Tratamentul trebuie să corecteze degradarea.

Degradarea unei construcţii rezultă din: In acest scop, trebuie stabilit:

 care performanțe și în ce măsură sunt reduse

reducerea creşterea
performanţelor (prin exigenţelor de din cauza degradării (uzurii) fizice
degradare fizică) utilizare
 care performanțe și în ce măsură rezultă reduse
din cauza creșterii exigențelor

Diagnosticul (diagnoza)
“Determinarea precisă a bolii de care suferă cineva, pe baza datelor
clinice și a examenelor de laborator“. (Academia Română, DEX 1998)

Stabilirea „bolii” de care

suferă o construcţie, pe baza
Evaluarea stării de degradare se bazează pe simptomelor observate şi a
procedee de tip diagnostic care conduc la stabilirea unor investigaţii de
diagnosticului. specialitate.

Diagnostica Procesul de diagnosticare

Cu privire la starea fizică,

”Complex de doctrine şi tehnici manuale,
procesul de diagnosticare
instrumentale şi de laborator” folosite în cadrul
procesului de diagnosticare. cuprinde:
Dicţionarul Enciclopedic Italian, Roma 1980
1. Inspecţia vizuală

2. Investigaţii empirice

3. Investigaţii instrumentale

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 1

 Metode și tehnici de
Inspecţia vizuală
diagnosticare

Inspecţia vizuală Inspecţia vizuală

Scop: culegerea primelor informaţii privind Primul contact direct cu construcţia existentă
cunoaşterea obiectului construit în contextul său, poate influenţa opţiunile ulterioare – atât cu
cu referire la caracteristicile sale dimensionale, referire la faza de diagnosticare, cât şi cu referire
materiale şi de conservare.
la tratamentul propus.
Posibile obiective specifice:
• evaluarea stării de conservare
• pregătirea şi realizarea unor relevee
• evaluarea interesului istorico-artistic sau cultural
• evaluarea condiţiilor de utilizare sau protecţie
• estimarea potenţialului de reabilitare şi de atribuire a unor noi funcţiuni

Inspecţia vizuală Inspecţia vizuală

NU este o simplă “vizită” in situ.
NU este o simplă “înregistrare” de materiale,
tehnici de construcţie şi simptome de degradare.
Poate fi o operaţiune complexă și de durată.
Pregătirea:
• Procurarea documentaţiei disponibile (relevee
existente, fotografii, hărţi etc) şi ordonarea ei.
• Evaluarea preliminară a sitului şi construcţiei
din p.d.v. logistic:
- Este uşor accesibil(ă)?
- Există la amplasament cineva care se ocupă de construcţie?
- Sunt necesare mijloace de acces speciale (scară portabilă sau altele)?

Presupune pregătire - program al operaţiunilor şi • Intocmirea programului de activităţi.

activităţilor de realizat. • Intocmirea listei de instrumente.

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 2

 Inspecţia vizuală
Materiale de lucru:

● copii ale unor relevee existente, ca suport pentru adnotări

● schiţe preliminare (bazate pe relevee/fotografii existente)
● fişe pentru înregistrarea informaţiilor

Instrumente utile:
● aparat foto sau cameră video
● reportofon
● lupă
Investigațiile
● bisturiu, ciocan, daltă pentru prelevare de probe
empirice
● recipiente pentru probe prelevate
● ruletă, busolă, lanternă etc

Investigațiile empirice Investigațiile empirice

● Examinarea în lumină razantă

Pune în evidenţă discontinuităţi sau neplaneităţi ale suprafeţei: urme ale prelucrării, efecte ale
degradării, urme ale unor modificări
Se bazează pe percepţia senzorială a materialului
(prin intermediul văzului, atingerii, auzului, mirosului şi gustului)

Pot completa investigaţiile vizuale.

Investigațiile empirice

● Examinarea sub lupă

Se pot observa micro-fisuri, textura suprafeţei şi fenomenele de degradare.

Depozite patologice puse în evidenţă de fotografia în lumină razantă

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 3

 Investigațiile empirice Inregistrarea informațiilor

● Ciocănirea unei suprafeţe de zidărie tencuită

(desprinderi de suport)

● Baterea cu ciocanul într-un tirant metalic

(starea de tensiune)

● Pipeta gradată
(porozitatea suprafeţei, capacitatea de absorbţie) Ansamblu de documente – fotografice, grafice şi
scrise – cu conţinut variabil funcţie de obiectivele
● etc
specifice.

Inregistrarea informațiilor Inregistrarea informațiilor

Fotografiile Fotografiile

Folosirea elementelor de scară Folosirea etalonului de culori

Inregistrarea informațiilor Inregistrarea informațiilor

Fotografiile trebuie poziționate pe planuri – cu

Fotografiile
indicarea punctului din care s-a făcut fotografia, a
zonei încadrate, a datei + eventuale note.

Schiţele trebuie poziționate pe planuri și însoţite de

note privind: dimensiuni, materiale şi starea de
conservare; porţiunea de clădire interesată.

Prelucrări de imagine

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 4

 Inregistrarea informațiilor Inregistrarea informațiilor

Fişe analitice
Fişe analitice

Inregistrarea informațiilor Inregistrarea informațiilor

Raportul scris
Fişe analitice
● obiectivele specifice ale inspecţiei; comanditarul
● datele de identificare a clădirii; statut; descriere succintă
● durata şi modul de desfăşurare a inspecţiei; procedurile
● eventuale limitări (ex. inaccesibilitatea unor zone, lipsa
unor instrumente etc)
● problemele constatate
● priorităţile de intervenţie
● eventuale indicaţii pentru inspecţii viitoare

Inregistrarea informațiilor Inregistrarea informațiilor

Documentaţia fotografică Documentaţia fotografică

Pentru fiecare imagine se precizează:
● elementul de referinţă (cu trimitere la plan)
● caracteristicile sale morfologice şi de tehnică constructivă
● problemele identificate
● acţiuni urgente intreprinse
● recomandări, priorităţi de intervenţie

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 5

 Inregistrarea informațiilor Relevee

Relevee
● Releveul geometric (cu marcarea etapelor)
● Releveul materialelor şi procedeelor
constructive (cu marcarea etapelor)
● Releveul avariilor structurale
● Releveul simptomelor de degradare
(cu cauze probabile şi tratamente propuse)
Releveu de avarii structurale

Relevee Relevee

Releveu de avarii structurale Releveu de avarii structurale

Relevee Relevee

Releveu de avarii structurale Releveu de materiale, procedee, etape constructive

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 6

 Relevee Relevee

Releveu de degradare Releveu de degradare

Relevee Relevee

Releveu de degradare Releveu de degradare

Relevee Relevee

Releveu de degradare. Cauze probabile şi intervenţii propuse. Releveu fotografic al stării de degradare

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 7

 Relevee Relevee

Releveu de degradare. Cauze probabile şi intervenţii propuse. Releveu de degradare. Cauze probabile şi intervenţii propuse.

Relevee Relevee

Inregistrarea simptomelor
de degradare a tencuielilor

Releveu de degradare. Cauze probabile şi intervenţii propuse.

Relevee Etape în vederea stabilirii diagnosticului

 Identificarea simptomelor de degradare – tip,

localizare, extindere.

 Interpretarea simptomelor – în corelare cu

datele privind construcția și amplasamentul.

 Ipoteze privind mecanismele de degradare şi

cauzele lor; stabilirea eventualelor investigaţii
Intervenţii propuse la
suplimentare necesare.
nivelul tencuielilor
 Investigații instrumentale.

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 8

 Investigațiile instrumentale

Investigațiile
instrumentale Pot fi realizate:
– in situ
– în laborator (pe probe prelevate)
Pot fi:
– investigaţii non-distructive
– investigaţii distructive

Investigațiile instrumentale Investigațiile instrumentale

Se pot referi la: ● Cu referire la mediul ambiant

– mediul ambiant
– măsurători termo-higrometrice şi de microclimat
– materiale şi alcătuiri constructive (temperatura şi umiditatea aerului, mişcarea aerului etc)

– măsurători privind poluarea atmosferică

Studiu de microclimat
Studiu de microclimat Capella dei Scrovegni, Padova
Capella dei Scrovegni, Padova
Măsurători efectuate pe suprafaţa pereţilor, în imediata lor
Probleme la nivelul frescelor (Giotto, s.XIV): desprindere şi cădere a peliculei picturale, prelingeri, vecinătate şi în centrul capelei, în diverse momente ale zilei:
eroziuni ale stratului de culoare, eflorescenţe saline. • temperatură

• umiditate relativă şi specifică

• mişcarea aerului şi turbulenţele cauzate de lămpile

incandescente şi de vizitatori

Investigaţii:
- Studiu de microclimat şi privind schimburile între suprafeţe şi mediul ambiant.
- Analize la nivelul frescelor şi peretelui suport.

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 9

 Tratamentul propus
Capella dei Scrovegni, Padova
Investigațiile instrumentale
Obiective:
Reducerea ciclurilor termice diurne (pentru reducerea schimburilor de umiditate între suprafaţa
peretelui şi aerul ambiant)
Reducerea turbulenţelor şi miscărilor convective ale aerului interior
Reducerea prezenţei de particule poluante datorită vizitatorilor
Reducerea acţiunii razelor UV
● Cu referire la materiale şi alcătuiri constructive
Reducerea însoririi la nivelul peretelui (pentru evitarea încălzirii locale şi a fenomenelor punctuale
de cristalizare a sărurilor

Intervenţii propuse: – determinări ale caracteristicilor materialelor

Reducerea numărului de vizitatori ce pot staţiona simultan în capelă. (proprietăţi fizice, chimice, de rezistenţă etc)
Inchiderea uşii de acces frontal şi redeschiderea accesului lateral.

Traseu obligat al vizitatorilor pentru controlul (reducerea) prafului

– determinări privind alcătuirile constructive
Utilizarea de geamuri care absorb razele UV
(neomogenităţi, modificări etc)
Utilizarea de corpuri de iluminat eficiente, cu emisie redusă de căldură.
– determinări privind degradarea
Izolarea şi creşterea ventilării podului.
(produşii de degradare, fisuri, umiditate, vicii ascunse etc)
Protecţia solară a capelei prin ecranare cu vegetaţie.

Termografia (IRT)

Orice obiect cu o temperatură mai mare decât zero absolut (-273°C)

emite radiaţiile infraroşii care pot fi înregistrate pe un monitor.

Evidențiază diferenţele de
temperatură (şi nu temperaturi
absolute!).

Poate fi:
Investigaţii instrumentale • pasivă (dacă se înregistrează
temperaturile emise de corp pe parcursul
ciclului său termic natural) sau
in situ • activă (dacă emisiile sunt amplificate
prin încălzire forţată).

Termografia (IRT) Termografia (IRT)

Identificarea unei ferestre zidite

Identificarea unei zone de

tencuială desprinsă care a permis
infiltraţii de apă

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 10

 Măsurarea umidității Măsurarea umidității

Măsurarea conținutului de apă cu umidimetre portabile. Măsurarea conținutului de apă cu umidimetre portabile.

Prin metoda Prin metoda dielectrică Cu microunde (până la

rezistivităţii electrice (până la 4 cm în 30 cm în profunzime)
(la suprafaţă) profunzime)

Endoscopia Endoscopia
In cavităţile examinate, se introduc SONDE din tuburi
metalice rigide sau flexibile. Ele au la un capăt un
sistem optic şi la celălalt capăt o sursă de lumină.
Sunt prevăzute cu un sistem de oglinzi sau lentile (în
prezent se folosesc fibre optice) şi un instrument de
înregistrare a imaginilor.

Permite analiza unor cavităţi

inaccesibile vederii directe.
Se pot obţine informaţii
privind procedee constructive,
materiale, degradări.

Investigații sonice Investigații sonice

Este măsurat timpul necesar pentru ca impulsul sonor să traverseze Se pot determina:
materialul, de la sursă (ciocan, portavoce) la receptor (vitezometru,
accelerometru, microfon) legat la un senzor de semnale. ► adâncimea fundaţiilor

► alcătuirea internă a unor părți de construcție (pereţi, fundaţii, stâlpi etc)

Prezenţa unor neomogenităţi şi discontinuităţi reduce energia undei
elastice la ieşire, deci semnalul va fi mai slab. ► discontinuităţi sau desprinderi ale tencuielii de suport

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 11

 Investigații ultrasonice Investigații ultrasonice

Se bazează pe acelaşi principiu ca şi investigaţiile sonice.

Informaţii care se pot obţine:
Sunt investigații de mare sensibilitate, posibile până la 10m
profunzime, determinând cu precizie localizarea unor defecte sau ► estimarea gradului de umplere a rosturilor unei zidării

discontinuităţi, forma şi tipul lor.

► clasificarea pietrelor de talie funcţie de compactitate şi omogenitate

Limitele investigaţiilor ultrasonice sunt legate de dificultatea ► determinarea porozităţii, durităţii şi densităţii pietrelor calcaroase
investigării unor materiale ca lemnul, mortare sau alte amestecuri de
materiale incoerente (care atenuează propagarea undelor)

Pahometria Sclerometria

● Determinarea rezistenţei la compresiune a unui element portant

● Determinarea gradului de omogenitate a proprietăţilor mecanice

Determinarea ● Delimitarea zonelor cu proprietăţi mecanice nesatisfăcătoare/degradate

prezenţei, poziţiei
şi diametrului
armăturilor în b.a.
(pe principiul
inducţiei
magnetice)

Rezistometria Determinarea stării de tensiune, a caracteristicilor

mecanice și de deformabilitate în zidării

Prese hidraulice plate (“martinetti piati”, “flat jack”)

Determinarea stării
de conservare a
lemnului (prin
măsurarea rezistenţei
la penetrare).

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 12

 Determinarea stării de tensiune, a caracteristicilor Determinarea stării de tensiune, a caracteristicilor
mecanice și de deformabilitate în zidării mecanice și de deformabilitate în zidării

Prese hidraulice plate

(“martinetti piati”, “flat jack”)

Prese hidraulice plate (“martinetti piati”, “flat jack”)

Monitorizarea deformaţiilor mecanice Monitorizarea fisurilor

Extensometre cu rezistență electrică Fisurometre

Investigaţii geoelectrice Investigaţii georadar

Se bazează pe măsurarea variaţiilor de rezistivitate electrică; datele
culese sunt prelucrate cu ajutorul computerului.
Se evidențiază: stratificaţia terenului, cavităţi, elemente îngropate, apă
Se bazează pe înregistrarea reflexiilor de unde electromagnetice
Permite investigarea terenurilor şi a materialelor cu scopul de a
identifica prezenţa unor elemente metalice, fundaţii din beton,
tubulaturi, cabluri îngropate, cavităţi, infiltraţii datorate unor pierderi
de lichide, neomogenităţi de diverse naturi.

Investigaţie Georadar a terenului:

zona deschisă la culoare indică o

zidărie subterană, mai compactă
decât terenul.

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 13

 Implică prelevarea de probe şi, deseori, pregătirea
lor pentru analize.

Investigaţii instrumentale
în laborator

Prelevarea probelor Prelevarea probelor

Prelevarea Prelevarea
probelor prin probelor prin
carotare carotare
(prelevare (prelevare
globală) globală)

Prelevarea probelor Pregătirea probelor

Proba este înglobată într-un bloc de răşină (acrilică, epoxidică,

poliester etc – care nu interacţionează cu proba), apoi este tăiată cu
microtomul şi şlefuită.

► Secţiuni obişnuite (“cross-sections”) – care prezintă o singură

suprafaţă plană, perpendiculară pe suprafaţă alcătuirii analizate

► Secţiuni subţiri – care prezintă două suprafeţe plane paralele foarte

Prelevare multigraduală
(analiza stratigrafică a apropiate între ele, aşa încăt sunt semitransparente şi pot fi traversate
unei picturi murale) de anumite radiaţii.

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 14

 Pregătirea probelor Investigațiile instrumentale de laborator
Secţiune subțire

Sunt de 2 categorii:

 Investigaţii optice

 Analize chimice şi fizice

Microscopia optică
10x ... 500x

Secţiune obisnuită prin

tencuială cu strat de
Investigațiile optice pictură.
Se observă stratul de
alterare (depozit de
săruri).

Microscopia optică Microscopia optică

10x ... 500x 10x ... 500x

Identificarea
componentelor
mineralogice ale unui
mortar (studiu
petrografic al unor Determinarea unor agenţi
secţiuni subţiri, la biologici de degradare
microscop optic (licheni)
polarizator în lumină
transmisă)

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 15

 Microscopia optică Microscopia electronică
10x ... 500x

● cu scanare
SEM (Scanning Electron Microscopy)
măriri până la 100.000x

Analiza unei probe ● cu transmisie

dintr-un depozit TEM (Transmission Electron Microscopy)
biologic pe o pictură
murală (Penicillium Sp) măriri până la 1.000.000x

Microscopia electronică Microscopia electronică

Secţiune printr-o piatră cu

cruste negre observată la
Secţiune subțire prin rocă microscopul electronic cu
metamorfică (SEM) scanare (SEM)

Microscopia electronică Alte investigații optice

Difractometria cu raze X (XRD)

Identificarea de substanţe cristaline (ex. pentru analiza petrografică
sau pentru determinarea tipului de săruri)

Nanotuburi de carbon Analize spectrale

observate la microscopul Identificarea cu mare precizie a elementelor prezente într-un compus
electronic cu transmisie (TEM) chiar şi numai ca urme.

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 16

 Analize chimice

Analize chimice și fizice

Analiză chimică pe secţiune

transversală, pentru
identificarea compoziţiei
chimice a straturilor de
pictură şi tencuială-suport
(inclusiv a produselor de
degradare).

Alte analize chimice Analize fizice

Determinarea caracteristicilor care influenţează sau exprimă degradarea.

– Termogravimetria
identificarea substanţelor din probă – Determinarea masei volumice reale şi aparente
predispoziţia la degradare prin pierderea coeziunii
– Cromatografia
identificarea componentelor unei substanţe – Măsurarea porozităţii
procentul de pori deschişi, total şi pe diametre
– Volumetria
determinarea cantităţilor de componente dintr-o substanţă
– Măsurarea permeabilităţii la vapori de apă
– Conductometria
determinarea conţinutului global de săruri solubile din probă – Măsurarea absorbţiei de apă prin capilaritate

Analize fizice Analize fizice

– Măsurarea absorbţiei de apă în imersiune – Măsurarea unghiului de contact cu apa

viteza de absorbţie şi modificarea caracteristicilor;
capacitatea de îmbibare
– Măsurarea conţinutului de apă
– Măsurarea cantităţii de apă evaporate
determinarea indicelui de uscare
hidrorepelenţa unei suprafeţe
– Măsurarea gradului de sulfatare superficială
starea de conservare a suprafeţei unor pietre calcaroase
sau similare; stabilirea tratamentului
– Determinarea caracteristicilor mecanice
rezistenţe la diverse solicitări; modul de elasticitate

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 17

 Analize fizice Analize fizice

Măsurarea conţinutului de apă prin metoda ponderală

folosind un cântar cu uscător

Determinarea caracteristicilor
mecanice ale materialelor

Diagnosticul (diagnoza)

Este concluzia procesului de diagnosticare.

Cu referire la starea fizică:

● Stabilește ”boala”. degradarea fizică exigenţele de

reduce utilizare
● Pune în legătură cauze – mecanisme – efecte și
performanţele contemporane
formulează explicații privind apariția ”bolii”.

● Estimează posibila evoluţie viitoare a ”bolii”.

Diagnosticul (diagnoza) Tratamentul

Performanțele efective se determină prin metode

specifice fiecăreia.

Performanțele efective se compară cu ”modelul de

referinţă” ce reprezintă exigențele de utilizare
contemporane (definit prin cerinţe şi nivele de
performanţă).

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 18

 Tratamentul conservativ Tratamentul de ameliorare

Urmărește readucerea performanţelor la nivelul Urmărește creșterea unor performanţe

iniţial în limitele admise de calitatea intrinsecă a obiectului

construit
prin corectarea efectelor degradării fizice (reparaţii) şi
prevenirea unor degradări ulterioare (eliminarea cauzelor,
protecție, monitorizare)

Pluridisciplinaritate Pluridisciplinaritate

Procesul de diagnosticare implică interferenţe Arhitectul are sarcina de a formula solicitări către
între competenţe pluridisciplinare. diverşi specialişti şi de a interpreta în mod corelat

Obţinerea şi informaţiile primite.

interpretarea unor
De aceea este oportun să posede (cel puţin)
date diferite ca natură
cunoştinţe generale asupra diverselor tipuri de
şi mod de structurare
face necesară o bună investigaţii.
coordonare.

”Ca şi în medicină, nevoile pacientului primează, iar

arhitectul nu trebuie să ezite în a solicita şi alte păreri
atunci când este necesar şi trebuie să aibă dreptul de a
primi suport ştiinţific. Toate alternativele practice
trebuie explorate şi apoi evaluate în lumina teoriei, aşa
încât să fie găsită soluţia 'cea mai puţin rea' care să
respecte calităţile clădirii istorice.”

FEILDEN, B.M., Conservation of Historic Buildings.

Architectural Press, Oxford, 1996

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 19