ae etna teat at nrarn cei icularitatile u despre particu A BR Le omman interbelic realist, obiectiv Context Liviu Rebreanu (in 1920), ,,Jon”, este re, Primul roman publicat de list g tip obiectiv, cu tematica rural’, 0 capodopera a gteraturll tombe interbey, ce, Considerat de E, Lovinescu cea mai pulerniel orm # ee Yio a literati pomdine”, Jon infijigeaz’ universul rural in mod realist, f8r8 idilizarea gi, proza siminatorista Nucleul acestei opere se afla in puvelele anterioary, Pzestrea” si ,Rusinea”, iar sursele de inspiratie sunt trei experiente de yigg, dle autorului receptate artistic: gestul faranului care a sdrutat pamantal, yo, bele lui fon al Glanetagului gi bataia primita de la tatal ei de o faté cu Zestre din cauza unui fran sarac. 1. Evidentierea a doua trasaturi ale textului naratiy, ilustrative pen, tru perioada, orientare tematicd sau curent literar, prezente jn textul studiat Opera literara ,,on” este un roman prin amploarea actiunii, desfagurat, pe mai multe planuri narative, cu un conflict complex, personaje numeroase si prin realizarea unei imagini complexe asupra vietii Apartine curentului realist prin: tematica sociala, obiectivitatea perspec. tivei narative, construirea personajelor in relatie cu mediul in care acestea traiesc, alegerea unor personaje tipice pentru o categorie sociald, tehnica dete liului semnificativ, veridicitatea, stilul sobru, impersonal. Ja. O trasaturd a realismului este perspectiva narativa obiectiva. intamplirie din roman sunt relatate la persoana a Ill-a, de ctre un narator detasat, omniscient si omniprezent. Specific romanului de tip obiectiv este gi relatia narator-per sonaj: naratorul omniscient stie mai mult decat personajele sale si, omniprezent, dirijeaz4 evolutia lor ca un regizor universal, conform unui destin prestabilt 1b. Caracterul monografic al romanului, alt aspect realist, const in su prinderea veridica a diverselor aspecte ale lumii rurale: obiceiuri si traditi (nagterea, nunta, inmorméntarea, hora, jocul popular, portul), relatii socio” economice (stratificarea social8), relatii de familie, institutiile (biserica, ¢ autoritatile. De exemplu, descrierea jocului traditional, somesana, constituie® pagina etnografici memorabila, prin infatigarea portului popular, a dansul! tinerilor gi a cantecului Kiutarilor. 1c. in plus, descrierea initial’ a drumului, de asemenea supus’ convent? realiste a veridicitatii prin oferirea unor detalii toponimice -, il introd%™ pe cititor in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea: »Pt soseaua ce vine de la Carlibaba, intoviiragind Somesul (...] se desprinde un all mai sus de Armadia, [..]ca sa dea buzna in Pripasul pitt intro eran coline". Descrierea caselor lui Herdelea si Glanetasu ilustreaz& conditi 152cial. Crucea stramba de la marginea satului, cu un Hristos de tinichea socio, anticipeaz destinul tragic al protagonistului, Tot imaginea dru- Pee cheie simetric romanul, infeles ca un corp geometric perfect, ,corp ui i mi l med, potrivit conceptiei autorului. ero”, 2, Comentarea a doua secvente relevante pentru tema Tema romanului este problematica pamintului, analizats in condifiile socio- sconomice ae satului ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea, Roman jan rezintd lupta unui {Zran sdrac pentru a obfine pamant gi consec tele actelor Pig Tema central, posesiunea pamantului, este completatd de ema iubiri side tema destinulu. Romanul este alc&tuit din doua parti: ,,Glasul pamintului” si ,,Glasul iubi- vi, Simetria compozitiei evidentiazd temele romanului, dar gi cele doud amp, patimi ale personajului principal. De asemenca, titlurile celor 13 eapitole ye Fint rezumative (,,lubirea”, ,Rusinea”, ,Nunta”, , Sdrutarea", ‘, Streangul”) gi semnificative; discursul narativ are un _,inceput” gi un ,Sfarsit”, ca gi destinul protagonistului al cirui nume da titlul cart. Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata {aranimii gi a intelectualitatii satesti. Planul faranimii are in centru destinul lui Jon, iar planul intelectualitatii satului, pe cei doi ,stalpi” ai comunitatii: preotul gi jnvattorul. Cele doua planuri narative se intalnesc, incd de la inceputul teAnica romanului, in scena horei, numita de Nicolae Manolescu ,,o hord a soartei”. planuri- Prin tehnica contrapunctului, o anumita tema, moment esential sau confli lor para sunt infatisate in cele doua planuri (nunta fardneascd a Anei cu Ion cores- tele punde, in planul intelectualitatii, nuntii Laurei cu George Pintea, in capitolul Nunta”, iar conflictul dintre Ion si Vasile corespunde conflictului dintre intelectualii satului). Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminicé, in care locuitorii din Pri- pas se afla la hora, in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea (expozitiunea). Asezarea privitorilor reflect relatiile sociale. Separarea celor doud grupuri ale barbatilor respecta stratificarea economica. Fruntagii satului, primarul si aranii bogati, discuta separat de {rani mijlocasi, asezati pe prispa. in satul traditional, lipsa pamantului este echivalenta cu lipsa demnitatii, fapt tedat de atitudinea ,,sdrantocului”: ,,Pe de laturi, ca un cine la usa bucdtariei, trage cu urechea gi Alexandru Glanetasu, dornic sit se amestece in vorbd, sfiindu-se unea ‘otusi sa se vare intre bogitasi”. Intelectualii satului, preotul Belciug gi fami- lia invatatorului Herdelea, vin si priveasca ,,petrecerea poporului”, fra a se amesteca in joc. Bone oleae Jal denies ola pe Ans ea bogatai Iajoc, desi o place pe ¢ prima , 2 putul conflictului. Venirea lui Vasile Baciu secvenfa - (tatal Anei) de Ja carciuma Ja hora gi confruntarea verbala cu Ion, pe care il hora Tumeste ,hof” si ,tdlhar”, pentru c& ,sdrdntocul” vrea s3-iia fata promisa altui téran bogat, George Bulbuc, constituie intriga romanului. Ion se va razbuna Ulterior, lasdind-o pe Ana insarcinata pentru a-I determina pe tatal acesteia SA accepte nunta. 153desfiigu- acfund George. Incidentul provoacd secuenté- Ion nu cere acte pentru pamantul ce degnodé- aarea adoua runta 5 lautarilor, in fapt een {{ pentru plata in fapt pent taia de la carciuma, in aparenta pen’r™ P oe tui ra Bat sia de a a de sotie pe Ana, se incheie cu victoria lui Ion asupra aj dreptul de a o lu dorinta de razbunare a lui George; scena Se ‘arsi anului, cand Gi Tl acs, construita in simetrie cu aceea de la sfarsitul roman eorge il ucide (Goa -avere! Pet 5 doreste sa obtina repede mult pamant, fon na lui dupa avere. Pentru ca it oot ed accepte cAsStonia ° seduce pe Ana si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte ca - La nunty, Resrcee: i urmeaza s’-i revina ca zestre, apoi g, simte inselat si incepe s-o bata pe Ana; femeia este See Pe rand, din casa sofului si din cea a tatalui, Preotul Belciug mediaza ‘Con ictul dintre cei doj {Srani, in care ,,biata Ana nu este decat 0 victimd tragica” (G. Calinescu). Sinuc. derea Anei nu-i trezeste lui lon regrete sau constiinta vinovatiei, pentru ci jy Ana, iar apoi in Petrigor, fiul lor, nu vede decat garantia proprietatii asupra p&ménturilor. Nici moartea copilului nu-I opreste s4 0 caute pe Florica, mari- tata intre timp cu George. Astfel cd deznodamantul este previzibil, iar Geor. ge, care-] loveste cu sapa pe Ion, nu este decat un instrument al destinului, George este arestat, Florica ramane singurd, iar averea lui Ion revine biserici, 2c. in celilalt plan, rivalitatea dintre preot si invatator pentru autoritate in sat, este defavorabil& celui din urma. El are familie — sotie, un baiat (poetul visi- tor Titu) si doua fete de maritat, dar fara zestre, Laura si Ghig] lui este construita pe pamantul bisericii, cu invoirea preotului. Cum relatiile dintre ei se degradeaza, din cauza atitudinii lor diferite fata de faptele lui Ion, invatatorul se simte ameninfat cu izgonirea din cas. Marturisirea lui Ion, care admite c& invatatorul i-a scris jalba, determina conflictul celui din urma cu autoritatile austro-ungare gi ii genereaz& problemele de constiinta nationala. Accepta inutil compromisul, gi il voteaza pe candidatul maghiar Ia alegeri. Preotul Belciug este un caracter tare. Ramas vaduv de tanar, se dedica total comunitatii. Visul sau de a construi o biserici noua in sat este urmarit cu tena- citate, iar romanul se incheie cu sarbatoarea prilejuits de sfintirea biseri 3. Analiza, la alegere, a doud componente de structura side limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat 3a. Conflictul central din roman este lupta pentru pamant din satul traditional, unde averea conditioneaza respectul comunit3 ii, Drama lui lon este drama firanului sarac. Mandru gi orgolios, constient de calititile sale nu-gi accept conditia si este pus in situafia de a alege intre iubirea pent exterion Florica gi averea Anei. Conflictul exterior, social, intre Ion al Glanetasului $i tragic de pamant, sau intre Ion gi Geor; dintre om tre om si pimantul-stihie este # pamant. pentru pmant (scena in care Ion sirut& p: Fac Vasile Baciu, este dublat de conflictul interior dintre ,,glasul pamantului” # nslasul iubirii“. Cele dou’ cheméri léuntrice nu il pun intr-o situatie-limit’ pentru c& se manifest succesiv, nu simultan, Conflictele secundare au loc intre Ion si Simion Lungu, pentru 0 brazdé ‘ge Bulbuc, pentru Ana. Conflictul tragic 4” Provocat de iubirea pitimasa a personajul! imantul este sugestiva) si de ilu2* 154y poate stipani, dar se incheie ca orice destin uman, prin intoarcerea in 4 poate § i matrice universald, act tla cirfi este dat de numele personajului principal, care dev 3b. tal {ardinimii prin dragostea lui pentru pamant, dar este individu- 2, ‘Per prin modul in care il obfine, Singulara in satul Pripas nu este cist Oia alizat Pr tocului” cu 6 fatt cu zestre, pentru cd Vasile Baciu gi lon Pop al geéutut tri Pauli dobandiserd averea in acelag el, ci manera sa de a se comport Gare pe Ana de rusinea satului inainte de nunta, iar apoi vrea si se intoarc’ a Florica, care a devenit nevasta lui George. ‘ 3c. Personajele realiste sunt tipice pentru 0 categorie sociali, ,exponenti personaje ai clasei si generatiei” (G. Calinescu), conditionate de mediul in care traiesc. Jon este personajul principal si eponim, realizat prin tehnica basoreli- efului si a contrapunctului. Personaj monumental, complex, el intruneste nsusiri contradictorii: viclenie si naivitate, gingasie si brutalitate, insistenta sicinism. La inceputul romanului, i se face un portret favorabil, actiunile ii sunt motivate prin nevoia de a-si depsi conditia. Insa in goana sa patimasa dupa avere, el se dezumanizeaza treptat, iar moartea sa este expresia intentiei moralizatoare a scriitorului. Mai multe tipologii realiste se regasesc in constructia protagonistului: tiranul sdrac, arivistul fara scrupule, care foloseste femeia ca mijloc de par- venire, dar gi ambitiosul dezumanizat de licomie. ,,/n centrul romanului se aflé patima lui Ion, ca formé a instinctului de posesiune.” (Nicolae Manolescu) Cele doua femei, conturate antitetic, Ana si Florica, reprezinta cele doud patimi ale personajului principal: pamantul si iubirea. in incercarea lui de a le obtine, Ion se confrunt’, in plan individual-concret, cu Vasile Baciu gi cu George Bulbuc, iar in plan general-simbolic, cu pamantul-stihie, respectiv, cu toaté comunitatea, ca instant morala. Modalitatile de caracterizare indirecta (fapte, gesturi, limbaj sau relatii) dezvaluie trasaturile personajelor. De exemplu, gesturile lui Ion in scena in care, ametit de fericire, ingenuncheaza si-si sdruta pAmantul ca pe o ibovnica, ilustreaza apoteoza iubirii sale patimase: , Acuma, stipan al tuturor pimantu- modatitati rilor, ravnea sit le vazit, sit le mingaie ca pe niste ibounice credincioase... {...] Apoi 4 ea*acte- incet, cucernic, fard st-si dea seama, se liisit in genunchi, isi cobori fruntea si-si lipi “F*€ buzele cu voluptate de pamantul ud”, Pe de alta parte, naratorul omniscient rea- lizeaza si caracterizarea directa, prin portret sau biografie: , Iubirea pimantului La stapanit de mic copil {...]. De pe atunci piméantul i-a fost mai drag ca o mama". Stilul narativ este neutru, impersonal, , stilul cenusiu” fiind specific proz realiste obiective; autorul respect autenticitatea limbajului regional. al, care devine exponel teAnica fului Concluzie Apreciat la aparitie de criticul E. Lovinescu drept ,,cea mai puternica creatie Piet a literaturii romane”, romanul ,Ton” este o capodoper’ a literaturii jomane realiste interbelice, ce are in centru patina lui Lon, ca forma instine- ‘lui de posesiune” (Nicolae Manolescu). 155