingând una din buclele ro[cate. Dar vorbise cu afec]iune [i
o privise cu vizibil` dorin]`, la fel de intens ca Greg.
Melissa profit` imediat.
– Un apartament pe malul m`rii nu m-ar deranja, arunc` ea.
Sau chiar \n strìn`tate. O a doua re[edin]`, \ntr-o zon` \nsorit`.
Asta mi-ar fi pe plac.
– Când scap de deplasarea asta \n Trinidad, vom mai discuta,
promise Andrew.
– A[a vom face, aprob` Melissa.
Din clipa aceea, nu mai vorbi decât despre acel subiect, iar când
plec` s`-l conduc` pe Andrew la aeroport, broda pe tema avantajelor
Rivierei, fa]` de mun]i. "Desigur, mai sunt [i lacurile italiene", o auzi
Emily, din hol.
Capitolul 3
Ziua \n care Emily \[i \ncepu lucrul la Central, coincise cu vizita a

doi foarte importan]i americani. Northiam sosi foarte devreme \n
blocul operator, flancat de cei doi strìni, veni]i din California pe la
miezul nop]ii. Chirurgul, profesorul Cohen, era micu], rotunjor [i
plesnind de s`n`tate – \n spitalul unde lucra, era cunoscut drept omul
de cauciuc, aluzie nu doar la mers, ci [i la energia lui. Era \nso]it de
unul dintre speciali[tii din propria echip`, doctorul Flanagan.
Acesta p`rea posac, cu tr`s`turi prelungi, suferinde [i, conform
spuselor Sorei [efe, nu vorbise decât de trei ori \n cele [ase ore
petrecute acolo. Evident pentru to]i a fost respectul cople[itor pe
care-l dovedeau americanii, ei \n[i[i somit`]i \n domeniul chirurgiei
toracice, cu sau f`r` vorbe, fa]` de Northiam.
– Bun` diminea]a, sor`. S`-]i prezint vizitatorii. Profesorul Cohen [i
doctorul Flanagan, din compartimentul cardio-toracic de la Ocean
Hospital. Probabil c` le-ai citit cartea. Au traversat Atlanticul ca s` fie
lâng` noi azi – a[a c` sper c` vom avea ceva interesant s` le ar`t`m.
Ei? |mprejur r`sunar` murmure m`gulitoare, c`ci to]i cei din \nc`pere
[tiau c` urma un adev`rat tur de for]` tip Northiam. Cùtase printre
fi[ele de intern`ri, s` g`seasc` un caz clasic, apt pentru o demonstra]ie.
Americanii \i scriseser`, declarând c`-i admirau munca [i c` erau

impresiona]i de anumite detalii, ap`rute recent \n revistele de
specialitate. Era posibil s` vad` cu ochii lor, \ntrerupând deplasarea
spre Germania, la simpozionul la care urmau s` participe?
Northiam \i prezent` pe James Leyburn [i pe Mark Corrie – care
st`tea ca pe ghimpi, dup` o noapte nedormit`, cuplat` cu o indigestie
nervoas` – pe propriul specialist \n medicin` general`, doctorul Amyas
Miller [i pe anestezist. Urm` o scurt` discu]ie, detaliind nu doar
opera]ia [i felul cum urma Northiam s-o abordeze, ci [i posibilele
diferen]e de tehnic` operatorie [i de dotare a s`lii.
Opera]ia era \n plin` desf`[urare, de[i la parter ziua de munc` abia
\ncepea, când Emily, purtând proasp`t sp`latul ei costum bej [i
sandalele cu cea mai groas` talp` ortopedic`, menite s`-i ajusteze
\n`l]imea, \[i f`cu apari]ia pe coridoarele spitalului.
Wendy Stourbridge, secretara personal` a lui Northiam, o auzi pe
Emily tropìnd pe culoar, ca o turm` de ponei.
Stânjenit`, nou-venita p`trunse \n \nc`pere, cu genunchii
tremurând din cauza emo]iei, dar [i datorit` faptului c` sandalele erau
alarmant de instabile pe pardoseala lucioas`.
Wendy o salut` \ncurajator, \n vreme ce mintea \i lucra cu
\nfrigurare. Cu ce copil` se procopsise – iar pantofii ìa erau alt`
problem`. Ar fi trebuit poate s-o lege de birou, astfel \ncât Northiam –
care, slav` cerului, ar fi trebuit s` fie mai atent la vizitatorii americani
decât la noua angajat` – s` nu observe oroarea aia de sandale
ortopedice? Cel pu]in, p`rea s` fi renun]at la obiec]iile privind
pantalonii la femei. De când se c`s`torise cu Felicity Esher, cu mai
mul]i ani \n urm`, p`rerile sale privind \mbr`c`mintea de dam` se
\nnoiser` miraculos. Ce bine ar fi fost dac` Felicity ar fi purtat [i astfel
de sandale, \[i spuse Wendy. Problema complet`rii personalului s-ar fi
simplificat enorm.
SPITALUL CENTRAL 41
– |mi pare rù, dar biroul tù este mic, declar` ea. Pentru \nceput,
ai s` stai cam \nghesuit`, dar asta-i tot ce putem face, deocamdat`.
Sara pleac` peste câteva luni – so]ul ei a primit un post la Glasgow –
[i ai s`-i iei locul.
|nalt` [i col]uroas` la figur`, cu p`r negru, \mbr`cat` cu inevitabila
fust` de doc albastru [i bluz` de pânz` topit`, Sara rânji prietenos [i
spuse insinuant:
– Bun`, fii binevenit` pe galer`.
Wendy ignor` remarca [i o anun]` c` Sara o s`-i arate locul fiec`rui
dosar.
– |ntre timp, am s` m` ocup de problemele urgente [i pe urm` am
s` \ncerc s`-]i formez o idee privind rutina zilnic` – de[i, de fapt, aici,
nu prea avem program fix. Chirurgii vin când au vreme [i ne
coordon`m munca dup` ei. |n diminea]a asta, sunt to]i \n sala de
opera]ii, a[a c` avem [ansa s` venim la zi.
– Foarte necesara [ans`, complet` Sara, aparent autodistribuit` \n
rolul de cor antic, cu menirea de a semnala necazurile. |i ar`t` lui Emily
unde se p`strau rechizitele [i colec]ia aproape nelimitat` de registre.
Pentru Northiam, sistematizarea era foarte important` [i toate cele
trebuia \nregistrate \ntr-o puzderie de registre contabile [i carnete,
"chiar dac` nu faci altceva decât s` mu]i un obiect dintr-o margine a
biroului \n cealalt`", explic` ea sardonic. {i dac` ]ii la via]a ta, ai face
bine s` nu ui]i, sau domnul Northiam o s`-]i ia gâtul. Dac` a[ fi
\ntrebat`, ar trebui ]inut sub cheie [i eliberat numai \n sala de opera]ii
s`-[i fac` num`rul – dar [i acolo ar fi necesar s` se apeleze la blindaje.
Ceea ce suport` James Leyburn ar da gata orice alt b`rbat.
– Exagerezi, Sara. Ca de obicei. Vocea lui Wendy era tìoas`.
So]ie de doctor, trecut` de patruzeci de ani, cu copii studen]i, era
sub]ire [i bine f`cut`, cu bucle grizonante [i cu o expresie glumea]`.
Dar n-am cum s` neg c` domnul Northiam poate fi uneori greu de
suportat. Ne ]ine permanent \n priz`. Desigur, este un chirurg

eminent. F`r` t`gad`, este cel mai bun din Londra, \n domeniu, a[a c`
are dreptul la unele ciud`]enii. N-o l`sa pe Sara s` te demoralizeze.
Departe de asta, Emily era tot mai convins` c` a lucra pentru un
asemenea om constituia un privilegiu, iar perspectiva de a deveni
singura persoan` capabil` s` se descurce cu monstrul genial o ispitea.
Oricum, nu prea avu vreme s` cugete la acel viitor glorios.
Diminea]a disp`ru f`r` urm`, \n vreme ce b`tea coridoarele \n sus [i-n
jos. Mai \ntâi, Sara \i prezent` sec]ia, apoi drumul spre blocul operator,
spre Laboratoare, spre Radiologie, spre Fizioterapie, spre rezerve [i
spre Ambulatoriu – noroc cu vizita de sâmb`t`, fiindc` altfel ar fi fost
complet ame]it`. Apoi se familiariz` cu toate obiectele din birou, pân`
la ce fel de hârtie trebuia utilizat` pentru fiecare tip de scrisoare, unde
erau formularele, cum se utiliza copiatorul, cum s` ata[eze diagramele
EKG la dosar, pe gustul domnului Northiam, [i cum s` completeze un
formular dup` breviarul de opera]ie. Afl` despre turele personalului la
rezerve [i la ambulatoriu. Lui Wendy i se p`ru c` o ame]ise cu atâtea
informa]ii, a[a c` o trimise la mas` mai devreme, \mpreun` cu Sara,
care profit` de ocazie pentru a o descuraja din nou \n privin]a lui
Northiam.
– |]i va fi mult mai greu, o avertiz` ea. L-am r`bdat atât numai
fiindc` [tiam c` Bill se va transfera [i n-am vrut s` mai schimb locul de
munc` \nc` o dat`. Oricum, Wendy este o [ef` grozav` [i ai ce \nv`]a
de la ea. Pe urm`, mai este James al nostru. Toate sunt \nnebunite
dup` el. Northiam \l trateaz` ca pe ultimul gunoi – ah, nu doar pe el.
Pe to]i. Nenorocirea este c` a[teapt` performan]e uluitoare de la
fiecare membru al echipei, \n oricare secund` a fiec`rei zile. Ar putea
s` mai treac` unele lucruri cu vederea, din când \n când, s` \ncerce
s`-i sus]in` pe ceilal]i – s` fie mai uman, uneori. Nici o [ans`.
N-a f`cut-o niciodat`. Ai s` vezi. Oprindu-se s`-[i trag` sufletul [i s`
SPITALUL CENTRAL 43
\nghit` ni[te suc de mere, Sara p`ru s` se r`zgândeasc`. Vai, drag`,

relu` ea cu vinov`]ie. Este prima ta zi, nici nu la-i cunoscut \nc` pe
b`trânul diavol. Sper c` nu ]i-am turtit fesul?
Jucându-se cu linguri]a \n iaurtul cu zmeur`, departe de a fi
dezam`git`, Emily era doar decis` s` reu[easc` acolo unde ceilal]i
e[uaser`, s` devin` singura persoan` capabil` s` se descurce cu marele
om, oricare ar fi fost dispozi]ia acestuia. Nu-i mai r`mânea decât s`-l
cunoasc`.
|n dup`-amiaza aceea nu-[i f`cu apari]ia. |ns` primir` un telefon de
la James, care se afla la Terapie Intensiv`, aparent. Anun]a c` Northiam,
acompaniat de cei doi americani, plecase la laboratoare, s` ia un prânz
\ntârziat cu Felicity. "Pe urm`," \i spuse el lui Wendy, \n`bu[indu-[i
râsul, "Northiam [i Felicity urmeaz` s` plece la Hampton Court,
\mpreun` cu yankeii".
– Hampton Court?
– A[a a zis.
– Dar cum r`mâne cu… ? S-a adunat un mald`r de hârtii de semnat
[i a fost cùtat de foarte mult` lume. Tuturor le-am spus c` va fi aici
dup`-amiaz` [i…
Chicotul lui James se auzi clar prin telefon.
– N-ar fi prima oar`. Va trebui s` ceri scuze \n locul lui. Am s` vin
s` v`d ce pot s` fac, dup` ce rezolv treaba de aici.
– Mul]umesc, zise Wendy. Atunci, te a[tept`m.
James \[i f`cu apari]ia dup` o jum`tate de ceas, \nso]it de Mark
Corrie.
– Am terminat mai iute decât m` a[teptam, explic` el. Salut, Emily.
Cum te descurci?
Emily habar n-avea ce s` r`spund`, dar fu salvat` de Wendy.
– Se descurc` de minune, spuse ea repede, \ncercând s` capteze
aten]ia lui James pentru problemele de serviciu. Acum, am sortat
scrisorile pe care le po]i semna \n locul lui, a[a c` ar fi bine s` \ncepem

cu ele, astfel \ncât Emily s` le poat` duce la po[t`.
– Bine. A[ezându-se la biroul lui Wendy, James \ncepu s` treac`
prin mald`rul de scrisori [i acte.
Sara \i aduse un vraf suplimentar.
– Astea trebuie semnate de tine. S` le las aici, \mpreun` cu
celelalte?
– Sigur c` da.
James era \mpresurat de un munte de hârtii. Emily \ncepu s` le
\mp`tureasc` [i s` le vâre \n plicuri, pe m`sur` ce el le semna,
separând \n acela[i timp fi[ele, dosarele de caz [i radiografiile, \n alte
mald`re. Biroul ei din col] fusese ocupat de Mark Corrie, care se ocupa
de alt` serie de scrisori, de noti]e [i benzi, \mpreun` cu Sara, \n vreme
ce Wendy, la telefon, purta un dialog cât mai calm, \ncercând s` amâne
o \ntrevedere.
Trebuie s`-mi p`strez calmul, \[i spuse Emily. S` nu intru \n panic`.
Cu orice pre], trebuie s` am grij` s` nu fac vreo \ncurc`tur`. Mai bine
\ncet dar sigur. Lu` scrisoarea pe care James tocmai o semnase, puse
copia \n dosarul cazului [i originalul \n plic, \ntrebându-se cum va reu[i
s` se descurce cu cele trei vrafuri, f`r` s` aib` acces la propriul birou.
Totu[i, cumva, se achit` de sarcin`, iar muntele de hârtii din fa]a lui
James \ncepu s` se mic[oreze, \n vreme ce gr`mezile din jurul lui Emily
– una pe scaun [i dou` pe jos – cre[teau propor]ional.
|n final, el se l`s` pe spate, \ntinzându-se obosit, dar Emily era prea
preocupat` cu num`rarea ca s`-i observe sfâr[eala. Num`ra scrisorile,
comparându-le cu \nregistr`rile din catastif, iar apoi cu dosarele.
Spre u[urarea ei, socoteala se potrivi.
– Bun, \i spuse el lui Wendy. Am eliberat biroul. Mai e ceva?
– Sunt o groaz` de cereri care ar trebui rezolvate azi, r`spunse
Wendy, pe un ton de scuz`.
SPITALUL CENTRAL 45
Cât` vreme Emily duce scrisorile la po[t`, le-am putea da gata.

– Perfect.
– Stai o clip`, Emily. A]i apucat s` mânca]i ceva?
Ambii b`rba]i izbucnir` \n râs.
– Probabil se refer` la micul dejun, \i spuse James lui Mark.
– {i atunci, n-am apucat decât o cea[c` de cafea, nu-i a[a?
Nu-mi amintesc exact când. Dar nimeni nu s-a gândit s` ne invite [i pe
noi, sclavii, la gustarea din laborator.
– Sunt sigur` c` pe Emily n-ar deranja-o s` treac` pe la cantin`, la
\ntoarcere.
– Sigur c` nu.
– Atunci, somon afumat [i [ampanie pentru toat` lumea! suger`
Mark zâmbind.
– Sunt convins` c` Felicity \i trateaz` altfel, replic` Wendy.
Oricum, cine sunt americanii `[tia?
– Profesorul Cohen [i domnul Flanagan. {i cu siguran]` vor fi
trata]i cum se cuvine. Chiar eu am transmis mesajul. "Sandvi[uri cu
somon [i vin la ghea]`, dar n-ar fi mai bine s` trimit` dup` ni[te gin,
pentru americani?"
Biroul fu str`b`tut de suspine.
– {i ce a r`spuns marele b`rbat? vru s` afle Sara.
– Mormìala obi[nuit`. Pe care m-am gr`bit s-o traduc imediat
pentru distinsa doamn`: "perfect, splendid [i poate c` n-ar fi rù s`-[i
ia m`suri de prevedere [i s` trimit` pe cineva dup` gin." Figura lui
buc`lat` se destinse \ntr-un nou zâmbet, trecând cu privirea peste to]i
cei prezen]i. Deja corpolent – nu dep`[ise treizeci de ani – [i
exuberant, Mark Corrie, având aspectul unui zarzavagiu dickensian,
era dotat cu ni[te mâini sigure, promi]ând s` rivalizeze cu ale lui James,
\n cel mult cinci ani. Ceai fierbinte [i sandvi[uri cu brânz`, sau ceva
asem`n`tor, adùg` el.
– S` m` duc cu Emily, s-o ajut…

– Ah nu, Sara, nu se poate, o \ntrerupse Mark. Va trebui s` se
descurce singur`. Trebuie s` termin`m aici \nainte s` m` cheme
cineva.
Emily spera c` va fi \n stare s`-[i g`seasc` drumul. Orice t`nt`lù ar
fi trebuit s` poat` duce o tav` cu ceaiuri [i sandvi[uri [i ni[te plicuri
pân` la po[t`.
– S` iei o caraf`, o instrui Sara. Dac` le ceri o caraf` o s`-]i fac`
ceaiul pe loc [i vei fi sigur` c` e proasp`t.
– Cel mai important este s` te gr`be[ti, interveni Mark.
– Uite, ia de aici, spuse James, \ntinzându-i un pumn de m`run]i[.
Emily \i vâr\ \n buzunar. O dureau picioarele. Toat` ziua alergase \n
sus [i-n jos pe coridoare [i pe sc`ri, cùtând acte lips`, radiografii
misterios r`t`cite, dosare [i fi[e de laborator. Uneori, trebuia s` duc`
astfel de documente unor persoane care aveau nevoie de ele – [i care
nu ezitau s`-i atrag` aten]ia. Acum, \ndat` ce ie[i pe u[`, fu cuprins` de
temeri. |n primul rând, ar fi putut \ntârzia la po[t`, iar multe dintre
scrisori con]ineau detalii privind consulta]ii sau intern`ri ce urmau s`
aibe loc a doua zi. |n al doilea, putea s` r`t`ceasc` drumul spre cantin`,
s` dea peste vreo coad`, iar apoi, la \ntoarcere, s` nu-l mai prind` pe
James. S`-l lase f`r` ceai [i sandvi[uri, nemâncat de la micul dejun.
Dar se aflau \n spital. |mprejur mi[unau r`ni]i [i suferinzi, oameni
care a[teptau s` fie salva]i de doctori ca James [i Mark. Pentru doctori
[i pentru pacien]i, o mas` pierdut` nu \nsemna nimic. Probabil c`
nimeni n-ar fi observat c` [i-a ratat misiunea. Trebuia s` \nve]e s`
acorde lucrurilor importan]a cuvenit`.
|ntradev`r, era coad`. Format` de ni[te gr`sani care vizibil nu se
mul]umeau cu trei mese pe zi, ci le completau cu cel pu]in
dou`sprezece gust`ri. |i ura. |n sfâr[it, gâfâind, se \ntoarse [i, spre
u[urarea ei, \i g`si pe James [i pe Mark. Se bucur` de parc` ar fi ajutat
SPITALUL CENTRAL 47
la o na[tere \n ambulan]` sau ar fi f`cut o traheotomie de urgen]`, \n

mijlocul Atlanticului, cu ajutorul unui pix.
O \ntâmpinar` cu urale [i se repezir` asupra mânc`rii. Cu gura
plin`, Mark remarc`:
– Ce bine c` \n`l]imea sa se afl` \n drum spre Hampton Court.
N-ar aprecia transformarea biroului \n sal` de mese.
– M` \ntreb uneori, cum \[i \nchipuie c` supravie]uie[te
personalul, spuse Wendy, f`r` pasiune.
– Crede c` rezist`m cu aer. Simplu. Am observat adesea.
– Desigur, de când lucrez pentru el, avem o disput` continu`
privind gust`rile luate \n birou. Nu-[i d` seama c` sunt esen]iale.
James \[i turn` alt ceai.
– Ei bine, zise el \mp`ciuitor, are [i el dreptate. Cu toate aceste
vizite simandicoase, s-ar putea ca biroul plin de farfurii murdare [i
borcane de iaurt s` nu lase o impresie grozav`, cum se \ntâmpl` la
Ortopedie.
– Dar gânde[te-te la ortopezii ìa bine hr`ni]i, la energia, ini]iativa
[i puterea min]ii lor. Problema noastr` e c` marelui om \i place teribil
s` respecte regulamentul. |[i \nchipuie c`, dac` [i-ar da acceptul o dat`
pentru un sandvi[ cu [unc`, locul `sta s-ar transforma \ndat` \ntr-un
soi de buc`t`rie de campanie pentru tot spitalul. N-are \ncredere \n
nimeni. Problema noastr` const` \n a ne asigura un nivel adecvat de
nutri]ie. Mark clipi [iret [i \nghi]i un sandvi[ \ntreg.
– Asta-i ultima band`, Mark? \ntreb` Sara. Dac` este, te superi
dac-o [terg acum? I-am promis lui Bill c` ne \ntâlnim la cinci [i
jum`tate.
– Bine. |]i foarte mul]umesc.
– Pleac` imediat, spuse Wendy. Emily [i cu mine o s` facem ordine
pe aici.
– Mersi. Sara \[i scoase pantofii u[ori, f`r` toc, pe care-i purtase la
serviciu, \nc`l]ând \n loc ni[te sandale cu talp` chiar mai groas` decât
ale lui Emily.
A[a deci! Emily \[i spuse c` trebuia s` scrie acas`, cerându-le s`-i
trimit` pantofii de sport [i câteva tricouri.
– Dac` te duci spre Terapie Intensiv`, Mark, o s` mergem
\mpreun`, spuse James. S` vedem \n ce stadiu sunt pacien]ii de ast`zi.
– Bine, r`spunse cel`lalt, ridicându-se.
– Mul]umesc pentru ceai [i pentru compasiune, adùg` James, cu
mâna pe clan]`. Privi spre Emily, care st`tea pe pardoseal`,
\nregistrând radiografiile \ntr-un carnet. Vreo or` am s` stau la Terapie
Intensiv`, iar apoi o s` m` duc prin rezerve, a[a c` am s` m`nânc \ntre
opt [i nou`, cred. Vrei s` m` acompaniezi? Sau e prea târziu pentru
tine?
F`r` s` observe surpriza pe care propunerea le-o pricinuise
celorlal]i, Emily ridic` ochii din carne]el, l`s` creionul, puse un deget
pe num`rul curent [i \l asigur` pe un ton agreabil c` \i convenea de
minune.
Se f`cuse opt [i un sfert, când el veni s-o ia de la Oriel House [i o
duse la un local micu], dar vizibil scump, din Soho, comandând vin [i
mâncare delicioas`, de parc` ar fi s`rb`torit ceva.
– Pì, chiar asta facem, replic` el, ca r`spuns la observa]ie.
S`rb`torim prima ta zi la Central.
James descoperi cu stupoare c` era purul adev`r. Spitalul \i era
cas`, mai mult decât apartamentul \n care locuia, [i prezen]a lui Emily
la birouri, apar]inând "familiei" sale [i \nso]indu-l la cin`, se dovedise
extrem de pl`cut` – mai ales dup` o asemenea zi, \n care Northiam
plecase din senin la Hampton Court [i-l umilise public, neinvitându-l
la mas`. Oricare altul ar fi invitat \ntreaga echip`. Nu [i Northiam.
Dar \n mod normal, chiar [i el ar fi trebuit s`-[i invite m`car primul
SPITALUL CENTRAL 49
asistent. Cina \n compania acestei copile lini[tite [i fermec`toare se

dovedea o compensa]ie uimitor de binef`c`toare.
Emily se schimbase [i purta o fust` lung`, \nflorat` [i o bluz`
mulat`, neagr`. Devenise o tân`r` extrem de atr`g`toare. Nici o
\ndoial`, urma s` fie foarte curtat` la Central. Gândul nu-i produse
pl`cerea scontat` [i ferindu-se s` analizeze motivele acelui acces de –
de ce? Doar n-o fi fost gelozie, nu? Ridicol – aduse \n discu]ie un
subiect care s`-i acapareze garantat aten]ia, opera]ia din cursul
dimine]ii [i comportamentul ciudat al lui Northiam.
Pentru Emily, era o pl`cere s`-l asculte recapitulând evenimentele
zilei.
– Ah, da. Cum a mers opera]ia? Dar americanii, cum s-au purtat?
Toat` lumea vorbea despre ei.
– Erau foarte buni. {i amabili. De fapt, opera]ia a decurs excelent.
Northiam s-a \ntrecut pe sine. Americanii au fost vizibil impresiona]i.
|ndr`znesc s` spun c` `sta este motivul ie[irii la Hampton Court – de[i
cred c` a existat [i dorin]a de a-i ]ine cât mai departe de mine. Sigur c`
`sta fusese motivul. Pân` ce nu-l formulase, nu \n]elesese pe deplin
comportarea lui Northiam, dup` terminarea interven]iei chirurgicale
propriu-zise.
– S`-i ]in` departe? s`ri Emily. De ce?
– Dac`-]i spun, trebuie s` r`mân` \ntre noi. nici un cuvin]el la
spital.
– Jur. Sunt o persoan` de \ncredere, s` [tii. De când am \nceput
s`-l ajut pe tata la cabinet, m-am obi[nuit s` ]in secrete. Tata m-a pus
s`-mi iau angajamentul – un fel de jur`mânt hipocratic. Nici Melissei
nu-i povestesc nimic. |[i zise c` poate c` nu era cel mai nimerit
argument.
– Sper s` n-o faci. Ei bine, uite cum st` treaba. Sim]ea nevoia s`
scape de presiune, ca s` nu explodeze. Northiam [i cu mine avem
opinii diferite asupra deschiderii de care trebuie s` dea dovad`

sistemul de s`n`tate public`. El spune c` trebuie s` fie deschis
vizitatorilor din strìn`tate. Dup` el, [tiin]a medical` trebuie s` fie
interna]ional`, adic` trebuie s` \mp`rt`[im tuturor atât e[ecurile cât [i
reu[itele. |nv`]ând unii de la al]ii, pe termen lung, toat` lumea are de
câ[tigat.
– Dar tu e[ti de alt` p`rere?
– Tind s` las ra]iunea deoparte, cum spune el. Nu-mi place.
Oricât` logic` ar avea – iar argumentele lui sunt solide – mie mi se
pare de neiertat. Ast`zi, de exemplu, le mormìa ceva americanilor –
de fapt continu` pe tema asta de câteva s`pt`mâni – despre marele
scandal al pacemakerelor.
– Sara a pomenit ceva despre asta, la prânz, dar…
– {tii ce-i `la un stimulator cardiac? Spre deosebire de Melissa, care
[i-ar fi \nchipuit c` e vreo tendin]` nou` a modei, probabil c` Emily era
la curent cu termenul. Avea dreptate.
– Un dispozitiv care se implanteaz` pentru a regulariza b`tìle
inimii cuiva, r`spunse ea cu precizie. Atunci când partea inimii
responsabil` cu ritmul b`tìlor, cu un nume ciudat, hm …
– Fasciculul lui His.
– … când nu func]ioneaz` corect.
– De ce n-ai f`cut medicin`?
– Eu? Era uimit` de sugestie. De ce a[ fi \ncercat? Mama este
secretar`, iar eu \i sem`n, \mi place munca asta, oricât ]i s-ar p`rea de
incredibil. A[a cum ]ie \]i place chirurgia. Prefer s` am [i cuno[tin]e
medicale, dar n-a[ putea profesa \n domeniu, ca tine sau ca tata. Zi mai
departe.
– Ei bine, implantarea de pacemakere este una din opera]iile
frecvente la noi. Amândoi realiz`m asemenea proceduri, iar \n zilele
noastre riscul este minim. Opera]ia este simpl` – de[i pe vremea
SPITALUL CENTRAL 51
tat`lui tù nu se f`cea deloc. Pe atunci, nu se opera pe cord deschis.

Lucrurile au evoluat.
– {i care-i clenciul?
– Pre]ul.
– Dar dac` salveaz` vie]i? Sunt atât de scumpe pacemakerele?
– Aproape tot ce se folose[te \n chirurgia cordului este teribil de
scump. Problema este c` stimulatoarele curent folosite cost` cam
jum`tate din cele considerate bune de Northiam. |n asta const` de fapt
marele scandal al pacemakerelor.
– Cel pe care-l dore[te el este chiar atât de bun?
– Nu-l prefer` \ntotdeauna. Numai \n unele cazuri.
– Dar \n acele cazuri, este mult mai bun?
– Ca s` fiu sincer, pân` de curând, nimeni – inclusiv Northiam –
nu [tia cu siguran]`. Dar am f`cut un studiu statistic, iar r`spunsul este
c`, \n anumite ocazii, este de dorit s` folosim varianta mai scump`.
Uneori, poate elimina necesitatea unei interven]ii ulterioare – de[i
exist` [i cazuri când aceasta nu poate fi evitat`.
– {i chiar cost` atât de mult?
– Ah, pì, asta \l irit` pe Northiam. Nu-i scump decât \n ochii celor
de la aprovizionare. Se pare c` [eful lor nu-i \n stare s` vad` dincolo de
vârful nasului. Folosite \n cazurile despre care vorbeam, pacemakerele
ieftine ar costa de fapt mai mult, fiindc` \nlocuirea ar \nsemna
adùgarea costurilor legate de o nou` opera]ie. Ar costa mai mult chiar
dac` te rezumi la aspectul pur financiar. A[a c`, Northiam – care mai
de]ine [i func]ia de consultant \n Ministerul S`n`t`]ii – a \naintat un
memorandum, \n care explica toate astea, precum [i faptul c` \n
timpul pierdut cu noua inteven]ie, chirurgii ar putea rezolva alte
cazuri.
– Deci a demonstrat juste]ea cheltuielilor sporite?
– |ntr-adev`r. Cu toate protestele. Dac` [i-ar ]ine gura, lucrurile

s-ar rezolva de la sine. Nu-s de acord c` \n acest stadiu, se apuc` s`
de[erte sacul \n fa]a americanilor `stora. Birocra]ia se mi[c` lent peste
tot, s` recunoa[tem, iar eu [tiu bine c` sistemul de s`n`tate public` are
cea mai mare iner]ie. Dar \n principiu, problema a fost rezolvat`, n-ar
mai trebui decât s` a[tepte. Cu un minim de bun`voin]`, aceast`
b`t`lie final` ar fi putut fi evitat`. Râse scurt. N-am asemenea noroc.
De câteva luni, administrativul [i Northiam se dau peste cap s` se irite
reciproc [i s` se contrazic`.
– Sigur, dar cei de la administra]ie \[i dau seama cu cine au de-a
face? Adic`, Northiam are un renume interna]ional, este faimos, un fel
de celebritate \n domeniu. Nici un administrator n-ar trebui s`-[i vâre
nasul \n sala de opera]ii a lui Northiam, nu-i a[a?
– Asta, r`]u[co, este exact ceea ce s-a \ntâmplat.
– Dar cum e posibil? Oricum, ai spus c` e consilier \n minister, a[a
c` n-are decât s` decid` care stimulator va fi utilizat.
– |n teorie, a[a este. |n practic`, recomand`rile lui au fost
acceptate. Dar aceast` decizie trebuie s` treac` de un num`r de
comisii, \nainte de a deveni oficial`. Uneori, dureaz` câteva luni pân`
s` ajung` la nivel executiv. Dar chiar [i a[a, ministerul a emis o directiv`
privind stimulatoarele cardiace [i majoritatea spitalelor o aplic` deja.
Numai c`, norocul nostru, copia destinat` Spitalului Central s-a r`t`cit
pe undeva [i, \ntre timp, un novice de la aprovizionare [i-a g`sit s`-l
informeze pe domnul Northiam c` utiliza un model gre[it [i c` trebuie
s` \nceteze imediat.
– I-au spus c` gre[e[te? Vocea lui Emily se ridic` a ne\ncredere.
– Em, draga mea, e[ti o fat` croit` dup` gustul lui Northiam [i-]i
prezic un viitor str`lucit aici. Tonul tù oripilat l-ar fi uns la inim`.
Oricum, acum pricepi de ce este atât de pornit. I-a acuzat pe cei de la
administra]ie c` \ncearc` s`-i \ngr`deasc` responsabilitatea medical`.
SPITALUL CENTRAL 53
A raportat incidentul peste tot – la Colegiul Regal al Chirurgilor, la

Asocia]ia Medical` Britanic` [i, desigur, la Ministerul S`n`t`]ii. Admit c`
sistemul de s`n`tate public` ar fi mult mai eficient dac` toat` lumea ar
reac]iona la fel de puternic la asemenea comportament neprofesionist.
Oricum, a fost un tumult grozav, iar azi, Nmorthiam era ner`bd`tor s`
relateze americanilor despre r`zboiul pe via]` [i pe moarte cu cei de la
administra]ie. A f`cut o mul]ime de aluzii la "independen]a judec`]ii
clinice, pe care unii dintre colegii mei sunt gata s-o tr`deze" – asta era
o \mpuns`tur` la adresa mea, pricepi – prevestind preluarea serviciilor
de s`n`tate public` de ni[te birocra]i f`r` chip. {i cum nu m-a invitat la
masa organizat`, lucru pe care l-ar fi f`cut \n mod normal, iar apoi a
[ters-o la Hampton Court \n modul `sta enervant, \]i pot garanta c`
pân` acum le-a turnat \ntreaga poveste. Privi spre ceasul de mân`.
La naiba, va trebui s` plec. |mi pare rù, Emily, sunt la fel de
nepoliticos ca Northiam, obosindu-te pe tot timpul mesei cu ceea ce
se petrece \n spital.
– Dar mi-a pl`cut.
– Am s`-]i chem un taxi. Mi-e team` c` nu mai am vreme s` te
conduc. Doar dac`… Se \ntrerupse, gânditor. Ai mai fost la Terapie
Intensiv`? }i-au f`cut prezentarea locului, azi-diminea]`? |n mod foarte
ciudat, nu-i venea s` se despart` de ea.
– Mi-au ar`tat sec]ia, ca s` m` pot orienta, [i am v`zut u[ile de la
Terapie Intensiv`. N-am intrat. Se sim]ea plin` de speran]`. Oare o s-o
invite s`-l \nso]easc`? Mi-ar pl`cea s` v`d, dac` se poate. Crezi c`…
– Po]i veni cu mine. Singura problem` este c` va trebui s`-]i g`se[ti
singur` drumul, la \ntoarcere.
– Nu conteaz`, \l asigur` Emily, cu pasiune. Am s` g`sesc u[or un
taxi.
– Prea bine, atunci. S` mergem.
Capitolul 4
La Central, ar fi putut s` fie amiaz`, la fel de bine ca miezul nop]ii.

Zor, saluturi, mul]ime – [i to]i se cuno[teau \ntre ei. Emily era singura
strìn`. Totu[i, situa]ia n-o deranja. Obi[nuit` de mic` s`-[i \nso]easc`
tat`l la vizite, nu se dep`rt` la mai mult de dou`zeci de centimetri de
um`rul lui James, de parc` ar fi fost ata[at` cu lipici, \l urm` \n lift [i
prin u[ile de la Terapie Intensiv`.
Sau poate mai potrivit ar fi fost termenul "foaier", pentru acest loc,
unde atmosfera amintea de hotelul favorit al Melissei, dar [i de o
farmacie elve]ian`. Calmul lini[tit, eficien]a preocupat` erau
caracteristice medicinii. Dar \nc`perea aducea mai degrab` cu asisten]a
medical` privat`, dintr-un local luxos – destinat parc` [eicilor arabi.
Adev`rul era c` adesea chiar ad`postea [eici, ca [i orice alt` persoan`
care avea nevoie de \ngrijire cardiologic`, de rezerve, de s`li de
opera]ie, de tratamente ambulatorii.
U[ile cu senzor se deschiser` la apropierea lor. Luminile erau
aprinse; se auzea un zumzet constant; totul lucea de cur`]enie; iar
fluxul continuu de halate albe [i uniforme era \nso]it de un murmur
abia re]inut de voci. |nùntru te izbea abunden]a de aparatur`.
Emily nu mai v`zuse asemenea \ngr`m`dire. Iar printre ma[in`rii, se
SPITALUL CENTRAL 55
vedeau pacien]ii. Pl`pânzi, fragili, p`reau s` fie complet la mila acelor

aparate. Ea [tia c` majoritatea nu f`cea decât s` le sus]in` efortul de a
r`mâne \n via]`.
Aparatele [i personalul – desigur, nici unul n-ar fi reu[it f`r`
contribu]ia celuilalt. Oameni ca James [i Northiam.
{i… spre consternarea ei, Northiam era acolo. Nu ar`ta deloc a[a
cum se a[teptase. {i-l imaginase ca pe un taur de om, cu for]`
covâr[itoare, zgomotos. Dar iat`-l, o siluet` micu]`, tuns scurt, cu
musta]` sub]ire [i ochi ca ni[te lasere. Un b`rbat micu] cu aparen]`
surprinz`tor de puternic`. Impactul imensei autorit`]i ner`bd`toare o
f`cu s` se retrag` involuntar, dorindu-[i s` se poat` face nev`zut`
imediat, s` se \ntoarc` [i s-o rup` la fug`.
Totu[i, reu[i s` se men]in` pe loc, supravie]uind scurtei prezent`ri
f`cute de James.
Urm` al doilea [oc. Felicity Northiam. Cum era posibil ca [atena
supl`, minunat`, s` fie nu doar un excelent patolog, dar [i so]ia acestui
b`trânel furios?
Desigur, al]ii avuseser` aceea[i reac]ie, \naintea lui Emily. Cu dou`
decenii mai tân`r` decât Northiam, Felicity \l luase de b`rbat cu cinci
ani \n urm`, spre surpriza tuturor contemporanilor din Central.
Din cauz` c` Felicity Esher, cum o chema pe atunci, fusese
logodnica recunoscut` a lui Tom Rennison, pe când acesta era prim
asistent al lui Northiam. Când Rennison plecase, toat` lumea crezuse
c` Felicity avea s` dispar` [i ea. Numai c` ea r`m`sese pe loc [i, la
timpul potrivit, se m`ritase cu Marcus Northiam. Fusese noutatea
anului.
Era fericit`? Sau \[i mai amintea de Tom? Nimeni n-ar fi putut
spune. Felicity se dovedea impenetrabil`.
Nu lipsiser` previziunile dezastruoase. Singurele calit`]i comune
celor doi, se spunea cu rea– voin]`, erau arogan]a intelectual` [i
ner`bdarea – cam [ubred fundament pentru o rela]ie fericit`. |n mic`

m`sur`, totu[i, cum se constatase \n departamentul cardio-toracic, ea
reu[ise s`-l schimbe \n bine. De exemplu, Northiam \ncepuse s`
priceap` câte ceva despre mod`. Existau cazuri – unul sau dou` pe an
– când acceptase necesitatea ca una din subalterne s` plece mai
devreme, pentru a fi punctual` la coafor.
Desigur, Emily nu [tia nimic din toate acestea, r`mânând doar
uimit` de tinere]ea [i frumuse]ea lui Felicity. |nalt` [i supl`, cu p`rul
auriu-ro[cat prins la ceaf`, cu fusta de [ifon de culoarea smaraldului –
pe care o purtase la cina de la Waldorf, \n prezen]a americanilor –
drapat` \n jurul gleznelor, Felicity atr`gea toate privirile.
Ceea ce nu b`nuise Emily, era efectul propriei persoane.
Ochii b`trânului indispus [i ai frumoasei ro[cate se \ntâlnir`, purtând
interog`ri nerostite. De \ndat` ce r`maser` singuri, Northiam \ntreb`:
– Crezi c` James [i-a g`sit \n sfâr[it o prieten`?
– Nu numai c` a g`sit-o, dar a [i implantat-o la birouri, dup` cât se
pare.
– Asta e demn de observat.
{i astfel, zvonul care se n`scuse o dat` cu invita]ia la cin` f`cut` de
James, se r`spândi ca un incendiu de p`dure.
|n seara aceea, totu[i, Northiam se purt` de parc` ea ar fi fost
invizibil`, mul]umindu-se s` spun`, imediat dup` prezent`ri:
– Am trecut pe aici s` v`d ce-i cu pacientul de azi-diminea]`, James.
– Desigur.
– Am s` v` las, zise Emily \n grab`, adresându-se spin`rilor celor
doi. Cobor\ cu liftul, ie[i \n curte [i apoi \n pia]a tihnit`.
Era bini[or trecut de miezul nop]ii [i \n loc s` ia un taxi, cum
presupusese James, plec` pe jos, cu gândul la ziua care se \ncheiase,
sim]indu-se deja parte a acestei mari institu]ii de \nv`]`mânt medical,
lucrând pentru chirurgi, b`tând coridoarele – niciodat` din nou
SPITALUL CENTRAL 57
coco]at` pe sandale oropedice – cu treab`. {i triumfal, \ncoronând

experien]ele zilei, tocmai p`r`sise Terapia Intensiv`, unde fusese
prezentat` [efului, renumitul Marcus Northiam. Asta \nsemna via]a
londonez` [i-i venea ca o m`nu[`.
Spre cap`tul pie]ei, apropiindu-se, v`zu lumin` la subsolul casei cu
coad` de pùn pe u[`. Vru s` treac` \nainte, dar se opri, ezitând la
gândul c` Melissa era acolo, cu Greg.
Sor`-sa fusese vizibil deranjat`, aflând c` James o invitase la mas`.
– Ah, doar n-o s`-]i petreci seara cu el, izbucnise ea. N-ai putea
s`-l refuzi? Ai s` te plictise[ti teribil [i, \n afar` de asta, voiam s` te iau
cu mine, la Greg. I-am spus c` o s` venim \mpreun`.
– I-am promis lui James. Fusese ferm` [i repetase, atunci când
Melissa insistase. Dac` m-ai fi anun]at, puteam s`-i spun c` sunt
ocupat`. Acum \ns`, nu mai pot da \napoi.
– |ncearc` s` scapi de el cât mai iute [i vino singur`, o instruise
Melissa.
La aproape unu diminea]a, nu se putea spune c` ar fi fost devreme,
totu[i, Melissa probabil c` era \nc` acolo. Sunetul unei ghitare se ridica
pân` la ea [i, \n ciuda oboselii, muzica [i vocile o atraser` [i cobor\
sc`rile spre lumina pâlpâitoare de lumânare, atât de misterioas` [i
incitant`.
***
Acea prim` zi urma s` fie etalon pentru toate celelalte, cinci ore de
somn devenind o medie. La [apte, cobora din pat cu ochii cârpi]i de
somn, se trezea abia sub du[, lua micul dejun \n camera copilului, cu
Barnaby [i cu Joan – rareori, Melissa se trezea \nainte de zece – iar apoi
era sorbit` de vârtejul mul]imii gr`bite din sta]ia de metrou.

Din momentul acela, pân` seara, se integra personalului de la Central.
La birou, reu[ea s`-[i fac` treburile, s` consemneze orice detaliu \n
registre. |[i rezolva sarcinile cu acurate]e [i metodic, iar la stenografie
se pricepea foarte bine, astfel c` Wendy sfâr[i prin a o considera mult
mai de \ncredere decât pe pripita Sara. Singurul handicap era viteza de
dactilografiere, mult inferioar` Sarei, cu toate c` se str`duia s-o
\mbun`t`]easc`. Reu[ea din ce \n ce mai bine s`-i recunoasc` pe cei
care intrau \n \nc`pere – spre marea ei u[urare – medici, patologi
–spre exemplu, so]ul lui Wendy–, radiologi, fiziologi –so]ul Sarei–,
biochimi[ti, anestezi[ti. Lista aproape c` nu avea sfâr[it [i, la \nceput,
era foarte stânjenit` dac` nu putea s`-i deosebeasc` la telefon, sau pe
viu. Mai târziu, se \nro[ea de fiecare dat` când \[i amintea gafele
comise. |l confundase pe doctorul Amyas Miller, eminentul specialist
\n medicin`, apar]inând echipei lui Northiam, cu Fred, brancardierul.
|ntrucât, de[i nu se prea vorbea despre asta, cei doi sem`nau atât fizic,
cât [i ca glas –ca s-o spunem pe [leau, ambii foloseau dialectul
cockney,– toat` lumea izbucnise \n râs, când p`]ania lui Emily
devenise cunoscut`.
– Nu te nec`ji, drag`, spusese Sara vesel`. To]i am p`]it-o.
Pe Northiam continua s`-l considere \nspìmânt`tor. Totu[i, fu
asigurat` c`, aparent, [eful avea o sl`biciune pentru ea, ceea ce era
suficient pentru a-i asigura viitorul \n cadrul sec]iei.
|n mai pu]in de dou` s`pt`mâni, \ncepu s` fie \nconjurat` de
pretenden]i, ner`bd`tori s-o scoat` \n ora[. Mark Corrie, precum [i o
serie de stagiari de medicin` sau de chirurgie, pe care-i cunoscuse \n
timpul turelor. Captase [i aten]ia unuia dintre administratori, precum
[i pe cea a lui Matthew, costelivul australian, cu vorb` t`r`g`nat` [i p`r
de culoarea nisipului, care, din motive de comoditate, locuia \ntr-o
rulot`, \n parcarea spitalului. Prietena \l a[tepta acas`, cel pu]in asta
SPITALUL CENTRAL 59
spera el. |i ar`tase lui Emily fotografii ale casei p`rin]ilor, de lâng`
Sydney [i ale lui Jackie, cea cu care urma s` se \nsoare, dup`
terminarea lucr`rii de doctorat. O lu` cu el, s`-i arate peisaje, cùtând
cu r`bdare \n ghid, minunându-se – a[a cum f`cuser` [i Northiam cu
americanii, cu excep]ia faptului c` ei se aflau \ntr-un Rolls – admirativ
la Hampton Court, la Windsor Castle, la catedrala din Canterbury,
precum [i la Oxford sau Cambridge. Când ie[eau \mpreun`, Emily
participa la cheltuieli, pl`tea jum`tate din benzin`. Se mul]umeau cu
mese ieftine, preg`tite chiar \n rulot` – \ntr-un decor foarte diferit de
cel al apartamentului de lux al Melissei.
De fapt, via]a ei se desf`[ura \n trei ipostaze foarte diferite.
La spital, \n casele cu u[i pictate, din pia]a St. Anne, [i-n apartamentul
din Knightsbridge. Cele trei nu se amestecau [i \nv`]` repede c` n-avea
nici un rost s` le povesteasc`, Melissei [i lui Greg, despre spital – sau
lui James, despre ceea ce el numea "amicii tì de la cel`lalt cap`t al
pie]ei".
Statura lui James era cu un cap deasupra celorlal]i membri ai
echipei, iar pentru ea, esen]a vie]ii de spital consta \n scurtele lui
apari]ii, \n trecere spre sala de opera]ii, spre Terapie Intensiv`, spre
rezerve, sau spre Ambulatoriu. Trupe[, blând, vorbind direct [i
pe-ndelete, radia siguran]` [i integritate.
Asumase rolul de protector [i gardian, urm`rind-o cu ochi
p`rintesc. Prima invita]ie la cin` fu urmat` de multe altele – cam o dat`
pe s`pt`mân`, la sfâr[itul zilei de munc`.
|n birou, telefonul \ncepea s` sune, iar ea r`spundea. "Em, aici
James." Nu c` ar fi \nsemnat cine [tie ce, desigur. De obicei, el continua
cu "Ai transcris \nregistrarea? A[ vrea s`…" sau, alteori, cu "Sunt gata
scrisorile alea?"
Cu pu]in noroc, \i r`spundea "tocmai sunt la ultima."
– Grozav! |ndat` ce-s gata, po]i s` mi le aduci la Ambulatoriu?

Dac` ajungi aici \n cel mult zece minute, le-a[ putea semna, \nainte de
a urca la rezerve.
Dar uneori, spunea:
– Em? Ce-ai zice de o cin` \n ora[? M` gândeam c` am putea…
Desigur, adesea \l refuzase. Fie c`-i promisese deja lui Matthew
s`-l \nso]easc` la un muzeu, sau primise invita]ia lui Mark Corrie,
c`ruia \i pl`cea s` exploreze micile localuri din Ghidul Restaurantelor.
Oricum, n-ar fi putut s` a[tepte \n fiecare sear`, \n eventualitatea c`
James ar suna.
|n orice caz, când se \ntâlneau, de obicei, se comporta de parc` ar
fi discutat regimul alimentar al vreunuia dintre fo[tii pacien]i.
Emily râdea de interogatoriile despre mesele ei, nec`jindu-l pentru
atitudinea lui, cu lejeritatea unei surori mai tinere, cum se [i sim]ea.
Cu toate c` n-ar fi admis, \i pl`cea senza]ia de siguran]` pe care i-o
furniza acea grij`, dar mai ales \i pl`cea compania lui. Curând, \ncepu
s` a[tepte cu ner`bdare serile petrecute \mpreun`, s` se \mbrace cu
grij` sporit`, ca s` nu-l fac` de râs. Dup` toate cele, era foarte sus pe
scara ierarhic` de la Central.
Când ie[eau \n grup, la vreo s`rb`toare, Emily era acceptat` drept
partenera lui obi[nuit`. De câteva ori, petrecerile l-au inclus [i pe
Northiam, cu Felicity. |n cele din urm`, \ntr-o sear`, fu invitat` s`-l
\nso]easc` pe James la un dineu, organizat de Northiam, \n cinstea
unui distins chirurg din Cairo. Pentru acea ocazie, Emily \mprumutase
o minun`]ie de fust` de la Melissa. Sor`-sa, cu un cap mai \nalt`, \i
sugerase o fust` midi, care lui Emily \i ajungea pân` la glezne, de
culoarea mandarinei, ce se \mbina perfect cu tenul ei brunet,
punându-i \n valoare silueta, astfel \ncât chiar Northiam p`ru s-o
observe, renun]ând la privirile lui de obicei suspicioase.
SPITALUL CENTRAL 61
– Ce rochie minunat`, Emily, remarc` imediat Felicity. Nu cumva

este o Yuki?
– Ba da. De fapt, \i apar]ine sor`-mi – nu voiam s` v` fac de ru[ine.
Privi \mprejur, u[or stânjenit`.
James o \mb`rb`t` imediat.
– De parc` a[a ceva ar fi posibil, izbucni el, uitându-[i mâna pe
um`rul ei. Felicity [i Northiam schimbar` priviri cu \n]eles.
Alteori, nu se g`teau deloc. James o plimba prin Londra, prin City,
adev`ratul centru financiar [i comercial al capitalei, ar`tându-i
capodopera lui Wren, catedrala St. Paul, precum [i alte biserici recon-
struite de acela[i arhitect, dup` marele incendiu din 1666. V`zur` [i
biserici mai vechi, al c`ror nume reflecta de obicei ocupa]ia predilect`
a locuitorilor din zon`: St. Michael Cornhill, St. Mildred Bread Street,
St. Catherine by the Tower, sau St. Andrew by the Wardrobe, precum
[i favorita ei, St. Nicholas Shambles.
Tot \mpreun`, explorar` pi]ele, str`du]ele \nguste [i gr`dinile
ascunse ce \nfloreau pe nea[teptate \ntre acele cl`diri mohorâte.
Lâng` St. Paul, g`sir` trandafiri târzii \nc` \nflori]i [i de asemenea \n
gr`dina bisericii St. Sepulchre Without Newgate, distrus` de
bombardamentele din 1940. Sau \n Russell Square, \nconjurat` de un
melanj de stiluri arhitectonice – de la goticul extravagant al hotelului
Russell, pân` la construc]ia de sticl` [i o]el a noii Facult`]i de Drept.
Londra p`rea ora[ul florilor [i al copacilor seculari.
De ani de zile, \nc` de când venise ca student, lui James \i pl`cuse
s` colinde str`zile. Era o form` ieftin` de recreere [i \nc` de pe atunci
se str`duia s`-[i elimine astfel din minte orice nepl`cere sau conflict.
|ntr-o zi, când Emily \i povestea despre nepl`cutul incident cu doctorul
Amyas, James r`spunse imediat:
– Ni s-a \ntâmplat tuturor.
Ea a ridicat ochii spre el, \nalt [i m`t`h`los, \n costumul de calitate.

Era un fel de mentor. I se p`ru imposibil s`-i accepte declara]ia [i \i
spuse.
Tocmai treceau prin Russell Square, unul din terenurile de
plimbare favorite ale lui James, cu paji[tile, copacii \nal]i [i cele trei
fântâni din centru. El \[i petrecu bra]ul \n jurul umerilor ei, \ntr-un gest
fr`]esc, [i o \mbr`]i[` scurt.
– Te asigur, spusese el, al]ii au p`]it-o [i mai rù. La \nceput, nu
trecea un ceas f`r` s` m` agit. M` \nvârteam prin pia]a asta, meditând
asupra erorilor catastrofale pe care le comisesem. O privi iute [i-i
surprinse uimirea amestecat` cu pu]in scepticism. Ah, poate c` altora
li se p`rea grozav c` intrasem \n echipa lui Northiam – când am primit
vestea, am fost cu siguran]` \ncântat – dar via]a de zi cu zi, te asigur,
Em, n-avea nimic de-a face cu un triumf. Ba din contr`. Am o fire
molcom`, \n vreme ce Northiam este exact opusul [i foarte ner`bd`tor,
pe deasupra. Ca s` fiu cinstit, m` perpelea la foc m`runt. {i a trebuit
s` suport – nu [tiam cum s` fac fa]`, l`sând la o parte demisia. {i la asta
nu voiam s` apelez, oricare ar fi fost consecin]ele. De multe ori fusese
pe punctul de a exploda, de a-i spune nemernicului b`trân ce putea
face cu slujba lui, dar voise s`-[i p`streze postul [i s` \nve]e de la acel
individ insuportabil, care era \ntâmpl`tor [i cel mai str`lucit chirurg
din ]ar`. A[a c` strânsese din din]i. St`pânirea de sine d`duse roade,
iar acum, colindând str`zile, era asaltat de emo]ii.
– Chiar dup` ce i-am devenit stagiar, jum`tate din timp eram la
cu]ite. De exemplu, dac` vorbeam cu un pacient, o luam pe-ndelete,
ca s`-i astâmp`r panica indus` de tot calabalâcul tehnic – lumini]e
pâlpâitoare, mi[care continu`, [i celelalte. {tii cum e. Apoi, \l auzeam
pe Northiam strigându-m`, cerându-mi s` trec la altceva, s` las balt`
explica]iile. Totu[i, James avusese un soi de \nc`p`]ânare, care-l
\mpiedicase s` dea curs acelor presiuni. De obicei, \[i termina
SPITALUL CENTRAL 63
explica]iile \n propriul ritm. Pe urm`, vezi tu, Northiam mi-o scotea pe

nas. Primeam tot felul de observa]ii tìoase, \n fa]a vizitatorilor sau a
studen]ilor.
Emily auzise o poveste similar` de la Mark Corrie. Oare [i James
fusese obligat s` trec` prin toate astea? Dintr-o dat`, \l v`zu \ntr-o nou`
lumin`, fiindc` pân` atunci \l considerase de neatins la Central.
Acum, \n acele seri magice, prin pia]etele londoneze, printre trandafiri,
dalii [i crizanteme, \ncepea s` \ntrevad` alt James, nu doar mai
complex, dar [i mai vulnerabil decât ar fi crezut posibil.
P`[ind unul lâng` cel`lalt, James se trezi povestindu-i despre
tinere]ea, s`r`cia [i nesiguran]ele sale. Mai \ntâi ca student, apoi ca
proasp`t chirurg stagiar. {i \n vreme ce-i dep`na amintirile, acel tân`r
pe care-l crezuse uitat de mult p`ru s` prind` iar consisten]` \n sufletul
lui. Dintr-o dat`, deveni mult mai animat [i incomparabil mai bine
dispus. |n cele din urm`, pe m`sur` ce toamna l`sa loc iernii, sim]i c`,
la fel cum \i \mp`rt`[ise trecutul, incepea s` doreasc` s` \mpart` cu ea
[i viitorul. |[i d`du seama c` dorea ca Emily s` r`mân` in via]a lui.
Pentru totdeauna. {i de ce nu? Nu exista nici o piedic`. Doar nu era
Matusalem.
|ns` apoi, \n ziua urm`toare, venea la birouri plin de speran]` [i o
g`sea râzând cu Mark Corrie, sau trecea pe lâng` ea \n pia]` [i o vedea
discutând lejer cu Matthew, urcând \n rulot` [i plecând \mpreun`.
Optimismul lui ren`scut intr` \n declin. Ace[tia erau de vâresta ei.
Pentru propria protec]ie, se hot`r\ s-o vad` mai rar, dar cumva, nu
reu[i s`-[i pun` \n aplicare decizia. De fapt, aveau tendin]a de a petrece
tot mai mult timp \mpreun`.
|n acea diminea]` de sâmb`t`, Emily d`duse peste el, dup` ce-[i
terminase rondul prin rezerve. Hot`râr` s` mearg` la malul râului [i
plecar` \ndat`, trecând pe lâng` Lincoln Inn [i pe lâng` sediul
Colegiului Regal de Chirurgie.
– Am devenit [i eu membru, spuse el. Portalul era impresionant, \[i

zise ea. Cl`direa era lipit` de construc]ia din c`r`mid` ro[ie a
Laboratoarelor Fondului de Cercetare \n domeniul Cancerului [i era
flancat` \n cealalt` parte de Nuffield College of Surgical Sciences.
Un centru de chirurgie, \[i spuse ea, imaginându-se \n pielea lui James,
intrând acolo ca tân`r chirurg, \n cùtarea unei calific`ri suplimentare.
Coborâr` pe Fleet Street [i \n cele din urm` ajunser` pe malul
râului, la digul Victoria. Era un soare fluid, vântul b`tea cu putere, iar
dincolo de stâlpii cu delfini albi, fluxul se ridica v`zând cu ochii.
Pe malul opus, se vedeau ni[te construc]ii rectangulare:
Teatrul Na]ional, sala Queen Elizabeth [i sala Royal Festival.
– {tii, \nc` n-am apucat s` le vizitez, coment` ea. Ru[inos, nu?
James privea fix la catargele, profilate pe cer, ale lui Discovery, nava
care-l purtase pe Scott peste Atlantic. Al`turi, se putea vedea o mic`
goelet`, leg`nându-se \n amaraje – nu mai lung` de zece metri, estim`
el. Dac` ar fi avut o asemenea ambarca]iune, ar fi putut s` se plimbe
pe râu, \mpreun` cu Emily.
– Festival Hall? repet` el vag. Teatrul Na]ional? Ei bine, dac`
dore[ti, putem s` mergem \ntr-o sear`. Vorbise ca un so] s`tul,
resemnat \n fa]a inevitabilului.
– Vrei, James? zise ea, cu o figur` fericit`.
– Nu m` prea omor dup` teatru, o inform` el, oftând, sim]indu-se
trecut de tinere]e, nerafinat. A[a cum spunea mereu Melissa, era
plicticos. Iat`-l, la sfâr[it de s`pt`mân`, eliberat de sarcinile de serviciu
pentru cel pu]in opt ore, cu o fat` minunat` al`turi! {i ce-i propunea?
S` ias` cu o barc`? Ar fi fost rece, umed [i neconfortabil, totu[i, dac` ar
fi avut-o, s-ar fi a[teptat ca ea s`-l \nso]easc`, dup` cum \[i \nchipuise
c` i-ar face pl`cere s` bat` str`zile Londrei cu piciorul, tocindu-[i
pingelele [i ascultând pove[ti anoste, de pe vremea studen]iei lui.
Al]ii – Matthew, sau Mark Corrie – o scoteau la Greenwich, sau la
SPITALUL CENTRAL 65
Knole, sau o duceau la restaurante faimoase. {i f`r` \ndoial` c`

abordau subiecte de discu]ie mai interesante decât chirurgia, sau
geografia Londrei.
– Nu-s bun pentru tine, o avertiz` el, din senin. Niciodat` nu m-am
priceput la lucrurile normale. Ai nevoie de un tân`r, nu de un mo[
plicticos, interesat doar de cardiologie [i de str`du]ele l`turalnice ale
capitalei. Ca cerere \n c`s`torie, declara]ia l`sa mult de dorit.
Desigur, Emily nu fu \n stare s`-i recunoasc` adev`rata semnifica]ie.
Se \ntoarse spre el cu ochii m`ri]i de surpriz` [i spuse:
– Dar \mi place s` ies cu tine. Dac` n-ar fi a[a, n-a[ mai face-o.
Chiar \n actuala dispozi]ie, James pricepu c` era adev`rat, dar asta
nu-i ridic` moralul. Amintirea Melissei \[i vâr\ coada. Ca [i ea, Emily
probabil c`-l considera util. Da, asta trebuie s` fi fost. O alternativ`
comod` la mul]imea de tineri care \ncerca s-o cucereasc` – ei bine,
foarte normal. {i el ar fi procedat la fel dac` n-ar fi luat acea hot`râre.
Nu, n-avea nici un rost. "Las-o balt`!" Oft` din nou. F`cea parte dintre
oamenii muncitori, cei pe care se sprijinea \ntregul spital, \[i spuse el
din nou, cei pe care toat` lumea se baza c` vor duce lucrurile la bun
sfâr[it. ~sta era singurul lui punct forte. N-avea carism`. {i nu-[i
compensa deficien]ele dovedindu-se un companion deosebit de
pl`cut, ca Mark Corrie, de exemplu, acel neântrecut povestitor c`ruia
\i pl`cea s` trìasc` bine. El nu era potrivit pentru discoteci, sau pentru
concerte asurzitoare de muzic` pop. De fapt, nici nu-[i putea permite
s`-[i piard` acuitatea auditiv`. El [i Northiam, la fel ca Amyas Miller,
adev`ratul vr`jitor, trebuiau s` disting` b`tìle inimii \n stetoscop,
sunete pe care pu]ini al]ii erau capabili s` le prind`. Nu, nu era f`cut
pentru evenimente sociale. {i nici n-avea rost s` cread` c` se va
schimba. Drumul acela ducea spre dezastru. |ncercase cu Melissa [i se
dovedise o gre[eal`. C`s`toria lor, dac` s-ar fi ajuns pân` acolo, ar fi
fost sortit` e[ecului. Nu se potriveau.
Chiar [i Emily, pe care \ncepuse s-o iubeasc` nespus, trebuia s`-l ia

a[a cum era, sau s` renun]e.
Ei bine, probabil c` va renun]a, era aproape sigur.
Pentru moment, tânjea din toat` inima s` fie str`lucitor, sofisticat [i
frumos, la fel de ar`tos ca fl`cùl `la prostu], Greg, astfel \ncât Emily s`
se-ndr`gosteasc` nebune[te de el.
– Mi-ar pl`cea s` nu fiu o personalitate atât de comun`, de mâna a
doua, sc`p` el, [i imediat \[i dori s`-[i fi \nghi]it cuvintele.
– De mâna a doua? F`r` personalitate? Tu? Pentru a doua oar` \n
ultimile câteva minute, ochii ei uimi]i se \ntoarser` spre el. Imposibil
s` crezi una ca asta. Toat` lumea din sec]ie depinde de tine, e[ti liantul
unit`]ii. Nimeni altul. Cât` vreme crezi c` ar reu[i Northiam s`-[i
p`streze personalul, dac` nu te-ar avea pe tine? Cele trei luni petrecute
la Central \i deschiseser` ochii lui Emily. O fi el chirurg genial, dar
succesul ]i se datoreaz` cel pu]in \n aceea[i m`sur`. Toat` lumea este
de acord. N-ar fi ob]inut acele rezultate magnifice, dac` nu erai tu, s`
sudezi echipa. La cine apeleaz` to]i, când apare vreo problem`?
La Northiam? Nu prea cred. La tine, de fiecare dat`.
F`r` urm` de inten]ie, James se trezi c`-i cuprinsese umerii cu un
bra].
– Em, se hot`r\ el, te iubesc. Reu[e[ti s`-mi redai senza]ia de
b`rb`]ie. |n ultima clip`, s`rutul ce p`rea s` se \ndrepte spre buzele ei
fu deviat spre obraz. Trupul tân`r era atât de mângâios, \ncât \[i dori
s` r`mân` acolo la nesfâr[it, ]inând-o \n bra]e… acolo, \n fa]a digului.
Dar \[i reveni repede.
– Vino, se hot`r\ el brusc. O s` trecem podul [i vom cump`ra ni[te
bilete la teatru, dup` care o s` prânzim la restaurantul din Festival Hall.
Pe pod, James privi \n jos, spre apa râului, prinse o reflectare a
razelor soarelui \n valul de spum` din fa]a unui convoi de barje [i
pricepu c`-i iremediabil \ndr`gostit de tân`ra sub]iric` de al`turi, de
SPITALUL CENTRAL 67
conturul fe]ei ei profilat pe albastrul cerului, de p`rul ei negru

fluturând \n vânt.
G`sir` o mas` cu vedere spre râu [i cercetar` malul nordic, de unde
veniser`. M`car Emily o f`cu.
James o privea. Pe sub vesta \nflorat`, la mod` \n toamna aceea,
purta o bluz` pe gât, din m`tase de culoarea piersicii. Nuan]ele de
galben, oranj [i ro[u i se potriveau perfect, sco]ând \n relief frumuse]ea
ei str`lucitoare. |n vreme ce-i vorbea, p`rul ei c`zu peste obraz, iar
gura, pe care fusese cât pe ce s-o s`rute, se arcui \ntr-un zâmbet drag.
Zâmbetul pe care-l iubea, fata pe care-o iubea. Nu mai avea nici o
\ndoial`.
De când venise la Londra, Emily sl`bise, iar pielea ei c`p`tase o
transparen]` care \mprumuta ochilor mari un plus de limpezime.
Se \ntreb` dac` nu cumva, aceste schimb`ri nu erau decât o reflectare
a propriilor lui sentimente. |i era foarte clar doar c` o g`sea infinit de
atr`g`toare [i c`-[i dorea mai mult ca orice s` fie a lui, pentru tot restul
vie]ii. Dar când \i cùt` privirea pentru a g`si acolo r`spunsul la
n`zuin]ele sale, nu descoperi decât ochii plini de candoare ai surorii
Melissei, one[ti, cutez`tori.
Prozaic, se mul]umi s-o \ntrebe \n ce sear` i-ar fi convenit s` mearg`
la teatru.
– Pì, \[i consult` ea orarul, va trebui s-o introducem printre serile
de la nr. 5.
– Sigur c` da, accept` el, demoralizat. {tia c` ea \[i petrecea câteva
seri pe s`pt`mân` ajutându-l pe Greg \n munca de ocrotire a copiilor
str`zii [i nu se putea ab]ine s` considere acea activitate ca pe o
respingere a ceea ce-i putea el oferi, o raliere la un grup cu vârst` mai
apropiat` de a ei. Desigur, repet` el, \ntristat. Se compl`cuse \n ni[te
vise proste[ti. Trebuia s` le uite cât mai iute.
Capitolul 5
Serile pe care le petrecea \n biroul de la nr. 5, avur` darul de a-i

deschide ochii pe mai multe planuri, dezv`luindu-i alte aspecte – pe
care nu le-ar fi b`nuit niciodat` – ale vie]ii ce se desf`[ura \n casele pe
jum`tate ruinate, din spatele u[ilor cu pùni. De exemplu, exista un
grup de oameni muncitori, care lucra din greu la c`minul de la
num`rul 5 – având de obicei grij` de dou`zeci pân` la treizeci de copii,
pentru perioade ce variau de la câteva zile, la [ase luni. William, tân`rul
supraveghetor b`rbos, \ndesat, era de fapt un activist social d`ruit [i
realist. So]ia lui, Susan, o blond` supraponderal`, era capabil` s`
\ngrijeasc` [i pe cei mai insuportabili copii – ca [i pe cei din personal.
Cei doi constituiau coloana vertebral` a a[ez`mântului. Apoi mai
existau un psihiartu, venind de dou` ori pe s`pt`mân`, seara, un tân`r
cleric, având acela[i program, precum [i dou` secretare, care soseau
direct de la slujbele lor pl`tite, la fel ca Emily, ca s` se ocupe de
mald`rul de acte [i hârtii ce se adunau \n micul birou. Carmel [i Ruby
preg`teau ceai fierbinte \n fiecare sear`, \nainte de a se duce la
schimbul de noapte, iar câteva gospodine veneau, pe perioadele cât
proprii lor copii erau la [coal`, s` ajute la cur`]enie, la sp`lat, la g`tit [i
la f`cut ordine. Apoi mai erau studen]ii. Unii dintre ei lucrau pân` erau
SPITALUL CENTRAL 69
cât pe ce s` cad` din picioare, f`când de toate, cur`]enie, repara]ii,

vopsitorie, \ndrumându-i pe copii, predându-le, sau participând la
anchete sociale. |ns` mai erau [i al]ii, ajun[i acolo doar fiindc` le lipsea
o preocupare util`. Se \nvârteau de ici-ccolo, trând`vind, discutând,
bând nes – singura lor preocupare era s` se asigure c` au un pat liber
\n dormitorul de la etaj. Paturile acelea erau realizarea lui Greg – ca [i
ocuparea abuziv` a \ntregului imobil de la nr. 4, destinat la \nceput
g`zduirii unora dintre voluntarii care lucrau pân` târziu. |n prezent,
dormitorul fusese monopolizat de o [leaht` de studen]i care tìau
frunz` la câini.
Un singur lucru r`mânea stabilit. Casele din spatele u[ilor cu cozi
de pùn trepidau de vitalitate. Oricât s-ar fi sim]it de obosit` la finalul
zilei de munc`, când intra \n micul birou dezordonat, unde telefonul
suna la fel de des ca \n sec]ia cardio-toracic`, Emily \[i revenea ca prin
minune.
Treaba ei consta, pe lâng` altele, mai ales din a transmite mesaje
interminabile, p`rin]ilor, profesorilor, sau activi[tilor sociali – sau,
când se \ntâmplau lucruri mai grave, destul de des, poli]iei. Greg \[i
petrecea aproape toat` vremea escortând delincven]i minori, sau
ascunzându-i, intervievând p`rin]i, sau tutori, profesori, conduc`tori ai
unor cluburi pentru tineret [i a[teptând trenuri care ar fi putut aduce,
sau nu, alte oi]e r`t`cite. Dup` Emily, toate astea nu prea aveau de-a
face cu pedagogia, de[i Greg poseda o diplom` de la Cambridge.
Se \mprieteni cu to]i cei care lucrau \n biroul de la nr. 5. Ca s` fie
cinstit`, de[i motivul prezen]ei ei – ca [i al tuturor celorlal]i – erau
copiii, ace[tia o atr`geau cel mai pu]in. P`reau o s`rman` adun`tur`,
fie sc`pa]i din mân`, fie ho]i. |[i spunea c` asta nu f`cea decât s`-i
demonstreze lipsa de voca]ie. Avea compasiune pentru bolnavi.
|ntotdeauna. Dar pentru micii infractori – ho]i, strica]i, cu gur`
spurcat` – nu. Carmel era de aceea[i p`rere.
– Cam to]i ar trebui b`tu]i, nu exist` alt` solu]ie. Greg este mult
prea moale. Zâmbi cu gura pân` la urechi, ar`tându-[i din]ii albi, [i-[i
scutur` p`rul negru, pe care-l \ndreptase – la fel cum Melissa [i-l
ondulase pe al ei. Dar este dulce, nu-i a[a? N-a[ r`bda niciodat`
limbajul cu care-l trateaz`. Râd de el, pe la spate, a[a c` ce rost are?
{tii cum l-au poreclit?
Se pare c` supranumele era Minunea Blond`. Apelativul con]inea
o tent` de dispre] care o zdruncin` pe Emily. Pentru acei copii, Greg
era gata s` renun]e la mese, s` bat` Londra cu piciorul ore \n [ir, chiar
s-o neglijeze pe Melissa – totu[i, nu ob]inea de la ei decât b`taie de joc,
pe fa]` sau pe ascuns. |l luau \n derâdere.
Impresia ini]ial` pe care i-o l`sase Greg \ncepuse deja s` se
estompeze. Era frumos, trebuia s` recunoasc`, dar pu]in cam plicticos
[i chiar foarte slab. Amabil totu[i, mânat de inten]ii bune – [i mereu
sufletul voioaselor, dar \ntâmpl`toarelor petreceri din buc`t`ria de la
subsol, acolo unde el [i Melissa \[i consumau idila. |ntre opt [i nou`,
Greg \i l`sa pe cei mici \n grija lui William [i a Susanei [i se retr`gea \n
subsolul de al`turi, \nso]it de Melissa, unde se adunau to]i studen]ii
sau voluntarii care voiau s` vin`.
Pe la zece, se \ncropea o cin`, din resturile adunate de la fiecare.
Uneori f`ceau gr`tar, alt`dat` salat` cu ou` sco]iene, varz` tocat` [i
brânz` de cas`. Fasolea g`tit` era garnitura standard, iar peste tot se
g`seau cutii de cola [i de nes. Când cineva avea bani, se desf`tau cu pui
rotisat [i un litru de vin. Unul din studen]i se apuca s` ciupeasc` o
chitar` [i gata petrecerea; cântau pân` la orele mici, uneori fumând
"iarb`". Emily [i Melissa fie se \ntorceau acas` cu taxiul, fie erau
conduse de Matthew, \n vechea lui rulot`. Adesea, Melissa r`mânea \n
subsol, cu Greg, \n vreme ce Emily \mprumuta vechiul sac de dormit
al Carmelei [i adormea instantaneu din cauza oboselii acumulate.
Carmel o trezea a doua zi, iar Emily se \mbr`ca \n prip` [i se gr`bea s`
SPITALUL CENTRAL 71
traverseze pia]a, ca s` ajung` la birou \nainte de ora nou`, l`sând \n

urm` o cas` plin` de somnoro[i. |n asemenea zile, s`rea peste micul
dejun [i r`bda de foame pân` la pauza de cafea, când, cu pu]in noroc,
reu[ea s` infulece un pateu cu brânz`, la cantin`.
Zilele se mic[orau, aerul dimine]ilor era mu[c`tor, iar de la
fereastra camerei Carmelei, printre copacii gola[i din pia]`, Emily avea
vedere spre salonul lui James.
|n Knightsbridge, focurile gr`m`joarelor de frunze moarte ridicau
fuioare de fum alb`strui \n aerul nemi[cat de toamn`. Scaunele [i
[ezlongurile de pe teras` fuseser` adunate, iar cei ce se ocupau de
plante, peste iarn`, le luaser` de acolo.
La micul dejun, Barnaby o chestiona mereu pe Emily \n privin]a
spitalului.
– Ce-i aia Central? De ce te duci \n fiecare zi? Ce faci?
Emily inventase o versiune prescurtat` a descrierii unei zile de
lucru, greu de recunoscut pentru oricare dintre angaja]ii spitalului.
– Ce-nseamn` s` "ba]i la ma[in`"? Arat`-mi [i mie! Eu, de ce nu pot
… – sau: de ce nu vii la ceai? Ne-am putea juca \n baie.
Emily \i explicase despre ad`postul din pia]a St. Anne.
– Dar [i eu am nevoie de tine, argumentase el, cu tonul [i privirea
unui cap de familie preten]ios, doritor s`-[i vad` supusele mi[unând \n
jurul lui, nu colindând prin Londra. {i de Mami, \[i \ncheiase el
pângerea.
– |ntr-adev`r, d` [i ea o mân` de ajutor.
– Vin [i eu, atunci, \n Snan Skair, declar` el, cu o privire r`zboinic`,
f`când bot.
– St. Anne Square, repet` Emily automat, gândindu-se la
preocuparea p`rin]ilor privind pronun]ia corect` a lui Barnaby,
hot`rât` s`-l \nve]e de la \nceput s` vorbeasc` bine.
– Da, a[a am spus, Snan Skair. Tu te duci. Eu de ce n-am voie?
|ntr-adev`r, de ce nu, dac`-[i dorea atât de mult? Oare nu l-ar fi

putut lua, \n ziua liber` a d`dacei?
– M` gândeam c` a[ putea s`-l iau cu mine pe Barnaby, duminic`
dup`-amiaza, s` zicem. Tânje[te s` vin` [i el.
– Ce idee minunat`. Susan, care \l cùta pe Greg, s` se ocupe de
unul dintre copiii-problem`, o sus]inu imediat.
|ns` Melissa o refuzase.
– E prea mic s` fie plimbat prin toat` Londra. |n afar` de asta, una
din noi ar trebui s`-l duc` acas` la vremea ceaiului. Copiii mici au
nevoie de un program strict.
– C` tare multe [tii despre programe, Melissa! coment` Matthew,
chicotind.
Melisa \i arunc` o privire nimicitoare, \ns` se calm` [i zâmbi
imediat.
– L-a[ duce [i \napoi, insist` Emily. |[i dore[te foarte mult.
Am merge cu autobuzul – Doamne, cât ar fi de \ncântat!
– Cred c` ar fi bine s`-l aduci, zise Susan, gânditoare. Mai ales dac`
tu [i Greg… ei bine, poate alt` dat`. S` mergem, Greg. William ne
a[teapt` [i este cu Jo.
Se f`cur` nev`zu]i [i curând plec` [i Matthew, spunând c` trebuie
s` scrie acas`. |ndat` ce u[a se \nchise \n urma lui, Melissa se \ntoarse
spre Emily.
– |mi pare rù dac` am p`rut vexat`, Em. Dar pentru numele lui
Dumnezeu, gânde[te-te ce ar \nsemna s`-l aduc aici pe Barnaby.
– Credeam c`…
– Pì, s` nu mai crezi. Nu pricepi, este de a[teptat s` vorbeasc`
acas` despre aventura asta, ca [i despre Greg. Nu-mi convine a[a ceva.
A[a c`, s` nu mai aud nici o vorb`, bine?
Totu[i, subiectul r`mase \n preocup`rile celorlal]i, iar Melissa se
trezi presat`.
SPITALUL CENTRAL 73
Susan mai ales – seara, la birou – \ncerc` s-o conving` pe Emily

s`-[i foloseasc` influen]a asupra sor`-si.
– Trebuie s` rezolv`m problema asta, declar` ea cu vehemen]`.
Altfel, n-ar fi corect fa]` de Greg sau fa]` de copil. Melissa trebuie s` le
permit` s` se cunoasc`, iar dup` mine, cu cât o face mai iute, cu atât
mai bine.
William se ralie aceleia[i p`reri.
– Susan are perfect` dreptate, o asigur` el serios pe Emily,
prinzând-o pe hol, \ntr-o sear`. Melissa ar trebui s`-l aduc` pe Barnaby
aici cât mai des. Dup` toate cele, dac` Greg ob]ine postul dup` care
umbl`, Melissa va trebui s` plece cu el – doar despre asta-i vorba de la
\nceput – [i-i absurd s`-l care dup` ei pe Barnaby, f`r` s`-l fi preg`tit.
Trebuie s` le dea timp s` se obi[nuiasc` unul cu cel`lalt.
Emily auzise despre slujba pe care o vâna Greg, la o [coal`
particular`, \n provincie, unde el [i Melissa urmau s`-[i ia o c`su]`, s`
trìasc` doar cu produsele din propria gr`din`. Dar nu crezuse o iot`.
Cele câteva luni petrecute \n apartamentul de lux, \mpreun` cu
sor`-sa, \i deschiseser` ochii. Melissa n-avea nici o inten]ie de a-l p`r`si
pe Andrew. Acas`, \n Knightsbridge, adunase o gr`mad` uimitore de
bro[uri, a[teptându-i \ntoarcerea din Trinidad. Vorbea mereu despre
apartamente \n Elve]ia sau \n sudul Fran]ei, vile \n Spania sau \n
Majorca. Dar nu suflase nici un cuvânt despre o eventual` c`su]` \n
Somerset, al`turi de Greg. |n cele din urm`, Emily renun]` s`-[i mai
fac` probleme \n privin]a lui Andrew sau a lui Barnaby. |n schimb,
\ncepu s` fie \ngrijorat` de Greg. Ce urma s` se \ntâmple cu el? Era atât
de \ndr`gostit, \ncât pl`nuia s`-[i schimbe \ntreaga via]` de dragul
Melissei, trìnd cu iluzia c` ea sim]ea acela[i lucru. |n final, \ntr-o sear`
când r`m`seser` singure \n salon, g`si curajul s-o abordeze pe sor`-sa.
– Toat` lumea vorbe[te despre slujba asta nou` a lui Greg.
Sunt convin[i c` ai s` pleci cu el. O fix` cu o privire acuzatoare.
N-ai de gând, nu-i a[a?

– Ah, Em, {tiu ce-[i \nchipuie to]i. Dar n-are nimic de-a face cu
mine, chestia asta cu noua slujb`. L-am tot implorat s` nu p`r`seasc`
Londra.
– Dar pare convins c` ai s`-l \nso]e[ti. {i c` ai s`-l iei [i pe Barnaby.
Melissa \[i trecu mâinile prin buclele ro[cate – ceva mai palide, \n
ultimele zile, [i pu]in mai lungi. N-are rost s` dai vina pe mine, Em.
N-a ascultat nimic din ce i-am zis. Nu doresc decât ca situa]ia s` r`mân`
neschimbat` [i i-am spus-o. Sigur, nu ne putem vedea atât de des cum
ne-ar pl`cea, dar m`car, \n felul acesta, nimeni n-are de suferit.
"Nu prea mult", reflect` Emily mâhnit`. Sor`-sa era incorigibil`.
|n ultima vreme, admira]ia cu care o privise de când se [tia l`sase loc
altei atitudini, o \n]elegere tolerant` [i afectuoas`, \ntrerupt` de tot mai
dese accese de exasperare.
|ntr-o zi, extenuat` [i \nfometat` dup` o lung` plimbare, discut`
problema cu Matthew, la un castron de friptur` de vit`, \n rulot`.
Matthew amestec` gânditor \n propria farfurie, studiind parc` aburii ce
se ridicau.
– De fapt, cred c` nu-i vina Melissei, o surprinse el. Ea este numai
ocazia pentru o schimbare pe care el o dore[te de mult. Dup` toate
cele, Greg nu-i tocmai dotat pentru a se ocupa de tinerii delincven]i
din Londra, oricine vede asta. Este prea academic – ar fi mult mai
potrivit s` se ocupe de ni[te elevi serio[i, la o [coal` particular`.
– Dar…
– Ace[ti mici infractori \l dep`[esc. |l joac` pe degete – se teme
s`-i pun` la punct, a[a c` cedeaz` mereu, f`cându-le pe plac. Iar ei [tiu asta.
– A[a gânde[te [i Carmel. Dar…
– Toat` lumea s-a prins. Cu excep]ia lui Greg, s`rmanul. |ns`, dac`
m` \ntrebi, a[ zice c` se folose[te de sora ta ca de o scuz`, s` scape din
situa]ia asta, f`r` s`-[i piard` imaginea – \n fa]a lui sau a altora.
SPITALUL CENTRAL 75
Argumentul avea veridicitate, \ntr-adev`r, mai ales pentru Emily,

care constatase c`, sub aspectul sù impresionant, Greg era de fapt un
ins slab.
– Când am venit aici, continu` Matthew, Greg dormea la nr. 5 [i
\mp`r]ea sarcinile de supraveghetor cu William [i Susan. |ns` dup`
aceea au \nceput petrecerile de la nr. 4 – spunea c` au scopul de a-i
elibera pe studen]i [i pe voluntari de stresul acumulat. Dar nu era asta.
Pe cuvântul meu! O nu, aveau doar menirea de a-l sc`pa chiar pe Greg
de presiune. I-a am`git cumva pe cei din Consiliu s`-i dea pe mân`
imobilul de al`turi – deschizându-[i larg ochii alba[tri \nrobitori,
recunosc – iar acum o [terge pe la opt seara [i nu mai d` pe la nr. 5
pân` a doua zi, la amiaz`. {i atunci abia apare [i \ncepe caruselul
familiilor, profesorilor, lucr`torilor sociali – [i ce or mai fi. Greg \i
intervieveaz` pe to]i, cu condi]ia s` nu fie copii. Oricum, William [i
Susan sunt ferici]i s`-l vad` plecând. |n starea actual`, nu face decât
s`-i \ncurce. Din cauza asta, abia a[teapt` s`-l vad` cuplat cu sor`-ta –
s` plece la o nou` slujb`, astfel \ncât s`-i g`seasc` un \nlocuitor care s`
le fie de folos.
Totu[i, prima care renun]` fu Carmel. |ntr-o sear`, trecu pe la
birou, exuberant`. |n sfâr[it, \[i atinsese scopul. Ea [i Ruby primiser`
un apartament pe latura opus` a pie]ei, \n blocul cel mare.
– Bìe]ii or s` vin` s`-mi \ncarce lucrurile sâmb`t` diminea]`, \i
spuse ea lui Emily, ar`tându-[i din]ii \ntr-un zâmbet imposibil de
reprimat. De ani de zile avea cerere pentru un apartament [i lucrase la
nr. 5, numai ca s` poat` folosi camera mansardat` de la nr. 4. A doua
zi, urma s` \ntreprind` o expedi]ie de cump`r`turi.
– A[a c` le-am spus c` n-am s` pot preg`ti ceaiul. Totu[i, dup` ce
m` mut, voi continua s`-i ajut, pân` vor g`si un \nlocuitor.
|n seara aceea, la cin`, mutarea Carmelei fu discutat` cu dispre].
– Desigur, \[i manifest` Greg regretul, a fost mereu mânat` de

asemenea ambi]ii conven]ionale, dar speram c` pân` la urm` va reu[i
s` le dep`[easc`. Dar a fost exact pe dos. O slujb` sigur`, un
apartament cu \nc`lzire central`, cu mochet` pe jos [i instala]ii
moderne – numai asta o intereseaz`. |[i scutur` coama blond`, cu
sincer` consternare.
Acesta era adev`rul. Emily [tia la fel de bine [i care erau p`rerile
Carmelei cu privire la Greg. El [i to]i ceilal]i ar fi avut o cu totul alt`
atitudine dac` s-ar fi n`scut \n Brixton, \n locul suburbiilor.
– Dac` e[ti de acolo, [tii sigur c` trebuie s` scapi cumva. Trebuie s`
mergi la [coal` [i s` evadezi, s`-]i g`se[ti o slujb` ca lumea.
Aceste odrasle mic-burgheze m` scârbesc.
Se l`sase o t`cere plictisit`. Emily, optimist`, \ncerc` s-o umple, dar
fu redus` la t`cere.
Una dintre studente vorbi:
– E[ti la fel de rea ca ea, Emily. Cu slujba ta confortabil` de la
birouri, b`tând la ma[in` toat` ziua, [i cu bluzele tale impecabile.
– Dar voi, ce crede]i c` realiza]i fumând ]ig`ri cu drog, umblând
nesp`la]i, trezindu-v` la amiaz` [i purtând hainele alea de doc, peticite
[i murdare? replic` Emily imediat. Nu mai era dispus` s` accepte s` fie
redus` la t`cere. De când era la Londra, trìnd alternativ \n cele trei
medii, fusese obligat` s` deschid` ochii [i s`-[i formeze o opinie
proprie. De ast` dat`, era sut` la sut` de partea Carmelei. Poate c` Greg
ar`ta fabulos, dar dincolo de p`rul lui auriu nu exista nimic.
Melissa n-avea decât s` se spele pe cap cu el.
Imediat urm` [i contribu]ia sor`-si la discu]ie:
– Dac` se elibereaz` o camer`, interveni ea, n-ar putea s-o
primeasc` Em?
– Ba, cred c` da, dac` vrea, aprob` Greg, cu amabilitatea lui
aproximativ`, aruncându-[i ochii asupra lui Emily.
SPITALUL CENTRAL 77
Ea nu reu[i decât s` r`mân` cu gura c`scat`.

– Ei, ce zici? o chestion` el ner`bd`tor.
R`spunsul veni din gura Melissei.
– Sigur c` da. Cu aranjamentul de acum, pierde o groz` de vreme
\n metrou. Teribil de obositor. {i scump, pe deasupra.
Emily privea cu ochii larg deschi[i.
– A \nceput s` m` nelini[teasc`, relu` Melissa. Dac` ar primi camera
Carmelei, ar fi perfect pentru ea. Gânde[te-te la economia de timp [i
de bani, Em – ai fi la dou` minute de spital, \n loc s` te trambalezi
jum`tate de Londr`, \n fiecare diminea]` [i sear`.
Emily \nchise gura. Mintea \i era cuprins` de haos. Probabil c`
Melissa dorea s` scape de ea. Oare prezen]a ei \n apartament \ncepuse
s` deranjeze, iar aceasta era doar o ocazie de a o \ndep`rta, f`r` a o r`ni
prea tare?
Ajungând la concluzia asta, \[i d`du seama c` pierduse [irul
conversa]iei. Era sigur` de un singur lucru – c` trebuie s`-[i ascund`
dezam`girea cu orice pre]. Se sim]ea foarte bine \n Knightsbridge,
pân` [i acra Anna o acceptase, dovedindu-se nici pe jum`tate atât de
rea cum p`rea. Dar \n primul rând, acolo st`tea Barnaby. Brusc, la
sugestia nea[teptat` a Melissei, acel fel de trai devenise istorie. Gata cu
micurile dejunuri luate \mpreun` cu Barnaby [i cu Joan, gata cu
plimb`rile matinale, cu taxiul, \mpreun` cu Melissa, la revedere
siestelor confortabile din marele salon, savurând minunatele cafele ale
Annei [i discutând lejer. Din acel moment, apartamentul de lux \nceta
s`-i mai fie c`min. Hot`rât` s` nu-[i arate suferin]a, nu ridic` nici o
obiec]iune la planurile pe care Greg [i Melissa le f`ceau \n numele ei.
Trebuia s` recunoasc`, Melissa avea perfect` dreptate \n privin]a
distan]ei. Ar fi fost o adev`rat` pl`cere s` poat` ajunge la slujb` pe jos.
Se putea muta sâmb`t`, \ndat` ce Carmel elibera camera. Astfel, ar
fi avut la dispozi]ie \ntregul weekend pentru a se aranja.
– Cump`r`-]i un sac de dormit, suger` entuziast` Melissa.

Desigur, po]i lua o pern`, ni[te cear[afuri [i prosoape. Am s` ]i le aduc
chiar eu [i am s`-]i dau o mân` de ajutor.
Aflând despre plan, la cantina spitalului, Carmel r`mase uluit`.
– |mi pare rù, Em, declar` ea, \ngrijorat`. Am s`-mi iau patul de
campanie [i dulapul. N-am cum s` ]i le las. Ai s` te descurci?
– Nu-i nimic. Greg mi-a g`sit un pat liber de la nr. 5 – cam jerpelit,
dar va fi suficient de bun.
– |n ce o s`-]i ]ii lucrurile? Totul trebuie s` fie sub cheie, altfel
blestema]ii aceia de copii o s` le subtilizeze cum te-ai \ntors cu spatele.
Emily avea o experien]` amar` \n acest sens. Deja r`m`sese f`r` un
pulover, o pereche de blugi [i dou` de colan]i.
– Ai o valiz` cu \ncuietoare bun`?
– Cred c` a[ putea s`-mi aduc cuf`rul. Are lac`t.
– A[a s` faci. Dac` era dup` mine, copiii ìa nici n-ar fi [tiut ce i-a
lovit. Dar balega aia de Greg… Ridic` din umeri. |]i spun eu, fato, sunt
fericit` c` am sc`pat din locul `la.
La nr. 4, ceilal]i p`reau la fel de mul]umi]i de plecarea ei. Pân` [i
blânda Susan remarc` trist:
– Carmel se dovede[te a nu avea cine [tie ce compasiune.
– |ntr-adev`r, aprob` William. Speram s` se fac` util` cu copiii din
Indiile de Vest. Dar n-a f`cut nici un efort s` le \n]eleag` problemele,
se mul]ume[te s`-i amenin]e cu b`taia de câte ori gre[esc.
A[a c`, sâmb`t` dup`-amiaz`, p`[ind pu]in nesigur, cu un sac de
dormit nou, \n pung` de polietilen`, vârât sub bra], [i cu valiza \n
cealalt` mân`, Emily se \ntâlni cu James \n pia]a St. Anne.
El \i lu` valiza.
– |ncotro? se interes`.
– La nr. 4. Apoi \i spuse c` se muta.
– Ce faci? Adic`, o s` stai acolo… ?
SPITALUL CENTRAL 79
|i spuse toat` povestea pe scurt.

– {i vrei s` te mu]i acolo permanent?
– Da, r`spunse ea scurt. Trotuarul nu era un loc potrivit pentru o
explica]ie a faptului c` decizia \i apar]inea mai degrab` Melissei, l`sând
la o parte c` oricum n-ar fi dorit s`-i \mp`rt`[easc` respectiva
informa]ie.
– Dar, pentru Dumnezeu, este imposibil, Em. Privi la ceasul de
mân`. La dracu – nu pot s` mai stau acum. Iar mâine trebuie s` m` duc
pân` \n Surrey, s` vizitez un pacient – uite cum facem, o s` st`m de
vorb` la micul dejun, ce p`rere ai?
– Minunat.
Totu[i, pe James, situa]ia nu-l \ncânta deloc. I se scufundaser` toate
cor`biile. Nejustificat, \ndemnat doar de u[oara ei ezitare, tr`sese
concluzia c` ea se muta numai ca s` fie mai aproape de Matthew.
De-a lungul timpului, \l mai \ncercaser` accese de gelozie la adresa lui
Matthew, iar acum se sim]ea convins c` Emily era pe punctul s` se
\ncurce cu el.
Dup` ce trecu pe la spital, se \ntoarse acas` [i petrecu o sear`
mohorât`, zbuciumându-se singur. N-avea nici o dovad`. N-ar fi trebuit
s` se pripeasc`.
Oare Em lua anticoncep]ionale?
Se ridic` \n picioare [i \ncepu s` umble de colo pân` colo.
Ce leg`tur` aveau toate astea cu el?
O iubea. {i ce dac`? N-o putea obliga s`-[i trìasc` via]a altfel.
Totu[i, era atât de tân`r`. Numai [aptesprezece ani.
Ba nu, gre[ea. |mplinise optsprezece, chiar el o invitase la mas` cu
ocazia respectiv` [i avusese loc o petrecere la King's Head.
Aflase despre onomastic` atunci când, intrând \n birou s` semneze
ni[te hârtii, \i v`zuse masa de lucru plin` de felicit`ri.
Dup` cât se p`rea, toat` lumea \i scrisese, cu excep]ia lui [i a lui

Northiam. Printre felicit`ri, se z`reau [i câteva pache]ele vesel colorate.
– Nu le deschid \nainte de [ase, \i explicase ea, ridicând ochii de pe
teancul de scrisori, sortat pentru el.
– Ora [ase? \[i l`sase el aten]ia s` se abat` de la cazul de valvotomie
mitral` al doamnei Macphearson. De ce [ase?
– Mark mi-a organizat o petrecere la King's Head. Vin Sara [i Bill,
precum [i Wendy – vii [i tu, sper – [i poate…
– Sunt invitat?
– Sigur c` da. Nu credeam c` vei fi liber. Te rog, vino.
|n cele din urm`, ajunsese târziu – ca [i Mark, de altfel. So]ul lui
Wendy, patologul, \i oferise deja s`rb`toritei tradi]ionala bùtur`, iar
cadourile fuseser` deschise, luându-[i locurile \n ]inuta lui Emily.
Un [irag de perle, alese de Sara pentru a se potrivi cu bluza, ni[te
br`]`ri asortate, de la Wendy, farduri, s`ruri de baie, ap` de toalet`, o
ulcic` din ceramic` de la Mark. {i desigur, nimic de la James.
A[a c` se folosi de privilegiul rangului [i o invitase la cin`,
observând cu bucurie dezam`girea lui Mark. Se duseser` pe jos la
Rules, pe Maiden Lane, luând-o pe str`du]ele l`turalnice ale King's
Head [i ajungând \nfometa]i [i \nviora]i, bucurându-se de friptur` [i de
vinul ro[u. |i m`rturisise c` n-avusese niciodat` atât de multe
asemenea petreceri – parc` o vedea \nc`, purtând bluza albastr`,
perlele azurii, br`]`rile asortate, num`rând pe degete s`rb`torile [i
privindu-l cu ochii aceia mari, c`prui [i râz`tori. Prima fusese
petrecerea de la King's Head. Apoi cina aceea. |n al treilea rând, masa
comun` organizat`, cu o zi \n urm`, \n subsolul lui Greg – cu pui la
gr`tar [i iahnie de fasole, aduse de Greg, [i risling Iugoslav, din partea
lui Matthew. |n al patrulea, Andrew [i Melissa urmau s-o duc` la
Hilton, iar \n al cincilea, sâmb`t` dup`-amiaz` va petrece cu Barnaby,
la tortul preg`tit de Anna.
SPITALUL CENTRAL 81
Dup` mas`, \[i ceruse scuze pentru c` nu-i trimisese nici felicitare,
nici cadou.
– Dar James, m-ai regalat cu aceast` mas` minunat`. O spusese din
toat` inima, \n mod vizibil. Dar asta nu-i era suficient.
– Nu, a[ vrea s`-]i cump`r ceva.
Ea protestase din nou, dar el se ]inuse tare, de[i habar n-avea ce.
Ce ar fi putut s`-i ia? Ce i-ar fi pl`cut? Dintr-o dat`, achizi]ia aceea
devenise extrem de important`. |[i dorea s`-i fac` un dar care s` poat`
fi purtat zi de zi, pe care s`-l poat` vedea mereu. Precum perlele.
Brusc, \i veni ideea. Po[eta ei era ponosit`. O s`-i cumpere o geant`
nou`, din piele de calitate.
A doua zi, o cùtase pe Felicity la laborator [i-i ceruse sfatul. Ea nu
pregetase, notându-[i \n minte s`-i \mp`rt`[easc` tote detaliile lui
Northiam.
– La Heal's, r`spunsese ea. Putem merge pân` acolo \nainte de
prânz. Ieri, am v`zut acolo ni[te gen]i grozave.
– Credeam c`-i magazin de mobil`.
Ca \ntotdeauna, Felicity avusese dreptate – \nsu[ire pe care o
\mp`r]ea numai cu Northiam. Aleseser` o po[et` scandalos de scump`,
de purtat pe um`r, din piele deschis` la culoare, iar apoi luaser` masa
afar`, pe trotuar, la barul Cranks.
Din senin, Felicity remarcase:
– N-o l`sa s`-]i scape, James. |mi promi]i?
– ~`… adic` pe Em?
– Da. Pune mâna pe ea [i n-o l`sa s` mai plece. Orice ar trebui s`
faci, nu l`sa s` intervin` nimic \ntre voi.
Nu [tiuse ce ar fi putut r`spunde. {i-o amintea \mpreun` cu Tom
Rennison, pe vremuri, ca [i senza]ia unanim` c` se dovedise prea
mândr` s`-l urmeze, atunci când el fusese obligat s` plece de la
Central.
Ce a[tepta Felicity de la el, acum? Emily n-avea decât optsprezece

ani. Era propria ei st`pân`. Nimeni n-ar fi putut-o opri s` trìasc` \n
rulot`, \mpreun` cu Matthew, dac` asta-[i dorea. Felicity trebuia s`
priceap` c` el n-avea nici un cuvânt de spus, ca s-o \mpiedice.
Sc`pase un blestem [i se \ntorsese la spital, \ntr-o dispozi]ie
groaznic de rea, spre uimirea \ntregului personal din tura de noapte.
Duminic` diminea]`, Emily ap`ru zâmbitoare [i relaxat`, iar el nu
g`si puterea s-o supun` interogatoriului p`rintesc, pe care-l pritocise
toat` noaptea.
Soarele lumina vesel mica buc`t`rie, \n vreme ce ei mâncau la
m`su]a minuscul`. Putea cel pu]in s`-i ofere o mas` ca lumea, a[a c`-i
umplu farfuria cu costi]e pr`jite, ou`, ciuperci [i ro[ii.
Emily devor` totul cu l`comie. Era mul]umit` de via]` [i se
\mp`case cu ideea de a locui \n St. Anne Square. Va avea probleme, f`r`
discu]ie. Dar m`car acum era complet independent`.
P`r`sirea intempestiv` a apartamentului din Knightsbridge venise ca
un [oc, dar acum \i era clar c` n-ar fi trebuit s` spere c` va trì la infinit
cu Melissa [i cu Andrew.
Gata. De ast`zi, va fi o femeie independent`, cu adres` proprie.
O camer` destul de pr`p`dit`, iar via]a la nr. 4 prezenta caracteristici
care o cam \ngrijorau. De exemplu, baia. Totu[i, micu]a \nc`pere
mansardat`, oricât de primitiv dotat`, avea farmec, iar dup` ce va pune
perdele [i va aduce ni[te cutii, pe post de rafturi, [i o noptier` – ei
bine, va fi loc[orul ei. I-ar fi priit [i o surs` de \nc`lzire, desigur, ca [i
un aragaz. Dar nu avea de gând s` prind` r`d`cini acolo – Carmel
plecase [i probabil c` [i ea o s` fac` la fel. Era un \nceput. Deocamdat`,
era grozav s` poat` mânca micul dejun \n compania lui James. |[i unse
\nc` o felie de pâine pr`jit` [i mai bù o du[c` din cafeaua excelent`.
– Ceruri, suspin` ea de satisfac]ie. La nr. 4, n-ai cum s` faci pâine
pr`jit`. Nu exist` gaze [i nici electricitate.
SPITALUL CENTRAL 83
Po]i bea numai lapte la cutie, fiindc` n-au nici frigider.

– Atunci, de ce te-ai mutat? |ntrebarea veni pe nepreg`tite.
Emily \[i alese totu[i cuvintele. N-ar fi vrut ca James s` r`mân` cu
impresia c` se certase cu Melissa.
– Pì, vezi tu, Melissa a zis c` mi-ar fi mai u[or, dac` n-ar mai trebui
s` str`bat toat` Londra cu metroul, \n fiecare zi.
– Ah. James era surprins. Atunci, n-a fost ideea ta?
– Nu. Nici nu fusese, a[a c` nu vedea de ce s`-l mint`. Dar nu-mi
pare rù.
Cuvintele \i dezv`luir` lui James adev`rul. |n]elese imediat c` se
\n[elase \n privin]a lui Matthew. Melissa, la fel de egoist` ca
\ntotdeauna, era de vin`. Se sim]ea cuprins de furie.
S` faci aranjamente ca s-o trimi]i pe Emily s` trìasc` \n podul de la
nr. 4, unde Greg ocupa subsolul, era o solu]ie demn` de Melissa.
Va putea s` spun` oricui c` Emily se mutase ca s` fie mai aproape de
spital, iar ea, ca o sor` bun`, avea de ce s-o tot viziteze, poate chiar s`
[i r`mân` peste noapte. Ca de obicei, opac` la toate dorin]ele
celorlal]i, probabil c` nici n-o preocupase situa]ia \n care o pusese pe
sor`-sa.
Trebuia s` g`seasc` o solu]ie. |n vreo dou` s`pt`mâni, era convins
c` ar fi putut s`-i g`seasc` o camer` mai potrivit` [i, \ntre timp, va avea
mai mult` grij` de ea, invitând-o cât mai des la mas`, asigurându-i
necesarul de proteine de calitate [i de vitamine.
Cel pu]in, asta \[i m`rturisi, de[i \n subcon[tient \ncepuse s` se
formeze un plan care nu prea avea de-a face cu proteinele [i
vitaminele, de la A pân` la K. |n minte \i ap`reau fragmente de imagini,
cu el [i Emily, \mbr`ca]i la patru ace, frecventând localurile cele mai
bune. Se priveau \n ochi, pe deasupra lumân`rilor romantice,
]inându-se de mâini, se plimbau noaptea pe malul râului, beau cafeaua
\mbr`]i[a]i – s` fi fost posibil oare? – pe canapeaua din salonul lui.
Visând acest viitor glorios, \i zâmbi, iar ea \i r`spunse la fel.

Ambii erau pe deplin \ncrez`tori \n ceea ce le st`tea \n fa]`.
Capitolul 6
Trecerea de la \nc`perile \nc`lzite ale spitalului la umezeala

p`trunz`toare [i rece a mansardei, zi dup` zi, era greu de suportat.
Emily scrise acas` s`-i trimit` pantalonii tricota]i, de lân`, pulov`rul
gros, marin`resc, [i fusta matlasat`, pe care [i-o f`cuse \n urm` cu ni[te
ani, dar pe care nu visase c-o va purta la Londra.
|ntr-o sear` friguroas`, \l g`si pe Matthew, tr`gând dup` el un sac
de c`rbuni.
– M-am s`turat de lampa aia nenorocit` cu petrol, \i m`rturisi el.
|n seara asta o s` avem un foc adev`rat.
Un foc, s`ltând jucù[ \n vatra vechii ma[ini de g`tit! Ochii ei
str`lucir` de \ncântare. Matthew, care l`sase deja sacul pe gr`tarul din
fa]a ma[inii, o urm`ri cu privirea – un obicei nou – [i se sim]i cuprins
de un torent de dorin]`, stârnit de frumuse]ea [i de vioiciunea ei.
|[i aminti – alt obicei recent – de Jackie, cea care-l a[tepta acas`, la
Sydney. Dar n-ar fi avut cum s` afle, dac` el c`lca strâmb, nu-i a[a?
|n afar` de asta, "ochii v`d, inima cere!"
– Em, \ncepu el – \i era cu adev`rat imposibil s` se st`pâneasc` –
e[ti tot mai frumoas`, cu fiecare zi ce trece, [tiai?
Cu statur` supl`, \mbr`cat \n haina groas` din piei de oaie, se

aplec` spre ea [i o cuprinse \n bra]e.
Acum, \[i spuse Emily, lucrurile aveau s` se \ntâmple. O aventur`
sexual` cu Matthew.
Dar unde era \ncântarea? Lipsea cu des`vâr[ire. Spre dezam`girea
ei, singura reac]ie cu care \ntâmpin` \mbr`]i[area, pe care o
\ntrev`zuse de câtva timp, fu nepl`cerea provocat` de izul pieilor de
oaie prost arg`site, amestecat cu mirosul de parafin` [i de transpira]ie
\nvechit`. |ncerc` s`-l ignore, gândindu-se \n schimb la cât de mult \i
pl`cea Matthew [i dorind s`-l \ntâmpine cu un dram de pasiune.
De mai multe s`pt`mâni, Melissa o tot sf`tuia s` se cupleze cu el.
– De ce s` n-o faci? Tot va trebui s` \ncepi cândva, iar el este vizibil
atras de tine.
Desigur, nimic nu [i-ar fi dorit mai mult decât s` scape o dat` de
virginitate. "Nu-]i creezi nici o obliga]ie", insistase Melissa. "La anul, o
s` plece acas`, la iubita lui australian`, a[a c` n-ai s` te c`ptu[e[ti cu el
pentru eternitate. {i este un tip grozav."
Acum, c` lucrurile p`reau s` se pun` \n mi[care, ar fi fost absurd s`
dea \napoi din cauza mirosului de oaie. Oare nu avea suficient`
ardoare sexual`? De ce nu era capabil` s`-i r`spund` [i de ce se sim]ea,
ca s` fie absolut sincer`, plictisit`, când acest australian longilin o
cuprinsese atât de promi]`tor?
Matthew g`si o explica]ie.
– S`rmana [i micu]a mea Em, e[ti \nghe]at`. A[teapt` pu]in [i fac
focul; ai s` te \nc`lze[ti imediat. Se apuc` s` cure]e gr`tarul.
Emily, din nou surprins`, fu nevoit` s`-[i \ncle[teze maxilarul, ca s`
\n`bu[e impulsul de a-l informa c`, fie [i moart` de frig, nu era
"s`rmana Em" a nim`nui. Auzi: s`rman` [i micu]`! Scrâ[ni din din]i de
furie [i, ca s` disipeze tensiunea acumulat`, precum [i ca s`-[i dea timp
s` hot`rasc` ce avea de f`cut cu Matthew, se apuc` s` aprind` ni[te
SPITALUL CENTRAL 87
lumân`ri, r`spândite prin \nc`perea de la demisol, cu rolul de a

amplifica lumina felinarului de afar`. Strânse resturile cinei de asear`
[i puse ap` la \nc`lzit pe arz`torul cu gaz. Camera continua s` fie
friguroas`, a[a c` nu renun]` la hain`, spunându-[i c`, dac` nu fugea
s` se schimbe curând, a doua zi hainele ei urmau s` miroas` cam la fel
cu ale lui Matthew. Northiam probabil c` ar fi dat-o afar`.
Pe de alt` parte, dac` se retr`gea acum, Matthew s-ar fi sim]it jignit,
[i-ar fi imaginat c` voia s`-l umileasc`. O voce interioar` coment` acid,
pe t`cute, c` asta ar fi fost o solu]ie splendid`, dar Emily n-o lu` \n
seam`.
Matthew ajunsese la stadiul când nu mai era nevoie decât de un
chibrit. Fl`c`rile izbucnir`, iar camera luminat` suplimentar \ncepu s`
par` vesel` [i primitoare. |n loc s` se duc` s` se schimbe, Emily f`cu o
cafea [i se ghemuir` pe jos, \n fa]a ma[inii de g`tit, ca s-o savureze.
Spre u[urarea ei, ap`ru unul dintre studen]i, urmat imediat de
Greg [i Melissa. Curând, se desf`tau to]i cu câte un nes, \n fa]a focului,
ce prinsese \n sfâr[it putere. Dup` cafea, urm` masa de sear`.
Greg scoase dou` conserve de fasole [i o pâine, unul dintre studen]i
veni cu o cutie de sup`, Emily contribui cu ni[te ou`, iar Matthew
aduse cârn`ciori. Gr`simea din tigaie sfârâi, iar fumul alb`striu umplu
\nc`perea. |[i aminti prea târziu c` purta \nc` hainele de serviciu.
De fapt, cu timpul pierdut evitându-l pe Matthew [i discutând cu
Melissa, abia dup` miezul nop]ii ajunse s` urce sc`rile spre mansarda
cea \nghe]at`, cu lanterna \n mân`. Niciodat` nu fusese mai \ncântat`
de singur`tate. O \ngrijora acest sentiment, fiind pe jum`tate ru[inat`
de lipsa ei de pasiune. Prea bine, deci Matthew n-o stârnea. S` \nsemne
asta c` nimeni n-ar fi fost \n stare?
Preocupat` de aceast` dilem` interioar`, nici nu observ` imediat
goliciunea camerei. Apoi \[i reveni. Unde putea fi sacul de dormit?
{i valiza? Desigur, n-ar fi avut cum s` dispar`? |[i roti privirile \mprejur, uimit`.
|n camer` nu se vedea decât vechiul pat de campanie, cu salteaua

plin` de pete. Nici urm` de sac de dormit. Pân` [i perna disp`ruse.
Seza]ia de uimire se lupta cu frigul care \ncepuse s-o p`trund`.
N-avea cum s` r`mân` acolo, singur`, la ora unu noaptea,
deposedat` de tot avutul!
S` fi fost furate? Carmel o avertizase c` a[a ceva s-ar fi putut
\ntâmpla. Acum ho]ii disp`ruser` cu valiza ei \ncuiat` – tot la sfatul
Carmelei. F`r` \ndoial`, le-ar fi fost mai comod s` sparg` \ncuietoarea
altundeva, \n lini[te. Nu mai avea nici sacul de dormit. De fapt,
r`m`sese doar cu hainele de pe ea, cu ce avea \n geant` [i cu ce l`sase
la birou, \n dul`pior.
Situa]ia p`rea de-a dreptul ridicol`. {i de necrezut. Plimb` din nou
lumina lanternei prin \nc`pere. Doar pere]ii goi – vopsi]i \n culoarea
merelor verzi, de c`tre Carmel. Un pat de campanie. Nimic altceva.
Nu-i r`mânea decât un singur lucru de f`cut. S` se \ntoarc` \n subsolul
\nc`lzit, s` le spun` ce s-a petrecut Melissei [i lui Greg. Greg avea s`-i
fac` rost de o vechitur` de sac de dormit – unul pe care nu l-ar fi furat
nimeni.
Cel pu]in pentru seara respectiv`. Mâine, va vedea ce-i de f`cut.
Cobor\ sc`rile, dar se opri pe ultimul palier. Auzea [oapte erotice,
intime. Sim]i c` n-avea ce s` caute acolo.
O prostie s` fie atât de stânjenit`. Cei doi n-aveau s` se supere,
dup` ce vor fi aflat ce p`]ise. Trebuia s`-i avertizeze cumva. Altfel, ar fi
fost nepl`cut pentru toat` lumea. Deschise gura s-o strige pe Melissa,
dar o \nchise la loc. Vorbele auzite erau atât de explicite. Se auzi un
strig`t de desf`tare pur`, triumf`tor, urmat de alte scâncete ale
Melissei.
Conversa]ia n-avea nici o leg`tur` cu Emily. N-ar fi trebuit s-o aud`.
A[a c`, \nc` o dat`, cum mai f`cuse \n prima diminea]` petrecut`
acolo, cu luni \n urm`, Emily se retrase. Tremurând toat`, ajunse \n hol.
SPITALUL CENTRAL 89
Ce-ar fi s` se repead` la subsol, tropìnd, ca o \ntreag` companie,

astfel \ncât nimeni s` nu fie luat prin surprindere?
Nu. |i era imposibil. Auzise deja prea mult. Va trebui s` rabde de
frig pân` la venirea zorilor.
Ei bine, ar fi supravie]uit. Nu era invalid` sau vârstnic`. Avea un
acoperi[ deasupra capului [i doar câteva ceasuri de r`bdat.
Diminea]a, va afla ce se \ntâmplase [i va rezolva cumva problema.
Dar ce s` fac` acum?
|ntrez`ri o vag` speran]`. Poate c` lucrurile ei nu fuseser` furate.
Poate c` cineva i le mutase \n marele dormitor de la primul etaj [i
uitase s-o anun]e. Asta trebuia s` fie. Intrase-n panic` prea iute.
Urc` la primul etaj [i p`trunse \n \nc`perea \n form` de "L" unde
dormeau studen]ii. Cândva servind drept salon, camera avea un
[emineu cu gr`tar [i ferestre pân` jos, dând spre teras`, cu obloanele
\nchise din cauza frigului.
Mai devreme, studen]ii luaser` o lopat` de t`ciuni, ca s`-[i aprind`
propriul foc, \n [emineu. Poate c` vreunul era plecat, iar ceilal]i
hot`râser` s-o mute la c`ldur`. Erau atât de aiuri]i, \ncât li s-ar fi potrivit
de minune s` uite s-o anun]e.
Focul se stinsese. Emily ezit` s`-[i aprind` lanterna, ca s` nu-i
trezeasc`. Totu[i, o gean` de lumin` p`trundea prin cr`p`turile
obloanelor, iar ea reu[i s` disting`, \n obi[nuitul talme[-balme[
\nconjur`tor, câte o form` ghemuit` \n fiecare pat. Mirosul era
insuportabil. Nu numai de mizerie [i de trupuri nesp`late, dar [i de
marijuana. Dup` trei luni, nu putea s` nu recunoasc` izul.
|n]elese imediat de ce p`r`siser` subsolul nea[teptat de devreme.
Lucrurile se l`muriser`. Dac` fumaser` "iarb`", nu-i mai interesase
c` la mansard` ea ar fi putut \nghe]a. Totu[i, examin` am`nun]it
\nc`perea, luminând cu lanterna fiecare col]i[or, sigur` c` n-aveau s`
se trezeasc`.
Nimic. |[i pierduse speran]a, dar continu` cercetarea \n toat` casa.

Verific` metodic fiecare camer`. Nimeni nu-i mutase lucrurile, ca
parte a vreunui banc idiot, a[a cum sperase. Prima idee se dovedi
corect`: fuseser` furate. A doua zi, Greg o s`-i spun` ce s` fac`.
|ntre timp, nu reu[ea s` se opreasc` din tremurat. Ar fi fost inutil s`
\ncerce s` adoarm` direct pe saltea, \nvelit` cu haina.
N-avea alt` solu]ie. Va trebui s`-[i ia inima \n din]i [i s`-i deranjeze
pe Greg [i pe Melissa.
Pe holul de la parter, se opri din nou, descurajat` \n fa]a ultimului
rând de trepte, neconvenindu-i s` apeleze la cei doi.
Apoi, \n minte-i ap`ru alt chip. Matthew.
Afar`, \n rulot`.
Pretindea, \n fa]a celor de la Academia de {tiin]e Economice [i de
la prim`rie, c` locuie[te la nr. 4. Dar nici prin cap nu-i trecea s`-[i
petreac` vreo noapte acolo. Rulota era nu numai mijloc de locomo]ie,
ci [i depozit, birou, sufragerie [i dormitor.
Emily deschise u[a de la intrare [i privi spre rulota parcat` \n fa]`.
Ce simplu ar fi fost s` intre \n ea, iar Matthew cu siguran]` n-ar fi fost
deranjat. Ba dimpotriv`, ar fi primit-o cu bra]ele deschise. Nu \nc`pea
discu]ie.
Capitolul 7
Nenorocirea era c` nu-[i dorea, nici acum [i nici alt`dat`, ca

Matthew s-o primeasc` "cu bra]ele deschise".
Nu cùta decât un loc unde s` poat` dormi, nu o aventur` cu un
australian sexy [i cu atât mai pu]in o noapte de amor petrecut` \n
rulot`. Poate c` era frigid`, lipsit` de libido, sau cum i-o mai zice.
Dar la momentul acela, nu tânjea decât dup` un culcu[, undeva la
c`ldur`, de preferat cu cear[afuri curate. Atât [i nimic mai mult.
Cel mai bine s-ar fi potrivit tipul de \nc`pere dispre]uit, pare-se, de
toat` lumea, \n afar` de Carmel, cu \nc`lzire central`, mochetat` [i o
baie al`turat`, dotat` cu un du[ cu ap` fierbinte.
Picioarele ei descoperiser` r`spunsul primele. O purtar` singure
pe treptele de la intrare, \n direc]ia opus` rulotei, spre casa unde
locuia James. Picioarele acelea n-aveau decât s`-[i impun` viziunea
proprie asupra destina]iei [i s-o duc` pân` la u[a lui James, dar mâinile,
mult mai disciplinate, refuzar` s` ating` soneria, \n ciuda dorin]elor
primordiale ale viet`]ii oropsite ce se ascundea \n ea.
Emily, adic` adulta Emily, obosit`, dar refuzând s` renun]e la
prosp`t câ[tigata independen]`, \[i impuse opiniile \n fa]a acelor
picioare \nc`p`]ânate, convingându-le s` mearg` mai departe. {tia ce
avea de f`cut. Va opri un taxi, va traversa Londra [i-[i va petrece restul

nop]ii \n apartamentul de lux din Knightsbridge. Simplu. De ce naiba
nu se gândise mai devreme la solu]ia asta?
Locul cel mai potrivit s` g`seasc` un taxi, la ora aceea, era spitalul.
Portarul o s`-i dea num`rul de telefon al unei companii [i nici
m`car nu va considera ciudat` cererea – o s` cread` c` venea de la o
petrecere.
Porni mai hot`rât` spre intrarea luminat`, care, chiar dac` nu
rivaliza cu Picadilly Circus la or` de vârf, era totu[i destul de animat`.
Sc`pat` de singur`tate, sim]indu-se din nou parte a acelui uria[
angrenaj, ca atunci când era de serviciu, Emily \[i reg`si \ncrederea \n
for]ele proprii. Mintea \ncepu s`-i func]ioneze ra]ional. Din punctul ei
de vedere, solu]ia era perfect`, dar ce ar fi putut s` le spun` menajerei
[i d`dacei? Cum s` le explice c`, dup` ce fusese deposedat` de tot ce
avea – de con]inutul noului apartament –cum etichetase Melissa
c`m`ru]a de la mansard`–, procurat cu ajutorul sor`-si – [i f`r` s-o
\ntrebe, venise singur`, cu un taxi, la trei diminea]a, l`sându-[i sora
adormit` \n miticul "apartament"?
Emily [tia sigur ce [i-ar fi \nchipuit. {i ar fi avut perfect` dreptate.
Ar fi dat-o de gol pe Melissa.
Picioarele ei atot[tiutoare \i s`rir` iar \n ajutor, trecur` pe lâng`
cabina portarului [i o luar` pe coridorul ce ducea la departamentul
cardio-toracic. Desigur, `sta era r`spunsul. Putea s` se strecoare \n
propriul birou. Acolo era cald, s-ar fi dezghe]at rapid, ar fi putut chiar
s` a]ipeasc` \ntr-un scaun [i apoi ar fi mers la cantin`, pentru un mic
dejun foarte matinal, s-ar fi sp`lat [i s-ar fi aranjat, astfel \ncât s` se
prezinte civilizat la o nou` zi de munc`.
Dac` ar fi venit cineva – s` zicem, o asistent`, sau vreunul dintre
stagiari – s` lase un mesaj, sau s` aduc` o \nregistrare, va pretinde c`
[i-a uitat stiloul, sau fardurile. De ce le cùta la ora trei diminea]a, n-ar
SPITALUL CENTRAL 93
fi fost treaba lor. Iar dac` erau \n tura de noapte, probabil c` nici n-ar
fi observat cât era ceasul.
Ap`s` clan]a [i intr`.
A[ezat la biroul lui Wendy, vorbind la microfonul casetofonului, era
James. De fapt, fusese chemat la un pacient aflat \n Terapie Intensiv`
[i, a[teptând ca tratamentul s`-[i fac` efect, trecuse pe la birou, s`-[i
mai rezolve o parte din impresionanta coresponden]`. Se opri la
mijlocul frazei.
– Ce-i cu tine?
– Am venit s`-mi caut stiloul, r`spunse ea neconving`tor.
– Stiloul de la bunica, b`nuiesc, se ar`t` el sardonic, de[i se sim]ea
furios. Ce naiba \[i \nchipuia Em c` face, hoin`rind prin spital, \n plin`
noapte, cu scuze aiurite? La asta trebuia s` se a[tepte cel care o l`sase
s` stea printre neispr`vi]i.
Glasul tìos [i privirea lui posomorât` o d`dur` gata. Luptându-se
cu tremurul din voce, murmur` c`-i p`rea foarte rù, dar c`-i ajungea.
– Sunt la cap`tul puterilor. |nghi]i \n sec [i, spre propria disperare,
sim]i c` lacrimile \ncep s` i se rostogoleasc` pe obraji.
Se sim]i cuprins` de bra]ele lui James [i f`r` s` \n]eleag` cum, se
trezi stând pe genunchii lui [i udându-i c`ma[a cu lacrimi.
Aproape imediat, se sim]i mult mai bine, \[i \ndep`rt` p`rul din ochi [i
\ncepu s` explice, rezonabil de coerent, tot ce se petrecuse.
L`s` la o parte evenimentele dintre coborârea spre subsol, dup`
descoperirea ho]iei, [i momentul \n care ajunsese la Central. James
putea s`-[i \nchipuie [i singur, destul de bine, dar se mul]umi s` spun`:
– N-are rost s` mai discut`m aici. S` mergem la mine.
Ie[ir` din incinta spitalului, ocolir` pia]a [i urcar` \n apartamentul
lui. O a[ez` pe sofa, porni la maximum caloriferul electric [i-i aduse un
pahar mare de coniac.
– Va trebui s`-]i petreci aici restul nop]ii, declar` el. Mâine, am

s`-]i g`sesc unde s` stai. Dac` Wendy n-ar fi \n concediu [i n-a[ [ti c`
Sara, l`sat` singur`, ar bramburi tot biroul, te-a[ \mpacheta [i te-a[
trimite acas`, \n Herefordshire.
Era prea mult. Emily \[i adun` for]ele [i replic`:
– Ba n-ai s-o faci, se o]`r\ ea, cu b`rbia ridicat` [i priviri \nd`r`tnice.
Pe nea[teptate, el zâmbi afectuos.
– N-ai s` renun]i niciodat`, nu-i a[a?
Zâmbetul [i tandre]ea din glasul lui \i \nc`lzir` inima, a[a c`
r`spunse cu aceea[i moned`, iar James \[i pierdu respira]ia.
– Nu m` duc acas`, relu` ea, vocea oscilându-i \ntre râs [i o nou`
criz` de suspine. {i n-am s` primesc asemenea ordin de la nici un
b`rbat misogin. {i cu asta am \ncheiat. |nghi]i o por]ie s`n`toas` de
coniac, se \nec` [i bâjbâi dup` o batist`, tu[ind [i sufocându-se.
James \i \ntinse obiectul cùtat [i-i zâmbi din nou. Ochii lui de un
albastru pal erau blânde]ea \ntruchipat`, iar fierbin]eala care i se
r`spândise \n trup reu[i cumva s-o scape de tensiunea ce-i strânsese
stomacul. Se relax`, se sprijini de sp`tarul canapelei, zâmbindu-i [i ea,
cu \ncredere absolut`.
– Ascult`-m`, Em, relu` el cu blânde]e. |i luase mâna, iar ea se sim]i
tot mai lini[tit`. |[i sprijini capul de um`rul lui. James avea s` se ocupe
de toate [i nu trebuia decât s`-l lase. Pentru eternitate, chiar.
S`pt`mâna viitoare, continu` el, Wendy se \ntoarce. Atunci, ea [i Sara
se vor descurca la birou, iar tu ai putea pleca acas`, pân`-]i g`sesc o
locuin]` rezonabil`.
|n clipa aceea, nu-[i dorea nimic mai mult decât s` accepte, doar ca
s`-i fac` pl`cere. Ar fi fost \n stare de orice ca s` poat` r`mâne acolo,
protejat` [i r`sf`]at`. Dar \n loc de asta, inspir` adânc [i spuse:
– Nu. R`mân \n Londra. Ultima propozi]ie \i solicit` toat` rezerva
de energie.
SPITALUL CENTRAL 95
– Mai vorbim mâine, propuse el. O sim]ea tremurând lipit` de

um`rul lui, scuturat` de spasme nervoase. {ocul pierderii suferite [i al
ceasurilor de singur`tate nu-i trecuse \nc`, a[a c` o cuprinse \n bra]e,
cum ar fi procedat cu un copila[, \ntr-o rezerv`, \i netezi p`rul [i o b`tu
u[or pe spate, murmurând vorbe dr`g`stoase, ni[te nimicuri
\ncurajatoare. }inând-o \n bra]e, continu` s` repete c` toate se vor
rezolva, c` nu mai avea de ce s` se team`. Era o reac]ie automat` din
partea lui – dup` toate cele, anii de practic` spitaliceasc` \i furnizaser`
nenum`rate ocazii de a exersa respectiva atitudine. Dar exclusiv
pentru ea, James adùgase iubire [i, de[i nu-i spusese nimic, ea
pricepu, a[a c` se relax` \n sfâr[it. Lipit` de pieptul lui, ascultându-i
b`tìle constante ale inimii, se sim]i purtat` pe val spre o insul` de
siguran]` [i pace.
Habar n-avea cât de precar` era acea lini[te.
Poate c` James o tratase la \nceput ca pe o copil`, dar ea nu mai
era, iar trupul lui pricepuse asta. James se ridic` \n picioare.
– M-ai bine te-ai culca.
– Da, aprob` ea vag, \nc`lzit`, somnoroas`, mul]umit` [i real`, ca
un fruct numai bun de cules.
– O baie te-ar sc`pa sigur de frig. |i ar`t` unde era baia, oprindu-se
lâng` un dulap suspendat, de unde scoase prosoape [i a[ternuturi.
Ea \l urm` ascult`toare. James deschise u[a micu]ei camere de
oaspe]i.
– Crezi c` ai s` te descurci singur`? Trebuie s` m` \ntorc la Terapie
Intensiv`.
– Da, aprob` ea somnoroas`.
O s`rut` [i se f`cu nev`zut. Emily intr` \n baie ca prin vis, [i d`du
drumul la ap`. Nori de abur se ridicar`, iar ea urm`ri fenomenul
aprobator. Exact cum \[i imaginase. |[i aduse paharul de coniac pe
jum`tate plin. Din cauza extenu`rii [i a alcoolului, se sim]ea parc` ar fi
plutit [i intr` \n cad`, zâmbind ca pentru sine. Fiecare nori[or p`rea

tivit cu argint. Pierduse tot ce poseda, dar reu[ise cumva s` aterizeze
\ntr-o baie fierbinte, \n apartamentul lui James, cu o por]ie generoas`
de coniac. Pe deasupra, James o s`rutase, nu fusese atât de nùcit` s`
nu observe. Ceva se schimbase \ntre ei.
Rela]ia dintre ei se \mbog`]ise cu ceva nou [i important. Acum era
prea somnoroas` s` mai analizeze ce anume, dar mâine o s`-[i dea
seama.
Totu[i, a doua zi, revenir` de unde plecaser`.
– |n week-end, am s`-mi iau o zi liber` [i am s` te conduc acas`, o
anun]` James, la cafea, purtându-se ca un unchi mai \n vârst`. Ai s` le
explici p`rin]ilor ce s-a \ntâmplat [i ve]i stabili \mpreun` dac` are rost
s` te \ntorci la Central, iar dac` da, unde vei locui. Nu po]i s` continui
cum ai \nceput.
– Nu m` duc acas`, se \nc`p`]ân` Emily. Nodul din stomac ap`ruse
iar. Putea s-o oblige? Nici gând. Nu vreau, dar nici n-a[ putea, [tii foarte
bine.
– O s` se descurce [i \n lipsa ta. Au mai f`cut-o.
Dar n-au s` mai fie nevoite, dac` ]inea de ea.
– Nu plec, repet` ea. Doar nu te a[tep]i s` renun], s` dau fuga la
poalele mamei, ca un copil r`zgâiat, pentru simplul motiv c` mi s-au
furat câteva obiecte.
– Din punctul `sta de vedere, recunoscu el, lucrurile nu mai par
atât de simple. Atunci, va trebui s` te \ntorci \n Knightsbridge [i cu asta
basta.
– Ah, imposibil… Melissa… nu cred, adic`… Era pe nisipuri
mi[c`toare, a[a c` se bucur` de soneria telefonului. Când termin`
conversa]ia, Emily era deja gata de plecare, a[a c` nu mai avu ocazia s`
cear` l`muriri. |n schimb, insist` ca ea s` se \ntoarc` la cin`.
SPITALUL CENTRAL 97
La birou, \[i mirosi hainele cu team` [i, \ndat` ce Sara \[i f`cu
apari]ia, o rug`:
– Ce p`rere ai? Nu-i a[a c`-i groaznic? Am un iz de pr`jeal`, nu-i a[a?
Sara, imaculat`, cu o hain` verde-oliv peste bluza alb`, pe gât,
purtând pantofii de piele pentru care Emily o invidia, f`cu ce i se ceruse.
– Parc` simt ceva, recunoscu ea.
Emily \ncepu s`-i toarne povestea, dar fu \ntrerupt` de telefon [i,
când termin`, Sara b`tea deja la ma[in` una din \nregistr`rile lui James.
– Nu m` pot opri, \[i ceru ea scuze. Vrea s-o semneze imediat ce
termin` rondul de diminea]`. O s`-mi poveste[ti mai târziu. N-ai putea
s` te duci dup` coresponden]`?
|n pauza de prânz, Emily d`du o fug` pân` la nr. 5, cu ideea de a-l
prinde pe Greg [i a-i spune ce se petrecuse cu o sear` \n urm`.
Apoi fugi \napoi [i o g`si pe Sara c`ptu[it` cu o nou` tran[` de
\nregistr`ri, aduse de Mark. Abia la ceai g`si momentul s`-i povesteasc`
despre furt.
– Adic`, ]i-au luat tot?
Emily aprob` din cap.
– {i ce ai de gând s` faci? Cum stai cu banii?
Emily se strâmb`.
– Nu po]i \mprumuta de la sor`-ta?
– Nu vreau.
Ar fi vrut s` continue, dar telefonul \ncepu s` sune din nou. Ziua se
sfâr[i \nainte de a reu[i s` decid` ceva.
– |mi pare teribil de rù, Em, dar trebuie s-o [terg, spuse Sara.
M` \ntâlnesc cu Bill. S` [tii c` acum se simte mai tare – probabil c`
mirosul a fost amplificat de c`ldur`. Mul]umesc cerului c` Northiam
nu [i-a ar`tat mutra pe aici. Uite ce-i, am s`-]i \mprumut câte ceva,
mâine. O fust` mini veche, sau altele asem`n`toare, care s` nu lase s`
se vad` diferen]a dintre noi – sunt pr`jin`, iar tu e[ti mignon`.
– E[ti un \nger. A[ putea s-o sun pe mama, s-o rog s`-mi trimit`
câteva din vechiturile ei.
– Dac` lucrurile mele n-ar fi atât de lungi, ]i-a[ putea \mprumuta
câte ceva. Doamne, trebuie s` fug, sau Bill o s`-[i ias` din pepeni.
Apropo, sper c-ai reclamat la poli]ie?
– N-am f`cut-o. Sim]ea stânjeneal`. La prânz, când am vorbit cu
Greg, zicea c`…
– Nu fi fraier`, Em. Sigur c` trebuie s` reclami. Am [ters-o.
|ntreab`-l pe James. O s` te \ndrume.
|ntr-adev`r, Emily se a[teptase la o astfel de reac]ie. Când se
\ntâlnir` pentru cin`, James se ar`t` [ocat c` nu anun]ase poli]ia \nc`
[i se oferi s-o \nso]easc` imediat la sec]ie.
– |nainte de mas`, adùg` el hot`rât.
– Ah, nu James, protest` Emily. Am vorbit cu Greg [i zicea c`…
James sc`p` un blestem [i-i spuse care era p`rerea lui despre Greg.
– Dar, James…
– N-are nici o leg`tur` cu el. Lucrurile tale au disp`rut, nu ale lui.
Haide.
– Nu pot. Cu adev`rat, nu pot. I-am promis lui Greg…
– Ce i-ai promis?
– Crede c` o s` afle de la copii cine mi-a [terpelit valiza – chiar [i
el e sigur c` a fost mâna unuia dintre ei. Zicea c` – \[i d`dea seama care
va fi efectul asupra lui James, a[a c` formul` cu grij` – oricine ar fi, este
mai tulburat decât credea [i c` va avea nevoie de foarte mult` aten]ie.
James nu blestem` din nou, a[a cum se a[teptase Emily.
R`mase f`r` cuvinte, scuturat de râs [i, \ntr-un târziu, se mul]umi s`
declare:
– E nebun de legat! atâta tot. Complet z`natic.
– Are un motiv cât se poate de serios s` nu doreasc` amestecul
poli]iei, se sim]i ea obligat` s` adauge. Dup` el, Consiliul Municipal
SPITALUL CENTRAL 99
abia a[teapt` s` g`seasc` o scuz` pentru a \nchide ad`postul. Lucrurile

s-ar \nrùt`]i pentru William, fa]` de care Greg are deja mustr`ri de
con[tiin]`, c`-l p`r`se[te cu toate pe…
– {i ca s`-[i u[ureze propria con[tiin]`, propune ca tu s` pierzi tot
ce aveai f`r` s` protestezi? P`cat pentru el, Em. A venit vremea s`
\nfrunte consecin]ele propriilor ac]iuni. Expresia i se schimb`.
Foarte bine, drag`, n-ai de ce s` te am`r`[ti. O s`-l l`s`m s` scape, dac`
a[a ai s` te sim]i mai bine. O s`rut` [i o strânse la piept o clip`, care
trecu \nainte ca ea s` apuce s` \n]eleag` ce se petrecea. Em, spuse el
din senin, pronun]ând cuvintele rar [i ap`sat, ceea ce ]i se \ntâmpl` are
foarte mult` importan]` pentru mine. S` nu ui]i, bine?
De parc` ar fi putut. Conta pentru James. Se delect` cu declara]ia
aceea. {tia c`-i va p`stra vorbele \n memorie pentru totdeauna, a[a c`
nu-i r`spunse. Oricum, nu-i trecuse prin minte c` el ar fi a[teptat a[a
ceva.
– A[a c`, relu` el, dup` o scurt` pauz`, nu te vâr\ \n chestii riscante,
bine?
– Ce fel de riscuri, pentru numele lui Dumnezeu? se ar`t` ea
uimit`.
– Cum ar fi locuitul \n d`r`p`n`tura aia, explic` el moroc`nos.
Totu[i, trebuie s` admit c` reclama]ia nu ]i-ar da mari [anse s`-]i
prime[ti lucrurile \napoi. A[a c` hai s` punem punct [i s` mergem la
mas`, ce zici?
– Ah, James, ar fi minunat. S` uit`m tot` t`r`[enia [i…
– Cu o singur` condi]ie. Vreau s`-mi promi]i c`, orice s-ar \ntâmpla,
n-ai s` mai petreci nici o noapte \n casa aia.
Emily \ncepu s` protesteze, dar el o ignor`.
– Ast`-sear`, te vei \ntoarce \n Knightsbridge, ne-am \n]eles?
Pe urm`, am s`-]i g`sesc ceva pe aici.
– Tu?… Aici?… Mie? se precipit` ea incoerent, repezindu-se s`-l

\mbr`]i[eze. Când?
– Peste câteva zile. Am s` g`sesc o solu]ie. Ar fi trebuit s` m`
gândesc mai de mult.
– O, nu. Era normal s` m` descurc singur`.
– Atunci, a[a r`mâne, ai s` te \ntorci la Knightsbridge [i ai s` r`mâi
acolo pân`-]i g`sesc altceva.
– Nu [tiu ce va zice Melissa.
– Am s` vorbesc cu ea, \nchise el subiectul. Acum, hai s` mânc`m.
|l urm` la parter [i ie[ir` \n pia]`. De ast` dat`, mâinile ei fur` cele
ce p`reau s` aib` voin]` proprie, ag`]ându-se de bra]ul lui James, ca de
un colac de salvare. Cum r`mânea cu dorin]a ei de independen]`?
Ajunser` la Giovanni, vizavi de spital, locul unde hot`râse el c`
urmau s` cineze. Omisese s`-i cear` asentimentul, dar ea se a[ez`
supus` [i a[tept` ca el s` comande de mâncare, f`r` s` scoat` vreun
murmur. Farfurii pline cu paste [i câte un bol de brânz` fur` a[ezate \n
fa]a lor, urmate de friptur` de vi]el \n sos de ciuperci [i ardei, cu
garnitur` de cartofi noi [i dovlecei. Bùr` un Chianti alb, frapat, dup`
care James ceru o por]ie de camembert, \n vreme ce Emily, s`tul` [i
\ncepând s` simt` o ame]eal` pl`cut` – cu o noapte \n urm` nu
avusese parte decât de patru ore de somn – ciuguli o \nghe]at` cu
arom` de l`mâie.
James refuz` \n numele amândurora cafeaua [i o invit` la ma[in`.
Conduse pân` la podul Knightsbridge [i opri \n fa]a cl`dirii Oriel.
Am s` vin pân` sus, spuse el. Vreau s` schimb câteva cuvinte cu
sor`-ta.
Mân` in mân`, urm`ri]i de privirea insistent` a paznicului de
noapte – care a doua zi urma s`-i povesteasc` \ntâmplarea Annei, la o
cea[c` de ceai – traversar` holul mochetat [i plin de plante
ornamentale [i intrar` \n liftul silen]ios. Emily \l conduse \n
SPITALUL CENTRAL 101
apartament, unde fur` \ntâmpina]i de miros de mâncare italian` [i de

parfumul de mosc al Melissei.
– S` te culci devreme, zise James, pe un ton enervat. Dormi din
picioare, dr`gu]o. O a[ez` pe direc]ia dormitorului [i o lovi u[or peste
fund. Destina]ia pat!
Emily, care sperase o eventual` nou` s`rutare, pe care, de ast` dat`,
ar fi fost preg`tit` s-o \ntâmpine cum se cuvine, se trezi retrogradat` iar
la statutul de sor` mai mic` a Melissei, spre totala ei nepl`cere.
– Noapte bun`, \i ur` ea moroc`noas`, târ[âindu-[i picioarele de-a
lungul holului.
James o privi pân` disp`ru \n dormitor, scutur` din cap [i porni \n
cùtarea Melissei.
O g`si lungit` pe canapea, purtând obi[nui]ii [alvari [i o tunic`
transparent`, r`sfoind paginile revistei Vogue, \n sunetul unei muzici
lini[titoare, ce izvora din boxe. |ncântat` s`-l vad`, arbor` cel mai
fascinant zâmbet, se \ntinse sinuos [i lovi cu palma pernele canapelei,
invitându-l s` ia loc. James alese un scaun.
– Vreau s` discut`m foarte serios, \ncepu el hot`rât.
Melissa se sim]ea \ncântat`. Oare, dup` atâ]ia ani, o iubea \nc`?
Oare tânjea dup` ea cu acea intensitate insuportabil`, \ncât s` accepte
ideea de a-l \n[ela pe Andrew?
– Spune-mi \ndat`, scumpule, ce s-a \ntâmplat? se interes` ea.
– Despre Em.
– Em? |[i abandon` instantaneu poza [i s`ri \n picioare. Ce-a f`cut
Em? \ntreb` iritat`.
– |ntrebare este: "ce ai f`cut tu?" rectific` el sever.
– Eu? N-am f`cut nimic. Melissa era sincer uimit`.
– Ah, pentru numele Domnului, Melissa, m`car o dat`, \ncearc` s`
deschizi ochii ìa mari [i s` observi [i ceea ce se petrece \mprejurul tù.
Te-ai folosit de Em, iar chestia asta trebuie s` \nceteze.
Din acest moment.

Andrew \i adusese aceea[i acuza]ie [i nu o singur` dat`, de[i se
referea la obiceiul ei de a o pune pe Em s` stea cu copilul seara, sau \n
zilele libere ale Joanei. Dar ce leg`tur` avea asta cu James?
El remarc` expresia ei nel`murit`.
– I-ai sugerat s` se mute \n blestemata aia de cas` mizerabil` din
pia]a St Anne.
– Dar James, nu f`cea altceva decât s`-[i piard` vremea cu
drumurile spre spital [i \napoi. O situa]ie foarte nepl`cut` [i am crezut
c`…
– Gogo[i. Ai obligat-o s` se mute acolo fiindc` \]i convenea.
|]i furniza un alibi pentru \ntâlnirile cu imbecilul `la de Greg – a[a c`
nu mai \ncerca s`-mi jigne[ti capacitatea de \n]elege.
– E[ti gelos, constat` Melissa, mul]umit`, revenindu-i \ncrederea \n
sine.
– Nu-s gelos. Sunt mânios. Cum po]i fi atât de iresponsabil`?
Nu pricep. Nu \n]elegi c` d`r`p`n`tura aia nu este doar \nghe]at`, ci [i
absolut neigienic`, cap sec? {i umed`, pe deasupra, iar tu n-ai nici un
merit \n faptul c` Em n-a contractat \nc` o bron[it`. |n afar` de asta, nu
este locul potrivit pentru o fat` ca ea. O s`-]i povesteasc` singur` ce
s-a petrecut asear`…
– Asear`? Dar eram acolo [i…
– {i nici prin cap nu ]i-a dat c` s-ar fi \ntâmplat ceva. |ntr-adev`r.
Asta [i voiam s` spun. Fii atent`, Melissa. Emily nu mai are ce cùta
acolo. Ai auzit? Va dormi aici, pân` reu[esc s`-i g`sesc ceva convenabil,
pe lâng` Central. Ce faci cu Greg este treaba voastr`, dar dac` aflu c`
Em a ajuns iar la nr. 4, am s` [tiu c` nu m` pot bizui pe tine [i am s`
discut problema cu Andrew. Desigur, nu-mi doresc s` se ajung` acolo,
dar am s-o fac dac` n-am \ncotro. Te-ai prins?
Melisa pricepuse.
– A[a c`, ai grij` ca Em s` nu mai treac` pragul acelei magherni]e,

bine?
– Dragule, e[ti \ngrozitor de incorect, protest` Melissa. Dar dac`
zici c` nu-i face bine, desigur, am s` fac tot ce pot s` nu mai ajung` la
nr. 4. Dac` te preocup` a[a mult soarta ei, nu-n]eleg de ce n-ai spus
nimic pân` acum.
De[i n-o spuser` explicit, ambii [tiau foarte bine c` James \[i
impusese punctul de vedere.
Totu[i, dup` cum decurser` lucrurile, Emily r`mase \n
Knightsbridge mai pu]in de o s`pt`mân`. Dup` numai dou` zile,
ajungând la slujb`, g`si pe mas` un bilet de la James. Se informase [i
aflase c` asistenta Barbie Henderson, de la sala de opera]ii, putea s`-i
cedeze o camer`, \n apartamentul ei de la nr. 38. Emily trebuia s-o sune
ca s` afle când ar fi putut s` vad` \nc`perea.
Telefon` imediat, iar Barbie Henderson o invit` s` viziteze
apartamentul \n pauza de prânz.
Barbie era o brunet` de treizeci [i ceva de ani, al c`rei chip exprima
bun`tate [i o dispozi]ie vesel`. Apartamentul de la mansard`, cu
tavanul lui \nclinat [i cu ferestre dând spre pia]`, era \ncânt`tor.
Avea perdelu]e de pânz` v`rgat`, alb [i castaniu, rogojini pe jos, scaune
confortabile [i mobil` pu]in`, din lemn natur. O locuin]` de ]ar`,
plasat` \n mijlocul ora[ului. Camera pe care i-o oferise lui Emily era
mobilat` [i aranjat` la fel. Patul era acoperit cu o cuvertur` \nflorat`, iar
pere]ii aveau nuan]a scor]i[oarei. Emily fu cucerit` imediat, iar seara,
când se \ntâlni cu James, putu s`-i \mp`rt`[easc` noutatea c` urma s`
se mute duminic` dup`-amiaz`.
Capitolul 8
Imposibil s` p`strezi secrete la Central. Chiar \nainte de a se muta

cu Barbie, la nr. 38, \n pia]a St. Anne, zvonul s-a r`spândit prin spital.
James aranjase ca tân`ra Em s` locuiasc` \mpreun` cu asistenta s`lii de
opera]ii. Ce putea s` \nsemne asta? S` fi fost primul pas pe drumul spre
o ceremonie matrimonial`?
|n sec]ia cardio-toracic`, cu toate c` [ef era Northiam – bârfit,
glumindu-se pe tema lui, dar temut mai mult decât urgia lui
Dumnezeu – James era cel care conducea de fapt, toat` lumea se
pusese de acord. {i \ntrucât erau fascina]i de vie]ile private ale
celorlal]i, James [i Emily alimentar` bârfa local`, la fel cum o f`cuser`
\nainte Northiam [i Felicity
C`s`toria lui Northiam, desigur, fusese subiect de interes unanim
cu mult \nainte de \nf`ptuire, iar acum, unele nout`]i o aduseser` iar
sub lup`. S` fi fost deja condamnat`? Se aflase c` Northiam consultase
un agent imobiliar. Vizionase, se spunea, o serie de apartamente din
Harley Street. Fusese auzit la telefon, vorbind despre \nc`lzirea
central`, despre geamuri duble termoizolatoare, interesându-se de
existen]a unui restaurant \n apropiere [i programând vizite \n alte
blocuri. Câ]iva dintre cei ce lucrau \n sala de opera]ii povesteau c` le
spusese c` se duce s` vad` un apartament, pe strada Harley [i c`, pe

urm`, o s`-i re\ntâlneasc` la rezerve.
Nu to]i acceptau ideea c` vân`toarea dup` un apartament de
serviciu ar fi semnalat neap`rat o iminent` ruptur` a mariajului. O alt`
"[coal` de gândire" sus]inea c` Northiam caut` de fapt un apartament
\n care s` pun` pe picioare un cabinet particular – consecin]`,
sus]ineau ace[tia, a conflictului cu administra]ia, pe tema
pacemakerelor.
James venise cu alt` teorie, pe care toat` lumea o considera mult
prea "benign`", luând \n considerare faprele. Nu conta c` James
c`p`tase respectiva explica]ie chiar de la Northiam. Destui credeau c`
era doar o nou` stratagem`, specific` b`trânului Northiam, menit` s`
arunce praf \n ochii personalului care-[i imagina c`-i poate citi
inten]iile. Northiam pretindea c` avusese senza]ia c` Felicity era prea
intens solicitat`. Cariera [i gospod`ria deveniser` prea \mpov`r`toare
pentru ea. A[a c` hot`râser` s` renun]e la cas` [i s` se mute \ntr-un
apartament, \ndat` ce vor reu[i s` g`seasc` unul potrivit.
Inutil de men]ionat, aceast` explica]ie simpl`, lipsit` de str`lucire,
nu convinsese pe nimeni, cu excep]ia lui James.
Oricum, dac` mariajul lor s-ar fi aflat pe marginea pr`pastiei, acest
lucru nu fusese vizibil de Cr`ciun. Northiam [i Felicity organizaser`
obi[nuita lor petrecere monstru, \n casa din St. John's Wood, pentru
jum`tate din personalul spitalului. La sfatul Sarei, Emily \[i cump`rase
o rochie nou`, pe bej, drapat` \n cute ample.
– Tot Yuki? se interes` Felicity, ea \ns`[i r`pitoare \ntr-o rochie
galben` vaporoas`.
– "Marks & Spencer", zise Emily. {i de data asta, nu-i de \mprumut.
– Splendid`. Trebuie s` trec [i eu pe acolo, \ntr-o pauz` de mas`.
Totu[i, la petrecerea dat` de Andrew [i Melissa, Emily \[i ]inu gura
cu privire la provenien]a noii ei achizi]ii. |[i d`duse seama c` nici unul
dintre ei nu s-ar fi bucurat excesiv dac` s-ar fi apucat s` se laude cu

locurile de unde-[i f`cea cump`r`turile, \n fa]a musafirilor simandico[i.
{i Barbie organiz` o petrecere \n mansarda lor, unde se adunar` o
mul]ime de chirurgi, anestezi[ti [i asistente de la chirurgie general`.
Peste alte dou` zile, James invit` acas` pe to]i angaja]ii sec]iei.
Venir` la rând petrecerile dansante ale surorilor de caritate [i ale
studen]ilor, precum [i o sindrofie inopinat` \nceput` la King Head [i
terminat`, dup` ora \nchiderii, \n apartamentul lui James.
La toate aceste \ntâlniri, dou` subiecte monopolizaser` discu]iile.
Despre primul Emily [tia, \ns` cel de-al doilea \i r`m`sese complet
strìn. Unul se referea la iminenta dezmembrare a mariajului lui
Northiam, iar cel`lalt sugera la fel de iminenta pierdere a virginit`]ii lui
Emily, \n favoarea lui James.
Ignorând previziunile, care ar fi \nveselit-o grozav, Emily plec` \n
vacan]a de Cr`ciun, dup` ce-i smulse lui James promisiunea c` o s`
vin` la Wistaria Lodge pe 26 decembrie, de ziua cadourilor. Ea lu`
trenul, cu Barnaby, ducându-l la bunici cu dou` zile \naintea
Cr`ciunului, \n vreme ce Melissa [i Andrew urmau s` vin` cu ma[ina,
\n Ajun, dup` ce el se \ntorcea de la Zürich.
Valerie Goring era \ncântat` s`-i primeasc` mai devreme. Fu mai
pu]in fericit` de aspectul lui Emily.
– {tii ce, i se adres` ea so]ului, p`c`toasa de Melissa nu s-a ocupat
deloc de ea. N-ar fi fost cine [tie ce – are o groaz` de lucruri \n
apartamentul `la uria[. Nu trebuia decât s` se uite din când \n când
dup` sor`-sa, s` aib` grij` s` m`nânce ca lumea, s` doarm` suficient.
{i \n mod clar, n-a f`cut nimic. A sl`bit prea mult…
– A sc`pat doar de surplus. {i-i st` bine, replic` b`rbatul.
– … [i are cearc`ne adânci.
– O \mbun`t`]ire major` a aspectului ei. Devine o adev`rat`
frumuse]e, concluzion` Charles Goring. Dac` o s-o asalteze to]i, la
giannijollys
Central, nu m-a[ mira deloc. Prea mult` vreme pierdut` cu tinerii, asta
este cauza cearc`nelor. Fluier` admirativ.
– Nu-]i pas` c` s`rmana copil` a suferit de foame, c`-i extenuat` [i
nedormit`, constat` Valerie cu dezgust. Toate astea n-au nici o
\nsemn`tate pentru tine, atâta timp cât devine mai atr`g`toare.
– O s`-i cam joace pe b`rba]i, relu` tat`l ideea.
"Ar trebui s` [tii cum merg lucrurile", \[i spuse Valerie, resemnat`.
Cu dou`zeci de ani \n urm`, fusese secretara lui Charles Goring pe
vremea când mama Melissei, Chloe, \l jucase pe degete, pentru ca pân`
la urm` s`-l p`r`seasc`. Valerie, care \l iubea de mult` vreme [i
urm`rise destr`marea mariajului cu un amestec de suferin]` [i
speran]`, n-o iertase niciodat` pe Chloe pentru necazurile provocate
tân`rului medic.
Cu ocazia Cr`ciunului, Melissa \[i vopsise buclele \n argintiu [i
adoptase o ]inut` specific` anilor '20, din lurex argintiu cro[etat, cu
aspect fluid, care-i scotea \n eviden]` \n`l]imea [i suple]ea, garnisit` cu
un lan], tot de argint, de care spânzura un ametist aproape brut –
cadou de la Andrew. To]i cei prezen]i erau complet eclipsa]i, p`rând
nesemnificativi. Privind-o, tat`l [i-o aminti pe Chloe [i \[i goli paharul
de [ampanie – adus` de \nst`ritul ginere – cu senza]ii amestecate.
Melissa frem`ta toat`. |i inform` c` Andrew pl`tise arvuna pentru o
caban` din Elve]ia [i pl`nuiser` s` serbeze acolo Anul Nou.
– S-ar putea s` locuim acolo cam jum`tate de an, destìnui ea
familiei c`zute-n admira]ie. I-ar fi mai u[or lui Andrew s` ajung` la
Zürich, decât de la Londra.
– Fabulos, se extazie Emily.
– {i ne-am decis c` a venit vremea s` complet`m familia, adùg`
Melissa degajat.
– |ntr-adev`r, \nt`ri Andrew. Barnaby a \nceput s` cam \ntreac`
m`sura. Ciufuli afectuos p`rul brunet al fiului. Are nevoie de fra]i [i surori.
– Vrem s` mai avem doi copii, declar` Melissa pe un ton vis`tor,

\nv`luindu-l pe Barnaby cu o privire plin` de iubire p`rinteasc`.
– Dar cum r`mâne cu…? Emily era uimit`, dar se opri la vreme.
Dintre cei afla]i la mas`, nimeni nu [tia m`car de existen]a lui Greg.
Discu]ia continu` \mprejurul ei, pe subiecte lini[tite, cum ar fi
climatul Elve]iei, mijloacele de comunicare, schiatul iarna, paji[tile
alpine pe timp de var`, aerul curat [i mâncarea s`n`toas`, cur`]enia [i
confortul.
Doar Charles Goring pricepu c` cineva trebuise mituit [i se \ntreb`
dac` el ar fi fost capabil s` se descurce la fel, cu Chloe. Numai c`, \n
acest caz ar fi pierdut-o pe Valerie, o a doua c`s`torie mult mai
s`n`toas`, [i pe Em. Scumpa Em, preferata lui, \n secret. |[i goli
paharul, constatând c` prefera via]a a[a cum decursese \n realitate.
Pe 26 decembrie, diminea]a, Emily admira stratul de nea care
\nvelise colinele [i acoperise gr`dina. Cerul era curat – \[i zise c` nu
era probabil s` mai ning` – soarele se strecura printre crengile
copacilor, reflectându-se \n cristalele de z`pad` [i dând senza]ia unor
umbre alb`strii pe paji[tea alb`. Alt`dat`, ochii lui Emily ar fi fost
\ncânta]i s` urm`reasc` frumuse]ea aceea aproape magic`. Acum \ns`,
gândul \i zburase la James. Oare z`pada \l va \mpiedica s` apar`?
Oare nu va auzi sunetul telefonului, iar la cel`lalt cap`t, James n-o va
anun]a c` n-are cum s` ri[te s` vin` [i s` fie prins de alt` nionsoare,
când era de serviciu la Central dup` miezul nop]ii?
Cu privirea pierdut` printre ]ur]urii ca din poveste, printre copacii
\nc`rca]i de nea [i colinele albite, acas`, \n mijlocul familiei, Emily se
sim]ea nea[teptat de singur`. |n lipsa lui James, lumea p`rea pustie.
Pricepuse asta \nc` din noaptea aceea, când lucrurile \i fuseser` furate
[i d`duse peste el la birou. Dar sentimentul era din ce \n ce mai intens.
Figura lui obosit` [i lipsit` de preten]ii \i popula \n secret visele [i
d`dea un scop zilelor. Nu-[i dorea decât s` simt` al`turi masivitatea lui
lini[titoare, s`-i fie preocupare [i mângâiere permanent`. Când el se

afla aproape, Emily era fericit` [i mul]umit`. Dar [i tulburat`. Mai mult,
uitase cu totul temerile c` ar fi putut fi frigid`.
|n acea clip`, i]indu-[i \nceti[or caroseria pe drumul \nz`pezit de
]ar`, ap`ru o ma[in`.
James! Jaguarul se \nscrise pe aleea ce ducea la cas` [i parc` lâng`
b`trânul Rover al tatei.
Uitând de orice [i de oricine altcineva, sim]ind numai o tulburare
\ncânt`toare, datorat` prezen]ei lui, Emily cobor\ \n fug`, travers`
holul [i ie[i \n aerul \nghe]at al dimine]ii, aruncândui-se-n bra]e.
James era la fel de emo]ionat.
Tot drumul, se luptase cu o voie bun` tinereasc`, iar când intrase
pe aleea ce ducea la Wistaria Lodge, inima \ncepuse s`-i bat`
nebune[te, ca a unui adolescent. O prinse \n bra]e, fu s`rutat pe ambii
obraji [i, \nainte de a se putea re]ine, o s`rut` [i el – nu doar pe obraji.
O strânse la piept, a[a cum tânjea de atâta vreme. Amândoi erau
cuprin[i de \ncântare [i \ncepur` s` priceap` c` ceea ce se \ntâmpla cu
ei nu putea fi decât iubire \mp`rt`[it`.
Dintr-o dat`, deveni cel mai grozav Cr`ciun din via]a ei – chiar
dac`, din nefericire, se termin` aproape \nainte de a fi \nceput.
Fiindc` nu numai c` James o anun]` c` nu putea r`mâne la cin`, dar
ajunsese chiar \nainte de cocteilul organizat de asocia]ia medicilor
locali, iar Emily descoperi c` medicina i-l putea r`pi la Wistaria Lodge,
la fel de bine ca [i la Central.
Practicienii locali [i chirurgul de la Roial Infirmary \l n`p`dir` ca
\ntr-o gr`mad` organizat` de rugbi, pentru a-i cere p`reri \n orice
domeniu – de la nivelul colesterolului, pân` la disputa \ntre adep]ii
implanturilor artificiale [i cei ai grefelor cu ]esut propriu. |n cele din
urm`, el [i cardiologul Edward Langford-Thomas ]inur` ceea ce ar fi
putut fi considerat un simpozion asupra bolilor de inim`, \ntr-un cap`t
al salonului, \n vreme ce so]ia cardiologului, "Brenda cea

dominatoare" – cum era cunoscut` \n toate cabinetele pe o raz` de
câteva mile – \ncerca s`-[i impun` opiniile asupra grupului de so]ii
greu \ncercate, la cel`lalt. La mijloc, Melissa \ntre]inea un grup de
doctori care se rupseser` temporar din simpozionul de cardiologie, ca
s` se r`coreasc` ni]el, \nainte de a se arunca revigora]i \n meléul
medical, unde James, cu umerii lipi]i de un raft de c`r]i, p`rea un soi
de pontif.
– Cam impune legea, \i spuse Emily tatei.
– Pì, doar este marele \nv`]at de la Central, \i aminti acesta.
Chiar dac` acum poart` o c`ma[` de pânz` topit`. N-am nici o \ndoial`
c` este cadou de la tine.
Emily ro[i, spre necazul ei. Tat`l se ar`t` \ncântat c` nimerise atât
de exact cu s`geata aruncat` la \ntâmplare.
– Mare noroc s`-l prindem la petrecerea noastr`. O s`-mi creasc`
renumele. Mul]umit` ]ie, bine\n]eles, adùg` el, aruncându-i o privire
p`trunz`toare. Azi-diminea]`, o v`zuse de la fereastra biroului, cum
ie[ise \n \ntâmpinarea lui James. Dar ceea ce-l scosese oarecum din
letargia acelei zile s`rb`tore[ti fusese atitudinea lui James. |ndat`,
plecase s-o caute pe Valerie – care, terminând cu ultimele retu[uri
pentru petrecere, primise nout`]ile cu gândul \n alt` parte.
– Em [i James Layburn? \ntrebase ea neatent`. Nu zù?
– }i-am spus c` s-a f`cut r`pitoare. Totu[i, nu credeam c` o s` pun`
mâna pe James al nostru. Am senza]ia c` s-ar putea s` ne intre \n
familie un chirurg de prim` mân` de la Central.
– Nu cumva te gr`be[ti s` tragi concluzii? \ntreb` Valerie, de[i [tia
bine c` pripa nu-i fusese niciodat` caracteristic` so]ului.
– Diagnostic instantaneu, `sta-s eu! glumi b`rbatul, alegând ni[te
alune dintr-un castronel [i \nfulecându-le rapid.
Trebuie s` adaug c`, dup` mine, o s`-i fie mult mai bine cu Em
decât cu Melissa, gâsculi]a aia proast`. N-ar fi fost bun` de so]ie de
doctor nici \ntr-o mie de ani.
|n vreme ce luau o scurt` pauz` de la servitul mânc`rii [i bùturilor,
\i repet` acea opinie fiicei mezine.
Emily chicoti vesel.
– Chiar a[a, aprob` ea.
– Cu tine, lucrurile stau altfel.
– Cu mine? Emily deschise ochii mari [i-l privi inocent. Totu[i, \n
adâncul lor, marele diagnostician observ` exact ceea ce sperase s`
g`seasc`.
– D`-i zor, Em, [i pune mâna pe el, o sf`tui tat`l. Are nevoie de
cineva ca tine.
– {tiu [i eu…
– Ia-l de b`rbat. Mi-ar pl`cea s` mai am un ginere.
– Dar, tat`… Nu [tia dac` s` se pretind` \ncântat` de idee, sau
speriat`.
Dup` ceai, se \ntoarse la Londra cu James, ducându-[i lucrurile
\ntr-o valiz` nou` [i incredibil de scump`, cadou de la Melissa [i de la
Andrew, adus` special de la Zürich. |n alte circumstan]e, darul ar fi
cople[it-o, \ns` acum nu fusese considerat decât ca recipient util
pentru posesiunile ei.
Cadoul primit de la James fusese un l`n]i[or de argint cu un
pandantiv de acvamarin \n ape, cu aspect fragil, montat \ntr-un inel de
argint, iar acum, \n vreme ce goneau pe autostrad`, degetele ei \l
pipìau cu tandre]e.
– E fantastic, James, exclam` ea. |mi place la nebunie.
– Speram s`-]i plac`. |n magazin, i se p`ruse c` l`n]i[orul delicat [i
piatra str`lucitoare, transparent`, se potriveau perfect cu mignona
Emily.
Dar privirea rapid`, dispre]uitoare a Melissei avusese darul s`-l

descurajeze. Totu[i, nu m` prea pricep la asemenea articole.
Emily \ntoarse capul spre el [i pricepu imediat c` era deranjat de
compara]ia cu nebunesc de masivul lan] ce atârna la gâtul sor`-si,
considerând c`-i f`cuse un cadou nesemnificativ [i demodat.
Era pentru prima oar` c`-l vedea atât de vulnerabil, având urgent`
nevoie de \ncuraj`rile ei.
– Mor dup` el, spuse ea cu blânde]e, atingându-i u[or bra]ul.
Este splendid. {i nu pretind doar. Pân` acum, ar fi trebuit s` m`
cuno[ti mai bine.
|ntr-adev`r, o cuno[tea. Corect`. Spunând lucrurile pe [leau.
Totu[i, [tiind c` nu dorea s` r`neasc` pe nimeni, nu era tocmai sigur
c` fusese sut` la sut` cinstit` cu el.
– Pe cuvântul meu c` sunt \ncântat`. |i urm`rea figura, \n vreme ce
el se concentrase asupra drumului, [i-i observ` u[oara nesiguran]`.
Niciodat` n-a[ putea purta un lan] ca al Melissei. M` vezi umblând
astfel pe coridoarele spitalului? A[ fi motiv de glum`. De fapt, tata crede
c` [i pentru Melissa este exagerat. I se pare groaznic.
James zâmbi, un surâs spontan care-i ilumin` \ntreaga figur`, o
expresie care trìa deja undeva \n amintirile ei. Se sim]eau bine unul
lâng` cel`lalt. Discutar` destin[i despre Wistaria Lodge, despre p`rin]ii
ei, despre Barnaby.
– M` \ntreb ce o s` \n]eleag` el din ]ara cantoanelor. Gânde[te-te,
o caban` \n Elve]ia! |]i vine s` crezi? Dar ce-o s` se \ntâmple cu
s`rmanul Greg?
– Cinstit, habar n-am ce-a fost \n capul lor, replic` James, cu o
asprime nea[teptat`. Se poart` ca ni[te copii iresponsabili.
Emily r`mase surprins`. Fusese o iubire pustiitoare, tragic`, cel
pu]in a[a o considerase. Oare? Nu chiar, ca s` fie cinstit`. Acum o
cuno[tea prea bine pe Melissa pentru a mai \ntre]ine asemenea iluzii.
– Probabil c` ai dreptate, admise ea.

– Problema este c` sor`-ta nu s-a maturizat \nc`. A r`mas exact la
fel ca atunci când am f`cut cuno[tin]`.
– Zù?
– O copil` egoist`. Acum, dac` ne-am lua dup` datele de na[tere,
e[ti mult mai mic` decât ea. Dar, \n realitate, e[ti incomparabil mai
matur`. {i vei continua s` te dezvol]i. Doamne-ajut` s-o faci lâng`
mine, toat` via]a, continu` el \n gând.
Emily \[i exprim` greu \ncântarea.
– Dar, James… nu po]i s` spui c`… dup` toate cele, Melissa…
eu… de fapt, \n multe privin]e nu [tiu nimic. Melissa…
– Ah, cu siguran]`, se descurc` prin restaurante \ntr-un stil la care
tu probabil c` n-o s` ajungi niciodat`. Nici eu. Are o sofisticare de
suprafa]`, pe care n-a[ putea-o copia vreodat`. |n]elese c` lucrul
\ncetase s`-l mai preocupe.
– Sofisticare superficial`?
– N-are profunzime. Desigur, poate fi extrem de \n[el`toare. James
se \ncrunt`, gândindu-se la proprii ani irosi]i, zvântura]i \n urm`rirea
unui vis irealizabil [i fu \ndat` cople[it de durere. |n zadar! Al`turi de
Melissa, n-ar fi fost \n stare s` \ntemeieze o familie care s` reziste.
Nu fusese vina ei, \[i spuse, cu un impuls spontan de corectitudine.
N-ar fi reu[it s` se schimbe, precum un pisoi n-ar fi capabil s` renun]e
la a-[i mai urm`ri propria coad`.
Ie[iser` de pe autostrad` [i treceau prin Bayswater, \ndreptându-se
spre pia]a St. Anne.
– Credeam c` o iube[ti \nc`, [opti Emily. Sau, cel pu]in…
– Nu-i adev`rat. Nu credeai a[a ceva. |n seara asta, James sim]ea c`
toat` lumea este a lui [i [tia exact ce o s` fac`. {i cu cine. |i puse mâna
pe genunchi. Recunoa[te.
– Ei bine, nu. Emily se foi pe scaun. Vocea ei sc`zu mai mult \n

intensitate. Nu, \n ultima vreme. Dar la \nceput, a[a credeam.
– N-o mai iubesc de ani de zile.
– De ani? Minunat. Vestea \i anul` lini[tea afi[at`, astfel c` se
cufund` \ntr-o t`cere gânditoare. De ani de zile!
Ajunseser` \n pia]`. James parc` [i scoase din portbagaj noua [i
impresionanta valiz` a lui Emily. O cea[c` de ceai? O modalitate la fel de
bun` ca oricare alta de a se bucura de prezen]a ei \nc` un ceas sau dou`.
– Da, te rog.
O cuprinse cu bra]ul [i pornir` spre intrare.
|n buc`t`rie se ciocnir` unul de altul, \ncercând s` umple ceainicul,
a[ezând ce[tile pe mas`, sco]ând farfurioare. James aduse o cutie de
biscui]i. |ntr-un sfâr[it, se a[ezar`, iar Emily turn` ceaiul, urm`rit` de
privirea lui. Era atât de dulce, Em a lui, atât de m`t`soas` [i dezirabil`,
cu p`rul negru \ncadrându-i obrajii, \ncât \i venea s`-[i \ncurce
degetele \n acele [uvi]e. Desigur, cel mai tare dorea s-o strâng`-n bra]e
toat` noaptea. Deja, pe deasupra minusculei mese de buc`t`rie, \i
prinsese mâinile, de parc` ar fi fost gata-gata s` se \nece. Se \neca \n
iubire.
|ntr-o \ncercare de a-[i controla impulsurile, ridic` pandantivul cu
acvamarin, l`sându-l s` se balanseze, \ntorcându-l spre lumin`, la câ]iva
centimetri de figura ei. Ea \[i concentr` privirea pe pandantiv,
chipurile, de[i nu-[i putea desprinde ochii de pe mâinile lui, admirând
gesturile precise, iubindu-le ca pe \ntreg posesorul lor. Era un soi de
adora]ie oarb`. Cinstit vorbind, James avea degete zdravene,
puternice, cu unghii tìate scurt. |[i pierdu total interesul pentru
bijuterie, vr`jit` de acele mâini, [i pricepu c` dorea s` le simt`
atingerea pe propria piele.
– E[ti sigur`, \ntreb` el, l`sând piatra pre]ioas`, c` n-ai fi preferat
un obiect mai mare, cam ca al Melissei?
– Foarte, \l asigur` ea, \ndep`rtându-i degetele de pe bijuterie [i

luându-le-n st`pânire. Imediat, le duse la buze [i apoi le lipi de obraz
[i, amintindu-[i vorbele lui din ma[in`, pe timpul drumului, adùg` cu
reg`sit` \ncredere: ce-ar fi s-o l`s`m pe Melissa [i s` ne gândim la noi?
El \i r`spunse cu un zâmbet. Se aplec` peste mas` [i-i prinse mâna
micu]`.
– E[ti \ngrozitor de tân`r`, drag`, e[ti sigur` c`… adic`… Ah, Em,
te iubesc. O cuprinse \n bra]e. Masa asta blestemat`! murmur` el
sup`rat. Ce naiba facem, \ncerc`m s` ne coco]`m pe deasupra ei?
O atinse cu genunchiul, astfel c` ce[tile se cl`tinar` amenin]`tor.
Emily le prinse cu o mân`, dar lini[titul, st`pânitul, reazemul James
mugea de ner`bdare, iar ea se sim]ea \ncântat`. S-o ia dracu de mas`!
Las-o. Uit`-te la mine.
Se trezi blocat`, cu spatele lipit de dulap. |nùntru, obiectele
p`reau s` cad`, dar lui James nu p`rea s`-i pese. Nici ei. Trupul lui
masiv se lipise de al ei, dar aparent, constitu]ia ei fusese prev`zut`
pentru o astfel de solicitare. |l sim]ea frem`tând, \n vreme ce bra]ele o
strângeau. Nu cu tandre]e. Buzele lui \i r`v`[eau gura. Senza]ia
dominant` deveni cea de bucurie devoratoare. Nu mai dorea nimic
altceva decât s`-l poat` iubi mereu.
Pe nea[teptate, el o eliber`.
– La naiba, spuse el, \nc` mânios, pentru un motiv pe care ea nu-l
putu descoperi. Sprijinindu-se cu palmele pe dulapul din spatele ei, o
privi cu o expresie ciudat`. Em, \ncepu el st`ruitor, vrei s` – ce-ar fi
s`…
Telefonul \ncepu s` sune.
James strivi o \njur`tur`.
– N-are decât, declar` el furios.
Asta [i f`cu. Sun` [i sun`, iar cu fiecare apel James devenea tot mai
nesigur, pân` ce murmur`:
– E un pacient la terapie intensiv`. Probabil c` va trebui s` plec, [i

porni hot`rât spre dormitor.
Emily se pr`bu[i pe un scaun [i rearanj` automat ce[tile,
a[teptându-l. Cu toat` ame]eala, reu[i s`-i aud` vorbele.
– Pulsul? Cum a evoluat? … La administrare? |n]eleg… da…
tensiunea? Respir` greu, da… dar când st` \ntins? Da. Tuse?
Expectoreaz`? Ce se aude la baza pl`mânilor? |n]eleg… nu chiar.
Ficatul?
|n vreme ce vorbea [i asculta r`spunsurile interlocutorului, \ntr-un
col]i[or al min]ii, un alt James contempla patul, [tiind c`, dac` n-ar fi
fost \ntrerupt, acolo ar fi ajuns cu Emily. Trebuia s` treac` pe la
rezerve? Desigur, m`car de ast` dat`, ar fi avut dreptul s`-[i urmeze
instinctul, s` r`mân` lâng` ea?
– Foarte bine, \[i auzi vorbele. Am s` vin, Mark. Dup` ce-l v`d, o s`
decidem dac` are rost s`-l chem`m pe cardiolog \n seara asta, sau o
putem l`sa pe mâine. Ar fi p`cat s`-l deranj`m pe doctorul Miller, dac`
se poate evita.
Emily auzise. Nu, \[i zise, nu poate pleca tocmai acum, când…
– Iart`-m`. James revenise \n buc`t`rie. E nevoie de mine. Am fost
obliga]i s`-l intern`m pe pacient la urgen]e, ieri – era programat s` vin`
dup` s`rb`tori, pentru un transplant de valv` aortic`. Situa]ia lui este
neclar`. Nu-s convins c` ar rezista unei opera]ii – totu[i, deocamdat`
se pune problema s`-l ]inem \n via]` \nc` vreo dou` zile. Se \ntinse,
\ntr-o manier` deja familiar` ei, [i bù câteva \nghi]ituri de ceai rece.
Dac` vii acum, te conduc pân` acas`.
– Bine, r`spunse ea, sim]ind c` i se \neac` toate cor`biile. Da, \]i
mul]umesc, James, adùg` ea politicos, acum c` redevenise o strìn`,
o oarecare, neesen]ial` printre cerin]ele muncii lui. Uitase deja de
existen]a ei. Devenise o povar` ce trebuia \ndep`rtat` din apartament,
ca el s` se poat` \ntoarce la Central.
Coborâr` \n t`cere. Clipa care urma s`-i schimbe toat` va]a trecuse,
din punctul lui de vedere, probabil c` nici nu existase.
Acum, gândurile lui se \ndreptau numai spre pacientul din rezerv`,
rev`zând m`surile necesare pentru a-l ]ine \n via]`. Pe scurt, \[i spuse
Emily, era preocupat s` salveze o via]`. Ce-[i \nchipuise ea?
P`[ind al`turi de el, \ncerc` s` se conving` c` putea suporta un
astfel de final abrupt al acelei zile fericite. Asta \nsemna asisten]a
medical` – n-aveai cum s` alegi timpul sau locul. ~sta era numele
jocului! Tat`l o pusese \n gard`, \nc` din copil`rie: s` vindeci, uneori
– s` alini, adesea – s`-]i pese, \ntotdeauna. |ntotdeauna. Chiar [i atunci
când n-ai chef.
Dar \n sfâr[it, aflase cum puteai ajunge s` ur`[ti spitalul.
Capitolul 9
|n sec]ia cardio-toracic`, desigur, toat` lumea descifr` evolu]ia

situa]iei. Emily p`rea s` pluteasc` la vreo zece centimetri deasupra
pardoselii, \ntr-o stare de beatitudine, \n vreme ce fericirea lui James
era de neconfundat. Zâmbea continuu, f`r` vreun motiv. De fapt, nu
doar o dat` fusese surprins privindu-l astfel pân` [i pe Northiam.
Toat` lumea fu uimit` atunci când, chiar [i cel mai str`lucit chirurg
\nsu[i, ezitase, \nghi]ise \n sec [i, \n cele din urm`, produsese drept
r`spuns un rânjet insinuant, aproape boln`vicios. Cel pu]in a[a se
spunea \n departament, la nici cincizeci de secunde dup` \ntâmplare.
Nimeni n-avea cum s` rateze \ncântarea afi[at` de cei doi, când se
\ntâlneau. De parc` amândoi, \n clipa când se z`reau – conform
rapoartelor – ridicau marele pavoaz. Pe deasupra, James p`rea s` fi
\ntinerit cu cel pu]in zece ani.
Northiam [i Felicity \[i exprimar` speran]a c`, \n sfâr[it, James avea
s` se a[eze la casa lui.
Având \n vedere toate astea, p`ru curios, pentru observatorul avid,
c` urm`toarea invita]ie la cin` trimis` de Northiam nu-l includea decât
pe James. Imediat \ncepur` s` discute motivele care l-ar fi putut face
pe Northiam s`-[i schimbe p`rerea. De exemplu, Emily o fi reu[it s`-l
scoat` din pepeni? Oare avea de gând s` se interpun` \n calea iubirii

adev`rate? S` fi fost atât de antic, atât de dep`[it, de preistoric, \ncât s`
considere c` James era prea vârstnic, iar Emily prea tân`r`? S`-i fi
interzis lui James s` aib` o aventur` cu Emily? Adic`, dac` despre a[a
ceva era vorba. Asta era alt` necunoscut` care-i fascina pe to]i. Cum ar
fi putut categorisi rela]ia celor doi?
Toat` lumea c`zuse de acord asupra schimb`rilor extraordinare pe
care le suferise atitudinea lui James. {i iat`-l, emanând bun`voin]` [i
zâmbete radioase. A[a se dusese la cina cu Northiam, dar revenise
parc` alt om. Dificil, prost dispus \n sala de opera]ii, r`stindu-se la toat`
lumea f`r` provocare, moroc`nos [i necomunicativ cu pacien]ii, concis
[i dezagreabil \n timpul vizitelor, t`cut la mas`, p`rea s` fi suferit brusc
o radical` modificare de personalitate.
Ce s` se fi petrecut? Imposibil ca James s`-i fi permis lui Northiam
s`-l calce-n picioare! Ce ar fi putut avea de-a face Northiam cu leg`tura
dintre James [i Emily? De acord, fata lucra la birouri. Dar Northiam
n-avea drepturi de via]` [i moarte asupra ei – nici m`car de a o
concedia. Desigur, exista o limit` de nepl`ceri pe care le-ar fi putut
provoca. |ntr-adev`r, mai distrusese cariere, dar nu-[i putea permite s`
[i-l \ndep`rteze pe James, alter ego-ul lui, secundul lui, cel care-i ]inea
locul \ntotdeauna. {i sus]in`torul lui. Northiam nu putea suferi s`
depind` de al]ii [i de obicei refuza s` se \ncread` \n altcineva.
Totu[i, depindea de James Layburn, iar situa]ia se perpetua de mult`
vreme.
Cât despre Emily, dac` Northiam i-ar fi f`cut dificult`]i, n-avea decât
s` se transfere la alt` sec]ie, de[i `sta nu era decât un posibil sfat amabil.
Ea era distrus`.
Pân` atunci, nici nu-i trecuse prin minte c` cineva i-ar fi putut
descifra sentimentele pentru James, cu atât mai pu]in c` erau oarecum
\mp`rt`[ite. |n ce m`sur`, tare [i-ar mai fi dorit s` [tie.
Zilele ei \ncepeau \n clipa când \l vedea, speran]a i se \nnoia \n

suflet \n fiecare diminea]`, iar coridoarele de la Central purtau un fel
de aur` magic`, din simplul motiv c` erau locul unei posibile \ntâlniri
– unde amândoi ar fi putut respira acela[i aer, obi[nuit, mirosind a eter
[i dezinfectant. Numai c` James nu mai apucase s`-[i fac` declara]ia.
Nu numai c` nu-i ceruse mâna – ea nici nu a[teptase una ca asta – dar,
spre enorma ei dezam`gire, nu-i ceruse nimic altceva. Cu siguran]`,
ratase trec`torul moment din apartament, dup` Cr`ciun.
Singura urmare fu c` o privea zi de zi cu nedisimulat` iubire.
Dup` program, rar se mai desp`r]eau. Fuseser` foarte apropia]i – dar
niciodat` atât cât ar fi trebuit. Numai mâinile lor p`reau s` se ating`
uimitor de des, iar el o cuprindea pe dup` umeri, \ntr-un gest pe care
nu l-ar mai fi putut aprecia drept fr`]esc. O conducea la Jaguar,
ajutând-o s` urce, ca [i când era f`cut` din cristal, [i o trata de parc`
voia s-o aib` al`turi \ntreaga via]`, astfel \ncât, de[i nu apucase s`-[i
declare sentimentele, Emily fusese \nv`luit` \ntr-o senza]ie de fericire,
f`r` vreun motiv de alarm`, cât de mic.
|ns` acum, atât cât \[i putea da seama, oamenii se \ndoiau de
inten]iile lui, \n vreme ce James p`rea s` se fi \nchis \n sine.
Dintr-o dat`, lumea \nconjur`toare devenise rece [i \ntunecoas`.
Continua s-o invite \n ora[, dar era preocupat, neatent, perpetuând
atitudinea de chirurg iritabil, r`spunz`tor pentru atât de multe vie]i.
Emily pricepu destul de iute c` tot ce-i cerea el acum era s` nu-l
supun` unei presiuni suplimentare, s` nu-i pun` \ntreb`ri, s` nu-l
deranjeze. Ceea ce nu avea cum s` [tie era c` prezen]a ei \i aducea o
salutar` perioad` de pace interioar`. Totu[i, era \nfrico[at`. Oare se
plictisise deja de ea, atât de curând? Era mult prea amabil ca s-o lase
balt` f`r` nici un avertisment.
|ntre timp, de-a lungul acestei perioade agitate, Northiam ar`ta
bine dispus [i mul]umit de sine. Se mai manifestase astfel cu ocazia
punerii la punct a unor noi [i revolu]ionare tehnici chirurgicale, având

darul de a-i uimii pe colegi. Totu[i, de ast` dat`, nimic nou nu se
petrecuse \n sala de opera]ii.
|n condi]iile astea, ap`ru un nou zvon. Northiam, deciseser` ei,
trebuie s` fi luat problema \n propriile mâini, \ntrebându-l pe James ce
inten]ii avea. Personificarea lui Cupidon, de fapt, \[i \ndreptase arcul [i
s`geata spre James – cu vestita sa acurate]e.
Sau, \ntr-o versiune mai modern`, Northiam, tat`l grijuliu al
familiei, se preocupase ca aventura s` se finalizeze cu o c`s`torie.
Se asigurase c` cel mai vechi [i mai important membru al echipei nu
va profita de cea mai tân`r` [i mai nou angajat`. Trebuia s` urmeze o
nunt`. {i dac` s-ar fi putut descrie drept o ceremonie sub amenin]area
armei, faptul n-ar fi f`cut decât s` sporeasc` interesul general.
Doar un grup mic, exclusivist, r`mas \n urm` cu somnul [i lipsit de
leg`turi cu exteriorul ar fi putu scorni – [i crede – asemenea aiureli.
Dac` ar fi fost pu]in mai perspicace, [i-ar fi dat seama c` pentru
cineva ca Northiam, care, fapt cunoscut, nu se apuca de nimic f`r` o
temeinic` planificare, mutarea \n strada Harley trebuia s` aib` o
oarecare semnifica]ie. Avusese loc imediat dup` Anul Nou. Casa din St.
John's Wood fusese scoas` la vânzare, iar mobila fusese aproape toat`
depozitat`, \n vreme ce Northiam [i Felicity se instalaser` – \n perfect`
armonie conjugal` – \ntr-un bloc de pe Harley Street.
Cum pronosticase James, de[i nu fusese crezut de nimeni, ceilal]i
preferând variante mai greu de crezut, mai fascinante.
Adev`rul, când se afl`, c`zu ca o bomb`.
|ntr-o zi friguroas` de februarie, Northiam convoc` o [edin]`.
Personalul medical [i de chirurgie fusese adunat cu jum`tate de ceas
mai devreme, aflând deja nout`]ile. Ceea ce James ]inuse pentru sine
de la cina din ianuarie deveni acum clar pentru to]i [i n-avea de-a face
cu nici un fel de nunt`.
Northiam urma s` p`r`seasc` Spitalul Central din Londra.

{i renun]a [i la postul din Departamentul de S`n`tate Public`. Dar nu
a[a cum prezisese majoritatea, ca s` intre \n sfera privat`. Asemenea
evolu]ii predictibile nu erau demne de Northiam.
Hot`râse s` se mute peste ocean.
|n California, mai precis, la Ocean Hospital. |n sfâr[it, toate se
clarificasr`. Despre aceast` plecare se discutase la Hampton Court [i la
cina aceea de la Waldorf, din septembrie. Din cauza asta trecuser` pe
la Londra profesorul Cohen [i doctorul Flanagan. Nu doar pentru a-l
urm`ri la lucru pe Northiam. |i f`cuser` o ofert`. Iar el o acceptase.
Probabil imediat. Mai mult, a[a cum povestea vesel adun`rii,
propusese s`-[i ia cu el \ntreaga echip`.
– Sau m`car pe cei care-[i exprim` dorin]a s` m` \nso]easc`.
Toate gurile r`maser` c`scate, privirile cùtar` alte priviri la fel de
buimace [i de ne\ncrez`toare. Nimeni nu p`rea s` priceap` ve[tile.
Fuseser` redu[i la lips` total` de reac]ie, intrând \ntr-o stare de [oc.
Ce poveste! {i ce aveau de f`cut? S` plece, cu strig`te de bucurie, spre
un viitor mai b`nos, \n S.U.A.? Nu cumva, \ntregul proiect constituia o
tr`dare a principiilor lor, ceva de care trebuia s` se disocieze cu groz`?
Northiam era cel mai renumit chirurg pe care-l avusese vreodat`
Centralul, unii sus]ineau chiar c`-i cel mai bun din ]ar`. S`-l urm`reasc`
plecând \n America, \n vreme ce ei ar fi r`mas la Londra, \ntr-o sec]ie
cardio-toracic` devenit` peste noapte de mâna a doua?
Probabil c` James purtase singur povara acestor nout`]i, \n ultimele
trei s`pt`mâni. nici o surpriz` c` fusese atât de prost dispus. Acum, c`
lucrturile ie[iser` la iveal`, ce avea el de spus?
Figura lui James r`m`sese ca de piatr`.
Northiam continu` binevoitor. Urma s`-[i ia \n primire noul post \n
toamn`, declar` el. Va fi [eful Compartimentului Cardio-Toracic de la
Ocean Hospital.
– Acolo n-o s` mai avem de-a face cu economia de zgârie-brânz`

care ne este impus` aici. Voi avea toate facilit`]ile necesare.
M-am s`turat s` m` str`duiesc s` ob]in rezultate de vârf \n condi]ii
improprii. A]i fost martori obstacolelor ce mi-au fost puse-n cale.
Acesta era unul dintre cele mai bune spitale universitare din ]ar`.
{i unde a ajuns? F`cu o pauz` retoric`. Oricum, nimeni nu era capabil
s` r`spund`. Un avanpost al birocra]iei ministeriale. |[i roti privirile
prin sal`. Nu trebuie s` v` mai spun c` un chirurg are o carier` limitat`.
N-am s`-mi irosesc timpul, certându-m` cu o [leaht` de slujba[i
obraznici, speciali[ti \n \naintarea memoriilor. Fie c` am dreptate, fie
c` nu, cred c` pot aduce o contribu]ie important` la dezvoltarea
chirurgiei cordului [i-mi propun s-o fac \n condi]ii favorabile. Se uit` la
figurile stupefiate dimprejur. Sunte]i surprin[i, coment` el, [i nu
pricep de ce. Probabil c` cei mai mul]i dintre voi se a[teptau la a[a
ceva? |n mod clar, nu se a[teptaser`. Gândi]i-v` la micile obstruc]ii pe
care le-am suportat \n ultimele luni. Mult prea multe s` le mai enum`r.
Totu[i, \ncepu s` detalieze o seam` de evenimente pe care [i le
aminteau foarte exact cu to]ii. }in suficient de mult la viitorul
chirurgiei cardiace, \ncât s` p`r`sesc spitalul unde m-am format [i ]ara
\n care m-am n`scut, dac` asta devine necesar. Medicina este
interna]ional` [i, dac` a[ r`mâne pe loc, mi-a[ putea repro[a
neglijen]a, proasta dotare [i penuria de personal, care duc la
diminuarea drastic` a performan]elor. |[i roti iar privirea prin sal` [i se
\ntoarse spre Felicity. So]ia este de acord cu mine. La Ocean Hospital,
i se ofer` un laborator complet echipat, cu un personal de patru ori
mai numeros, \n mare majoritate mai bine calificat. Aici, dup` cât \mi
dau seama, la anul va fi obligat` s` se declare mul]umit` cu un singur
colaborator [i un student, plus o fat` pe jum`tate preg`tit`, dac` are
noroc, dac` nu cumva va reu[i s` adune fonduri de cine [tie unde.
|n felul `sta \n]eleg ei s-o oblige s` lucreze. Inacceptabil. |n State,
amândoi vom putea s` muncim nestânjeni]i de birocra]ie. Peste vreo

doi ani, am s` pot pune pe picioare un program complex de
transplanturi cardiace. Aici, n-a[ avea nici o [ans`. Sper c` mul]i dintre
voi vor alege s` m` \nso]easc` [i s` m` ajute, \ntr-o munc` ce promite
s` fie foarte interesant`.
Brusc, trecu la o atitudine destins`.
– So]ia mea [i cu mine vom c`l`tori peste ocean, \n vacan]a de
Pa[te. Pân` la data aceea, a[ dori s`-mi comunica]i alegerea f`cut`.
Se opri [i le urm`ri expresiile. Asta-i tot. Exist` \ntreb`ri?
Controversele se intensificar` pe parcursul s`pt`mânii.
Pu]inul timp liber de care aveau parte fu cheltuit \n dispute aprinse [i
specula]ii, pe la col]uri, sau la King's Head, privind viitorul american.
|ntregul spital sim]i [ocul. A[a cum p`]ise mereu, Northiam deveni
]inta unui val de critici. Dar existau [i voci care-i luau ap`rarea.
– Iat` unde am ajuns, \[i spuneau ei unul altuia. Astea sunt
consecin]ele deciziilor celor din administra]ie. |ntr-o jum`tate de
duzin` de baruri, de-a lungul str`zii Harley, la cin`, la ceai, sau la o
cafea, dup` extern`ri, \n rezerve, laboratoare sau oficii, se pierdea
timpul, \n vreme ce listele de consulta]ii erau date peste cap.
Medicii \ncepur` s` renun]e la lifturi [i s` apeleze la sc`ri. Pe drum, mai
puteau discuta pu]in. O jum`tate de ceas mai târziu, erau descoperi]i
de vreo secretar` aproape isteric`, certându-se pe unul dintre paliere.
Cu toate c` interven]ia era clar sortit` e[ecului – Northiam era
cunoscut c` nu-[i schimb` p`rerea, o dat` ce a adoptat una – o
mul]ime de oameni \ncerc` s`-l conving` s` se r`sgândeasc` [i s`
r`mân` la Central.
Dar Northiam era de neclintit, iar cu el, se afl` curând, urma s`
plece nu doar echipa, dar [i asistentele de la terapie intensiv` [i din
sala de opera]ie, precum [i tehnicienii de la laborator.
Se formase un adev`rat grup, \naintea vizitei preliminare \n

California. Aparent \ncânta]i de a-l câ[tiga pe Northiam, cei de la Ocean
Hospital erau gata s` pl`teasc` toat` echipa, pentru a-[i asigura
succesul. Sec]ia cardio-toracic` avea s` lucreze la jum`tate din
capacitate pe perioada lipsei lui – de obicei, pe timpul celor trei
s`pt`mâni de concediu ale lui Northiam, James se ocupa de opera]iile
de rutin`, iar restul personalului profita s` plece \n vacan]`.
Wendy Stourbridge urma s`-l \nso]easc` pe Northiam, ca s` se ocupe
de acte. Una dintre asistentele de la terapie intensiv` va merge cu ei,
de asemenea. Grupul era completat de un anestezist [i doi stagiari.
{tirea ap`ruse la televiziune [i \n programele de [tiri de la radio.
Northiam explicase cu precizie [i aplomb ce lipsea din facilit`]ile
necesare chirurgiei cardiace \n cadrul serviciilor de s`n`tate public`
britanice. Purt`tori de cuvânt ai Ministerului S`n`t`]ii fuseser` obliga]i
s` apar` a doua zi, pentru a demonstra cât de mult gre[ea.
Argumentele lor fur` disputate de al]ii, de la Colegiul Regal,, din alte
spitale [i [coli medicale, unii str`duindu-se s` lini[teasc` apele, s`
\ncurajeze lumea, al]ii dându-i dreptate lui Northiam [i sus]inând c`,
dac` americanii \i ofereau condi]ii mai bune, ar fi fost fraier s` nu
profite.
La Central, conducerea era predictibil furioas`. Northiam fusese
mereu prilej de nepl`ceri. Din p`cate, era \n acela[i timp [i cel mai
ilustru chirurg al lor, iar plecarea lui ar fi \nsemnat ca sec]ia
cardio-toracic` s` se cufunde \n anonimat. Nu puteau permite a[a ceva,
cu nici un pre]. |[i dublar` eforturile de a-l convinge s` r`mân`, f`când
concesii [i promi]ând o cre[tere bugetar`. F`r` efect. Se apucar` atunci
s` caute un \nlocuitor. Postul fu publicat – cu tot fastul – [i fur` trimise
scrisori tuturor chirurgilor din ]ar`.
De Pa[te, Northiam [i mult umflatul sù proasp`t anturaj decolar`
spre California. James \i lu` locul, iar Emily r`mase r`spunz`tore cu
biroul. Dar abia apuca s`-l mai vad`. Când venea, ea vorbea la telefon,
sau se gr`bea s` transcrie \nregistr`rile, \ncercând s` ]in` pasul cu
abunden]a lucr`rilor. El lua scrisorile b`tute la ma[in`, urmând s` le
semneze \n vreme ce consulta pacien]ii din ambulatoriu.
Apoi, stagiarul sau vreuna din surori le aducea \napoi. Emily le sorta [i
le punea \n plicuri. Uneori \l z`rea pe coridor, \n vreme ce alerga spre
oficiul po[tal. La \ntoarcere, \nc`perea era pustie. Pe mas`, g`sea vreun
bile]el scris \n grab` [i un nou mald`r de benzi.
Nu mai petreceau nici o clip` \mpreun`. Acele momente
apar]ineau trecutului, \[i zise ea, [i faptul trebuia acceptat. |ndat` ce
\ncepuse aglomera]ia, cuplat` cu responsabilit`]ile preluate de la
Northiam, ea \i ie[ise din minte. Lucru de a[teptat, \[i spuse ea. Dar i
se p`rea insuportabil.
Deocamdat`, viitorul lor p`rea s` nu mai existe. Ea va r`mâne
acas`, la Central, \i era foarte clar. Cu siguran]`, Northiam n-avea
nevoie de o \ncep`toare \n noua lui carier`.
Capitolul 10
|n situa]ia asta, Northiam \[i asum` rolul atât de improbabil de

cupidon al Centralului. Era \mpins de propriul interes.
Aflându-se \n California, \ntr-o diminea]`, \i spuse lui Wendy
Stourbridge, la micul dejun:
– {tiu bine c` nu am nici o speran]` s`-l conving pe b`rbatul tù s`
se rup` de Londra, a[a c` nu cred c` ai s` te po]i muta aici permanent,
ca s` te ocupi de munca de birou, nu-i a[a?
Wendy \i confirm` c` n-avea de gând s`-[i distrug` mariajul, doar ca
s` nu perturbe rutina administrativ` a biroului.
– Ei bine, mi-a[ fi dorit s-o po]i face, dar asta este. Dac` nu vrei,
n-am ce face. Ce p`rere ai de micu]a Emily? Crezi c` ar accepta s` vin`?
Dac` da, mi-ar fi util`.
– Pì, eu…
– Nu am chef de vreo american` z`p`cit`. |mi trebuie cineva
care-mi cunoa[te metodele [i obiceiurile. Dac` ar accepta, sistemul pus
la punct de noi s-ar perpetua. Este inteligent` [i metodic`. N-a[ avea
surprize.
Wendy \l privi atent`. B`nuia c` el pusese ceva la cale. Impresia fu
confirmat` de urm`toarea propozi]ie.
– James se \n]elege foarte bine cu ea, clipi el cu sub\n]eles,

binevoitor. De fapt, Emily l-a cam cucerit, dac` m`-ntrebi. Desigur, era
ultimul lucru asupra c`ruia cineva s-ar fi gândit s`-l \ntrebe.
Ceva plute[te-n aer. Mi-ar pl`cea s`-l v`d pe b`trânul James a[ezat la
casa lui. Privi spre Wendy agreabil, pe deasupra c`nii de cafea, cu ochi
limpezi [i naivi, de parc` toat` via]a n-ar fi f`cut decât s` intermedieze
leg`turi \ntre subordona]ii sì. Nu crezi c` i-ar conveni lui James s` vin`
[i Emily aici?
De ast` dat`, Wendy r`mase f`r` grai.
– ~… eu… da, cred c` da. Dar cum r`mâne cu costurile? Cine-i va
pl`ti salariul? Nu prea cred c` spitalul va fi de acord s` finan]eze acest
transfer.
– Nu v`d de ce n-ar face-o.
Ca de obicei, se dovedi c` gândise corect. |ncânta]i c`-l prinseser`
pe Northiam, pe[tele cel mare, cei de la Ocean Hospital erau gata s`-i
satisfac` toate preten]iile – s-o angajeze pe "micu]a de la birou", ca [i
pe chirurgii, medicii sau anestezi[tii din echip`.
A[a c`, Emily se sim]i \ntr-al nou`lea cer, când, la prima scurt`
pauz` din program, dup` \ntoarcerea lui Northiam, Wendy \i dezv`lui
planurile [efului, de a o lua ca secretar` particular`, pentru a-i conduce
biroul la Ocean Hospital.
– Eu? Glume[ti? Cu greu \[i st`vilea exuberan]a. Dar… dar…
– Ah, desigur, se sim]i Wendy datoare s`-i aminteasc`, n-ai cine [tie
ce experien]`. Dar pân` \n septembrie, vei fi lucrat un an \n birou [i,
\ntrucât eu n-am cum s` plec din Londra, i-ar convevi s` te ia.
Nu-i surâde ideea de a fi \nconjurat de oameni noi.
Curând, deveni foarte clar c` n-avea s` se \ntâmple a[a ceva.
Aproape nimeni din echip` nu r`mânea la Central, dar deocamdat`,
lucrul \n sec]ia cardio-toracic` fusese reluat \n ritm sus]inut. P`rea c`
nu se mai termin` cu opera]iile ce trebuia \ncheiate \nainte de plecarea
lui Northiam. Pe deasupra, cei care r`spunseser` la anun]urile din

ziare trebuia intervieva]i, ca [i un mare num`r de candida]i pentru
\nlocuirea personalului din echip`.
Decanul facult`]ii, care se pricepea la asemenea lucruri, luase
asupra lui sarcina de a aplana conflictul dintre cel mai renumit om al
spitalului [i conducere. Ca urmare, Northiam trebui s` examineze
chiar el candida]ii [i s` fac` parte din comisia de selec]ie.
|ntre timp, Emily nu prea avu ocazia s` discute evenimentele cu
James. Era complet prins \n munc` [i p`rea s` nu mai aib` vreme
pentru gânduri de viitor, trìnd exclusiv \n prezent. Dar Emily nu mai
avea de ce s` se team`. Mul]umit` invita]iei lui Northiam, putea din
nou s` conteze pe un viitor comun cu James. Disp`ruse amenin]area
desp`r]irii, la sfâr[itul acelei veri. Zile, s`pt`mâni [i luni nenum`rate \i
st`teau \nainte, sub cerul albastru [i \nsorit al Californiei.
Reveni pe p`mânt cu brusche]e. |ntr-una din seri, trebuia s` cineze
\mpreun`, dar se opriser` s` bea un pahar \n buc`t`rioara lui James, [i
s` discute unde s` se duc` la mas`, când sun` telefonul. Dup` o
conversa]ie l`muritoare, el l`s` receptorul [i \[i ceru scuze.
– Voi fi nevoit s` plec. Dumnezeu [tie cât o s` dureze – nu-mi place
ce am auzit. La naiba, a[ fi dorit foarte mult s` vorbim, \n seara asta.
– Te voi a[tepta. Emily era degajat`, neb`nuind nimic – ba chiar
bine dispus`. Trecuser` s`pt`mâni de când nu mai vorbiser` ca lumea
– sau oricum – iar ea exact a[a ceva a[tepta.
– |mi pare rù, oft` el. Em, uite ce-i…
– S` spunem c` am s` te a[tept un ceas, iar dac` se prelunge[te,
po]i s`-mi dai un telefon.
– Bine.
Sun` s-o anun]e c` mai avea de stat m`car \nc` o or` [i c` ar fi f`cut
mai bine s` m`nânce singur`, a[a c` ea se \ntoarse \n apartamentul de
la mansard` [i \[i prepar` o omlet` cu [unc`. Pe la zece, ap`ruse [i el,
invitând-o la un p`h`rel. |l refuzase, mai preg`tise o por]ie de ou` cu

[unc` [i cafea proasp`t`. El \nfulec`, iar apoi, la cafea, ]inându-[i cana
\ntre mâini, a[ezat pe divan, se \ncrunt`, \[i roti ochii prin camer` [i
declar` c` se hot`râse s` candideze pentru locul eliberat de Northiam.
Emily sim]i c` i se pr`bu[e[te tavanul \n cap [i fu ap`sat` de o brusc`
repulsie fa]` de camera aceea pl`cut`. Niciodat` nu i se mai \ntâmplase
a[a ceva – ca \n cele dou`-trei secunde de reevaluare catastrofic` a
situa]iei.
James vorbea despre planurile lui. Ale lui, nu ale lor.
– Postul lui Northiam? Tu? Mâna \ncepu s`-i tremure [i l`s` jos cana
de cafea, \nainte de a \mpr`[tia lichidul fierbinte peste tot.
– Da. N-am s`-l primesc, dar vreau s` \ncerc.
– Ba, sigur c` ai s`-l ob]ii, declar` ea cu \ncredere. Dar…
Dar de ce nu-i spusese pân` acum? ar fi vrut ea s` continue. |n cazul
`sta, nici nu i-ar fi trecut prin minte s` plece \n California. {i al]ii ar fi
procedat la fel, dac` ar fi [tiut c` James r`mânea la Central.
Sigur c` da, acesta fusese motivul t`cerii, iar el i-l explic` \n
am`nunt. James promisese s` nu-i pun` be]e-n roate lui Northiam [i \[i
]inuse cuvântul, \ndiferent de trucurile la care apelase cel`lalt.
– N-are nici un rost s` oscilezi ca o juc`rie, la fiecare mi[care a
b`trânului diavol. Trebuie s` iei o decizie [i s` te ]ii tare, orice s-ar
\ntâmpla. Asta-i singura cale. Desigur, insist` s`-l urmez. N-a vrut s`
accepte decizia mea de a r`mâne la Londra. M` bate la cap zilnic,
blestematul. Zâmbi obosit, dar bine dispus.
Era o mare schimbare, s` fie câ[tig`tor, s`-l implore Northiam \n
fiecare zi, orice ar zice el, iar asta \l f`cuse mai tolerant, chiar ciudat de
afectuos fa]` de c`posul [ef.
– Ah, James, m`car dac` mi-ai fi spus. N-a[ mai fi…
– Nu, sigur c` a fost un pic de [oc, atunci când am aflat. Dar m-am
gândit, [i…
– Bine\n]eles c` n-am s` plec.

– Despre asta voiam s`-]i vorbesc. Trebuie s` te duci cu el. Ar fi o
experien]` extraordinar` [i n-are rost s-o arunci la gunoi pentru mine.
Nu-i cazul. Nu mi-a[ ierta-o niciodat`.
– Dar, James, nu pricepi c`… ?
Disputa continu` pân` ce amândoi \ncepur` s` se simt` extenua]i
[i neferici]i. Emily v`rs` chiar ni[te lacrimi. James o mângâie, dar
r`mase neclintit. Cugetase asupra problemei [i ajunsese la concluzia c`
era preferabil ca ea s` accepte postul din California.
– Trebuie s` stai un an, cel pu]in.
|n cele din urm` se desp`r]ir`. James era pur [i simplu extenuat, iar
Emily renun]` la argumenta]ia aia lipsit` de perspective. Nu ajungeau
nicìeri [i el p`rea atât de obosit [i de nefericit, \ncât nu mai avu inima
s-o continue. |ndat` ce el plec`, Emily \ncepu s` se simt` cu adev`rat
rù, plimbându-se prin mica \nc`pere \nc`lzit` [i r`sucind problema
pe toate fe]ele. James nu avea dreptate. Era absolut convins`. Poate c`
p`rea o idee promi]`toare plecarea \n California, pentru un an,
precum [i postul de secretar` personal` a lui Northiam. Desigur, \n ce
privea cariera, era un pas \nainte. {i, dac` ar fi acceptat postul, la
\ntoarcere, cei de la Central i-ar fi oferit o pozi]ie mult mai bun`.
Mai mult, trebuia s` admit`, chiar [i \n actuala ei stare, ar fi fost
distractiv. Dar premisa era gre[it`. Ceea ce conta era iubirea lor [i
aceasta trebuia s` de]in` \ntâietatea. Petrecu o noapte agitat`, aproape
f`r` s` se odihneasc`, ajunse la birou cu ochii umfla]i [i nu discut` cu
nimeni. Ce ar fi putut povesti? Era prins` \ntr-o capcan` pus` de
propria ei mân`. I-ar fi fost greu s` par` f`r` griji [i s` anun]e c`, peste
noapte, hot`râse s` nu mai plece. "S` te ia naiba, Marcus Northiam,
r`mân la Londra, cu amicul meu." Pentru ca apoi, James s` se opun`.
Trebuia s` a[tepte, s` nu se pripeasc`. S` vorbeasc` din nou cu
James, s` pun` c`r]ile pe fa]`. Dar pân` atunci, nici un cuvânt.
Spre norocul ei, mai avea câteva luni. Patru, ca s` fie exact`. |nc` nu
era cazul s` ia o hot`râre, sau s`-i spun` ceva lui Northiam.
Cu capul aplecat, cu buzele strânse, furioas`, b`tu la ma[in`
am`rât` [i r`spunse r`stit la telefon.
Desigur, toat` lumea cuno[tea motivul. Sec]ia era bulversat`.
Noutatea candidaturii lui James produse aproape tot atâtea valuri cât
[i anun]ul original al plec`rii lui Northiam \n S.U.A.
Doar doi oameni p`reau s`-[i ]in` firea, la aflarea nout`]ii. Unul era
chiar James, care r`mase la fel de discret asupra subiectului.
Cel`lalt era Northiam. Nici unul dintre ei nu fusese luat prin
surprindere. Northiam admitea c` [tiuse de la \nceput ce inten]ii avea
James [i f`cuse tot ce-i st`tea \n putere pentru a stopa ceea ce el numea
"\ncercarea, sortit` e[ecului, a lui Leyburn de a-mi lua locul aici."
Când auzise, Mark Corrie f`cuse un gest cu mâna, de parc` ar fi
tìat capul cuiva, iar ceilal]i aprobaser`.
Devenea tot mai clar pentru toat` lumea c` James n-avea [anse s`
primeasc` postul, decât trecând peste cadavrul lui Northiam.
{i \ntrucât acesta din urm` p`rea s` se men]in` \n form` [i foarte activ,
[ansele candidaturii lui James fur` apreciate ca deosebit de slabe.
De asemenea, circumstan]ele p`reau s` evolueze \n favoarea lui
Northiam –lucru obi[nuit [i nimeni nu fusese capabil s` determine
dac` era vorba numai de baft`, sau dac` `sta era rezultatul unor
manipul`ri secrete, anterioare–. De ast` dat`, evolu]iile situa]iei ar fi
putut fi prev`zute, iar Northiam le luase \n calcul cu mult \naintea
altora.
Tom Rennison se \nscrisese la concurs. |ntotdeauna fusese un
chirurg de excep]ie [i deveni, a[a cum Northiam avu grij` s` informeze
pe toat` lumea, favoritul num`rul unu.
Faptul nu putea fi negat. Dup` [ocul ini]ial, opinia general` fu c`
James n-avea nici o [ans` [i c` fusese rù sf`tuit. "S`rmanul James,
n-are nici o speran]`" \[i comunicau unul altuia, dând trist din capete.
"Rennison o s`-i taie macaroana."
– |n primul rând, nici n-ar fi trebuit l`sar s` plece.
– Pentru Dumnezeu, omul a fost \nchis.
– {tiu c` au fost unele probleme.
– A lipsit mai bine de un an.
– Probabil c` a fost necesar. Dar lucrurile s-au schimbat – \n zilele
noastre, ar fi sc`pat cu o simpl` amend`, nu crezi? Poate o sentin]` cu
suspendare. {i n-ar mai fi plecat.
– La \nceput, toat` lumea considera c` se va \ntoarce \n cel mult doi
ani – dar Northiam l-a p`r`sit, dac`-]i mai aduci aminte?
– Sigur c` da. Leyburn a ob]inut postul, dar cred c` [tia foarte bine
c` asta s-a datorat lipsei lui Rennison
– |ntr-adev`r. Dar poate c` a uitat. Dup` toate cele, este foarte
priceput, nu \ncape \ndoial`. Probabil crede c`, dup` atâ]ia ani \n
preajma lui Northiam, s-a perfec]ionat destul, iar Rennison ar fi putut
r`mâne pe loc.
– Cu siguran]`, James a evoluat extraordinar. E fparte priceput.
{i ob]ine rezultate grozave. Dar nici Tom n-a stat cu mâinile-n sân.
A lucrat cu Bidmead, la Queen Alexandra – director adjunct la Sec]ia
de Cardiologie Infantil`.
Wendy Stourbridge auzi discu]ia [i se hot`r\ s` i-o povesteasc` [i lui
Emily. Avea ochi de v`zut [i pricepu c` Emily urma s` fie afectat`.
Dar era preferabil s` aud` zvonurile \n lini[tea relativ` a biroului, decât
la cantin`, printre strìni, sau chiar sub ochii vulture[ti ai lui Northiam.
– Vrei s` spui c` James n-o s` primeasc` postul? se \nfior` ea.
A[a ceva nu-i trecuse prin minte. Cine era acel Tom Rennison? |ntâi, fu
cuprins` de furie, apoi de mil`, dar peste toate celelalte persista
dragostea – o iubire care, pentru prima oar`, c`p`ta accente materne.
Dar peste numai câteva ore, un nou fior o str`b`tu: speran]a.
Oare asta nu \nsemna c` James ar fi putut totu[i s` vin` \n

California?
Desigur, asta era inten]ia lui Northiam, a[a cum pricepuse Wendy
imediat.
– Am sim]it \ndat` c` pune ceva la cale, când a f`cut aranjamente
ca s-o ia pe Emily cu el, la Ocean Hospital, \i spusese ea so]ului.
Intui]ia mi-a func]ionat bine.
– |ndemânaticul bastard este mereu cu ni[te pa[i buni \naintea
tuturor celorlal]i, aprob` so]ul. Nu voia ca James s` capete slujba –
probabil, mizase dinainte c` Tom se va ar`ta interesat – [i a adùgat un
plus de atrac]ie la varianta californian`, astfel ca James s`-[i calce mai
u[or mândria [i s` accepte s`-l urmeze, \n cele din urm`. |n acela[i
timp, s-a asigurat [i de serviciile unei bune secretare, deja obi[nuit` cu
preten]iile lui.
– Cred c` se a[teptase ca Tom s` vrea slujba, dac` m` gândesc bine.
– Mai degrab`, i-a scris [i l-a instruit.
– Crezi…? Dac`-i a[a, a procedat \n stilul lui infernal. Nimic n-a
trecut prin birou.
– Este uns cu toate alifiile, scumpo!
– Nici vorb`. E cel mai abil individ pe care l-am cunoscut.
Dac` Tom va primi numirea, \nclin s` sper c` va fi o schimbare de
situa]ie foarte pl`cut`, s` lucrez cu un om atât de cinstit, \n locul acelui
echivalent de \mp`rat bizantin.
Controversa continu`, specula]iile se \nmul]ir`, se puser` pariuri.
Unii se aventurar` s` declare c` iscoade fuseser` plasate \n puncte
strategice, a[teptând apari]ia lui Rennison, \ntr-o vizit` preliminar`,
\nainte de clipa interviului oficial. Al]ii sus]inur` c` ar fi fost un efort
inutil. Tom Rennison n-avea decât s`-[i arate nasul la recep]ie [i ar fi
fost imediat condus \n sala de opera]ii, \n laboratoare, \n rezerve, sau
\n Ambulatoriu.
Nici un soi de birocra]ie [i oricâte economii n-ar fi reu[it s`

diminueze eficacitatea bârfei de la Central.
Singurul om care nu p`rea afectat de toate acele specula]ii era
James. De parc` ar fi stat \n ochiul lini[tit al uraganului. Nimeni nu
\ndr`znea s`-l ia la \ntreb`ri. {i chiar dac` ar fi avut curajul, nu prea
aveau vreme. El lucra f`r` \ntrerupere [i nu putea fi prins decât pe
picior de plecare spre alt` loca]ie: Ambulatoriu, rezerve sau sala de
opera]ii. Uneori venea s` aduc` \nregistr`ri – de[i sarcina asta c`dea de
obicei pe umerii lui Mark Corrie – s`-[i semneze coresponden]a, sau
s` r`spund` unor cereri. Emily nu-l vedea decât câteva minute, la
birou, dar adesea tocmai atunci suna telefonul [i, pân` s` r`spund`, el
schimba dou` vorbe cu Wendy [i se apuca de coresponden]`.
La terminarea convorbirii, el d`duse gata scrisorile, iar ei nu-i r`mânea
decât s` se gr`beasc` s` le duc` la po[t`. Revenind, constata c` plecase,
l`sându-i amintire doar un mald`r de \nregistr`ri. Vocea familiar` de
pe band` avea darul s-o mai aline. Totu[i, `sta nu era un substitut
suficient pentru persoana lui.
Capitolul 11
De la una din ferestrele apartamentului sù, James o v`zu trecând.

Tocmai voia s-o sune – avea telefonul \n mân` – [i s-o \ntrebe dac`
dorea s` ias` la mas`. Dechise fereastra, ca s-o poat` striga, dar se opri.
|[i d`du seama c` se ducea la un fel de petrecere, la neispr`vi]ii de pe
partea opus` a pie]ei. Avea o sticl` de vin. Fusta lung`, de bumbac
indian, [i bluza de m`tase neagr` \i puneau \n valoare suple]ea.
Gândul la fauna peste care ar fi dat la subsolul num`rului 4, \l f`cu s`
renun]e – iar ea d`du col]ul. |n ceasurile de co[mar care urmar`, se
blestem` de nenum`rate ori pentru acea ezitare. Dac` [i-ar fi urmat
primul impuls, ea ar fi fost \n siguran]`. |n loc de asta, o l`sase s`
treac`. |[i zise c`, peste o or` sau dou`, avea s` se duc` pân` acolo [i
s-o scape.
Vizita la nr. 4 era urmarea unei \ntâlniri accidentale cu Carmel, la
cantin`. Consiliul Municipal hot`râse \nchiderea c`minului.
Toat` lumea urma s` plece [i puseser` la cale o petrecere de
bun-r`mas. Pu]in nostalgic`, Emily se hot`râse s` treac` pe acolo, s`-[i
ia adio de la ei.
Totu[i, chiar de la \nceput, \[i dori s` nu fi venit. Din punctul ei de
vedere, sindrofia era un dezastru. Dac` nu din alte motive, m`car
fiindc` era prima oar`, dup` multe luni, când ie[ea ne\nso]it` de James.
|i sim]ea lipsa [i, ca urmare, \i g`sea pe studen]i mai enervan]i decât de
obicei. Fie voiau s` se culce cu ea – chiar acolo, dup` câte-[i d`dea
seama din \ngr`m`direa de trupuri tinere care o asalta – fie se a[teptau
s` fie asculta]i cu compasiune, relatând dezlânat evenimentele legate de
hot`rârea Consiliului, care \ntrerupea, din meschine motive
economice, activitatea unui grup de asisten]` social`, cu contribu]ii
inestimabile \n \n]elegerea delincven]ei juvenile urbane. Emily ascunse
un c`scat, fu de acord c` aveau o contribu]ie unic` – de[i accep]iunea
ei era oarecum diferit` – bù cola dintr-o can` pe care scria Julian [i se
\ntreb` de soarta sticlei de Risling sârbesc pe care o adusese.
Prin ce magie disp`ruse tot farmecul? |n ast`-sear`, subsolul nu era
decât o simpl` \nc`pere joas`, g`l`gioas`, \n`bu[itoare, lipsit` de orice
farmec [i plin` cu o adun`tur` de studen]i zurbagii, pe cale s` se
\mbete. Tânjind dup` James, voind numai s` scape de acolo cât mai
degrab`, \[i zise c` trebuie doar s`-i salute pe Susan [i pe William.
Mai bine s`-[i petreac` seara singur`, \n apartament, decât \n
magherni]a asta.
O g`si pe Susan, [i o \ntreb` ce mai [tie despre Greg – o \ngrijora
soarta lui; cumva, se sim]ea responsabil` pentru abandonul Melissei,
care-l vânduse pe o caban` \n Elve]ia.
Susan o lini[ti, spunându-i c` plecase deja la post, la [coala din
Somerset.
– Cum o duce, [tii ceva despre el?
Susan ridic` din umeri. Extenuat` [i tras` la fa]`, nici m`car nu se
obosise s`-[i schimbe blugii. Avea unghiile rupte [i mâinile murdare.
– William crede c` o s` fie OK, pe termen lung. Iar munca de la
[coal` se va potrivi mult mai bine capacit`]ilor lui. O s` se \nveseleasc`,
dup` ce se va stabili ca lumea. Totu[i, o s` treac` ceva vreme pân` s-o
uite pe sor`-ta.
|n Somerset, \[i zise Emily, Greg suferea. |n ce prive[te

sim]`mintele Melissei, cine le-ar fi putut cunoa[te? Ea [i Greg fuseser`
atât de ferici]i, atât de \ndr`gosti]i. Cât durase, iubirea lor fusese real`.
Emily rememor` [oaptele de dragoste [i bucuria nest`vilit` c`rora le
fusese martor`. Acum, toate astea se sfâr[iser`. |ncerc` s` trag`
\nv`]`turi, dar nu putu discerne decât o senza]ie de de[ert`ciune.
Greg fusese pierz`tor. Andrew [i Barnaby câ[tigaser`.
Susan se l`s` s` cad` pe treptele sc`rii.
– Ah, Doamne, sunt atât de obosit`. |[i \mpinse p`rul blond pe
spate [i \ncepu s` verse sacul. |mi dau seama c` dau impresia de
nep`sare, dar m-am bucurat când l-am v`zut plecat pe Greg.
Pentru mine, nu reprezenta decât o surs` suplimentar` de necazuri.
– Cum adic`? \ntreb` Emily, a[ezându-se al`turi.
– |n primul rând, cu locul `sta. {tii c` a fost ideea lui s`-l utilizeze
ca dormitor [i a reu[it cumva s-o vâre pe gâtul celor din Consiliu.
Ei bine, \n cele din urm`, lucrurile au sc`pat de sub control, iar el
n-avea habar cine doarme aici [i de ce. Era un fel de azil de noapte.
Emily pricepea.
– {tiai c` fumau marijuana? Emily d`du din cap.
Desigur, urm`torul pas a fost c` s-au apucat de LSD, sus, la etaj.
|ntr-o noapte, cineva a fost gata s` se sinucid`, s`rind pe fereastr`.
Sunt cel pu]in [ase metri. Dac` ar fi reu[it, probabil c`-[i sp`rgea capul
[i \[i frângea coloana vertebral`. Norocul lui c` s-a ag`]at \n balustrad`.
Ceilal]i l-au tras \napoi [i l-au ]inut. Dup` aceea, William a dat afar`
jum`tate dintre ei.
– Bravo lui.
– Niciodat` nu l-am mai v`zut atât de furios. Dar a continuat s` se
ocupe de locul `sta [i, \n cele din urm`, s-a dus la Consiliu, le-a spus
ce se \ntâmpla [i a solicitat supraveghere.
– Supraveghere? c`sc` Emily ochii. Orice paznic ar fi \nchis imediat

locul.
– La asta s-a gândit William. De fapt, nu s-a petrecut nimic mai
multe s`pt`mâni – [tii cum sunt cei din Consiliu. Apoi, când paznicul
[i-a f`cut apari]ia, a fost cât pe ce s` fac` un [oc.
Emily izbucni \n râs.
– Po]i s` te miri?
– La pu]in` vreme dup` aceea, [i-a f`cut apari]ia o armat` de
supraveghetori, arhitec]i [i ingineri de la Consiliul General al Londrei
[i de la minister, precum [i inspectori de la s`n`tatea public`, de la
compania de gaze [i de unde nici nu gânde[ti. Au m`r[`luit in corpore
prin fiecare cas` [i [i-au luat noti]e \n carne]elele personale. Au decis
c` \ntreaga zon` trebuie pus` la p`mânt. Este nesigur` [i nici nu poate
fi reparat`. Cei de la demol`ri trebuie s` apar`.
– Când?
– Luna viitoare. Ini]ial, s-a spus c` vor \ncepe luna asta, dar William
i-a convins s` amâne, datorit` dificult`]ilor de a g`si plasament pentru
copii. Acum marea lor majoritate a plecat, nu ne-a mai r`mas decât
vreo jum`tate de duzin`. Desigur, e vorba despre adev`ra]ii
copii-problem`, cei pe care nimeni nu-i vrea, cu nici un pre]. Dar pân`
luni, o s` plece [i ei. Oft` [i se sprijini de peretele acoperit de
funingine. Optsprezece luni am petrecut aici. Uneori, \mi pare c` au
trecut optsprezece ani, mai degrab`. Când am venit, eram plini de
speran]`, credeam cinstit c` vom reu[i s` facem ceva cu acest c`min,
eram hot`râ]i s` stabilim un soi de model pentru asemenea institu]ii
de protec]ie social`. Dac` am fi avut suficient personal, poate c`
reu[eam. Dar n-a fost s` fie. Numai William, Greg [i cu mine.
{i treizeci de copii g`l`gio[i [i zdruncina]i. Iar Greg visa la Melissa,
studen]ii veneau [i plecau când li se ar`ta [i o groaz` de vagabonzi s-a
aciuat aici, f`r` grij`. Apoi a venit Matthew, care-[i f`cea teza, teorie
pur`, f`r` pic de experien]` practic`. Nu c` n-a[ ]ine la Matthew.

M`car s-a ]inut de treab` [i nu [i-a schimbat atitudinea.
– Ast` sear`, v`d c` n-a ap`rut.
– Nu, a plecat cu rulota s` stea la ni[te noi amici, undeva \n
Islington. Nu-i prea convenabil ca distan]`, dar au gr`din` [i \[i cultiv`
legumele necesare. Crede c`…
Un student cu p`r lung, b`rbos, le \ntrerupse.
– Sue, William are nevoie de tine – cu cât mai iute, cu atât mai bine.
|i lipsesc doi copii, Joe [i Nathan.
– Ah, Dumnezeule. ~ia doi. Bine, vin. La revedere, Em. Se f`cu
nev`zut` \n subsolul plin de fum.
Emily se s`turase. Pân` peste cap. Pe nesim]ite, se retrase, urc`
scara de acces a subsolului [i ajunse \n hol. Zvonul petrecerii venea de
dedesubt [i nu dorea decât s` se eclipseze pe t`cute. Totu[i, inevitabil,
\[i spuse c` era ultima oar` când st`tea \n acel hol [i rememor` acea
diminea]` de septembrie, \n care p`trunsese acolo, singur` [i indecis`,
abia sosit` la Londra, pe când James nu era pentru ea altceva decât
amicul Melissei. |nainte de a l`sa casa pe seama buldozerelor [i a
demolatorilor, avea ocazia s` mai arunce o privire c`m`ru]ei de la
mansard`, unde-[i \ncepuse practic aventura londonez`, marcând
independen]a ei proasp`t ob]inut`. Ar fi putut privi pentru o ultim`
dat`, peste pia]`, spre ferestrele lui James, amintindu-[i de toate acele
dimine]i \nghe]ate.
Urc` sc`rile. Micu]a \nc`pere cu tavan \nclinat o \ntâmpn` pustie,
nespunându-i nimic, nici despre trecut, nici cu privire la viitor.
P`rea moart` [i goal`, complet lipsit` de personalitate. Zugr`veala era
cojit`, iar umezeala \i provoc` un fior, chiar \ntr-o sear` cald` de var`,
ca aceea. Cum putuse s` locuiasc` acolo?
|ncepu s` coboare sc`rile, \n]elegând c` acea parte din via]a ei era
un capitol \ncheiat definitiv.
U[a camerei \n form` de "L", de la primul etaj, era larg deschis`, iar
ea intr`. Paturile de campanie, saltelele gonflabile erau r`spândite la
\ntâmplare prin \nc`pere. |[i f`cu loc printre diversele echipamente –
c`ni, valize, saco[e, sandale, ghete, ciorapi l`sa]i la uscat pe o funie, la
fereastr`, fulgi de porumb, o ma[in` veche de scris [i un teanc de
lucr`ri de sociologie – \ndreptându-se spre fereastra deschis` [i privi
spre pia]`.
Spre \ncântarea ei, \l v`zu pe James. Probabil c` ghicise cumva unde
era [i venea s-o ia de acolo. |i f`cu entuziast cu mâna.
El \i r`spunse \n acela[i fel, iar ea \i f`cu semn s-o a[tepte afar`.
James d`du din cap, iar ea, \ncântat` de \ntâmplare, se \ndep`rt` de
fereastr`, \ndreptându-se spre u[`.
Ce fusese asta?
{oareci sau vreun [obolan?
Sau poate om?
Poate c` era vorba de copiii disp`ru]i, Jo [i… cum \l chema pe
cel`lalt?
Se \ntoarse, d`du col]ul [i se trezi fa]` \n fa]` cu doi dintre copiii de
la c`min, a[a cum se a[teptase.
– Ce cùta]i aici?
R`spunsul era desigur inutil. Scotoceau prin lucruri, cùtând ceva
ce ar fi putut vinde.
Erau tineri, destul de mici – abia \i ajungeau dincolo de talie.
Urm`torul pas era s`-i escorteze \napoi, la William [i la Susan, care-i
cùtau, f`r` \ndoial`. Mai \ntâi, s` pun` la loc ceea ce furaser`!
Nici nu-i trecuse prin minte c` ace[ti doi pici de zece ani ar fi putut
fi periculo[i.
Ar fi trebuit. Fiindc` ace[ti delincven]i minori aveau un
comportament imprevizibil mai \ntotdeauna, iar situa]ia actual` \l
exacerba. Luni, urmau s` plece din unicul c`min pe care-l cunoscuser`
vreodat`, desp`r]indu-se de Susan, pe care aproape c` \ncepuser` s-o

\ndr`geasc`.
La \nceput, se retr`seser`, dar fiind prin[i \ntr-un col], cu Emily
\ntre ei [i u[`, se hot`râr` s-o \nfrunte.
Se repezir` spre ea. Emily z`ri lama deschis` a briceagului.
– Nu fi]i pro[ti, spuse ea, tìos. Deocamdat`, nu se alarmase.
Nici o clip` nu crezu c` aveau de gând s` utilizeze cu]itul; dup` ea,
minorul se compl`cea \ntr-o situa]ie melodramatic`, cu preten]ii de
aventur`, atâta tot.
Cel`lalt bìat p`rea s` fie de aceea[i p`rere cu ea.
– Jo, nu fi neghiob, strig` el.
– Vezi-]i de treaba ta! replic` Jo [i lovi \n direc]ia lui Emily.
For]a loviturii \i \mpinse pe amândoi \n balcon. Ea strig` dup`
James, \n vreme ce apucase bra]ul \narmat al lui Jo [i \ncerca s`-l
r`suceasc`, f`cându-l pe bìat s` scape arma.
|ns` cel`lalt copil se repezi \n ajutorul lui.
– D`-i drumul prietenului meu, strig` el, lovind-o [i \mbrâncind-o,
la rândul lui. |ncurajat de ajutor, Jo \[i ie[i din min]i [i o lovi cu
briceagul.
Sângele ]â[ni.
Cei doi r`maser` o clip` t`cu]i, apoi se retraser` [i disp`rur` \n
camer`.
Emily vru s`-i urm`reasc`, dar sim]i c` plonjeaz` \n gol – oare
c`zuse \n genunchi, sau balconul cedase sub greutatea ei?
Aparent, era sc`ldat` \n sânge. S` fi fost al ei?
Probabil c` da.
Capitolul 12
De la recep]ie, Emily fu dus` direct la chirurgie cardio-toracic`,

\nso]it` de un rezident anestezist [i de James, care p`[ea ca un om
b`trân.
Vorba umbla deja prin spital c`, dac` James n-ar fi fost de fa]`, s-ar
fi putut ca Emily s` nu mai ajung` pân` la spital. Se spunea c`-i salvase
via]a. O c`rase, traversând pia]a, o dusese la Ambulatoriu, o consultase
[i-l sunase pe Northiam. Acesta venise din Harley Street \n câteva
minute, iar James \l pusese la curent cu starea r`nitei.
– Noroc c` ai fost acolo, comentase [eful. Ran` prin \njunghiere –
un copil cu un briceag? Nepl`cut. Lovitur` de spintecare \n sus?
Pricep. Deci crezi c` a str`puns pleura [i a p`truns \n pl`mân? Plauzibil.
De fapt, pl`mânul lui Emily nu mai func]iona. Avea aer \n cavitatea
toracic`, provenind din perfora]ie. Acesta, \mpreun` cu sângele scurs,
umplea spa]iul dintre pl`mân [i coaste, \mpiedicând respira]ia.
– Cred c` mai \ntâi ar trebui s` ne l`murim cu endoscopul, ce
p`rere ai? Ca de obicei, nu a[teptase r`spuns. Da, [i dac` are
hemoragie, putem opri sângerarea diatermic, s` spunem. Pì, atunci,
numai o anestezie rapid`, Peter – nu cred c` va fi cazul s`-i deschidem
toracele [i s` apel`m la o opera]ie major`. Nu pare necesar.
Pentru Northiam, era vorba de o simpl`, chiar trivial`, rutin`, dar pe

priceperea la asemenea tehnici de baz` \[i cl`dise ini]ial reputa]ia.
Dar reu[i totu[i s` surprind` pe toat` lumea.
– Jamie, bìete, spuse el, ridicând privirea de pe endoscop, pari
cam terminat.
|ntrucât James fusese extenuat de nenum`rate ori, dup`
procedurile lui Northiam, toat` lumea c`sc` ochii, \n vreme ce Mark
Corrie \[i repeta silabele \n cerul gurii, savurându-le, a[teptând s` le
poat` relata prin spital.
|ns` Northiam abia \ncepuse.
– Ia-]i un scaun – odihne[te-]i picioarele. Nu ar`]i prea bine, fiule.
Sfatul era incredibil, venind de la Northiam, care, vreme de mul]i
ani, p`ruse s` nici nu observe c` oamenii lui aveau [i picioare. Mark [i
cu mine o s` ne descurc`m de minune, \ndr`znesc s` cred. Ce zici?
Tinerii asisten]i erau prea ocupa]i s`-[i priveasc` [eful cu gura
c`scat`, pentru a mai observa ceea ce el descoperise dintr-o ochead`.
James se sim]ea foarte rù. La sugestia lui Northiam, \[i trase un
scaun, cu oarecare ne\ndemânare, [i se a[ez`, mohorât, cu buzele
strânse, cu ochii \ngusta]i.
Northiam \l studie mai atent.
– Nu fi \ngrijorat, bìete, \l \ncuraj` el, pe un ton amabil, folosit de
obicei doar pentru pacien]i. Singurul pericol real era s` nu ajung` la
timp. Acum am dep`[it orice risc, sunt sigur.
Desigur, avea dreptate.
– Bun, pì, a ie[it foarte bine, nu-i a[a? declar` el \ntr-un sfâr[it.
Gata cu sângerarea. Putem s` elimin`m sângele scurs \n spa]iul pleural
[i, presupunând c` nu mai pierde aer, putem spera ca pl`mânul s`-[i
revin` la normal \n cel mult o s`pt`mân`. |ntre timp, cred c` ar trebui
s`…
Discut` cu anestezistul [i cu Mark Corrie despre m`surile imediate

ce se impuneau, cerând detalii privind aranjamentele f`cute deja
pentru Emily.
– Bine, acum pute]i s-o duce]i la reanimare. {i pune]i-i o perfuzie.
Pierduse cel pu]in o jum`tate de litru \n cavitatea pleural`. {i aproape
tot atât pe drum, cred?
Vocile continuar` pe acela[i subiect, dar James \ncepuse s` nu le
mai aud`. Se ridic` \n picioare \nceti[or, cu grij`, \ndreptându-se spre
coridor.
Cu coada ochiului, Northiam observ` mi[carea. |i f`cu un semn lui
Mark.
– Du-te dup` el, spuse el tran[ant. Apoi continu` s` discute cu
anestezistul.
Afar`, pe coridor, James avu senza]ia c` o s` cad`. Se a[ez` pe jos
[i \ncerc` s`-[i prind` fruntea \ntre genunchi, dar sim]i o durere de cap
atât de puternic`, \ncât gemu [i \[i pierdu cuno[tin]a.
Mark se opri la timp ca s` nu se \mpiedice de el [i se aplec`.
Parc` de la mare distan]`, James \i observ` silueta, \nainte ca imaginea
s` se estompeze de tot.
– M-am lovit la spate când a c`zut Emily, reu[i el s` \ngaime.
Marc abia auzi [oapta. Culoarea p`mântie a lui James vorbea mult
mai clar.
James se trezi la vreme ca s`-l vad` pe Northiam studiindu-l cu
aten]ie. Nimic anormal. Ceea ce era neobi[nuit de ast` dat`, era pozi]ia
lui r`sturnat`. Ciudat. Nu-[i amintea s` se mai fi \ntâmplat vreodat`.
Se \ncrunt`, nel`murit, [i deveni con[tient de picioarele care ap`reau
la marginea câmpului sù vizual. Foarte ciudat.
Northiam se aplec` [i \i prinse \ncheietura.
– Sim]i durere, \l inform` el, acuzator.
De parc` ar fi fost necesar s` i se spun`.
Avusese la dispozi]ie numai dou`-trei secunde, \nainte ca

balustrada balconului s` cedeze, [i timpul abia \i fusese de-ajuns.
|ndat` ce Emily ap`ruse acolo, luptându-se cu infractorii juvenili, se
\ndoise de rezisten]a balustradei de fier, a[a c`, atunci când c`zuse, el
era preg`tit s-o prind`, proptit pe picioare \n fa]a u[ii de la buc`t`rie.
N-o l`sase s` cad` pe pavajul de dedesubt. Bra]ele lui rezistaser`, dar
greutatea ei de vreo cincizeci de kilograme, venind de la cel pu]in trei
metri, \l l`sase f`r` respira]ie. Atingând balustrada sc`rii spre subsol, \[i
fracturase dou` coaste
|l examinar` [i \i f`cur` radiografii, dup` care \l l`saser` s` se
odihneasc`, sub influen]a sedativelor. |ntrucât \[i propusese s`
petreac` noaptea lâng` Emily, asigurându-se c` o ducea bine, se
opusese cu toat` for]a acestui plan. |ns` era extenuat [i fusese \ndopat
cu medicamente, a[a c`, f`r` s` priceap` cum, se cufund` \ntr-o serie
de co[maruri, \n care se adresa surprinz`tor diver[ilor indivizi, care
pân` la urm` l`sar` locul unui Northiam dictatorial, plasat, total
improbabil, pe fruntea lui.
Diminea]a, se ridic` greu din a[ternut, gemând de durere, [i \[i f`cu
apari]ia pe coridor, spre alarma [i consternarea surorilor.
– Dar, domnule Layburn, domnul Northiam a l`sat vorb` c` o s`
vin` s` v` consulte [i c`, pân` atunci, nu trebuie s` v` mi[ca]i. Ce o
s`-i spun? Tânguirile descurajatoare \l urmar`, \n vreme ce el se
deplasa cu vitez` de melc, pu]in nesigur pe picioare, dar hot`rât s`
verifice cu proprii ochi starea lui Emily. Ar fi trebuit s` stea lâng` ea
peste noapte – [i iat`-l, f`cându-[i apari]ia abia la vremea micului
dejun.
– {tiu, bìete. Northiam era deja acolo [i, aparent, avea aceea[i
dispozi]ie p`rinteasc`, grijulie. Dar de fapt, ea a fost sedat`, a[a c` n-ar
fi avut cum s`-]i observe prezen]a. O duce bine. |i \ntinse fi[a pe care
tocmai o studia, \n momentul apari]iei lui James. O s` scape. N-ai de
ce s` te \ngrijorezi. Ai prins-o la vreme. Mai mult rù ]i-ai f`cut chiar ]ie.
Oricum… Se opri [i-l privi de jos pân` sus. R`mâi s-o supraveghezi, ei?
O s-o rog pe asistent` s`-]i aduc` un scaun comod [i-]i po]i petrece ziua aici.
Astfel, când ap`ru Charles Goring, \l g`si lâng` patul fiicei. Emily \[i
rec`p`tase cuno[tin]a [i p`ru s` se bucure la vederea p`rintelui, de[i \l
anun]` c` n-ar fi trebuit s`-[i p`r`seasc` pacien]ii pentru ea.
– M` simt bine acum [i, oricum, James este aici. Asta p`rea s` pun`
cap`t oric`rei discu]ii.
Mare parte din urm`toarele dou`zeci [i patru de ore, James r`mase
lâng` ea. Prin eforturi reunite ale chirurgului rezident de serviciu, ale
lui Mark Corrie [i ale asistentei – l`sând la o parte insisten]ele lui
Charles Goring – fu convins s` se duc` la mas`, pe la \nceputul
dup`-amiezii.
– O trateaz` foarte frumos, remarcase sora, zâmbind indulgent.
Ce bine le st`! Nu-i a[a c`-i o fat` norocoas`?
Aflat \n biroul asistentei, Mark Corrie \[i \ndrept` privirea spre
Emily [i spre James, prin peretele de sticl`. Avusese o zi foarte dificil`
cu Northiam.
– Hei, Jamie, bìete! \[i maimu]`ri el [eful. Pì, cred c` poate s` se
odihneasc` acolo, la fel de bine ca oriunde.
|n ciuda coastelor, James \[i relu` serviciul \nainte de terminarea
s`pt`mânii. Aglomera]ia continua. Totu[i, \[i f`cea vreme s-o vad` pe
Emily, de câte ori putea. |n rezerve, acolo unde se bucuraser`
\ntotdeauna de ajutorul lui, ap`ru o nou` atitudine. Precum [i o
porecl`: "Jamie boy". Un strìn ajuns acolo, ar fi putut s` cread` din
tonul infirmierelor [i asistentelor c` era vorba de un bìe]el de cinci
ani, ce trebuia protejat [i \ngrijit. Sau de copila[ul lui Northiam, nu
despre ditamai chirurgul, de un metru [i optzeci [i cinci de centimetri,
cu dou` coste rupte. Se \ngrijeau de diet`, de sp`latul schimburilor [i,
\n general, de \ntreg confortul lui, inclusiv de rela]iile personale.
Exceptând u[oara iritare provocat` de nedoritele trata]ii – cafea,

ceai [i diverse r`coritori, venite din toate p`r]ile – James nu era
con[tient de grija lor iubitoare. N-avea ochi decât pentru Emily – [i
toat` lumea [tia asta. Iar ea, desigur, era afectat` de aceea[i orbire
selectiv`.
De fapt, ea trecu \n vitez` prin perioada de recuperare, fie
privindu-l fericit` pe James, fie visându-l. Nu avea nici o team`. James
era acolo. Toate lucrurile aveau s` se rezolve favorabil. Ascult`toare,
\nghi]i tot ce i se d`dea, inspir` adânc, cu toat` durerea, de câte ori i
se cerea, cobor\ [ovìelnic din pat [i st`tu pe scaun, se fâ]âi \n sus [i-n
jos pe coridor, inspir` adânc din nou [i tu[i, oricât de nepl`cut i-ar fi
fost. Se dovedi un pacient model, neprovocând necazuri nim`nui, iar
dup` dou` s`pt`mâni – de[i ei \i p`ruser` mai degrab` dou` luni – fu
externat` [i James o duse cu ma[ina acas`, la Wistaria Lodge.
Northiam \[i p`str` atitudinea p`rinteasc` [i-i conduse pân` la
ie[ire, aproape la fel de grijuliu ca asistenta din rezerv`.
– James o s` te ]in` sub observa]ie, anun]` el, total inutil, de parc`
lucrul ar fi putut r`mâne ne\n]eles f`r` acea interven]ie l`muritoare.
Du-te acas` [i f`-te bine. Am vorbit cu tat`l tù [i [tie cum te sim]i.
Este de-al nostru, de la Central. O s`-]i fac` bine traiul la ]ar`. Aer curat,
exerci]iu, bine? Vreau s` te v`d pe picioarele tale, gata s` m` \nso]e[ti
\n California, \n septembrie, nu uita.
De[i recep]ionerul nu observ`, asistenta \nregistr` declara]ia [i o
populariz` \n sec]ie.
– {i-a aranjat toate treburile, \i spuse ea sorei din tur`, la \ntoarcere.
– {mecherul. Comentariul era automat.
– Din cauza asta s-a purtat a[a frumos s`pt`mânile astea. Vrea s`-l
vad` pe "Jamie boy" \nsurat cu Emily, ca s`-i ia pe amândoi \n
California. O s`-l lase aici pe Tom Rennison s` pun` sec]ia pe butuci,
]ine minte ce-]i spun. Tot spitalul avu aceea[i reac]ie.
giannijollys
James sim]ise manevra. Northiam avusese grij` s`-i atrag` aten]ia,

cu amabilitate, dar ferm, c` n-avea nici o [ans` s` preia postul de la
Central. Desigur, comisia avea s`-l examineze cu impar]ialitate, dar el,
Northiam, care-i formase pe ambii, se sim]ea dator s`-i atrag` aten]ia c`
\l considera pe Tom mai bun. Ar fi fost incorect s`-l lase s`-[i fac`
speran]e, privind competi]ia cu Tom Rennison.
– Mai bine ai l`sa-o balt` [i m-ai \nso]i, ei? Am nevoie de tine.
Desigur, acesta era adev`rul gol-golu]. De fapt, cum prevedea tot
Centralul, nu numai c` avea nevoie de el, dar chiar urma s`-l
determine s` accepte. To]i ar fi pariat c` James Leyburn avea s` plece
\n California cu Northiam, la data prev`zut`.
***
Veni [i ziua concursului.

{ase candida]i, selec]iona]i pe sprâncean`, se prezentar` \n sala de
a[teptare, al`turi de \nc`perea rezervat` comisiei ce urma s` aleag`
noul director al Sec]iei de Chirurgie Cardio-toracic`, de la Spitalul
Central din Londra, adic` succesorul lui Marcus Northiam.
Tom Rennison se g`sea printre ei. De asemenea, James Layburn.
Iar rezultatul fu cel prev`zut. Fiecare candidat fu intervievat, iar Tom
Rennison, brunetul la fel de \mpun`tor [i necomunicativ pe care [i-l
aminteau, c`p`t` postul.
Ziua continu` cu alte interviuri, pentru celelalte pozi]ii din
organigram`, ce urmau s` devin` vacante prin plecarea echipei lui
Northiam, iar candida]ii se perindar` de diminea]a pân` la ora [ase
dup`-amiaz`. Fur` interoga]i de viitorul lor [ef, Rennison, a[ezat
imperturbabil lâng` Northiam, la masa comisiei.
giannijollys
James Leyburn, cu o figur` parc` tìat` \n granit, se \ntoarse la

lucru, ocupându-se de cazurile programate de Northiam pentru acea
dup`-amiaz`.
A doua zi, de diminea]`, \l sun` pe Charles Goring \n timpul
programului [i-i ceru o \ntrevedere \n cursul zilei.
– Ce voia? \ntreb` Valerie, aflând despre apel la gustare.
– Dore[te s` discut`m \n cursul zilei de ast`zi.
– De ce?
– N-a spus. Totu[i, Charles avea o idee despre ce ar fi fost vorba.
Nu s-ar putea s` ne cear` mâna lui Emily?
Valerie era \ncântat`. ~sta era modul \n care se c`dea s`-]i pl`nuie[ti
c`s`toria.
– Zicea c` o s` plece imediat dup` rondul de diminea]` [i c` o s`
ajung` pe la unu [i jum`tate, continu` Charles. A insistat s` vorbim
\nainte de a se duce s-o vad` pe Em, a[a c` i-am promis s`-l a[tept la
cabinet, cu un sandvi[.
– Am s` v`d ce-i pot prepara, declar` Valerie. {i s` preg`te[ti un
ibric de cafea proasp`t`.
– Dou`-trei feluri de sandvi[, ce p`rere ai? {i poate, ni[te fructe.
Probabil c` n-ar fi rù s`-i ofer un pahar de Xeres, \ntâi.
|ns` \ntâlnirea se dovedi a avea un caracter total diferit de cel
s`rb`toresc, pentru care se preg`tiser` cei doi Goring. Venise s`-l vad`
pe Charles, explic` James, fiindc` dorea s` aprecieze cât mai exact
starea lui Emily.
Charles deveni nelini[tit, \ntrebându-se dac` nu cumva cererea \n
c`s`torie era condi]ionat` de o fi[` medical` imaculat`.
– Em s-a pus pe picioare, declar` el, oarcum \n]epat, privindu-l
chiorâ[.
– Bine. Desigur, mi-a spus [i ea acela[i lucru. Dar voiam s` fiu sigur.
Multe chestiuni depind de asta. Fiindc` trebuie s`-i comunic ni[te
nout`]i mai pu]in pl`cute [i vreau s` fiu sigur c`-i \n stare s` duc` pân`
la cap`t programul pe care o s` i-l propun. Avea o atitudine sumbr`,
iar Charles \l privi \ntreb`tor peste birou. Se surprinse rugându-se pe
t`cute ca nimic s` nu-l \mpiedice pe m`t`h`losul b`rbat din fa]a lui de
a-i deveni ginere.
– Pot s` aflu [i eu despre ce-i vorba?
– Iat` cum st` treaba, puse el c`r]ile pe mas`. Am s` r`mân la Central,
dar sunt convins c` Emily ar face mai bine s` plece la Ocean Hospital, cu
Northiam. M`car pentru un an. Am s` insist s` procedeze astfel.
Charles Goring c`scase ochii. Nu [tia de unde s` \nceap`.
Totu[i, anii de practic` \[i spuser` cuvântul [i \[i auzi propriul glas:
– |nainte de toate, fiindc` ai declarat c` vrei s` r`mâi la Central, pot
s` te \ntreb de ce?
– Nu din cauz` c` voi c`p`ta postul lui Northiam. L-a câ[tigat
Rennison. Am s` lucrez cu el.
– Este o situa]ie acceptabil`?
Pentru prima oar` de la sosire, col]urile gurii lui James se ridicar`
\ntr-un zâmbet schi]at.
– Perfect acceptabil`, zise el copil`re[te. Northiam nu credea – sau
prefera s` nu cread` – dar Tom [i cu mine ne-am \n]eles \ntotdeauna
bine. Nu e nici o problem`.
– Nu-l – iart`-mi vorba – geloze[ti pentru reu[it`? Nu crezi c`
meritai s` fii \n locul lui?
– Bine\n]eles c` mi-ar fi convenit s` pun mâna pe post. Cui nu?
Dar [tiam c` Tom va fi preferat. Este mult \naintea noastr` , a celorlal]i.
|ns` mai [tiam [i c` n-are ce rù s`-mi fac` participarea la concurs.
{i a[a s-a \ntâmplat. M-au f`cut director adjunct – s-au sim]it pu]in
vinova]i c` nu m-au preferat, de[i veneam din interior. Nici Northiam
n-a fost \n stare s`-i \mpiedice, mai ales c` Tom era de fa]` [i m-a
sus]inut.
– Pricep. {tiu c` nu-i treaba mea. Dar e[ti sigur? {tii ce faci?
Chiar dac` pe vremuri lucra]i bine \mpreun`, e[ti convins c` lucrurile
vor sta la fel acum, cu Rennison \n postur` de [ef?
James râse din nou.
– Va fi mult mai bine. Tom e un tip de treab`. Am lucrat \mpreun`
mult` vreme. Iar pozi]ia actual` n-are importan]`. |n materie de
chirurgie, Tom m-a dominat mereu – a[a se spune [i-i adev`rat.
Dar ceea ce uit` Northiam [i ceilal]i este c` nu exista competi]ie \ntre
noi. Eram \nc` student, când Tom a absolvit [coala. Este cu doi ani mai
mare. Doar doi, dar pe atunci \nsemnau ceva. Ca student, mi-a fost
\ndrum`tor, iar dup` ce am venit s` lucrez aici, mi-a fost rezident.
L-am urmat \ntotdeauna [i nu v`d de ce n-a[ face-o [i acum, chiar dac`
avem zece ani \n plus.
Charles era convins. De[i James nu suflase nici o vorb` cum c` s-ar
fi s`turat de Northiam, probabil c` `sta era adev`ratul motiv. Era clar
c` nemul]umirirle lui James nu erau legate de situa]ia de la Central.
– {tii, nu vreau s` p`r`sesc Centralul, declar` el. Northiam – [i
mul]i al]ii – \l consider` o antichitate, un simbol al situa]iei tot mai
proaste din sistemul de s`n`tate public`. Dar este locul meu. Aici am
venit direct de pe b`ncile [colii, când n-aveam habar de nimic, [i m`
simt legat de el. A[ fi profund nefericit dac` a[ proceda altfel.
Pentru prima oar`, Charles detect` o nou` tr`s`tur` a caracterului lui
James. Era r`bd`tor, amabil [i de \ncredere, cum spunea toat` lumea.
Dar era [i \nc`p`]ânat. Ca s` fiu cinstit, probabil c` decizia lui Northiam
este foarte bun` din punctul lui de vedere. Este un inovator. Deja a
\mpins \nainte frontierele cunoa[terii [i, cu un sprijin adecvat – pe
care, s` recunoa[tem, nu l-a prea c`p`tat la Central – ar putea s`
mearg` mai departe. Este dator s` se duc` acolo unde poate da cel mai
mult umanit`]ii. Dar asta nu-i valabil [i la mine. Locul meu este la
Central.
– M` bucur s` aud a[a ceva. Personal, am impresia c` situa]ia este

trist`. P`cat c` n-au reu[it s`-l p`streze pe Northiam.
Pe nea[teptate,ochii lui James se animar`.
– S-ar putea s` consta]i c` Tom [i cu mine \l vom suplini cu succes.
Poate c` vom fi [i noi capabili de unele inova]ii.
Charles p`ru stânjenit.
– |mi cer scuze, \ncepu el. N-am vrut s` sugerez c`… te rog s`
crezi… Doamne, sunt la fel de aiurit ca Rossy Brenda. Ce s` mai zic?
James scutur` din cap. Râdea.
– Las-o moart`. S` revenim la Em. L`sând la o parte ce voi face eu,
cred c` ar fi bine s`-l urmeze pe Northiam. Este o ocazie pe care n-ar
trebui s-o rateze, mai ales din cauza mea.
– Nu conteaz`, aprecie tat`l, dac` r`mâi pe loc, cred c` va voi s`
stea lâng` tine.
– Nu mi-a[ ierta niciodat`, dac` pierde [ansa asta. |n caz c`
s`n`tatea \i permite, ar trebui s` se duc` \n Statele Unite, cel pu]in
pentru un an. Cum \i apreciezi starea?
Charles intr` \n am`nunte, sco]ând fi[a de urm`rire [i ni[te
radiografii.
James ascult`, puse unele \ntreb`ri [i d`du din cap.
– Atunci, suntem de acord, concluzion` el. Nimic nu o opre[te
s`-l urmeze pe Northiam luna viitoare. Asta voiam s` [tiu.
Acum, trebuie s-o convingem.
– E[ti sigur c`…
– Are toat` via]a \nainte [i n-a[ suporta s` v`d c` arunc` la gunoi
ocazia de dragul meu. N-am de gând s-o \ngr`desc printr-o c`s`torie,
chiar dac` acum s-ar putea s` [i-o doreasc`, dar pe care sigur o va
regreta mai apoi. Se \nfior`. Nu, mul]umesc. N-a[ suporta. Prefer s-o
descurajez acum, s-o v`d trìndu-[i via]a.
– Nu mai fi atât de pesimist, replic` Charles. Nu v`d nici un motiv

pentru care o eventual` c`s`torie a voastr` n-ar rezista – ba chiar, a[
spune c` [ansele sunt mai mari decât \n majoritatea cazurilor.
– Important este c` ea nu are decât optsprezece ani. Dac` ar fi avut
dou`zeci [i cinci, sau pe acolo, iar eu m-a[ fi apropiat de patruzeci, nu
cred c` mi-a[ fi f`cut scrupule.
– |]i faci griji f`r` motiv. Dac` ar fi dup` mine, m-a[ bucura enorm
s` se m`rite cu tine. A[ considera-o norocoas`. Totu[i, s-ar putea s` ai
dreptate \n privin]a Statelor Unite. Ar trebui s` profite de ocazie.
Oft`. Pare teribil de departe, adùg` el, pe gânduri.
– |ntr-adev`r, \i imit` James suspinul. De pe figura lui fusese
alungat` orice expresie. Oricum, am s` m` duc s`-i expun ideea.
Charles \l conduse pân` la Jaguar, apoi se \ntoarse \n cabinet [i
\ncepu s` rumege situa]ia. Trebuia s` recunoasc`, James se afla \n fa]a
unei b`t`lii. |ncepu s` se simt` mai sigur pe sine. Ca tat` al lui Emily,
nu era atât de convins c` el avea s` reu[easc`, ba chiar \ncepuse s`
spere c` nu.
|n acea clip` a medita]iei, Valerie intr` ca o furtun`.
Voia s` [tie când se va \ncheia c`s`toria.
– Când Em se va \ntoarce din State, r`spunse Charles sumbru [i-i
istorisi ce vorbiser`. Valerie fu \nspìmântat`.
– Dar, Charles, o s`-i frâng` inima. Vrei s` spui c` ai stat cu
mâinile-n sân [i l-ai l`sat s`…
– Nu sunt convins c`…
– Ea a[tepta s` se m`rite \naintea Cr`ciunului. {tii la fel de bine ca
mine. Poate c` n-a spus-o, dar asta spera.
– Da, dar…
– Poate c` v-a]i lini[tit unul pe cel`lalt c` planul `sta este spre
folosul ei, sau alt` asemenea prostie. Dar ea va sim]i doar c` este
respins`, c` n-o iube[te [i c` \ncearc` s` scape de ea.
– Dar, Val, pân` acum ar fi trebuit s`-[i dea seama c`…

– |[i va imagina c` \ncearc` s-o resping` cât mai blând. E atât de
tân`r`. La vârsta ei, nici o femeie nu-i atât de sigur` pe ea cât v`
imagina]i voi. Cinstit, sunte]i la fel de rì. Sunt convins` c` avea]i
inten]ii bune, dar Em o s` fie dezolat`. M` duc direct acas`, s` \ncerc
s`-i ridic moralul. Pe deasupra, nici nu se simte bine. A fost bolnav`
[i…
– Crap` de s`n`tate, declar` brutal tat`l. |[i \nchipui c` so]ia urma
s` provoace o scen`. Las`-i \n pace. S`-[i spun` tot ce au de spus, Val.
– Nu pricepi. |mi pare rù, dar o s` te descurci singur la cabinet, \n
dup`-amiaza asta. Pune robotul s` r`spund`, cât timp e[ti cu pacien]ii.
U[a se trânti \n urma ei. Cea de la intare, de asemenea. Apoi se auzi
portiera Miniului, motorul porni, iar ea disp`ru.
Drumul din ora[ pân` la Wistaria Lodge era scurt, iar James, tot
ezitând asupra felului cum s` procedeze, ajunse cu numai un sfert de
ceas \naintea lui Valerie. Emily v`zu ma[ina pe alee, ie[i \n fug` [i se
repezi \n bra]ele lui, care, contrar tuturor prescrip]iilor, o cuprinser`
\ndat`. Buzele li se \ntâlnir`. Nu prea sem`na cu planul pus la punct
de el, a[a c` se desprinse [i \ncepu s-o pun` la curent cu nout`]ile.
Constat` c` ea [tia deja bun` parte din ceea ce voise s`-i spun`.
{tirile se r`spândiser` \n spital [i, seara precedent`, Mark Corrie,
Wendy Stourbridge [i Barbie Henderson o sunaser` pe rând.
Mai primise alte trei apeluri pe aceea[i tem` [i \nainte de amiaz`.
– A[a c`, r`mâi la Central? \ntreb` ea. Asta nu [tiuser` informatorii
– o bântuise gândul c` va fi obligat` s`-i sune \nc` o dat`. To]i p`ruser`
siguri c`, nereu[ind s` ocupe postul de director, James va accepta s`
plece \n California, \n septembrie. Director adjunct? Ce p`rere are
Northiam?
– Este deranjat, desigur. O apreciere incomplet`. Northiam nu
fusese doar [ocat, ci chiar r`nit, iar James observase. De fapt, cei de la
Central \l creditaser` pe Northiam cu mai mult` pricepere \n a

manipula oamenii, decât avea. Se obi[nuise cu James. Se baza pe el.
{i ]inea la el foarte mult. Nu era vorba de a fi doar deranjat de
perspectiva de a pleca la alt spital, \ntr-o ]ar` strìn`, f`r` ajutorul sù.
Abia acum \ncepe s` priceap` c` nu vorbesc \n vânt – de[i i-am spus-o
\nc` din ianuarie. Oricum, n-am venit s` discut`m despre mine.
Important este ca toate astea s` nu te afecteze [i pe tine. Trebuie s`-l
urmezi \n California.
– Eu? S` plec cu Northiam, cât` vreme tu r`mâi aici? Probabil c`
glume[ti.
Con[tiincios, James \ncepu s`-i enumere [ansele extraordinare care
i se deschideau \n fa]`, de[i nu-[i putea imagina cum va supravie]ui
desp`r]irii. Sub ochii lui, argumentându-[i opozi]ia, purtând un sumar
ve[mânt inflorat de bumbac, cu picioare lungi [i ten bronzat, ea
constituia o imagine de neuitat [i nu-[i dorea decât s-o p`streze
aproape mereu.
– Uite ce-i, James, protest` ea, sper c` nu-]i imaginezi c` am s` plec
\n California f`r` tine, ca s` am grij` de Northiam, s` pun la punct
biroul acelui mo[ oribil, dup` ce s-a purtat atât de rù cu tine – tot ce
pot s` spun, James, este c` ]i-ai ie[it din min]i. Bine\n]eles c` am s`
r`mân [i eu. N-am acceptat propunerea decât fiindc` b`nuiam c` ai s`
pleci.
|n mintea lui se petrecu un fel de explozie de bucurie. Nu mai
cunoscuse o asemenea senza]ie. Nu voise s` plece decât ca s` fie cu el!
{i era adev`rat. I-o citise-n ochi. O s`rut` din nou.
R`spunsul ei \l descump`ni complet [i uit` toate argumentele.
Poate c` exista o diferen]` de vârst`, dar se iubeau [i se potriveau.
|n clipa aceea, Valerie \[i f`cu intrarea, complet inopotun.
Emily [i James se dep`rtar` unul de cel`lalt, stânjeni]i.
James \ncepu o conversa]ie excesiv de stilat`, \n vreme ce Emily \[i

privea mama f`r` urm` de afec]iune.
Charles avusese dreptate. Emily [i James erau perfect capabili s`-[i
rezolve singuri toate problemele. Sup`rat` pe propria indiscre]ie, \[i
pierdu tot echilibrul interior. Mai târziu, pricepu c` tot ce-ar fi trebuit
s` fac` era s` ias` a[a cum intase. |n loc de asta, se agit` f`r` rost, emise
ni[te banalit`]i [i, \n cele din urm`, se auzi oferindu-le ceai [i fursecuri.
James accept`, cu gândul c`, \n vreme ce Valerie se va ocupa de
trata]ie, va putea discuta nestânjenit cu Emily. Mama fu u[urat` s`
poat` disp`rea \n buc`t`rie, iar fiica se topi \n bra]ele lui, absolut
satisf`c`tor.
Pentru cam treizeci de secunde.
– Iu-hu! Iu-hu! Valerie! Val, unde e[ti? Degetele b`tur` \n geam, iar
figura zâmbitoare a Brendei Langford-Thomas se i]i peste pervaz.
}i-am v`zut Mini-ul, anun]` ea. A[a c` mi-am dat seama… ah, tu e[ti,
Emily. Unde-i mama ta? Mi-am spus c`, dac` tot este acas`, s` discut cu
ea problema transportului de joi. Te cunosc, nu-i a[a?
– Acesta este James Leyburn, se sim]i Emily datoare s`-l prezinte.
De la Sec]ia de Chirurgie Cardio-toracic` a Spitalului Central. Doamna
Langford-Thomas.
– {tiam c` te cunosc. Ne-am \ntâlnit la Cr`ciun, nu-i a[a? So]ul meu
discuta cu dumneata. D`du din cap aprobator. James trecuse
examenul.
– Am s`-i spun mamei c` sunte]i aici, se oferi Emily.
Doamna Langford-Thomas r`mase la ceai, mânc` fursecuri [i-i
explic` lui James cum se conduce o afacere de servire a popula]iei la
domiciliu, \mp`rt`[indu-i [i p`rerile so]ului despre bolile de cord la
vârstnici. |i deschise ochii doamnei Goring asupra gre[elilor pe care le
f`cea \n organizarea activit`]ii de la cabinet [i o inform` pe Emily c` ar
trebui s`-[i caute o slujb` la Royal Infirmary.
– Edward o s` te ajute – sper c` ai s` reu[e[ti s` te faci util`.

Se \ntoarse spre James. Ce-i cu toate zvonurile despre stabilirea
nebunului `luia de Northiam \n State?
– O s` plece la \nceputul lui septembrie, r`spunse James crispat,
sub impulsul unui val spontan de loialitate. Se ridic` \n picioare. Voi fi
obligat s` m` \ntorc la spital, doamn` Goring. Mi-e team` c` am o
\ntâlnire la cin`, de la care nu pot \ntârzia. Cu Tom Rennison [i cu
Amyas Miller, adùg` pentru urechile lui Emily. Mul]umesc Domnului,
Miller s-a decis s` r`mân` – \mprumutând un aer de respectabilitate
\ntregii organiza]ii.
– Emily o s` te conduc`, reu[i Valerie s`-[i p`streze cump`tul, de
ast` dat` – de[i pu]in cam târziu. Mai vrei ni[te ceai, Brenda?
Nu avu sor]i de izbând`. Brenda Langford-Thomas nu pricepuse
niciodat` o aluzie [i n-avea s` \nceap` tocmai acum.
– Vin [i eu, i se adres` ea lui James. Nu, nu-mi mai trebuie,
mul]umesc pentru trata]ie, Valerie. Atunci, r`mâne stabilit pentru joi,
nu-i a[a? Unde ai l`sat ma[ina, domnule Leyburn? Presupun c` \n fa]a
casei. Am s`-i spun lui Edward c` am discutat. De neoprit, ca
\ntotdeauna, \l conduse la Jaguar [i trânti portiera \n urma lui. {tii cum
s` ajungi pe autostrad`, nu?
James mul]umi [i-i f`cu un semn lui Emily c` o s`-i scrie.
– Sau vorbim la telefon, r`spunse ea, cu un zâmbet \ntip`rit pe
figur`, f`cându-i semne de bun-r`mas. Un singur lucru era sigur` c`
n-o s` fac`: nu avea s` se dea \n spectacol urlând la lun` aici, \n mijlocul
drumului, de fa]` cu doamna Langford-Thomas.
"Salvat de clopo]el", \[i spuse James. Printr-o serie de accidente
incredibile, reu[ise s` se ]in` de propria hot`râre: s-o lase pe Emily s`
plece \n California, dac` dorea. Nenorocirea era c` respectiva decizie
nu mai avea pic de noim`. I-ar fi fost dificil pân` [i s` \ncerce s`-[i
explice cum ajunsese la ea.
Niciodat` \n via]` nu se mai sim]ise atât de singur.

Jaguarul ie[i prudent de pe aleea de acces [i se \nscrise pe drumul
spre autostrad`.
Dar de dup` gardul viu, \[i f`cu apari]ia Emily. Ro[ie la fa]`, cu
hainele \n dezordine, gâfâind.
James cal` motorul – lucru care nu i se mai \ntâmplase. R`m`sese
cu gura deschis`.
Ea deschise portiera [i se urc` pe locul de al`turi.
– Vin cu tine, \[i explic` ea gestul.
El o privi, se aplec` [i-i culese din p`r câteva r`murele rupte [i un
pìanjen care se agita furibund.
– Bine, decret` el [i o cuprinse-n bra]e.
Sfâr[it.
giannijolys

Spitalul Central PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Spitalul Central PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

giannijollys

F`r` zgomot, u[ile comandate electronic se deschiser`. O siluet`

circula]ia s` nu aib` de suferit pe timpul cât lucrau la inim`. Pe mas`

murmurar`, f`r` grab`. De dimensiunile valvei – un inel cu o pastil`

mâinile lui continuau s` se mi[te cu dexteritate. {i de ast` dat`, aparent

Cam la o or` [i jum`tate dup` plecarea lui Northiam, James

Ca \ntotdeauna, Melissa profita de el. |naintând greu spre vest,

Nu tu c`s`torie, familie, sau succes. Doar Northiam [i toanele lui.

tragediei prin care trecuse Rennison. Convingerea asta persista.

|n trenul care str`b`tea suburbiile londoneze, Emily – micu]` [i

Cu grab` ner`bd`toare, \ndat` ce trenul se opri, \[i scoase bagajele

chirurg de la spitalul acela faimos. Totu[i, lucra la Central de-o

– Tocmai am terminat [coala de secretariat. N-am nici un fel de

Oricum, \n fiecare zi m` voi \ntoarce la apartamentul de lux al

Cel pu]in, asta promisese. Spera c` nu va uita.

Parcul fusese \nconjurat pe vremuri de case elegante, \n stil

nu le recunoscu. O \nc`pere de lucru, dezordonat`, tipic b`rb`teasc`,

Aceasta nu veni. Cândva, zâmbetul ar fi avut efectul scontat, dar azi

senza]ia c` Londra devenise dintr-o dat` pustie, c` r`m`sese singur`.

– Vrei s` spui c` locuie[te aici? Exprimând [ocul, ochii ei trecur`-n revist`

Emily, care se str`duia s` nu se zgâiasc` [i s` nu se agite, avu

A doua zi, Emily se trezi când Carmel, o tân`r` de dou`zeci de ani,

spre buc`t`rie, c`utând-o pe Melissa, dar sperând s` g`seasc` [i un mic

F`r` \ndoial`, nu se a[teptau ca ea s` vin` la buc`t`rie [i s` se apuce

secolului dou`zeci, care aveau prea pu]in de-a face cu sim]ul

Când se \ntoarse la casa d`r`p`nat` din Pia]a St. Anne, se f`cuse

|n sfâr[it, traversau Londra – cu autobuzul, la insisten]ele lui Emily.

– }i-am mai spus c` nu ai de ce s` te temi.

ar fi dispre]uit-o profund – [i de o menajer` italian`, cu ochi negri,

Melissei. Ast`zi, parasolarele erau ridicate, [ezlongurile erau

– Super. Era convins` c` Pimm nu consta doar \n ceaiul de l`mâie

Melisa arbor` unul din zâmbetele ei care cer[eau mil` [i-[i

Problemele disp`ruser`? Chiar [i la [aptesprezece ani, Emily avea

Totu[i, când se \ntoarse de la dup`-amiaza de admirat vitrine,

jum`tate vr`jitoare, jum`tate spiridu[, era de fapt exclusiv seduc`toare,

Cu toate c` mul]imile asaltaser` câmpul, Emily \[i d`du seama

Ziua \n care Emily \[i \ncepu lucrul la Central, coincise cu vizita a

Americanii \i scriseser`, declarând c`-i admirau munca [i c` erau

suportat. Ne ]ine permanent \n priz`. Desigur, este un chirurg

\nghit` ni[te suc de mere, Sara p`ru s` se r`zgândeasc`. Vai, drag`,

scrisorile pe care le po]i semna \n locul lui, a[a c` ar fi bine s` \ncepem

Cât` vreme Emily duce scrisorile la po[t`, le-am putea da gata.

– S` m` duc cu Emily, s-o ajut…

la o na[tere \n ambulan]` sau ar fi f`cut o traheotomie de urgen]`, \n

asistent. Cina \n compania acestei copile lini[tite [i fermec`toare se

opinii diferite asupra deschiderii de care trebuie s` dea dovad`

tat`lui t`u nu se f`cea deloc. Pe atunci, nu se opera pe cord deschis.

– |ntr-adev`r. Cu toate protestele. Dac` [i-ar ]ine gura, lucrurile

A raportat incidentul peste tot – la Colegiul Regal al Chirurgilor, la

La Central, ar fi putut s` fie amiaz`, la fel de bine ca miezul nop]ii.

vedeau pacien]ii. Pl`pânzi, fragili, p`reau s` fie complet la mila acelor

ner`bdarea – cam [ubred fundament pentru o rela]ie fericit`. |n mic`

coco]at` pe sandale oropedice – cu treab`. {i triumfal, \ncoronând

era sorbit` de vârtejul mul]imii gr`bite din sta]ia de metrou.

– Grozav! |ndat` ce-s gata, po]i s` mi le aduci la Ambulatoriu?

– Ce rochie minunat`, Emily, remarc` imediat Felicity. Nu cumva

Ea a ridicat ochii spre el, \nalt [i m`t`h`los, \n costumul de calitate.

explica]iile \n propriul ritm. Pe urm`, vezi tu, Northiam mi-o scotea pe

– Am devenit [i eu membru, spuse el. Portalul era impresionant, \[i

Knole, sau o duceau la restaurante faimoase. {i f`r` \ndoial` c`

Chiar [i Emily, pe care \ncepuse s-o iubeasc` nespus, trebuia s`-l ia

conturul fe]ei ei profilat pe albastrul cerului, de p`rul ei negru

Serile pe care le petrecea \n biroul de la nr. 5, avur` darul de a-i