FERNANDO SAVATtsR $a nnscui la 2l iunie 1947 ta San

Sebastidn Guipfzcoa (Tara Bascilor)- Srudii liceale la coleSi-

ile mdioisre Sara Maria din Se Sebaslitn si pile din Madrid.
Studii univeBita.e de filozofie la Univeoitarea Comptutense
din Madrid, doctor in 1975. Prolesor supiinitor la Facultatea de
itiinle politice Ei la cea de filozofie ale Univesirftii Aulonome
din Maddd. de unde a fosr indepinat ln 1971 din raliuni polir,ce.
Din 1984, profesor de elici la Univesitarea Tirii Bascilor. Ac,
tualmente, profesr dc nlozofie Ia Univesitatea Conplurense din
Madrid. Profesor invitat ii conferenliar in numeroase centre
univcsitde din inrMg! lune. Activitate ziarisicn intensn, cota-
borator pemment al cotidianului El Pair de la intemcierca a@s
luia. Codneclor (imlreuni cu JavierPmdcra) al revistei Clarer
d. tazdn pri.ti a. Prcnil Nanonal de eseu, 19E2. Ai X lea
PreniD Anagrama penrtu eseu. Finalisr al pretuiului Ptaneta pc
1993 cr rcnannl Eljakiih de lar ddar. ccntrat pe figun lui
Voliane. Premiul -,Fnncisco Cerecedo 1997 al Asociatiei Zia-
riitilor Eu.openi el.. Autor a pcste palruzeci iiciDci de cirri
(escuri filozolice, literde, politice, romoe ii hciiri drmatice).
Dinr,€ cere mdimrDrtete:E .rur.'o sabre Ciora (tat!s,1975)l
La tarea del h,toe (Tan s, 19a2). Ihtitatinn a b aticd (!ia$a
na.lo82 .Pot fida.a a"tLd. Doo..^ tn'8).r,.a-or@
atul r,apia luandAdtl, l9a9)a Etica paru Atudot (And,1991):
P aliticapara Ahadot \Atiel, \992)t El jardia de las durb\ eh-
ncta, 1993) | Sir coikhptuLb,€s (Ed. Liberr&iAs. I994): Mdre
tios so.osos, uhtolo|je de a.rrr .lrr,rah (Espsa Caipe. 1995);
Dicciondio lbsnfco (!t6eta. 1995); aible h?nk @spdsa Calpe,
1995\; Malas y rolditas lAlfasrt^, 1996)j El vlat de edu.dr
32{/0q)
,Jx{' FERNANDO SAVATER

Politica pentru fiul meu

Traducere din spanioli de

conxgllA n-Lor,t-gscu

HUMANITAS
BU CU RESTI
 Saruli, nere politiko polita*

+ Pentru Sara,lrumoas! nrcalolnicidi (in lintbx bascii in o.iginal)

Ci wemudle ieqitu-9i-au din marce
O, soarti blestematd, nenorcc
-
SX fiu niscut ca s[ le-adun la loc.

W ShakespeaE, flard"t
(had. rom. de lon Vinea in ?earl,
-
Sfi aleryeare, Editura Univers,
Bucure$ti, 1971, P. 142)
.
 PROLOG

Trebuie sI recunosti, fiule, ci aceasti caite am cdutat-o

atir lu.it !i eu. \,Ihalj de la spaE. bineinleles sica aproape
intotdeauna, de ftnprejurfui fericite. Partea mea de vine con-
st6 in faptul cd am indriznit se inchei ultimul capitol din
Etica pentru fiul meu (ili aminteEti? cel dedicat rclatiilor
dintre etice qi politico promilindu-ti cd vom contirua sA vor-
bim despre problemele referitoare la orgarizarea qi alezorga-
nizarea lumii... in alti carte. Iar chestiunea cu irnprejuririle
este $i ea destul de limpede, pentru ci etica pe care ii-am
dedicat-o s-a vlndut bini$or, ceea ce mi-a dat ghes se recad
in pecal
Dar principalul vinovat pentru a me fi decis si-1i scriu
inc; o.eriedepredLi \au d iscuAuri plrc! coase sru cum \ rei
sdle spui esti chiar tu- Si nupol seteplingi. De cite ori
nu mi-ai spus ce aproape tutrlror biiellor de virsta ta pulin
le pasx de politicieni qi de politicd : consideri ci treaba asta
e ,,na$pa', cI nu existl decit ciol5nari, cd istia mint Si in
somn $i ce oamenii obi$nuili n-au cum sd schimbe luclurile
pntru cd ultimul cuvint il au intotdeauna cei patru ,di{tepti"
carc sint acolo sus. Asa cA mai bine sA caute omul sA triiasci
cum poate mai bine qi sa cistige parale, pentru cA restul siit
povegti si pierdere de timp. Atitudinea asta mi s-a p5ftt pulin
alarmanti qi, in plus, iani-miciti-o spun de-a dreptul, nu
prca infeligenti. Am se me explic, incepind prin a rispunde
,,intleberi]or i,rcuietoare" pe care le-ai putea pune io lala ideii
de a ajunge sd te interesezi de politice tot astfel cum ai
sflr$il prin a accepta, cred. ce trebuie si te interesezi de etica.
10 PROLOC
Mai $tii care spuneam in Etica penn u fiul mea cA este
diferenla fundamentali dintre atitudinea etici si atitudinea
polirici? {mbele sinr modaliritr de a examina ceea ce
facem (adici ce folosin!5 d6m libertilii noastre), dar etica
este mai intii de toate o perspectivApe,isondld, pe care indi'
vidul o adopti linind searna doaide ceea ce este mai bine
pentru bunul lui trai intr-un moment determinat $i filS a
spera s5-i conving5 Ei pe ceilali ci asa e mai bine $i mai
satisficitor omenefte si triieiti. Putem spune cd in elicd
ceeace conleazi e sd fii de acord cu tine insufi qi si ai cu-
ra Ll inreligenr de a dcliona in con-ecinld. dcum lr aici: nu
este cazul si amini atunci cind este vorba de ceva ce ili
convine d€ja, pentru ci via[a e scurti ii mr poll ll5i Iesind
mereu ca lucrurile bune s5 vinh miine... ln sclimb. atitu-
dinea politice urmlrcste alt tip de acord, acordul cu ceilalli,
coordonarea, organizarca intre mai multi a ceea ce ii afec-
teazd pe mai mulli. Cind gindesc moral nu trebuie sd me
conving decit pe mine insumi i in pol iticx, este neapfuat ne-
voie si conving sau si mI Ias convins de allii. Si dat fiind
ci in chestiunile politice nu este vorba doar de viala mea,
ci de armonia in acliune intre viafa mea $i cea a multora,
timpul politicii are,o intinderc mai mare: nu conteazi doar
strilucirea orbitoare $i stringenti a lui dcum, ci fi perioade-
le mai l.-rngi, plarifrcarea a ceea ce va fr miine. un miine
cind eu poate nu voi mai fi, dar in care vor mai trii cei pe
care ii iubesc $iin care poate diinui ceea ce am iubit.
Rezumind luc.urile: efectele actiunii momle, care de-
pinde numai de mine,le am ca se zic aqa laindemind (desi
uneori mi e greu si aleg Ei nu imi este Iimpede ce trebuie
si fac mai intii). in schimb, in potiticefebuie sA in seama
de voinla mullor ahon, Ei de aceea ,,bunelor intenlii" Ie
este foarte g.eu si-Qi giseasci drumul, iar timpul este un
factor foarte important, in starc se slrice ceea ce a inceput
bine sau si nu duci niciodati la buB sfirsit ceea ce am
incercat si realizdm. Pe terenul etic. Iibefiatea individului
 PROLOG 11

se rezolve in dcfirnl pure qi simple, in timp ce in politice

este vorba de a ffea insrllalii, legi, forme durabile de admi-
nistraJe... Mecani\me delicate care se strici u>or sau (are
nu funclioneazi niciodati chiar a$a cum speram. Vreau sI
spun ce relalia eticii cu viaF mea personale e desol de
evidenti (cred ce F-am demonstnFo deja in cartea prece-
dentd), dar politica imi devine imediat s/r.irn.i, iar efor-
turile pe care le fac pe acest tercn dau, de rcguld, gre$ (din
vina ,,celorla1!i" ?), qi incl reu de tot. in plus, majoritatea
chestiunilor politice au de a face cu oameni foarte dep;rtali
Si diferili (in aparenli) de mine: e bine si m[ interesez de
bun;starea celor carc imi sint apropiali, dar se ffdiesc de-
pinziid de iiqte oameni pe care nu-i voi cunoa$te niciodati
nu este oaiecum exagemt?
Curios cum se schimbi vremudle ! Cind aveam virsta
ta, regula era si te interesezi do politicd, sd te emoqonezi
in fa(a marilor lupte rcvolulionarc qi sX percepi problemele
care se petreceau la mii de kilomefi distanti ca pe ale tale;
etica, in schimb, o consideram ca pe ceva ce line de popi,
doar pulin mai mult decit un ansmnblu ipocrit de fandoseli
mic-burgheze... Nu se admitea altamorale decft cea de a
acliona polilic asa cum se cuvine: nu erau pulini cei ce
gindeau deEi, poate, fel5 s-o recunoasci de-a akeptul
ci nobilul-
scop politic scuzd mijloacele, oricit de ,,imorale'
-
le-arpulea pirea aceslea celor tem;tori. Pu!ini eram ceice
acceptam pirerea marclui scriitor ftancez Albert Camus,
pIrcre asupra c[reia vom reved, dupl care ,,in politicd,
mijloacele trebuie sA scuze scopul". in schimb, acum este
mult mai uSor s5-i faci pe tineri si se intereseze de refleclii
morale (deSi nici aici lucrudle nu merg ca unse, fii con-
vins...) decit si le destept cudozitatea politicd. Fiecare
$de mai mult sau maj pufin Iimpede cd trebuie sd se ocupe
de sine insuqi qi, ia cazul cel mai fericit, si incerce sA se
comporte cit mai decent ; cit despre luqurile comune, de-
sp.e ceea ce ne afecteazl pe toli, desFe legi, dreptud $i
12 PRoLoG
indatoriri generale... uf! ne complici vialal Pe vremea
mea era subinleles ci a fi ,,bun" din punct de vedere politic
insemna ci ai voie .5 nesocote>ri morala de li cu lr; acum
pire a se accepia ideea ci daci incerci sI te comporti etic
ln viata privati insearn A c[ faci destul $i ci nu mai re-
buie si !e preocupe problemele publice, adici politice.
MA tem ci nici una dintre aceste atitudini nu este cu
adevdrat inleleaptd, irregrdl inteleapti. Am incercat lnci
in Etica pentrufiul me& se te conving de faptul cA viala
omeneascx nu admite simplificli abuzive ii cd este impor-
tante o viziune de ansamblu: pe$pectiva cea mai adec-
vati este cea care ne ldrgerrrs cel mai mult, nu cea care
(inde 5il ne miniaturizere. Amador, [iule, noi oamenii nu
sintem Donrdi, cu atit mai dregufi cu cit mai scurtafi ; deSi,
evident, nu slntem nici o simpl5 unitate in pidure, aceas-
ta fiind ln cazul de fafi singura care colteaz5- Cred cd
gre$esc atit cei care ne sacrifice in favoarea pidurii, cit $i
cei care ne izoleaze qi ne tot tund ca sd ne facd mititei qi
frumu$ei... fSre nici o legitud cu toate milioanele care
tr5iesc in jurul nostru. Viala fiecdrui om este irepetabili
si de neinlocuit; cu fiecare dintre noi, oricit de umili am
fi, se na$te o aventurd a cirei demnitate rezidi in faptul ci
nimeni altul nu va putea sA o retreiasce la fel. De aceea
sustin cd fiecare are dreptul se se bucure de viata lui cit
mai complet omene$te posibil, flrd a o sacrifica zeilor,
nici naliunilor, nici micar inhegii omeniri in suferinli.
Dar, pe de alte parte, pentru a fi umani in sensul plenar
febuie si tdim intle oameni, ueau si spun: nu doar cd
oameni, ci !i cu oamenii. Adiciin societate. Daceme dez-
interesez de societatea omeneascl din care fac parte ($i
caae in ziua de az i crcd ce nu mai are dimensiunea cartieru-
lui meu, nici pe cea a oraEului meu Ei nici a 15rii mele, ci
cupiinde lumea intrcagl), mlcar si fiu atit de destept pre-
cum pasage rl unui avion condus de un pilot beat. sub
amenintarea unui sechestrator nebun inarmat cu o bombi,
 PROLOG t3
vbzind cAacdzutunuldin motoare etc. etc... (aici mai poti
sX adaugi tu singur alte elemente de goazi), care in 1oc si
se uneasci cu restul cilitorilor sobd si inlelepti pentru a
incerca sX se salveze, se apuci se fluiere pdvi.d pe geam
sau ii cerc stewardesei tava cu mincare.
Crecii antici rniste fipi de)lep(i si curajo$r. penEu care
stii cd am o admiratie speciala) il numeau idrotes pe cel
care nu se bega in pohrrcr: cuvinrul insemnaper(oani ilo-
Iati, carc nu are nimic de oferit celorlalti, obsedat de m5-
runti$urile propdei sale case Qi manipulat in definitiv de
cire toi. De la acest,,idiotes" grecesc derivi iAolrl nostru
actual, carc nu mai trebuie si-1i explic ce inseamni- in car-
tea anterioarl am indriznit se-! spun cI singura obligatie
morald pe c te o a.vem este sI nu fim imbecili, in diferitele
forme de imbecilitate care ne pot strica viala qi despre care
am vorbit. Deci mesajul clrdi pe care incepi sd o cite$ti este
si el un pic aSlesiv $i obraznic, pentru cA se poate rezuma
la trei cuvinte : nu fi iAor ! Si dacd mai ai o dat6 rdbdare cu
mine, voi incerca sI te ldmuresc in capitolele urmitoare ce
vreau si spun cu acest sfat care suni atit de putin amabil. . .
Pemu inceput cred ci am spus destu]. Vom .efleco pulin
in canea aceasrd despre faprul fundamenral ca noi. oamenii.
nu triim izolali qi solitari, ci imprcund $i in societate. Vom
vorbi despre putere qi despre organizare, despre ajutorul
reciproc qi desprc exploatarea ceior slabi de cdtre cei puter-
nici, despre egalitate $i despre dreptul la diferenti, despre
rezboi Si despre pace; vom comenta motivele obedientei
Ei motivele revoltei. Ca Si in cartea precedentd, vom vorbi
mai ales desp.e lrbel raau (iarisi desFe libertate : nu uita nici-
odati paradoxalele servituti pe care le implic5, dar nu te
increde niciodatd in ceicare o ridicuiizeaz i sau o considere
o poveste de adormit copiii), desi de data asta vom aborda
libertatea in sensul ei politic, nu in cel etic pe carc 1-am dis-
cutatinainte. Me cunosti: desi in aceaste carte imi propun
se md decid pentru o pafe sau alta cu toatl neobrxzarea
IJ PROLOG

!i ori de cite ori am chei n-am sa-! servesc in final morala

cu ,,cei buni" $l ,,cei rii"Si nici n-am si-!i recomand pe
cine sivotezi. nici mlcar si volezi. Vom cAuta chestiunile
de fond. rdrci ceplrepoli/i.d irlo, {si nude-acesejoaca
astizi politicienii...). De aici incolo tu ai ultimul cuvlnt:
vezi se nu i I ia nimeni Si nici sI nu vorbeasci in locul t5u.
Termin a.e.t inceput cu dn avenisment. cu o promisi-
une $i cu o clipire din ochi. Cum probabil tiai dat seama
deja, te avertizez ci aceasti carte e mai putin ,,usurici" decit
Etica pentruliul meu $i cd e scdsl cu mai pufine concesii.
Itj (er. adici. cevr mri mulri arentie. A) spune cd e vina
ra:cre$ti si crelti. eirr pe puncrul de a devenr major !i.
afurisitule, mi faci si mi simt bitrln. Ceea ce lli promit
este ce nu va mai fi o coniinuare a seriei. adicd sd nu te
a{tepli Ia o ,,EsteticS pentru fiulmeu" qi nici la o ,Metafizi-
ce penfiu fiul meu" sau la altceva de genul acesta. A$a cd
resping cu hoterire pe ersa ta sugeslie de a intifula aceasti
c;rticici ,,Volumul II : Rlzbunaret' . . .
Iar clipirea din ochi inseanmi cd arn sI 1ncerc sI nu pierd
nici in aceste pagini tonul de bunl dispoziie pe carc l-am
dat disculiilor din prima carte. Cred ci existx lucruri se-
doase, dar nu cred prea mult in peisoanele serioase (mai
ales in cei ce se incruntd in semn de autoritate rcspectabil5).
Se zirnbim mai departe, fiule. Nimeni altul decit marele Vt-
giliu, care nu este un poet de luat ln g1um5, a lisat spus cd
,pel cdflia p&irrlii nu i-au zimbit va fi mercu nedemn de
banchetul zeilor ti de panrl TeiFloi . Din paflea mea. nu vei
riimine nemincat- $iinciin cea mai buni companie. $inici...
 CAPITOLUL UNU

Iatd-ne aici cu tolii

 Deschlde ochii $i priveste in jurul tiu ca si cum ar fi
pdma oari: ce vezi I Cerul pe care sfeluceste soarele sau
plutesc nodi, copaci, munti, riu , animale. marea cea
rare....' \u. mai inlir !ei vedea ilti rmrgine. ced mai
apropiatd !ie, cea mai/4mllidl.i (in sensul prop u al ler-
menului) dintre toale: prezen[a umani. Primul peisaj pe
carc il vedem noi, oamenii, este chipul si urma altorfiinle
ca noi: zimbetul matem, curiozitatea unor fiinF care sea-
mdne cu noi si care se agid in prcaima noasffe, perefii
unei inceperi (modest6 sau somptuoas5, da. intotdeauna
f?icuti sau mxcar aranjati de miini omenesti), focul aprins
pentru a neincebi fi a ne proteja, scule, podoabe, masini,
poate opere de arti, pe scu( : ceilalli 5i lucruile 1or. A veni
pe lume inseamne a intra in lumea noastri, a oamenilor.
A fi pe Iume inseamni a fi printre oameni, a irii bine,
mai puin bine, chiar Ei riu in societate. -
Dai societatea aceastacare - ne inconjoare Ei neimbibi,
care ne va da chiar/or'r7?.i (va forma habitudinile minlii
noastre !i indeminirile sau rutinele coryului nostru) nu se
compune doar din persoane, obiecte $i c15di - Este o refea
de legituri mai subtile sau, daciprefed, mai spi]-rrrale I se
compune din llmbaj (elementul umanizator prin excelenti,
a$a cum am vizut in Elica penfi-ufiul meu). dir. memorie
implrtiqili, din momvuri, din legi... Exisd obliBalii $i ser-
bdtori, interdiclii, prcmii qi pedepse. Unele comportamen-
te sint tabu, altele meriti aplauze unanime. Prin urmare,
 iS POLITICA PENTRU FIUL \,IE].
socielatea pdstreazi informatji. mufu e informatii. Creiercle
rrol.l'e unJne. p...e -
ni.car( de Ii n.di. rn el c" r.r. t.
Je.ird.'n.e,nmil ei rorli .Itor,r,lir Je.drc n. nr,..e.
dlgerind-o si inmagazinind-o. ,{ trii in socictate inscam_
ni a primi in mod consrant stjri. ordine, sugestii. slume.
r rpjrnin. . re JII n,r.re i...,le.lx],,rdc.lago.re.
Societatea ne exciti. ne sdmuleazi, ne scoate din pe_
penil dar societatea ne permite si si ne relax:im, sd ne
srntrmpe un teren cunoscut_ ne ocroteste. pidurea, ma_
rea. deserturile au Si ele legile lor, forma lor proprie de
functionare, dar nu sint in slujba noastri si ne pot fi ade_
sea ostile. ne pot pune in pericol, ba chlar pot fi letale.
Sc pre.up-ne cl .oc er"ler e
tindild.r oamen.c"nor\i
D, a/.,. ocrnenj c- noi: i, pulem inlelcge ,nol,r ele de orEj_
nr,,are .r l- pule'n lolo.i i.l bereT.,ul ro.Lrr. Snun ...e p-e-
supune" penrtu ci uneori in societate existi iucruri la fel
de inexplicabile Si de ucigdtoare ca si cele mai rele din
jungld sau de pe mare. Probabil cievreiiinchisi de nazisri
rn lreAtete de conLenrrare ..rJ \e,. mult, la nu.n;r, cate
suporti astizi ororile rizboiului salr ale Dersecuijej
rpojIice. reliQroa.e (au de dltj nrr Lra, .ru .-ar im"Cin. mii
nefericiti in plin deserr sau pe o insuti indepirt;ld, bin_
tuiti de furtuni. Cu toatc aceslea, rimine cert faptul ci
modul cel mai natural de vjaie pentru oameni este chiar
(ocretatea. Nu e.te \orba
de a alege tntre nalJra si .ocie-
tate, ci de a recunoaste ci natura nodJal-d este societatea_
In mijlocul pidurii sau p.intre valuri este posibil sd ne
.imrrn uneori ,penrru un rimp lmirar, in larpul no.Er: drr
lrr . octelare ne .imlim. in der t- ti\ , 10, it. tne. Sinre-n p/.r
drsrle biologice ale natudi, dar prin societate sintem, ;me-
neqte, produse, producitod Si. in plus, complicl.._ Acesta
lrebuie s:i fie motivul pen[u care supoftAm mai resemnaii
inconveniertele nirlurii decit ne cele ale .ociere.,i: primele
le rcsimtim capc ceva nepldcut sau amenintaror, c;lelalte
reqeztnld. o r' iidar e...
 IATi NEAICICUTOTII 19
Prima problemi de rezolvat (sau pdmul motiv de mira-
re, daci prefed): societatea ne serveste, dar irebuie si se
o <en im, esle i,.r .luJba mer. dar numat in masura in care
md rcsemnez sd mi pun in slujba ei. Fiecare avantaj pe
care il oferi (p.otec!ie, ajutor, companie, info.matie, dis-
trac[ie etc.) este insotit de ingridiri, instructiuni si exi-
gente, de rcguli de folosire: de impuneri. Mi ajuti, dar in
felul ei, feII si mI intrebe cum as dori eu personal si fiu
ajutat. $i, in majoritatea cazurilor, daci ii pun bete in roate
sau daci ii refuz ajutorul, me pedepseste intr-un fel sau
allul. Intr-un cuvint, fatl de societatea celorla1li oameni
nu am cum se pdstrez distanla : sint in permanen6 angrenat
in ea cu trup si suflet, de multe oi mai mult decit as dori.
Cind omul isi dA seama de acest lucru (mai intii ln copi-
15rie, instinctiv, apoi in adolescenta, inmodmai constient)
se simte iritat si are tendinta de a se revolta. Nu eu am
in\enrar toate regulile siobligalii,e a'tea si nici nu mi s-a
cerut pdrcrea asupra lor: de ce s:i]e respect? De unde vin?
Pot fi schimbate pentru a fi mai pe gustul meu ?
Ajungem acum la unui din punctele importante ale ches-
tiunii $i a tot ceea ce incerc sx-ti spun in cirlulia de fate.
Dacd am fi int.-un film. acum ar resuna tobele : tam-tara-
tam-tam I Atentie: legile si impunerile societefii nu sint
mai mult (dar nici mai pulin) decit co,?rerril. Oricir de
vechi, de respectabile sau de redutabile ar pirea, nu sint o
parte inamovibili a reaiititii (ca de exemplu legea gravita-
liei) gi nicinu tisnesc din voinlaunui zeu misterios: au fost
inventate de oameni, respund unor scopuri umane inteli
gibile (deti citeodatl atit de vechi incir nu mai sinrem
in stare si 1e intelegem) si pot fi modificate sau abolite
printr-o noue intelegere intre oameni. Desigur, nu trebuie
si contunzi conventiile cu capriciile, nici se crezi ci un
lucru ,,conventional" este un lucru lipsit de sLrbstanie, o
bagateli care poate fi suprimati firi a-i acorda prca mare
atentie. Unele conventii (sI porti cravatd pentru a putea
20 PoLITICA PENTRU FILI_ MELi
intra intr-un anume restauant sau sosete albe ca si poli
dansa intr-o anume discoteci) expimi doar preiudecdli
destul de inepte, e adevdrat, dar akele (si nu-ti ucizi seme-
nul sau sAte di de cuvintul dat, de exemplu) meritd o apre-
ciere mult mai mare. Nu toate conventiile slnt facultative i
mirlte din eie au efecte decisive asupra vietii noas[e si
gindeste-b cedaci nu am avea nici o conventie, chiar nici
una (limbajul insusi este .dr?venliDr?d1. . ) n-am sti sd triim_
.

In afaiS de asta, a spune cA obiceiurile $i Iegile slni con-

ventionale nu echivaleazd cu a nega faptul ci se bazeazl
pe conditii ,?dtr,?L ale viefii umane, adicepe Emelii deloc
conventionale. Animalele au mecanisme instilctuale care
le orligd sifaci anumite lucruri si le ir?piedicA si faci al-
tele. Astfel. evolutia biologici apiri speciile de peicole;i
Ie .Jrpra.uDta\ ietrirea. Dar f nlele omenesti au in\lincle
mai putin sigule sau, daca preferi, mai flexibile. Animalele
rcusesc aproape intotdeauna se duci la capet ceeace auin-
ceput, dar nu pot face decit citeva lucruri qi schimba $i mai
putine ; dimpotrive, noi oamenii greqim constant chiar si ln
cele mai elementare chestiuni, dar nu lncetdm niciodati si
inventem lucruri noi... extraordinare invenfii, da. $i extra-
ordinare prostii. De ce ? Pentu cX i1 afad de instincte lintem
dotati cu capacitatea de a rutiona, gmtie cIrcia putem face
lucruri mult mai bune ($i mult mai rcle!) decit animalele.
Ra{iunea este cea care ne transformi in niste animale atit de
ciudate, atit de pu1in... animale. Si ce e ratiurca? Capaci a-
tea de a stabili conrentii, adicd legi care sA na ne lie inpuse
de biologie, ci sd le acceptdm de butl|wie. Cr ajutot[lfiiI-
nii brevetim suplimenteri $i completeri ale instinctelor
vid dacd md inlelegi !) rationati in mod
noastre. Sintem (ia se
instinctiv. Animaleie nu au alt cod decit cel genetic ; si noi
avem cod genetic, desigur, dar mai avem $i codul penal,
si pe cel civil, si codul circulaliei rutiere... printie multe
altele. Aceste legi pe care le stabilim noi intre noi $i pe
care Ie respecl;m cu capul I nu numai cu prografiul celularl
 IATA NEAICICUToTII 2I
nu sinl nici pur insrinctuale. nici pur rationale. ci mestecil
stimuli diferili $i uneori paradoxali. Dat frind cA, in pane,
convenliile vin din instinct, scopul lor ultim este acela.ii care
constituie temelia tuturor instinctelor : supravieFbea speciei.
Dar fiind ele $i instinctiv rzlronale, in afard de supmvie-
luire mai respund qi dorin\ei de d trdi mai mult $i nlai bine.
Societatea umand nu este doar mediul in care ni$te ani
mdlule cam tarate, a$a cum sintem noi, oamenii, si poatd
gisi un pic maimulti siguranl5 intr-o lume ostili. Sintem
animale sociale, dar nu sintem sociali in acela-si sens in care
sint celelalte animale. Mai inainte !i-am spus ci deosebirea
fundamentald intre celelalte animale si oameni este cA noi
avem ,,ratiune" in afari de instincte. Dar adevlrul e ci Si
animalele au un mugure de raliune, o anumiti capacitale de
improvizalie $i de inovafie, care le permite se se dezlipeas-
cd de funclionarea automate a instinctelor lor genetic pro-
gramate. Evident, diferenla de intensitate este atit de mare
cA nu putem vorbi de,{adune" animali asa cum vorbim de-
sprc cea omeneasce : nu e acelali lucru a face un pas inainte
cu a stabili recordul la o sutl de metri plat... de$i autorul
recordului incepe lntotdeauna prin a face un pas lnainie !
Dar in uldmA instanF poate ci este vorba doar de o dozi ln
adminisrarea unui prcdus identic. Poate cd adevSrata deose-
bire dinfe animale qi fii4ele (animalele) omeneEti este alta:
animalele mor, dar oalnenii ,r/i& ci vor muri. Animalele trI-
iesc sriduindu-se sI nu moar5, noi triim luptind sd nu mu-
rim si, in acela$i timp, cu ideea cein orice clipe am putea
muri- Spre deosebirc de celelalte arimale, fedcitele de ele,
omul are experienla mo(ii, memoria mo(ii $i premoni(ia
cert5 a mo4ii. De aceea animalele ,,obiEnuite" incearcd sd
evite moartea, dar aceasta obi$nuieste sA Ie vini fele grou-
tate si firi alarme, precum somnul de fiecare noapte; in
schimb, noi, oamenii, nu numai cd lncercim sI prelungim
via(a, ci ne Ei revoltem funpotriva mo4ii, ne dzvdtim irnpo-
triva necesititii ei, inventdm tot felul de lucluli pentru a-i
22 PoLIICA PENTRU FIUL MEU

anihila greutatea umbrei. Aici rczidi deosebirca fundamenia-

li iDtre societatea oamenilor $i cele ale celorlalte animale
numite sociale: aceslea din urme au evoluat pini la stadiul
in care .i-au lormat Brupuri cu scopul de a.si as,gura con-
.en area vrerir. in rimp Le noi prerindem... ,errr,'r, e.r.
Nu tiai pus niciodat5 in(ebarea de ce oarc triim intr-un
mod atjr de complic ? De ce nu ne mullumim (a mbcarm,
si ne imperechem, sX ne aperdm de frig $i de c5lduri, sI
ne odilnim un pic... apoi s-o luim de la inceput ? Nu ne-ar
fi de ajuns toale acestea? Mereu apare cite un ecologist
bine intentionat care geseqte de cuviint?i sh recomande in-
roarcerea la..simplirJrea narrralb. Daram losr not odmenii
vreodatx .,simpli" ? Om fi fost. dar tare demult, pentru ci
pistrdm doar amintiri si mdrtudi de oameni complicati.
Pini Si Ia triburile cele mai pimitive desprc care avem cu-
nostinti abundd invenliile sofisticate, desi nu sint decit
in!enlri m?n/d/p: miruri. legende. rilualun. magir. ceremo-
niale funemre sau erotice, tabu,uri, podoabe, mode, ierar-
hii, eroi si demoni, clntece, vorbe de duh $i glume, dansuri,
competitii, lorme de betie, revolte... Niciodati oamenii nu
s-au limitat ]a a trai, pur si simplu, fArX tam-tam: in toate
grupuile umane existd curio;i, perfectionisfi si explomiori.
Este evident cd oamenilor le este proprie un iel de ,ellni{re
pe care ceielalte fiinte vii par sd n-o simti. O neliniste com-
pusi in mare mesurd din teama de plictiseale: avem
chiar si cei mai prosti -
un creier enorm care se alimen-
lea/i cu informJtij. nourdr. minciuni si de,coperiri: in mo-
mentul in care excitatia intelectuall scade, sub imperiul
rutinei, cei mai neliniqtii sau poate cei mai umani ?
-
incep si caute,lainceput prudent, apoi frenetic, noi forme
de stimul. Unuia ii di prin cap sA se catere pe un munte
inaccesibil. a1tul vrea si traverseze oceanul ca sd vadi ce
e dincolo, altul se apuci si inventeze povesti sau se fabri.
ce arme, altul vrea si fie rege Ei mai mereu este cite unul
care viseazi se aibe toate femeile doar pentru el. Undetre-
 IATi. NE A]CI CUIOTII 23
buie si punem frine Si se spunem ,,ajunge" l Ecologistul
de care vorbeain mai sus pretinde sa ne intoarcem de unde
aln pomil, dar cum l
Si cum sh hotirim cu ce se ne multu-
mim, de vreme ce nelinistea lns:iii ne caracterizeazi pe
noi oameniil Incepem prin d ia.e v",e de lur lrc si imc.
diai aiungem la racheta care merge pe luna sau care dis-
rrJCe dusmdnul: .ncepem cu md8iJ. dar in doi limpi si ,rei
misciri ajungem la Aristotel, Shakespeare sau Einstein...
Nelini$tea nu lipsegte niciodata qi cre$te mereu: de ce si
\ r.im lo a ne rnro:rce de unde am ponrir. ld primara \i re-
lativa simplitate, dace de acolo $i din simplitate provin
.omplrca!irle noan e a,rualeIDece.5pre.upunemcAnu
ne vor aduce pe acela$i drum, asta daca ar fi posibil si ne
intoarcem pine acolo ?
La acest neaslimpir, la aceasti nelirliEte,la aceastd tea-
m;permdnend dc pticusealE mi refercind ifi .pun ci co.re-
rdrile um"ne nu \e mullrmecc cu supravietr,rrea. cr rsprri
Ia nemurire. Pentru fiinlele omenefti, capabile de a avea
constiinF prealabili a moltii, de a o inFlege ca pe o falali
tate de neinlxturat, de a o gindi, a muri nu este doar un
accident biologic printre alteie, ci simbolul hoteftor ai des-
linului nosfu. la umbra ceruia si impor'lrd ciruia constru-
im complexitatea visitoare a vieti noastre. Se pare ce nu
exista nici un leac adevfuat qi eficient pentru moarte: asa
cum a spus poetul Borges intr-o milot184, ,,moartea este
un obicei al oamenilor" si nu existi vreo modalitate de a-i
dezbira de el. ln schimb. Ieacurile simbolice, adici cele
care aduc o compensatie $i oarecare u$urare in fala ced-
tudinii de amud, sint de doui feluri: religioase $i sociale.
Pe ceie rcIigioase le cuno$ti deja (vi4e dincolo de moarte,
nemunrea sufl erului. reinvierea trupului. !tur,m'Fre. cpiri-
tism etc...), chestiuni in care nu mA bag, sint destui oameni
ai bisericii pe lumea asta ca sA le mai fac $i eu concurenli.
Ce me inte.eseaz[ aici sint leacurile sociale sau civile cLl
caie noi oamenii am incercat nu numai sd ne pezim viata,
 :II PoI rTICA PF\ TRU FIUI VIT
ci si sanr irt.i,-im sufletul in lata mortii, biruind-o pe tdri-
mul .rmbotrc (cacr pe celAldh nu re poate/.
Si stii cd societatea omeneascd functioneazl intotdea_
',]nacaoma$ind de nemu,.l,?,la carc ne ,,bmnq6m.. penffu
a primi vitalizanle descircdri sirnbolice carc sI ne faci in
stare si iuptim impot.iva amenintirii de netagdduit a mor_
lii. Grupul social apare ca ceva ce nu poate si moari, spre
deosebire de indivizi, iar institutiile sale au menirea de a
contrabalansa teama fieciruia dintre noi in fala fatalitxrii
mortii: dacd moartea este singuritate definitivi, societatea
ne oferi companie pemanentd; dacd moartea este slebi,
ciune si inactivitate, societatea ne apare ca silas al fo(ei co-
lective $i ca o.igine a mii de sarcini, isptivi qi succese ; dac6
moartea qterge orice diferenta individuald qi egalizeaza to_
tul, societatea ne oferi ierarhiile ei, posibilitatea de a te evi_
denlia qi de a fi rccunoscut si admirat de cere ceilalti: daci
moaif,a e urlare. \ocie(alea incuraleaza tor ce e memorie,
legende, monument si celebrare a gloriei aecute daci moar_
;
tea e insensibilitate Ei monotonie, societatea ne potenteaze
simturile, ne rafineazh cu artele ei gustul, auzul
!i vizul,
preg5resle di.traclii inlense \i emoltonanle cu ctue (E rupem
rutina ucigdtoare ; moartea ne despoaie de toate, de aceea
societatea se dedici acumulfuii si producedi a tot felul de
bunu ; moartea e t5cerc, iar societatea joc de cuvinte, de
comunicatii, de povesti Ei informatii etc. etc. ... Iate de ce
este viata omeneasci atit de complexi: pentru ci inven-
tiJn tot timpul lucrurinoi $i gesruri inedite imporrivaplic_
Iicoa\elor pompe funebre ale morlii. Si de aceea aiung
oamenii sI moarl mulfumi1i in apirarea 5i in folosul socie_
le r in care trSies.: penru c; aluncr modrlea nu mai esre
un accident feri rost, ci felul in care individul pariazi in
mod voluntar pe ceea ce nu moare, pe ceea ce ieprezintl,
colecli\. negarea morlii. lata de ce percep oamenl anihi.
larea comunir5lii lor ca pe un triumf al monir maj grav si
mai infricositor decit orice moarte individuald...
 IATA.NE A]CI CU TOTII 25
Moartea este ceva,,natural". de aceea societatea uman:i
erle, intr-un iel..,supr.rnarLtala . un Jntliciu. mdred operi
de arti pe care oamenii o .o,?lerir? unii cu allii (convenlia
ne aduni laolalti Si tot ea ne .oryixe cel mai mult), locul
adevirat in care se petrece acest amestec de biologie si
mit, de metafore $i instincte, de simboluri si de chimie carc
este chiarexistenla noastrd omeneasci. Adstotel a spus ci
sintem ,,animale ceti[eni", fiinle de natur:i politice, adici
fiinfe de naturi... putin supranaturale. IatS de ce sintem
aici cu totii. Acum ne putem inffeba despre modalititile
mai bune de a organiza rcuniunea noasri $i despre perico-
lele care.ornpromir ace.t congre. in crre trdjm.

Ia de citeqte,..
,,Tolodatieste clar de ce omuleste o filnl; maisociali decit
ori e albin^a .i urice tllnri gregaii. L;ci na'ura nu Lreeud nimrc
l:Ie scop. lnsi, dinlre toate vietitile, grai ire nlrmai omul. Vocea
(nemiculaii) este doJI semnul plicerii si al durerii si existn $i
la celelahe vietiti. ceci natum ior se ridicdnumai pinila a avea
simtirea plicerii $ia duedi si ao sem.ificaunele altora,pecind
hnba serveste Ia a exprima ce esle folositor $i ce este v imi-
tor, precum ii ce este drep! nedrept. Iar aceasri insu$ire esie
ti
caractedsdce omului. spre deosebire de toate vielllile, ata ci
singurel are simFeabineluisi adului, a dreptului si a nedrcptu
lui si a luturor celorlalte stid morale. Comunitatea unor frinte
cu asemenea insusi creeazi familia li statu1." (Arisrolel. Po,
1ili.a, trad. rom. de EL Bezdechi, Ed. Anret, 1996. p_ 6)

,,Limba romanilor, poatepoporul cel mai politic pe care ]-am

cunoscut, folosea expresiile < a trAi, si < a n intre oameni ,
sau < a muri > si < a nu mri fi inre oameni, ca sinonime...
lH- Arcndt,Co itia umand)

..Vrala polirrc; rr e,re lolusi ringurd tolmd de e\r\tenrA

:rura rn comun. in i.rorid ,|e.ie. umdne Larul, in iornrd s"
 16 PoLmcA PENTRU FILrL MEU

actuale, esle un produs liziu alprocesului de civilizatie. Cu mult

inainle de a fi descoperit aceasti fonnl de organizffe sociali,
omul a avu! ahe incerctui de a-fi organiza senrimenrele, dorinle-
le si gindunle. Aceste orgaDiziri Ei sistemaliziri sin! cuprinse in
limbaj, in mil, in religie Si in artn." (E. Cassirer. Arrroprlr.gis

..Oar€ toate secolele s-au aseminat cu al nostu? Omul sI fi

avutel intoideauna inainlea ochilor, cain zilele noastre. o lume
in care nimic nu se 1eagn. in care virtulea nu are geniu. $i geniul
nu are onoare, in care &agoslea de ordine se confundd cu alraclia
peniru tirani. iar cultul sacru al iibenilii cu dispretul penE'u legi ;
o lume in care confliinfa nu arunce decit o lumini incerti asupm
actiunilor omeDetii, in cJIe nimic nu mai pa.e si fie nici inie is.
nici permis. nici cinstit. nici ruQinos. nici adevirat, nici fais?"
(A. de Tocqueville. Devrc democratie ln Aneticd. llad. rcm.
de Magdalera Boiangiu qi Beatrice Staicu, Ed. Humanitas,
Bucuretli, 1995, vol- I, p. 52)

\
 I
i,

CAPITOLUL DOl

Obedienti si rebeli
 Am terminat capitolul precedent citindu-! venerabila
opinie a lui Aristotel: ,,Omul este un animal civic, un ani-
mal politic" (ceea ce nu trebuie si se confunde cu ideea
ce potticienii ar fi niste animale, cum cred unii). Sintem,
adici, vietei sociabile, dar nu instinctiv Si automat sociale,
precum gazelele sau fumicile. Spre deosebire de aceste
specii, noi, oamenii, in vertdm difedte forme de societate.
0 ansformdm societatea in care ne-am ndscui $i in care au
kdit pirintii nostri, facem erperihente otg'antzatoice ne-
incercate inainte, intr-un cuvint : nu numai cA /epetdm ges-
rurile celo ald $i ascurAm de normele grupului nostru (a$a
cum face orice alt animal care se respecti), ci Si, dace este
cirzul, nu ne supunem, ne rcvolt5m, violem rrtinele Si nor-
mele \labiiile. f"cem ccandal ca de ce. Ceea ce \ oia sA,
spun5 Aristotel, a$a de cuminie cum il crcdeam noi, este
ce omul e singurul animal capabi,l de a se re|olta- - -E $\7t
spus,,capabil": noi, oamenii, ne revoltim h fiece pas, ne
supunem mercu scdqnind din dinri. Nu facem ce vor altii
IAI5 cricnire, ca albinele, ci e nevoie si fim co[vrn{i $i de
multe ori l7rligdai sd jucSm rolul pe care ni,l atribuie socie-
tatea. Un alt filozof foarte celebru, Inmanuel Kant, a spus
cdnoi, oamenii, sintem ,,nesocial sociabili". AdicI, forma
noastri de a trdi in societate nu rezidi numai in a asclrlta
Si a repeta, ci li in a ne revolta si a inventa.
Dar, atentie: nu ne revoltem impotriva sociedlii, ci
impotiva unei dtrme societiti. Nu sintem neascultltori
30 POUI]CA PENIRU FIT]L MEU
pentru ci nu vrem si ascultim niciodad de nimic li de
nimeni, ci pentru ci vrcm motive mai bune pentru a asculta
decit cele care ni se dau Qi Sefi care sI ne ordone cu o au-
toritale mai rcspectabile. De aceea a spus bitdnul Kant cI
sintem ..nesocial sociabili". nu asociali sau antisociali pur
5i simplu. Grupurile de animale iEi schimbi uneod mode-
lele de comportament, in confomitate cu exigentele evo-
luiiei biologice, a cfuei orientare tinde sI asigurc consen area
speciei. Societilile omenesti se ftarsformi istoriceste, con-
lonn unor criterii mult mai complexe, atit de complexe...
lncit nu mai stim care sint. Unele schimbiri incearcb si
asigure atingerea anumilor obiective, altele si consolideze
anumite va1od, iar multe transformiri par se izvorasce din
descoperirea a noi lehnici menite sd facd sau si desfaci
tot felul de lucrxri. Singurul element indubitabil este ciin
toate societdtile umane ($i in fiecare membru individual
al acestom) existimotive de obedienle $i motive de revol-
ti- La fel de sociabili sintem si atunci cind ascultdm de
dragul unor motive care ni se par valabile ti atunci cind
nu ne.upunem si ne revoitafi ddloril; allor,r. cdre ni .e
prrmai impo\areroare. \srlel incii. penlruapricepece\a
din politicd. ar trebui si pricepem toate aceste motive. Pen-
!Jt\ ci politica nu este decit dnsamblul matfuelor pentru a
ascuha si aLcelor penhu a ne rerolta...
A \e supune. a.e re\ok.l:n-dr limdibine cd nimeni(a
nu comande. spre d nJ ciut, motive penr.u a ne supune :i
nici a gisi motive pentru a ne revolta? Este, mai mult sau
mai pulin, pirerca anarhi$tilor, persoane pentru care rc-
cunosc ci am destul5 simpatie. Confom idealuiui anarhic,
liccare ar !rebui rd icl:one1e in acord cr proprra sa
constiinfe. feri a recunolste nici un tip de autodtate.
Autoritllile, legile, institutiile, acceptarea faptului cA cei
puliniii conduc pe cei mulli si decid penru roli
pmduce nesfirqitele dureri de cap de care suferim - iatinoi.ce
oamenii: sclavie, abLrzuri, exploatare, dzboaie... Anarhia
 OBEDIENTI SI REBELI 31

de postulcazi o societate firi moti! de a asculta de altii, deci

LIta sifiri motive de ane revoltaimpotdva lor. intr-un cuvinl:
lu- sfirsitul politicii, iesireaei la pensie. Am tliiimpreuni, drr
ca si cum am tlii singud, adicx licind flecare ce ii trece prin
.ap. Darnu i-arL.eceoare cuiva pin cap si si ucidi vecin-
le- r .au \i si !roleze \ecrn, I {narni.fir pre.upJn ca Iu.
pentru ci noi, oamenii, am avea o tendinti spontan5 Si natu-
rali citre cooperare, solidaritate si intiajutorare care face
)n- bine tuturor. Ierarhiile sociale, puterea stabilite si superst;
itile o legitimeazi, produc infruntfuile siinnebunesc oame-
ST :lii. $efii sustin cdne conduc spre binele nostru: anarhi$tii
:l.pund ce brnele no,rru JdevaJat ar F ca nrme ri U ru po-
din .rnceasci, pentm cA atunci fiecare s-ar comporta in mod
rbedient..- dar nu ascultild de vreun om supus greqelii;i
iin rxpricios, ci de adevirata bunetate a naturii umare.
ual Esle posibili o societate anarhici, adicl fdrl politicel
ol- .r,narhistii au firi doar Ei poate dreptate m:icar intr-un as
de -cr: o societate fed politici ar fi o societate fdrd.orj4ic-
ifld
'.. Dar este posibilx o societate umdr?d nu de inseste
se
i:u de roboti lipsid dc conflicte? Sd-fie politica oare
- sau consecinla lor, o incercare de a nu
.euza conllictelor
a.e.; fie alil de di.lrug: oarel S;nlem oJJe noi, o"-
nenii, in stare si ir5im... automat in bunA intelegere ? Mie
:lli se parc ci infruntarea, conflictul intre intereselc in
isi Jividuale este ceva inseparabil de viata in compania alto-
rqi :a. Si cu cit sintem mai multi, apar cu atit mai multe
sau ionflicte. Stii de ce? Dintr-un motiv paradoxal in prin-
re- :rpru: penrru ce sinlem lrpa rociabili. S, incerc sii mi
ric, . ,pl.c. Cer mai ddinci ridecina d socilrDililalii no.stre ene
sa cea care ne induce de mici dorinta arzitoare de a ne imilo
unii pe altii. Sintem sociabili penrru ci tindem s:i imidm
cei sestu le pe care le vedem, cuvintele pe cate le auzim,
do.intele celorlalfi, valorile pe ca.e le proclamd ceilalti.
toi, Ffue imitalie naturali, spontanS, n-am putea niciodatd si
hi, ddrlcrirr vrcun copil si, prin Llrmare, nici se-l pregitim
 3] PoLIICA PENTRU FruL MEU
pentru viata in grup. in comunitare. Desigur, imjtim pen_
tru ci ne aseminim mult, dar imitatia ne face sd fim tot
aseminitod, atit de asemlnitori unii altora . incir intrim
'n confllct, Vtelr sd obl inem cee- ce , edem
cij \ or ,i cel-
Ialli; cu totii vrem acelasi lucru, dar se intimpli ca numai
putlni..ru Lhtdr unul rrneul j; djun.ei \a po.ede ceea Le
iirdrie.c cu rotrr. \umri unul poote tr cetil, \au cel m,i
bog1r. sau .el mai bu.r r;zbornic, .du ( el mor ma-e cam
pion sportiv, sau sd se insoare cu femeiacea mai frumoasi
e!c. Daci nu am vedea cum se ambitioneazi ahii pentrx a
face aceste cuceii, aprcape sigur nu ne-ar atrage nici pe
noi sau, mirog, micar nu atit de intens. Dar pentru ca
-
se obi{nuie;te ca vnele Iucruri sA fie atit de dvnire, p n
imitatie le dorim si noi. Si astfel ajunge se ne opuni exact
ceea ce ne innrdesre I l/trei.esul (etimoloBic vorbind) este
ceea ce se aflii intre d,oud sau mai multe persoane, adice
ceea ce le uneste, dar le $i separi...
Asadar triim in conflict pentru ci dorinlele noastre se
aseamlni preamultintte ele si de aceea intrd in coliziune
unele cu altele. Tot din prea multi sociabilitate (pentru cd
vrem sA fim cu tolii foane asem:indtori, din excesivifldeli-
tate pentru cei din aceeasi Fre, de aceeasi religje, Iimbi,
culoare a pielii etc...) ii socotim dulmarli pe cei care sint
dlfel si ii p.oscriem sau persecutam pe cei care sint dife-
riti. Vom mai vorbi despre nsta mai incoio, cind ne vom
ocupa de nalionalism $i de rasism, aceste 6o1i ale so_
ciabiliteii. Deocamdate, te fac atent asupra unui lucru
important, dar care se loveste de pirerile generale. Vei
auzi spunindu-se cd vinovati de toate relele din societate
sint asocialii, individualistii, cei pe care nu-i intereseazi
sau c4Ie.e opun cumunilSfii. Parered mea, \i o ci vezi
dac; grese.c \au nu. e\te Lonlrara: du.manii cei mai peri-
culosi ai socialului slnt cei care se cred mai sociali decit
toti, cei care bansforni poftele sociale (banul, de exemplu,
sau admiralia celorlalli, sau influenta asupra celorlalti) in
 OBEDIENTI SI REBELI 33
i_erocepatimi suflelelti- cei care vor si colectivizeze totul,
aei care se inve$uneaze in a ne face se fim cu toti de
tot
rcord... desi sintem atilia, cei care sint atit de convinsi
em
de valo le comune incit au pretenia de a-i face pe toli
:ei-
buni, chiar Qi cu bdtaia de este cazul, qi a$a mai departe...
nai
\lajorilatea individualiltilor autentici sint toleran! fale de
gusturile celorlalti in mesura in care nu le produc nici o
nai
lupirare $i, dat fiind cii$i au propriile valod, adeseori di-
fe.ite de cele ale scalei ,.oficiale", nu se ciocnesc f.ontal
asa
.u cei diferili de ei, nu pretind a le impune cu forla virtu-
!a rjle proprii Einici nu se luptA cu ghearele Si cu dintii pentru
pe
r dobindi ceva unic, la mare prel doar pentru ce este dorit
le mulli. Oamenii cei mai sociabili sint cei care accepd
,rin
.ompromisul cu ceilalli in mod rczonabil, adicl fere exage-
r5ri. $i pentru c5 acum nune aude nimeni, am si-!i Soptesc
o blasfemie: ili aminte$d ce in cartea precedentd !i-am
Lice
+us cd cei care in[eleg ce1 mai bine etica sint egoiitii re
ilexivi? Ei bine. membrii comunitxtii care cont buie in
.ea mai mici mdsurd la a o duce de ripe sint aceqti indi_
! idualisti impotriva cirom vei auzi atitea: cei care tr5iesc
rci
e1i- lenlru ei in$iEi Si pr"l,1 ,r.md,-e inleleg motivele care fac
indispensabil5 amoniacu ceilalli, nu cei care ffiiesc doar
Lba,
slnt -xnrru ceilalli... !r penru ceea ce au ceildlli.
Cu toate acestea. sd nu crezi c5 un conflict de interese.
ife-
orice conflict sau infruntare, este riu in sine. Gralie con-
om
rliclelor, societatea inventeazi, se tmnsforma, nu sti pe
so-
loc. Unanimitatea firi smucjturi este foarte linisdte, dar
mo(al de adormitoare, ca o encefalograme liniarA. Siflgu-
ra formh de a ne asigura ce fiecare avem o personalitate
tate
proprie, cu alte cuvinie cA intr-adevfu sintem muld $i nu
unul singur format din multe celule, este si ne infrufltdm
rczi
din cind in cind si si ne intrecem cu ceilau. Om fi vrind
e.i-
cu tolii acelaqi lucru, dar infruntindu-ne pentru a-l dobindi
ecit
sau abordind aceea$i problemi din varii perspective con_
plu,
stat5m ci nu sintem unul si acelasi. Adesea, cei cerora le
)in
 34 poLnICA PENTRU l.]u-'L MEU
place si ordone spun: ,,Hai, toti ca un singurom I Sus, toti
ca unull" Afurisitd aberaie colectivisti. De ce naiba ke
buie sefacem cu tolii ceva ca un singurom... dacenu sin_
lem -nu l. ct mLiti'.'S:l fxce,n ce d.em Je fucur, tn amonie
sau in discrepantl, dar e mai bine s-o facem ca trei sute
de oameni sau ca o mie, sau citi om fi, decit ca unul sin-
gur, pentnr c:i nu sintem unul. Actiondm solidar sau com-
plice cu ceilalli, dar nu lipili de ei, nu confundindu-ne si
pierzrndu-ne in cei,allr. juddt.de ei...
Prin urmare. in societate trebuie s; existe conflicteDen-
rru ci Ir ea rr die.. oJrneni re:rJr. diter
1,. fiecdre cu inil.dti-
vele lui si cu pasiunile 1ui. O societate fir.:i conflicte nu ar
fi societate omeneasc5, ci un cimitir sau un muzeu de cea-
rd. Ne intrecem udi cu altii $i ne infruntam pentru ce cei-
lalti ne ifiteresed.A, stnr irzPoriarai pentru noi (citeodate
chiar prea mult l), pentru c:i ne luim in serios unii pe allii
si diminsemnitare vielii'in comun pe care o ducem cu ei.
ln definiti\,, intrim in conflict unii cu altii pentru acelati
motiv pentru carc ii ajutim pe ceilau si colabodm cu ei:
pentru ci celelalte fiinle umate nepr.€o.tp.i.
$i pent u cd
ne preocupi rel"lra noa\lr.i cu ei. vrl^rile pe.rrc le im-
Dani:'m 5t cele in care ne Jeo.eoln. l,rerir p. c:re o ar
desFe noi ,e loade impo,rdnl; rcedsti pirere:Letem s.i
im iubrri. \Jr.i tim adm.rorr. .ar m:jcai.a rinr re.pecLarr
ori temuE...), ceea ce ne dau si ceea ce ne iau.,, Cu cit
sintem mai numerosi noi oamenii, cu atit cresc posibili-
tilile de conflicr; Si cresre sj timbildul pe care il facem
pe misure ce ni se muftiplici
$i divenifici acdviririlc sau
po.'b 'ital'le. lJ.urrfara lnb-l d,nazoni..1 de cc, mult o
suti de memb . fiecare cu rolul lui masculin sau fcminin
bine deterninar, firrA mulre optiuni pcn{ru a iesi din dnd,
cu viltoarea extrem de conrplicati in care lriiesc locuilorii
Parisului sau New York-ului...
Nu politica este cea carc determini conflicteiet bune
sau rele. stimulalive sau moftale, conflictele si,rt simptome
 OBEDIENTI SI REBELI 35
c.ri r.ore\c ;n l.l.d ne.e.ar\i"rr in.o.'et"te .,r cIre.
paradoxal, confirmi cit de disperat sociali sinteml Aturci,
politica (ii amintcsle 1i ci cste vorba de ansamblul de
molive pentru a ne supune si pcnfu a nu ne supune) con-
sti in r ziLgirzui anumite conflicte, in a le canaliza si a 1e
dtLraliza, impiedicindu 1e si creasci pinI la a distruge, ca
r-.. ncer. qruful.ocidl. \urur-ner i ,inlrm I8re.ivr. J"d
;um vom avea ocazia si comentim mai incolo. cind vom
orbi de,prF ri.boi .r pJce: oJci nu d!ern gnl5. mergem
.u conflictele pini la a ne LLcide intre noi. Celelalte ani-
rti- :nale c e triiesc in grupui au modele instinctive de con-
juild care limiteazi confruntlrile intre grupud: lupii se
lupr:r cu ferocitate intre ei penru o femele, dat cind cel
€i- .are e pe punctul de a pierde ii oterl de bunivoie gitul
at6 .elui mai tare, acesta se declari mullumit si il lasd in vial6;
ltii laci in infruntarea dintre doui gorile masculi unul ia un
ei- pui in braP si incepe seJ legene aqa cum fac femelele,
asi .eliialt iiceteazi lupta penfru ci nu ataci o femelI... Etc.
ei: \oi. oamenii, nu prca avem asemeneamiloase apuditud. E
:evoie sI inventim divene artificii care sdimpiedice riuri-
l: de singe; e nevoie de persoane Si de institulii de care se
rcultim cu tolii fi care s:i medieze disputele, etalindu-$i
rrbimjul sau constringerca p€ntru ca indiv izi i incleslali in
a!i rpri sA nu .e dr.rugA inue e;. sd nu i distrug; pe cei mar
cit ilabi (copii, femei, bitrini...), sh nu pomeasci un lan! de
LIJ. r:zbuniri care sd punl capit concordiei grupului.
:m Dar autoritatea pol itici mai indeplineqte $i alte funclii.
-
In orice societate umani existd anumite comandamenfe
care cer colaborarea sau sprijinul tuturor cetS[enilor: esle
n \orba de apirarea grupului, de lucririle publice de mare
rd. urilifate, pe care nici un particular nu Ie poale realiza sin-
gur, de modificareaunor tradilii sau legi care au fost vala-
'rii
bile mult timp qi de inlocuirea lor cu ahele, de asistenta
acordati celor afectati de o catastrofi colectivi sau de
cataslrofele individuale care ne miscd pe toti (abandonarea
36 poLirICA PENTRU FIt!_ MEU
copiilor, boala, betlinelea...), ba chiar ti de organizarea
de sirbitoriri sau comemoriri colective menite a interi
intre membrii grupului legiturile de pietenie civili $i
emol rd de d Idce pa e oin,r.un ansdmblu b'ne ilrmoni/:lr.
Cerinla de a institui o fonni de guvemiritint, un fel de posl
de comandd carc sd cor\duci grupul atunci cind este cazul,
se bazeazi pe aceste justificiri si pe altele asemenitoere
pe crre Ie por' deslope
'ingur daca rellellezr pulin a.upra
temei. Nu le-am mentjonat decit pe cele de semn pozitiv,
adici cele care au tendinta de aconslrui sau de arcmedia,
de$i enevoie de auroritate si pntrx apl.errcri unele rcle care
ii afecteazi pe cei rnulli, dar pe carc Llnii, putini, le favo-
rizeaze dintr-un interes miop (distrugerea res urselor natu-
rale este un bun exempiu) $i pentru a asigura un miflim de
educdlie carc sFL gaftnteze fiecirui membru al grupului
posi6ilitatea de a cunoaste comoara de inleJepciune gi de
abilitili acumutati de-a lungul secolelor de predecesori
Partizanli anarhiei pot admite majodtatea acesto. cerin,
[e, ca si caracterul ]or peremptoriu, dar, nu ffuI motive
temeinice, argumente^z 5 ci a stabili o conducere statala,
unice, creeazi de obicei mai mufte probleme decit cele pe
care le rczolve, ba cliar mai I5u: conducdtorii dau solutii
ca.e se dovedesc a fi apoi mai problematice decit relele pe
care ?ncercau s:i le rczolve. Penfu apune capdt \riolentei,
incurajeazi armate sl politii care comit violente pe scard
largd: pretinzird ci ii ajuti pe cei slabi, slebesc pe toate
lumea cu atotputemicia lor poruncitoare; in numele unititil
colectivului ucid spontaneitalea liberi !i creatoare a indi-
vizilor; inventeazi Totul (patrie, natiune, civilizatie...), o
pe$onalitate sacrosancli cleditdpe ura fate de striini, fate
de cei diledti, fati de disidenfi ; transfomi educatia inrr-un
instrument de supunere fati de dogme, fali de cei puter-
nici si iald de prejudecitile pe care le favorizeazi etc.
etc. Rezumind: invenfeazi o casti privilegiati specia,
liftii in a comanda -
si o idpun prin forli in chip de
-
 OBEDIENTI SI REBELI 37
..salvatoare permanentd" a celorlalli care, dupi cum se
ieri \ede, sint speciallsti doar in obedienti...
isi Revizind istoria. atit cea veche cit !i cea contempo
,at. rani, iti mirlurisesc ci ajung Ia concluziacA aceste obiec-
rli impotriva lefilor ii statului au destul temei. Dar tot
!ui, elident mi se pare ce a astepta minunea ca milioane de
:linte omenesri sircuqeascd sA traiasci impreun:r, in mod
pm :u!omat. iin armonie Si pace, ferd nici un lel de conduce-
liv, :. colectivi qi firl nici o constringere ca.e se limiteze
lia. -ibe atea celor mai distructivi sau a celor mai imbecili
.are de obicei sint unii $i aceiaQi), nu este compatibil cu
:eea ce oamenii am fost, sintem-.- nioi micar cu ceea ce
Ltu- : posibil sI ajungem sdfim. Asdel incit socotesc indispen-
de .3bi1e anumite ordine... desi nu orice fel de ordine; anu-
dui niti sefi, un anumit guvem-. - dar nu oricare. Ne inloarcem
de ,itfel, ce vrei sX fac,laproblema iniliald, adice la probte-
ri :ila de care se ocupipolitica: de cine rebuie se ascultlm?
in- :r ce domenii trebuie si ascultim? Pind cind si de ce tre-
:rie si continuem se ascultSm? $i, desigur, cind, de ce $i
{e, ilm sI ne revolt;m?
pe
utii Ie de citegte,..
pe
lei, .,Cum e posibil ca atiiia oameDi. alitea oIa$e, atitea tirguri,
-. ec nalruni .r :Lpone uneori un rngLr lirJn. crre nr are mdi
6t5 -ulti put€re decit aceea ce i se acordi qi ru are capacitalea de
rlii : lace liu decil in misurain care aceasta i se suporla. care n ar
Ldi iltea face .iu nimenui daci lumea n-ar prefera sn I suporte in
.. si-tcontazici? Mare minune sl tnai ldst decit de mirarcesle
),o :r lezi cAun milion de oaneniisi pun gitul inju-s oblignlinu de
a!5
r lorti maimarc, ci de simpla plncere a numelui unuia singur."
-un L oe la Boer re. la.frl";r., / r 1,tu, L-D; r-t.tkl\.t p-1it,t:t

)ia- ,,Dc xlrfel, oamerii nu dobiDdesc nici o plicere (ba mai

de .'urind necazuri apreciabile) din faplui de a fi inrpreunn rcolo
38 poLfIICA PENTRU FIUL \,tEU
Lrndenu existivreo purere ln srxre si lmpuni respecrLrl si ordinea
lentru to1i. [. . . ] In asemelea coDdilii nu esle posibitn indusrria,
penlru ci produsul ei apare nesigur. ir conseclnti. nici tucrrl
pinrinulul I nici navigalia si nici beneficiul buDuritor care se pot
impon" pe rffe:r c . on.rrl.rile(or oa-b te:n
le in shre si dellaseze oblectele care necesid purer. mare: nici
cunoagerea Pinrinruluii nici socotjrea lnnpuluij nici artelei nici
literelei nici societatea, ci, ceea ce e lucrut cel mai riu. frici
permaDenti si pericolui mortii niEasnice: iarpenrru om, o viali
insnrgurati, slr.rci. neplicuti, brurah $i scurti.., (T. Hobbes.

,.A fi guvemat inseamni a fi pirir. nrspectal, spionat. dirijat.

legiferar. reglementat, clasificat,indoct nat, disc;tit, fiscalizat.
lrel:rluit. evaluat. cenzurar, condus de fiinre care nu au nici cati-
i\
ldle.r'i, inl:.r . i.inu.e. A t gu\ema,'l.earnna :n uri, p ope-
ralie. in oice banzactie. a fi nolar. inregish!. recenzar, rarifat.
limbrat. impozitat. cotiz , autentificar. autorizat. adnolat. admo
nestat. opdl, rcfonnar, imbunfuelir, corectat. inseamni, subpre-
lextul utitirilii publice si iD numele interesului general. a fi expus
la plaia conributiilor, pus La exercitii. jupuir, exploatat, nono
polizat, delapidat, mislifical. fura!; apoi,la cea nllli micirczislen
li.la prima plingere. rcprimar. amendat, ponegrir, vexal acuzar,
inchis. nnpuscat, mitraliai, judecat, condrlnnal, deporLar, sacr!
fical, virdut. trldat ii. culmex. ficul de ocari. idiculizat, ultra-
gidl. dezonoral. Inti guvemul. iaiimoralilatea lui, iati dreptatea
luil" (P.J. Proudhon,ldee generutd despre rerol tie in secotut

.,Din explicarea pe care am dat o mai inainre bazetorsratului

se deduce foane llmurit ci scopul seu uirim nu este s;-i domine
pe oameni. nici sn i dni in ffiu prin iffrna si si-i facl si rriiasci
in dependenli de allij, ci, dimpolrivA, si-i elibereze pe roli de
teanri, incit fiecare sireiasciin siguranll atir cit ii Ia fi cu pu-
dntA. adici si se bucure cil mai mutr de dreptut snu naturat de a
existaf&I vreo pagublpenru et saupentru atlut. Statut, zic, nu
are scopul de a-i transforma pe oameni din fiinte rarionale in
 oBEDIENTI sI REBELI 39
[nea animale sau in automate, c;, dimpotr;v6, si fac6 in a$a fel incit
lIIia, +i ul ti corput lor si-!i indeplineasce funcliile lor in cele mai
rrul hme conditii, oamenii sn se foloseascn liberi de raliune. sI nu se
; Pot reboiasci inlre ei cu urd, cu miaie .au rnielS, iune si si nu se
pGne lmii fali de altii cu du$minie. Prin unnare, scopul statului
ere, de fapt, libenatea-" (S pircza Trutatul teolaBico poliic,lrad.
rnici
lm. de l. Firu, Ed. $tiintificr, Bucuresti, 1960, pp. 297-298)
fnici
hicn
..N,Ii revoli. deci sint." (A. Ca'x,lJ's, onil rcroltat)
'ia15
pes,

fJat.
izat.
i:ali-
tp"
iifal.
ho
Fre-
+us

gat,

lira-

v'
htut
line
isce
I

t,
bea
fv
 CAP]TOLUL TREI

Cine comandd aici ?

 In secolul al XYI-lea, un fner om de litere francez, pri-
, .in . u Monrrigne fiienne Je la Boelre - ist puned o
::rrrebare ingenui in- aparenli, dar foarte profunde daci
:ii! im mai atent: de ce oare membdi oricilrei societili,
:.rre sint muu, asculri de unul singur (lie el numit rcge,
-r.3n. dictator, presedinle sau sef de orice fe1) ? De ce ii
.rpolti ordinele, in loc de a 1 rrimite la plimbare sau a-l
pe fereasfe daci devine prea supirdtor? Nici un
-jnca
.-'i nu este atii de putemic fizice$te pe cit este ansam-
r rl supusilor sei sau mlcar cit patru sau cinci dintre ei.
::unci... de ce este respectat fi ascultat, desi poate fi un
::menr periculos precum Caligula sau un incompetent ca
:_jtia ciii au ibst, sint $i vor fi printre cei care ii comande
:..eiialli? De frica pazniciior sii? Atunci... de ce il as-
::rhipaznicii? Pentru bani? Dar daci vor bani, de ce nu-i
::'r rotul ca sI terminem odati? Si de ce, cind este lichi-
-r un Caligula sau un biet incompetent precum Ludovic
.a XVI-lea, imediat se caud altul nu foarte difedi?
in capitolul precedent am trecut in revistl citeva din
:nolivele penfu care a renunta la o parte din lib€rtafea per
sonalS si a asculta de altcineva nu ni s-a pirut niciodatd
._.ru; oamenilor o tdee rea. in ciuda unor neaJlnsuri e\ i-
i.nte. in definifiv, este vorba de a folosi la maximum
:\ antajele faptului de a tdi imp,-err?.i, in comunitale. Avan- ,
principal este acela de a ne uni eforturile pentru a f
=iu1
-_.,rsi si facem ceea ce fiecfi e in parte n-ar reu$i niciodatS.'\
.I.1 PoL]TICA PENTRU FIUL N'IEL
O dircctic unici face posibili aceasti unitate de colaborire,
iar aceastidirectie ft)brie s:r aibA o anumiti stabilitatepcn-
tru a garanla ce unitatea sociali nu tine o zi, ci este ceve in
care te poti increde. ,{sa cum a rcmarcat un ginditor (Fied-
rich Niefzsche, in secolul lrecui), societitile constau intr-o
serie dep/-orririrrr, explicite sau irnplicite, pe care mem-
brii grupului fi le fac unii altora. Trebuie si fie cineva cu
de.lule aulorilalc penlrJ .r carrntr ii promrsr-rrr .e
"ce.re
vor indepliii si pentru a obliga la indeplinirea lor. Dacir
nu, viatain comun nu meriti necazurile pe care ffebuie se
1e supoftim unii de la allii... Apoi. existd amenintarea ca
certurile si conflictele intre indivizi si se soldeze cu o vio-
lenE de necontlolat. Si de$i numele propriirup intr-un fel
pactul nostx, anume cain aceste cirti se-{ povestesc ideile
altora ca sicum arfl ale mele, am sdrisc citindu !i alt per-
sonaj ilustru: Thomas Hobbes, filozof englez din secolul
al Xv[-lea. DupX pirerea sa, oamenii qi-au ales fefii de
,i.ri... de ei in$isi, de ce ar puteafi \.ia!a lor dace nu qi-ar
alege pe cinevacare se-i comande si si aplaneze dispuiele.
Cu o viziune pesimisti asupra oamenilor (sau realisti, cum
prefei), Hobbes gindea cd omul poate ajunge sA fie fiara
pentru ceilalti oameni: nici cel mai putemic nu poate fi
sigur, pentru cd din cind in cind trebuie qi el si doarmi si
duqmanul cel slab in aparen!5 e in stare se vin6 pe furi$ li
s:r-l injunghie in somn fifi probleme... Viala indivizilor
infruntali in pemanen!5, temindu-se tot timpul de lovitu-
ra fatali. este o existenti intunecati, bruEli si scudi. Din
acest motiv preferi fiecare s:i rcnunte la impulsul violcnl
oc a sc napu\ll imforriva cclorlalli ). c, rotir .a .e -uDUni
unui unic monopolizator al liolentei, guvernanlul: mai
bine si te temi de urrui decit de to!i, spune Hobbes, mai
ales dac:i acest unul se conduce dupi nonne clare $i nu
dupi capricii ! Chiar si un Caligula, cu toati oroarea lui, este
mai putin riu dccit si lasi in libertate cei o mie de Caligula
pe care ii pufiim in roi...
 CINE CON,IANDA AICI? 45
Cert este ci $efii, persoanele investite cuputere, s_au bu_
.urar mereu de o aure speciale de respect veneratie, de
$i
ain parcd nu rr fi fiinte umanc ca toti ceilalti. Obiceiul de a
ied- rscuha cu totii de unul l-am dobindit pesemne cu pretul a
ro nult singe Si al unor teribile presiuni colective: de aceea
.rn soi de sfinti tiici inconjoare pe oricine ocupd un post
le conducere... chiar si pe un primar de citun. Oric; sef
Li se re ceva dintr un tabu caz contrar, sefia lui n ar alura
-in
:rici o clip5. De aceea si-au ciutat conducitorii inrudiri cu
ese zeii si uneo.i chiar au fost considerati zei pe pdmint. Anu_
-!!i regi din prima antichitate eruu consialerati de supusii
{io- ..r ca rcsponsabili I1u numai pentru ordinea societdtii, cj
l fel .r pentru cea a naturiii ln obligaliile lor intmu atit pro_
eile :iulgnea legilo. sau cistigarea bellfiitor, cir $i garan;rea
,iLoilor ca.e si asigurc o recoltd bogarl_ O atit de mare
olul rrcredere in puterlle loa avea aspecte foarte mdguliloare
ide :entru cei in cauzi, dar si implicatii destul de pericuioase:
iar l.c; va,alii decideau ca o secetii preluntila purea a\ed
Ele. irLpr cauTI apleccrea Lalre pahdr,l mo]arhului. pLIedu
::-ge pirri Ia a.r taia cdpul... I a urma urmei. nr.i unur
iari ,m nu-i place si asculte ffu5 cricnire de alt om:preferi
efi iil considere ceydmd, rtrlr decir un om si astfel il ascultd
a$i :rai in voie, firi a simli umilin!5. De aceea se obisnuieste
5ti : fie suvemantii st \, fie ,nconjuruli de admi-
ilor _ r.i-?ilca
privileeii: \r tol de aceca.., [ie tmlJlr cu o in-
itu- .:rsunare iesiti din comun atunci cind ne dezamlsesc_ l_i
Din ' !onrera Le\ a \pecirr, o putere cr-e o dep.Jscsre-pe
.ec
Lent
=
oamenilor obisnuiti; dar din acelasi motiv nu li se tole-
.::zi sldbiciunile pe care, in schimb,Ie recem cu vederea
mai , oamenii de rind. Oblisatia de a ascula de un epal le-a
mai r Ittordeaund re\ulenti oamenrlor, .i r.ta cle tnii de on.
nu :onducitorul trcbuia si fle ceva ce nu erau cejlalti (un
r:u. de exemplu), sau si aibi trdsituri exceplionale pe care
:ula ::ilalli nu le aveau, sau si rcprczinte prin ordinele lui ceva
::lar deasupra indivizilor (Legea) si respecta! inclusiv de
 16 polrTtcA PENTRU ltlil l!,tEU
el. Ni$ic numai omenesc decit preienria ci aceia de care
e

"..Llri,m.i ln"inulldeL.r
rr rmani \d. !i i.c.r. eJ/J \e\a
siilrat deasupm patimilor si slibiciunilor omenesti. Nimic
mdi ome"e.L... nic. rn. i p. n, .r.os. Jtr.
len,rr cel in L ru, i,
cit si |enI u .:eildlrr membrr ii comunirir .
Pesemne ci primele fomle de autoritate sociali semi-
nru rrull c- ollton,rrea fumili., a. perr ru.i pir:nLii .i r pri-
mii .,sefl" de care a lrebuit si ascultim cu totii. La inceput,
pednlii sinl ca nisre zei pentru copil. pentru ci acesta de-
pinde de ei pentru a subzista. N{ai tirziu, copiii recunosc in
pirintii lorprimele doui n1otive pe care a trebuit si se ba-
zeze obedienla elementari: sint mai putemici
$i stiu mai
muhe. Forta fizicd si inrelepciunea, cunosdntele dobindite
prin experienri reprezintd doui argurnente p mitive dar
etlciente care fac obedienta r-€radrili. Ti-am spus mai devl€-
me cI pd ul lucru pe care il cdutim in spri.jinul celorl ti
este supravietuirea; apoi. si reim plenar, vaccin?ndu-ne
socialmente contra uzurii mo4ii. Ei bine, pulerea pirintilor
no\lri /(cL d celor ce indepline\c. drpj r a.,. rcen roj, ne
pi/Fsle de er e.run ile erteriodre \i re otera
" lrimLl ipnjjn:
experienta 1or ne di primele lectii despre cum s; evitim
perlcolele si cum si dobindim bunuile necesare, in alhrl
de faptul ci ne invate regulile de comunicare cu ceilalti
udmeni \i de rntegr,fe in grup. Cu alte cu\ inle, daronld
fo4ei si in(elepciunii pe care le pun in folosul nostru, rc-
usim si supmvietuim periculos de slabel or noastre incepu-
tu , pentru a incepe sA tdim sub piatosa comunitari a
simbolurilor, legilor ii jocurilor. Copilul are nevoie de
fo45 $ide cunostinlepeffiu a incepe sA[iiasci (are nevoie
$i de afectiune, si se simre acceptat Si iubit:in felul lor,
guvernantii joaci mereu cartea aceasta, de$i nu autorititile
politice sint cele carc $tiu si'r asigure ce1 mai bine afect!
uneai: omul ,dLlL \a rdenrilic, i; lod; si in r. elepciune
motivele fundamentale pentru a arita obedienti celor care
se prezintd grupuiui in chip de ,,pirinli.,ai colectiviririi.
 CINE COMAND,{ A]CI? 17
- ,irlrl invali repede, desigur, ci exisri in grup indivizi
-: ri:i.mici si mai destepli decir ptuinlii lui narurali. De
nic := . irecaJe grup, fiecare ansamblu social are cevai/t/andl:
-r i;ea mai multor indivizi e intotdeauna Dutin mai ele_
:
:i r ,ra oecil ajunge .j tie un indir id normj. e m.ri ruir i
nI- - . rrnpul.rra. mar puril marrri. mai nii,,uroasil s.. mci
)ri- .:ies, mai ir.ll.rblld. Un om adult nu mai are nevoie de
)ut,
' rr,nI] in virla (a pr.\ cli: imedrer ce cjunge ,, fuca pafle
de- I rtr--n rrib. rerncepe ,; se .imta mic, .r\ ind ne\oie de
:in :olia Si de inlelepciunea pe care numai pirinlii i le pot
ba ir. rJ. Sr tii rtent.c lucru Lurios: .ub anum,re a.peire.
nai :olectivitatea sporeste capacititile individului. in altele. 1e
lite l.be.le. rl trce ce se rrmtA din nou dependenl ,i ne.rgur.
lar ( rm ra proii,Am de posibit,larite de x de\e i m,i purer-
rici pe care ni le oferi societatea, firi ca pentlr aceasta
l11i ii ne submindm noi infine mai mult decit trebuie? intre-
'rare
de o mie de puncte._. Ia care nu am decit rispunsuri
lor rrcomplete. Hai si vedem: ,.pirintii . colectivitdlii trebuie
.r -r .i otprc tona st cuno\lt;te penru
a \e [dce aslultali.
-. buie ,i fie viniirori de<tornici.
in; rizboinrci nemilo.r. vri!i
im .ori putemici, buni constructori de clidiri qi lucrnri pu-
tr5 rlice. si fie in stare si-i invingi pe dusmani, si previni
111i
:rundaiile si seceta, si facl pace intre facliunile opuse sau
iri ir!rc interesele individuale, in p1us, si inventeze si si or-
- -n ,/e,,e \erbr i rn limput c"r;r, membrir
Sruputui .- .e
.imli usori, eliberaii de rutini si obligarii, topiti cu toqi
ia .-il.lli ir m-rele chel... Vdi. cile treJbA penuL poflnul
o.lrier: Ddr. lJ unnx
de -rmei. pcnt.u a5rd ii o,jtim.
Astiel ci arLrnci, la incepururi, pe cind ;ram nrai mulr
0r, .au mai pufin .,prinlirivi'., cnm se spune de obicei (rde-
. irul esle cA inci mai sintem, si
ile inc:r destul...). conduc;-
tl-
,ri er"-deob.Fi .cr mai nr....ulo.r .r n ri prceprr..
ne :jutati de cei cu experienri nrai multi. Fir:r indolale,
mlonJ'lJ / //.1/r'1or:r to.t erorm.l. -cnttu cd (t relre/. t,-
; Iau tezautul de memorie si erau pistritorii descoperirilor
48 PoLncA PENTRU FIUL \fEU
grupului, intr-o epoci in care nu exista scrisul pentru a le
arhiva sau maloritatea oamenilor nu stia si citeasci. Am
mai spus cd unul din avantajele principale ale traiului in
comunitate este cd niciodati nu se ponleqte de la zero. cA
putem afla imediat o multime de fiucuri Si diblcii care
ne-ar fi cerut mult timp daci ar fi fost sA Ie descoperim
singuri... sau nu le-am fi descoperit niciodat5. Mie unuia
cred ci mi-ar fi Iuatceva timp ca se descopir televiziunea,
ba chiar )r ro-la: rai ru n-?i ri ajuns niciodata sa invenLeli
algebra f5ri un mic ajutor din partea bitinilor... Sfatul
Bltrinilor a avut me.eu greutatea autorititii: o dovedeste
tillul de..sena,oi \care \ine de la ,"aldl, mdr rnre, mai
bAtin). Inventarea scrisului a conferit cunosfintelor, amin-
tirilor li legendelor un suport mai sigff decit memoria indi-
vidual6. Dar expedenF de viatd a betrinilor, matudtatea
lor, calnul lor in fata acceselor qi patimilor a ficut ca lumea
si coniinue se aibd incredere in capacitatea lor de lideri.
In p1us, virsta este un c,'itel iu destul de obiectiv de autorita-
te. $i asifel ajungem ]a marea problemi: pe ce cdterii tle-
buie desemnali conducerorii ?
in triburiie pdmitive, treaba pesemne ce era destul de
simple. Pe cel mai putemic i] vezi cu ochiul liber, a$a-i?
Dacd grupul trdie$te din vinetoare, de exemplu, se va 15sa
condus de vinitorul cel mai bun, nu de cel mai nevolnic.
$i se va ldsa condus de el atita timp cit va dovedi, zi de
zi. ci este vinAtorul cel mai demn de incredere: virsta sau
un accident grav i1 pot face in orice moment sd-$i piardd
caiitatea de lider. iti aduci aminte de Akela, bitrinui con-
ducdtor al haitei de lupi care l-a crescut pe Mowgli, din
Caflpa iunelei de Rud)ard Kiplrng: La liecare urmarire
a pradei isi puneainjoc $efia, pind cind... Probabil cI tri-
burile mai vechi nu unnau criterii foarte diferite de cele
din haita lui Akela. La fel Ei in rizboi: cind era de pomit o
birilie, trebuiau si se increadd nu in cel mai simpatic sau
in cel mai iubitor, ci in cel mai puternic, cel mai crud sau
 CINE CO\1ANDi AICI? 19
rle i:l mai violent. Nu strimba din nas: la o adici, si tu si eu
\m . ]n1 fi aclamat pe cel carc ne-ar fi putul apera sau con-
iin :rce mai bine la victorie, pe vrcmea cind viafa consia in
ca
. r. apdm sau a cuceri. Ca si nu mai zic ci mascltlii fo4oqi
:: regulir se propun ei insi$i ca lideri Si vai de ala care
dm ::otesleazel Pini nu apare un altul capabil s51e dispute
:..:rducerea nu e nimic de flcut. Deci fofla musculari, ca
:aitaleade a vina sau de a cAfia selasuri bune penru grup,
:ezi
: .:Derienla pe care o di virsta Ei memoria ei. . . acestea tebu-
Itul :: sifi fost pdmele criteriicare au stabilit drcptul de condu
:ste
::ior si posibilitatea justificati de a fi ascukat.
nai Find acum am vorbit de grupud foarte simple, cu pulini
in- ::3mbri, supu$i unei existenfe elementare Si lipsite de com-
rdi-
:dtfl. Dar cind trupurile au de\enrl mar mari nume':-
::re si mai diverse ca ocupalii, problema politici a devenit
eri.
r
- .o'nple\a. Crndida!ii la \efie au fost mai nurnerosi.
: . . dre cu suslinaloriisai. iar Iuptele pennu putere amenin-
ita :- !d disEugd armonia tdbului. Pe de alti parte, prcble-
-:le pe care trebuia se le rezolve qeful nu mai erau doar
:.:Ioarea fi rizboiul. ci si luarea unor decizii complicate:
lde :.:!d1e s-au asezat pe teritorii fixe, ocupindu-se cu agri
r-i ?
:--!ura. $i au apirut dispute cu privire la distribuirea Si st6-
Esa
::.lrea pemintuhi, mostenirile de familie. obiceiurile
nic.
:..ldmoniale, organizarea lucririior publice necesare tu-
ide :'nr si a ele de acest gen. Conducilorul cel mai bun nu
sau
rdi -:r era cel care ciEliga mai multe rizboaie, ci cel mai ca-
: : r il se pdstreze o pace profilabiie cu vecjnii pennu a putea
::j. comerl cu ei. Acum ai se auzi ci mulli detesti co-
din
-:ru]. setea de cislig, dorinla de bani etc. Spiritul mercan-
rire ': :l comercianlilor, puah, ce scirbos ! Dar este c^zul si-[i
tri-
-::inresc ci plimul inlocuitor al rlzboiului a fost comefl.ul
]ele : f_r,r pacrfr.ri au lo\l neBUslorii. q216 tperau sd
rit o
!:,.3ri de la vecinii lor un cistig mai mare cu binele decit
sau
:- :iul. Ca si in alle cazuri, se confirmi asdel un principiu
:j:pra cdruia te rcg sE reflectezi: dat fiind cI noi oamenii
50 PoLITICA PENTRU FIUL \1EU
ne misc:un din inleres, niciodati nu se renuntiL ]a o prAc-
tici producitoare de foloase (r;zboiul, dc exemplu) decit
inlocuind o cu ceva si mai profitabil... si niciodati predi
cind impotriva ei si cefnd ciinia ceior carc trag foloase I
Asdel ci in societilile mai dezvoltate, mai stabile si mai
comerciale, vechile criterii fundamentale ale fortei si cunoi-
tintelor au devenit mult mai greu de aplicat decit inaintei
continuau se fie valabiie, dar trebuiau cizelate mai mult.
Pe de alti parte. Iegile sau Legea, dace preferi
ridicau propdile 1or dificultlti. Triburile cele mai vechi -
nu au cunoscut un cod de legi ca acelea care apar in drep-
tul actual. Legile sau nomele carc conduceau divelsele
aspecte ale existentei colective se bazau pe traditie, pe le-
gendd, pe mit, inir-un cuvint: pe memoria grupului ai cirui
administratori si depozitari erau betinii. a$a cum spuneam
mai inainte. Legea se baza pe ceea ce se ficuse intotdeauna,
fir; a di,lrnCe rnrre (e (e oh,,,,,,r)/. s;.e laca \i ce r./../,
sA se faci dint-un motiv sau altul- Cel mai iare argument
pentru a face se fie respechte o norme era ,,a$a s-a ficut
mereu". Iar pentnr a explica de ce s-a flcut mercu asa se
recurgea 1a legenda unui stremoq eroic, fondator al grupului.
sau laporuncile unui zeu. Ala cum il-i po[i imagina, adevi-
rul este ci inainte nu se ficuse mereu ceea ce legca cerea
acum: nofina in cauz5 se niscuse ca o incercare de a rezol
vao probieme concreta a grupului, apoi, pentru ca nimeni
si nu o discute, se dxduseri asiguriri ci provenea din ve-
chimea cea mai cetoasa. Celor de azi tot ce este foarte arhaic
ni se pare suspect $i nu prea demn de incredere : sfutem obi!-
nuili ca adevirui cei mai adevirat si fie o Doutate. o des-
copedre, o giselniF de ultimi ori. SocieiSlile primitive
crcdeau taman pe dos, ce nu G puteaiincrede decit in ceva
indelung lncercat de-a lungul anilor, in ceva ce stabiliseri
oamenii trecutului, maiintelepti Ei aproape zei. Noi, cei de
ui. de'lr;fuim uneori o idee .r- o reorie lcchc (i o prezcn
tdm ca pe o mal€ noutate pentru ca lumea si se intereseze
 CINE CO\IT\ND,{ AICI ] 51

de ea I idee noua \au Iege noua i1

frimili\ ii deghi/au orrce
cit .rraic de iesenda. de luLru cirre \ ine de [o3fle demull Pen_
li- tru a o face accepiati. Presupun ciintre cei vechi' a ceror
ie! misiune era sd !i;i minte Ei se repete,li invefllaiori obli_
rai sati sAjustifice cape ceva ancestral ceea ce Ie venea
-
in cap
)l- in fala greutililor prezente aveau loc destule piruieli ' -
te:
-
Forira elementari de legirimirdle. adice de justificare
Ir. a autorilitii in socielir!ile relali" complexe. provene" mereu
drn trecut. De ce sint parinlii mai putemici 'r mai inlelepti
decit cooilul: PenEx ca se aflal pe lume dinar'lea lui [,ogica
]p- ormitiva credea ci parinlii parintllor parinlilor lrebuie 'a
e1e ir fost si mai putemiii si mai infetepti decit pi'rinlii actuali'
le- aproape inruditi cu zeii 5i colegi cu aceslia Ceea ce ei con-
mi .idera.erir bun. poate penru ca le-o revelase vreo divini-
rare. nu trebuia discutat de cltre indivizii prezenli, mult
mei ftagili qi lamentabil de umani. Conducitorii au invAlat
;i ei sd se legitimeze in acest fel. Cel mai demn de a co-
manda era cJI care ilescindea in linie directa dintr-un Eef
rcut mitic, la rindul sxu fiu al unui erou semidivin sau al unui
zeu. Familia, stirpea au devenit temelia puterii faraonilor,
Llui, saLraoilor. regiloietc ... Ideea nu era tocmai rea pentru ci
redicea numirul po"ibililor candidali la lron -
".rt"i 'e
plebeii sa se ablinA: si luPlele pentru putere rdmine"u
zol-
-
in interiorul uneia sau a doua familii Fona si cunoasterea'
rcni care lnainte rebuiau si fie dovedite de candidatul la $efie
ErsonaL 5i ri de ti. au devenil atribulele lunctiei de con-
haic lucator: inainle aiungeai .ef pentru ce erdi cel mar tare
sau cel
bis- sau cel mai inlelePt, mai apoi emi cel mai in(elept
les- mai tare pentru cA erai conducllor. Ca intotdeauna, era
tive . orbo de iapr de arigura stabilrtalea 'i lLrnciionarex socie'
a

litii, evitlrrd pe cit posibil cutremurele politice, confrun-

seri drile civile 9i qtirile periculoase ln favoarea unui grup fa!5
:i de de restul ansamblL ui Adevirul este ce rezultatele au
fost
zen- moderate, pentru ci nu s-au putut evita uzurpirile, asasi-
natele intr; frati, tiraniile unor monstri ajunqi pe tlon
prin
52 PoLITICA PENTRU FIUL MEU
hazard biologic si muite alte nenorociri. Recitesrel pe
Shakespeare dacd vrei si ti le amintesti sau pur $i simplu
frunzdre$te orice carte de istorie I
Deoarece puterea venea din vechimea mitici $i de la
zei, pi.eofii au ajuns si fie pe6onaje importante ale luptei
politice. Sacerdolii erau specialisti in trecut $i puftetorii de
cuvint ai zeilor. Cine voia si aju gd la conducere rrebuia
sI se aibd bine cu ei qi si le caute sprijinul, consacmrea...
Chiar si legile se bazau pe mtiuni religioase, pen(u cI fuse-
serd revelate de diviniiSti de netiglduit, a cercr vointi o
interpretau preoli- Nu existau legi umane, toate proveneau
din cer si din trecut. Unii conducdtori deosebitde ambiuo$i
au hotirit se devini in acelasi timp regi si sacerdoli su-
premi pentru a-Si asigrua mai bine puterea. Altii au fScut
inci un pas : s-au prcclainat de-a drcptul zei, pentru cA sre
mosii lor asta fusesere... sau cel putin asta trebuia se se
creadi. Membrii societdlii nu contau prea mult in impir,
lirca puterii, cu exceptia cazudlor cind faraonii $i alti mari
comandanti voiau si Ie fach vreo concesle. Nimeni nu
putea liulura argumenrul Ieerlor.au \a-si impun5 pirerea
in fafa puterii absolute a celorce conduceau sprijinindu-se
pe legea singelui, pe traditie si pe clericii carc aduceau po-
runcile divine pe pimint. Asa au trdii vechile societlti ln
Egipt, in Mesopotamia, in China, statele aztecilor si incasi-
lor in America pdmitivi, regatele africane etc.. . Astfel a
fost rezolvati o dati pentru tordeauna chestiunea politici
in societatea omeneasci. Ca Si la albine si la fumici, unii
se nisteau penfu a conduce Ei atii pentru a ascu]ta... Dar
atunci au venit grecii Si, o dati cu ei, cu ideile lor neorto,
doxe qi revolu{onare, totul a inceput sI se schimbe.
 CINE COMANDA AICI? 53
Ia de cit€{te...

,,Ce spune leeea iunglei ? intii si lovelti ti pe urmd si re fudu-

leqti. Ei iri dau seama ci tu esti om, chiardin feld du de a.rii.
firn niciun fe1 de grije. Dar gindesle-te bine I Presimt cA in ziua
cind Akela s€ vaintoarce fAri pradi in haitic, $l de tiecare dal;
cind iese la !ina! li vine tol mai geu si doboare cerbul la care
se repede, hdricul se va intoarce contra lui qi contra ta. in ziua
aceea se va aduna la Slinca Soborului si atunci... ' (R. Kipling.
Cdrtile junslei, rrad. rcm. de Diana Dinescu, Ed. Garamond,
Bucuresti, 1990, p. 22)

,,Dupn pnrerea mea,lucrut cel mai de seamiin evolutia sta

telorprimitive este ci aceasta s-a produs cao consecinti a unui
proces inconstient i ca si cum panicipanlii la aceasd enonne trans-
foirnare n-ar fi fliut ce cleau. Prin schimbln imperceptibile iu
echrlrbrul redr'triburiv de la o renerd!ie la dlra..pe, ia urdna . .
angaj ai inlr-o fonnn de viali socialn in care majoritatea se dega-
dain numele exaltnrii minoitnii." (M. Haris, Carildli {i rss;)

,,Principele i$iogi dnptul la etemitate : dormeste mai intii

ca un zeu. apoi prin sine insuai, pdn/orla. Doar el acumuleazn
obiecte ctu'e $ serveasc5 eiem i sale. Doar el lasi urme printr,un
monninl: individ l se na$le in pnncipe." (J. Artali, Mill?rim)

,,Din tuda citorva pentru a lndeplrt]r de sine moaftea s a ivit

monstruoasa structurA a puterii. Pentru ca un singur individ si
poatn continoa sd triiasci s-a cerut o infinitate de morti. Con
fuzia niscud din aceasta se cheami hbrie. De aici trebuie se
inceapi adevirala demonstralie care srabile$te bazele dreptului
,ecrTri individ de a continua sA triiasci." (E. Canetti, P,?!i,r-

,.Chiar de la inceput, guvemul are mereu de luptat cu or-

goliul absolulismului din sufletul prlmiliv. Piralu I impetuos. ju-
cetolul dezlSnluit, libeninul si pmmaria inteligend conlinul sd fie
eroipopulan. O pJne.upflmar; din eul fie(5ruia ar \ rea s;lodce
aceste rolud. Aceea$i revolli profund: impolriva controlului
 POLITICA PENTRU FIUL MEU
reapare ]a loti copiii capi€ioqi qi 1a toate i&ile c+ricioase.
Ercticii se pltug de ortodoxie ;i orice otodoxie se phge de cele-
lalte. Cu toti prefern de obicei manirit{ Ieforilei- (c. Sd4rana,
Stdptniri ri puteti)
 CAPITOLUL PATRU

Marea invenlie greceascd

 i1i mai aminteqti de cinrul al doilea din 11radd ? Ahile,
cel mai temut dintre dzboinicii greci, se infurie pe Aga-
memnon.i p:ra\este lupla: Iung, bardlre. c;ciprecrl .e-
dlazii deja de zece ani cetatea Troiei, cea bine inconjumti
de ziduri I Diversii comandanti ai trupelor alee se intnmesc
pentu a discuta ce e de ficut in noua sjtuatie: sA aban-
doneze lupta si sd se lntoarce acasii? Sd atace orbelte, ffue
ajutorul imbufnatului Ahile ? Ambele pireri au sustinetori
Si adversari. Chiar Ei printre rizboinicii de aind se fac auzite
opinii diferite, poate ci existd chiar incerciri de .evolti.
precum aceea condusi de Tersit, om sinrplu, din popor,
sStul de abuzurile si capriciile regelui Agamemnon. T;rsit
era de partea celor care voiau si se intoarce in Grecia si
.i-l Iase pe cimpul de bit;rlie pe orgoliosul Agunemnon,
singur, cu prizile lui, in fala ponilor Trojei: ia sli vedem
cum se descurce firiajutor, el, care se crede superior
celorlalti ! Dar inte ine Ulise, reducindu-i la tecere fxri
menajamenie pe Tersit si pe toti ceilal.ti oameni din popor
carc incearci si se amestece in dezbaterile regilor_ Gura,
nu toati lumea poate si fie rege I Cei niscuri pentru a se
Supune nu au a se aitesteca in delibererile celor ndscuti
pentru a comanda. Iar bietul Tersit (Homer sthruie asupra
faptului ci era foarte udt si cam cocosat, pentru a face $i
mai vizibili indriznealalui de a da lectii celor maifrumosi
$i mai puremici dinffe principi) sfi$este p n a plinge in-
Ir-un colt, cu un urias cucui produs de o loviturx aplicati
de regele Ulise cu sceptrul..-
58 PoLITICA PENTRLi FIUL rrEU
Presupull ci daci-ti spun cein acea(d scenl din 11iddd
H, rnprl,rezinli in lord ,,u 'le democr,!rci o.1cre, c.i inr
batjoc de tine. $i totu$i eu cred c:r asa este. Regii $i prin-
cipii tuturor popoarelor grecesti aliati impotriva Troiei
ajunseserl pc tron pe c:iile obi$nuite desprc care am vorbit
in capitolul precedentr se evidenliau prin forta sau prin
viclenie $i proveneau din familii cerorapdn dreptul singe-
1ui (in ipoteza ci spematozoizii ar putea da ,.dreptul" ]a
ceva in politicd ) 1e revenea conducerea. O dati amestecati
|

ln rlzboiul contra Troiei, fiecare s-a simlit ?ga1cu ceilalli

eroi, de$i il acceptau ca Sefpe Agamemnon, atit din rati-
uni mililare cit $i pentru cd expediia fusese convocad pen-
tru recuperarea cumnatei acestuia, Elena, solia nu prea
credincioasd a ftatelui sdu Menelau. Dar in momentul in
care Agamemnon $i'a depifit privilegiile de sefocazional
si l-ajignitpc unul dintre egaliisei. pe eroul Ahile, s-aiscat
un tdmbSliu de toatd frumuselea. Cind Sefii alei au inceput
sI discute. nimeni nu se indoia ch pind ]a urmi se va face
ceea ce va decide maj oritatea ; Si ci dacd majoritatea hotira
si riminS iar unii preferau si plece, nimeni nu i-ar il im-
se
piedicat. Sibilinicul Ulise a pledat pentru a se da ascultare
Iuj Agamemnon ca autoritale unic5, dar a ficut-o din rati-
uni de ulilitate circumstantiali, nu pent-u ci ar fi crczut
cI mindrul atrid ar avea vreun drcpt genealogic sau divin
penlru d se impune ca:ef. P;Jere:,. iLdicror5; ca ,iproape
mereu, alui Ulise eracemai bine si asculti de unul singur
pentru a inftunta peicolul care ie stetea inainte decit se
dai semne de dezbinare $i de gilceavd chiar sub nasul du$-
manului. Tot astfel, Ahile s-a retras din lupti cind s-a simlii
cxlcat pe bitituri fi nimeni nu avea destuli autoritate
pentrs a-i ardana si se intoarci la rezboi (te rog sd nu
crezi cumvaciAhile era un fel de insurgent, un nesupus al
acelorvremi, ceci nimeni nu a fost mai pacifist decitel...).
Rezumind, conducdtorii ahei se considemu egali, isi
vorbeau ca egali, discutau !i iuau hotlrlri intre egali (de$i
 MAREA INYENTIE CRECEASC,( 59
unii emu mai influent sau mai respectali decit alIii, dupl
cit de convinBdtori sau de hlrsili erau) si nu admiteau un
Sef suprem decit in m5sura in carc le convenea $i doar atita
timp cit se comporta in mod acceptabil. Dar soldalii de
rind? Dar oamenii din popor? Pii, pe i$tia nu-i bdga
nimeni in seamd, doar vezi ce a pltit s&manul Te$it, acest
prctomartir al libertilii de exprimare, cind a vrut se facd
pe cocosul: Ei. asla-i. o sI spui. de unde am sco.-o ci ar
fi fost oarcce democralie intr-un asemenea abuz al celor
putemici? Sfinta la indignare (ca si a celor care respinB
democralia atenienilor pe motiv ci aveau sclavi, teme de-
spre care vom vorbi maiincolo) demonstreaze cit de inrd-
ddcinat este in noi principiul dupe care roli indivizii trebuie
si aibi cuvint si opinie ega15 in problemele de orgaiizare
politici, oricare le-ar fi clasa social5, familia, sexul etc...
A, dar ceea ce lie lli pare a fi ceva atit de evident este o
idee revolutionara, noui, de-a dreptul subversivd ! O idee
Ia care nu s-a ajuns brusc. ci in urma multor pasi islorici
mici, unii despd4ili de secole irtregi. O idee la ale cerci
implicatri radicale poate cd nu am ajuns nici astizi... in
acest lung proces, primul pas a fost cel mai grcu, cel mai
important Si cel mai inddznet. Si a cerut un dmm de fld-
b nie d1n pafiea celor care au avut curajul sil faci. Din
fericire, grecii erau pulin nebuni $i din geniala lor nebunie
incd ne mai nutrim si noi. Din fericire. . .
Si vedem. Chestia cum ce toli oamenii sint egali nu e
deloc evidentd. Mai cufnd contrariul : evident este ci oa-
menii sint in mod radical diferili unii fa{i de allii, Sint IaEi
qi slabi, puremici qi curajoEi, putemici dar laEi, slabi dar
indrSzneli, frumo$i, uri[i, inalti, scunzi, iuti, inceti, isteli,
tont... ca sd nu mai vo$im ce unii sint copii, aui adulti
Ei a](ii betrini, ci sint femei $i sint bdrbafi. De diferenlele
de rasi, limbI, culturi etc... nu vom vorbi deocamdate,
pentru a nu amesteca prea taie lucaurile chiar de la inceput.
Vreau doar sI-f semnalez ci ceea ce sare in ochi nu esie
Brsrior!.ca ,;Nffi;
rvllir:. .l..oJrr,!,
I!:: j ^ 'ti,.Tir
60 PoLITICA PENTRU FIUL MEU
egalitatea oamenilor, ci inegalitatea lor sau, mai bine spus,
diferitele 1or inegalititi, de aspect fizic sau de compona-
fient, dupe cum vrcm si privim lucrurile. Primele organi-
zari sociale au plecat, Iogic, de la aceste deosebiri arii de
evidente intre unii Ei altii. Diferentele au fost fblosite in be-
neficiul grupului: cel maibun viniior seconducd vinitoa-
rea, cel mai putemic si mai curajos si oryanizeze lupta, cel
nrai expeimentat se dea sfaturi despre cum sI te po4i intr o
imprejurare sau alta eic... lmpoIlant era ca grupul si func-
tioneze cit mai eficient posibil. Mai tirziu, cind grupurile
au devenit mai mari iar activititile din cadrul lorau devenit
mai complicate, inegalititile dintre oameni n-au nrai depins
doa. de aptitudinile individuale, ci si de ascendenta famili
ali si de posesiuni. Oamenii au devenit inegali nu numai
pr n ce pfar. ci s, pnn ce arfdr. Si un lucru si mai rmpor-
tanl: inegalitdtile au deyenit ereditare. Copiii de regi au
fost regi, copiii celor bogati se n4teau la fndul Ior boga{i,
iar cel ce avea p:irintii sclavi nu purea aspira la ceva mai
bun decit sclavia. Ar5mas stabilit ce unii veneau pe lume
pentru a comanda si aui pentru a se supune. S-aupromul-
gal legr: Ie liceau cei cdre comandau pentru cei care se
supuneau. Drept care nu erau obligatorii pentru cel care
comanda, ci doar penlrx cel care trebuia sd ascuite. Ierar-
hia sociale em justificati prin mituri !i credinle religioase,
administrate de preoti (cum ti spunea$, regii cei mai isteti
s-au proclamat si sacerdo(i supremi, penlu a simplifica for-
mal^itixle \i a nu avea concuenti la conducereJ.
In grupurile sociale mici $i mai primitive, ,?dru,? (carc
pe unii ne lace tari si pe altii slabi, pe unii inceli $i pe altii
iui etc. . . ) era cea care determina de obicei ierarhia politi-
c[; in societitile mai mari, luologid era cea care slujea la
ajustifica existenta castelor diferite intre membrii ansam-
blului. Natura. Teir: nu e usor de discular n,ci cu una nici
cu ceilalti, pentru cI nu prea admit obiectii. Grecii, de-
sigur, s-au sLrpus si ei lainceput aceluiasi tip de autorit6i
 MAREA INVENTIE GRECEASCA 61
inabordabile. Grecii isi dddeau qi ei searu. ca oricare. de
enonnele dilerenle nalurale sau mo)len e caie exi(lA
inlre
oameni. Dar, incet-lncet, le-a venit o idee destul de cu_
rioasi: indivizii se aseamini intre ei dincolo de deosebiri.
penlru c5 vorbr\c cu ro!ii. cu tolii por
Eindi de(pre ce vor
sau ce Ie convine. cu lotii sint in surJsi invenreze ceva
sau si respingi ceva invenBt de altcineva. . . exDlicind de
ce inr.enreaza <au de ce resping o invenlie. Cre.ii au avur
o parrrre penlru om. pentru capacitdlile lui. penlru
eneF
gid ia consrrucUva , \i drslrucrrva l). penlru is(elimer
Si r ir
lulrie sale... chiar si pentru \ iciile sale. Alre popoare st-au
exprimat uimirea in fala minunilor naturii sar au cintat
gloria misterioasi a zeilo.; dar Sofocle a rczumat pirerea
compalflorlor s5i scrirnd intr-una din tragedrile s;e:
,,pe
Iume-s mulle mari minunt. minuni mai man ca omul nu-\-
De aceea, grecii au inventat pols-ul. comunitatea orise_
neasci in al c:uei \pd u ar(ifrcial. anropocenlnc. nu gu-
vemei_/a necevratea nalurii. nici vointa enigmalic,i
a zeilor,
c t l t be rral ?a oamen or. alrfel spus : capacilatea
lor de a ra_
trona. de a diicutd. de a alege si a da jos conduc5lori,
de
a crca probleme $i de a da soluii_ Numele sub care
cu-
noaslem acum aceastS irvenlie grecea.ci, cea maj revo.
Iutronara polidc \orbrnd care a exislat vreodata in istoria
v\and, e*e democrutlie.
Democratia greacj se supunea princrpiulul lzororrrpi,
adrcir aceleasi legierau valabile penn-u tori. \iraci\au bogati.
de srirpe inalla sau nasclri di, pannd de condide u;ila,
desleptr sau pro:li. Si. mai ales. legile erau ,nvenrate chiar
de cei care trebuiau sA li se supuna: em nevoie de multi
gniS in adunare penru a nu aproba legi rele. penlru a nu
Ie cAdea vicrrma primii... in oras nrmeni nu era dexsupra
legii. ia-r Iegea ra.cedri leger rrebuia s:i fie re(pectala de
toti- Dar legea nu provenea de Ia ceva aflat mai presus de
oameni, nu era un ordin irevocabil dai de zei sau de stld_
mosii mitici ; adunarea cetdlenilor (cu tolii pdliaicreni, adici
62 PoLITICA PENIRU FIUL MEU
administralori ai polir-ului lor) era la obirsia ei, drcpt care
o putea modifica sau aboli daci majoritatea gesea de cuvi-
inti. Atit de in serios luau vechii atenieni egalitatea politice
a cetSlenilor;i atit de convin$i erau de faptul ci obedienta
acestora se datora doar legilor $i nu pemoanelor, oricit de
,,speciale" ar fi fost (nu acceptau specialiEti in a comanda)...
incit maioritatea magistraturilor si a altor funclii publice
din polis erau decise prin tragere la sortil Toti cetilenii
fiind egali, nici unul neputind se refuze indeplinirca obliga-
liilor politice fa{e de comunitate (toad Iumea lua pa{e la
decizii $i putea si ocupe funclii de autoritate, dar atunci era
obligatodu se iei decizii si !i comanzi), a trage la so4i pos-
turile politice li sep6rca grecilor afi ceamai bunisolulie.
Izonomie ? Aceea$i lege pentru toli? Egalitate politicd?
Parci te vdd ci protestezi. Cum sA fie adevdmtd egalitatea
alaci aveau sclavi ! intr-adevdr, la greci sclavii nu partici-
pau la via(a politici. Nici femeile (care, desigur, au trebuit
sI a$tepte doudzeci qi sase de secole, adicd pini mai ieri,
pentnr a avea dreptuii politice plenare. . . cu excep(ia !fuilor
islamice, unde mai aqteaptl hc5). Ai dreptate si protestezi,
dar nu uita cd de acea veche Grecie ne despart multe sute
de ani Si cd intre timp s-au revizuit multe pireri. Pionie.ii
atonieni n-au susinut niciodati ci toli oamenii au drep-
iuri politice egale : ceea ce au inventat $i stabilit este ci ,oli
cetdtenii atenieni aleau drepturi politice egale. $i $a\ cd
nu toatd lumea era cetdlean atenian: trebuia sI fii birbat,
s5 ai o anumite virsti, si nu fii sclav, sA te fi n;scut ln Palis
etc. Toli cei ce lndeplineau aceste cerinte erau politic egali.
Te asigur ce schrmbarea de mentalitate era destul de revo_
Iutionari dacS ne gindim Ia ce se petrecea pe vremea aceea
in Persia, Egipt, China sau in Mexicul aztecilor. Ideea cd
toate fiinlele umane sintem egale (cel putin in fala lui Dum-
nezeu) a venit mai riziu, sub intluenla stoicilor, epicu-
reilor, cinicilor, creqtinilor si a altor secte subversive. Chiar
Si a$a, au trebuif sd treace aproape doui mii de ani pentru
 MAREA INVENTIE GRECEASCi 63
a aboli sclavia, pentru ca femeile se
poatl vota si se poati
fi in posturi guvemamentale, pentru ca o adunarc
aiese
mondiall a natiunilor sd aprcbe o declaralie uxlreT..rdl,7 a
drepturilor omului. Dace grecii accia de demult n-ar fi facut
primul pas, cel decisiv, probabil ci tu, astdzi, nu te-ai in-
digna in fala inegalidtilor pe care ei le,au acceptat in polrs-ul
1or. . . si nici in fata celor care mai existi inci in lumea noas-
td, la atita vreme de atunci !
Nu vreau sd idealizez organizarea politici ateniane si
nici s5 sugerez cA acela era paradisul Si cd infemul a venit
mai tirziu. Dimpotriv5: democmtia s-a niscut in mijlocul
conflictelor $i a slujit 1a a le adinci in loc se le rczolve. De
la bun inceput s-a vizut ce, cu cit era mai multl libertate,
cu atit era mai pulini lini$te : ce Iuarca unei decizii de citre
mulli este mai complicati decit daci o face unul singur si
ci nu existe nici un fel de garafltie ci ar fi mai buni. La
originea ei cea mai indepifate, metoda democradci zi la
glzcqrs trebuie si fi semenatdestul de mult cuinfunirile
cdpeteniilor e.oice pe care le prezinte Homer ih lliad.r.
Doar cei indrxzneii, cei care isi demonstraserd curajul si
l,a1od,-ed, erau recunoscuti drcpt egali de adunarea celor
mri buni. Dar in grupul acestd seleLr furerea nu mdi \ ine
din ceruri, nici din linia singelui sau din bogdtie, ci iz-
vorasre din horirirea unanima a an(amblului. in regare pre-
cum celegiplean \au persan. srstemulpolitjc se a.emiina
ct o piramidd, faraourl sau Marele Rege ocupau virful de
sus. dede'ubl emu nobilii..acerdolii. rdzboinicir. nrrrii ne-
gustori etc... pinl se ajungea la baze, unde era poporLll de
rind. Puterea iradia de sus in jos, pind ajungea la cei ce
primeau ordine de la toatilumea $i nu mai aveau cui sI le
dea, adice marea majoritate a populalei. in schimb, la greci
puterea politici era mai cufnd ca un ce7'.: la adunare, toli
se xseTau echidr\lanl lali de un cenlru in Ldre se ei.ea
simbolic puterea de decizie. Es rl7 m€.rrir, spuneau adici
-
la milloc. Frecare purea Iua cu\ inrul \i-sr spunea pircrer,
6:I POL]TICA PENTRU FIUL MEU

linind in acest timp in mini un fel de sceptru carc indica

laprul ca avea dreptul la cuvinr fiua a fi intrerupl. in cele.
ialte rcgafe, cele piramidale, doar regele avea sceptru si
putere decizionali; la greci, sceptrul f1cea turul adunerii
circulare, iar deciziile se Iuau dupe ce fusesera ascultali toti
cei ce aveau ceva de spus. Sigur cX acest cerc democratic
febuie si fi fost destul de exclusivist !i de aristocmtic
vezi povestea cu plebeul Tersit, pe care Ulise 1-a croit cu
-
sceptrul cuvintuIui, in loc sA ildea ca sX vorbeascel Dar,
mai tirziu, el a devenit tot mai larg, ajungind si cupin-
dd totalitatea cetiFnilor in epoca clasici, cam prin secolul
al V-]ea inainte de Hristos. In sflrqit, Tersitii Atenei, adice
meqte$ugarii, agricultorii, comercianlii etc. $i-au putut face
auzit glasul si au avut cuvint alhtud de vicleanul Ulise sau
de crudul Agamemnon.
N-am s5-! ascund ci de la bun inceput invenia demo-
cratici a avut adversari seriosi, atit in teorie cit si in prac-
tici. Adevdrul este ci democralia se bazeazl pe un paradox
care apare limpede dacl reflectezi pulin : cu to[ii cunoastem
mai multe persoane ignomnte decit instruiie !i mai mul1i
oameni rei decit bufli... drept care e logic sA presupui ci
decizia majoritefi va ine mai mult de ignolanle qi de
riutate decit de contrariul lor. Du$manii democratiei au
insistat din primul moment ce a te increde in cei mulli
inseamne a te increde in cei mai rii.
Cei mai mari filozofi
ai Atenei, precum Socrate $i discipolul seu Phton, au
semnalat cu spirit de p:itrundere cX lumea nu arc de obi-
cei decit cuno$tinle banale, ,,casnice" !i imediate, baza-
te pe observarea Eribiti a cotidianului Ei pe ce aud de ]a
altii: daci-i intrebi ce este ftumuse(ea, i1i aratd o fatl dri-
gu(5 sau un beiat frumos, dar nu $tiu in ce constd concep-
tul de frumusete insusi, nici dacl frumuse(ea sufletului
este superioarh celei a corpului; acelaEi lucru se intimplx
cind sint inrrebali despre curaj, dreptate sau plicere. Nu
qtiu ce este binele, $i fiecme il confund5 cu ceea ce ii place
 MAREA INVENTIE GRECEASCA 65

sau ii convine-.. si atunci cum sXfie in stare sA stabileasci

ce este intr-adev5r bine pentru cetate ? Adunirile populare
sint o hirmdlaie in care fiecare vrca si !e audd numai pe
sine $i s5-Si impuni pirerea fdri a-i asculta pe ceilalli.
Majoritatea problemelor serioase ale comunititji, ca econo-
mia sau planulile militare, sint Sreu de inleles de cdtre pro-
fani: cum siaibi aceeali valoare opinia generalului Ei cea
a dulgherului cind ceea ce se discula e.Ie stratesia de
aperare in fata inamicului? tn plrs. lumed i.i schrmba piue-
rea foarte des: astizi detesti ti se indigneaze in fala ideii
care ieri i se pirea minunati. Majoritatea se lasl inselati
cu uqurinii, odce sofist sau demagog care spune votbe fru_
moase este mai ascultat decit persoana rezonabild care
semnaleazd defecte sau prcbleme. lar cei ce nu pot fi in!e-
la1i sint cumperai, pentru cd vulgul nu vrea decit bani qi
distractri. Etc. etc.
Presupun ci multe din aceste obiecfii antidemocratice
(toate, indfiznesc a spune) i1i sunS a 1ucru Stiut. Le auzi
formulate toati ziulica i[ contra modestului regim demo-
cratic in care triiesti. SA nu crezi ci sint lucruri noi, desi
cei care le rcstesc pot crede cA au ficut o mare descoperirc.
. De fapt sint la fel de vechi ca democmtia insS$i. $i Pe bunb
dreptate, pentru cd iavenlia democraticd este ceva prea
revolulionar pentru a fi acceptat firi scandal .. nu numai
in secolul al V-Iea inainte de Hristos. dar nici mdcar la
finele secolului al Xxlea I Flle.rc este si comande cei mai
putemici, cei mai destep[i, cei mai bogali, cei de familie
bune, cei ce gindesc mai profund sau au studiatmai mult,
cei mai buni. cei mdi cura(i. cer maj Senero\i. cel ce au
idei geniale desprc cum s5-i salvem pe ceilal(i, cei drep{i,
cei puri, cei abiii, cei... cum vrei, dar nu lori I E drept, pu_
terea e fteaba tuturor, cu totii intervin, vo$esc, voteazi,
aleg, hotirisc, au ocazja si greEeasca, incearcl s5 insele
sau permitsI fie inqelaii, prctesteazi, se amesrcce. . asta
nu e un Iucru firesc, ci o invente artificiali, un pariu
66 poLITIcA PENTRU FIt.t_ MEU
deconcertant impotdva naturii Si a zeilor. Cu alre cuvinte:
o opefi de artd. Grecii au fost mari artisti: democratia a
lo't capodopera rnet Ior. cea mai n.cant:l si neverosimi-
li, cea mai discutati. Inventia cein comunitate fiecare are
drcptul ca si triiascx pentru sine, si reuqeascd sau si se
lase inselat prin sine insuqi, sd fle responsabii chiar si
intr-o misuri foarte mice -
de succesele si dezastrele
-
care il privesc. Acest sistem nu garanteazl mai multe
reusite dec?t cele in care comandi unul singur sau citiva;
nici legi mai bune, nici mai multd onorabilitate publice,
nici mhcar mai multi prosperitate. Singura garanue este
cI vor fi mai muhe cor?,/qi..e si mai puline liniEre (despo-
tismele si tiraniile nu lasi sI se miste nici o musci). Dar
grecul prelera sa discule cu egalii s:rj decir sa se supune
stipinilor; prefera se fac5 trlazndi alese de el decit se se
bucure de reusitele impuse de allii ; voia se inventeze legile
cetetii sale $ise le poate schimba dacl nu functionau bine,
nu sI se supunl unor comandamente ffue drept de apel,
fie ele naturale sau divine. Erau ciudafi si originali grecii
istia, dar foarte curajo$i.
lnvenEa democraticd, acest cerc in centrul ciruia em
puterea, acea adunare de voci $i discutii a avut drept
urmare faptul ce cetitenii cei supusi izonomiei, aceleiasi
legi s-au prilir unii pe -
allii. Socierdlile democrarice sint
mai -transparente decit celelalte, uneori ftansparente pinl
ia indecentS: cu totii slntem spectacol penffu altii. Regii
absoluti ai Antichitilii locuiau ln palate inaccesibile in care
nimeni nu putea intra firi permisiunea lor: apircau in pu-
bli. numdi invalurli inE-o aura de maie.tare. supraumani.
lepeni, Si incercau si se arate mai presus depatimile si tre-
buintele fizice ale oamenilor simpli. Vasalii iEi plecau
servili spinirile la trecerea 1or, lirl a indrizni sI-si ridice
ari\ inle. ln \ocielSlile de tip p amlddl de c:rre li-cm vor-
bit, fiecare grup social ignom genul de viati pe care o
duceu supcrioii si nu indriznea si le judece virtu[ile si
 MAREA INVENI'IE GRECEASCA 61
viciile cu aceeasi misuri cu care lejudeca pe cele ale pro-
priei clase. La greci, in schimb, fiecare depindea de ceilalli:
niminui nu i se afribuiau automat talente si merite, ci tre-
buia se fie arItate... Qi demonstrate (,,a demonstrt', adici
a arita der?o.r-ului, lumii, egalilor). SlSbiciunile si vlciile
erau $i ele de domeniul public. De aceea, Grecia a trebuit
se fie Iocul unde s-au niscutcele doui spectacole de masi
democratice piin excelenll, de neimaginat 1a egipleni sau
la pers r.i: spartul ,i teatt-ul.
Competitia sportivi este un rezultat dkect al stabili.ii
egal:r;lri polilice. E\rrla doua morrr e penuu inrii.
"ceasta.
dat fiind ci vechile legitim:iri ierarhice datoratc noblefei
singelui, alegerii divine sau posedirii de boglfii iti pier-
dused valabilitatea. afostnecesar si fie inventate alte sur'
.e de Ji'ri,,, /i. .ocial;. O leclie impon"nra. a.uprx carerx
vpm reveni cind vom vorbi despre citeva sisteme totalitare
contemporane: intr-o societate, indivizii poi fi egali (din
punct de vederepolitic sijuridic), dar niciodati ira€r"fdrJrd-
,iI, pot fi egali, dar nu 1ar&1. Fiecare grup are nevoie de
tipuri umane care si reprezinte excelenta, si lie demne de
admiralie, modele care si incarneze idealul de vitalitate la
modul cel mai plenar (mai tii minte ce ziceam mai devreme
despre societate ca fabrici de nemudre comunitari?). Gre-
cii admirau corpul omenesc, energia si frumusetea 1ui:
competitiile sportive au slujit Ia stabilirca diferentelor intre
trupud si Ia evidenlierea celor mai buni. Bgali, da, nedife-
rcnliali, nu... Al doilea motiv este ce doaregalii se potin-
trece intre ei: dace pe famon nu-l puteai privi in fate, cu
atit mai pufin il puteai provoca la alergare sau la a-si de-
monstraforla bralelor. Nero a organizat concursuri de liri
doar pentru a-si satisface plicerea timpi de a culege toate
premiile... de parcd juriul ar fi putut indrizni si nu i le dea !
Nici cu zeii nu te poli lua la inirecere, perltIu cI e normal
sd ciEtige ei si, in plus, se te si pedepseasci pentru in-
fumumre (pe simanul satir Marsias, care a incercat si-l
 68 poLrIC,\ PENTRU FruL MEU
intreaci la un concu muzical pe insu$i Apolo, zeul l-a
jupuil de viu). Nu. comperiria rere egalirale uman.i, recJ-
noastere rcciproci, camaraderie in dvalitate. Acum se tot
predici ($tii tu, preolii $i falsii preoti!) impotriva caracre-
rului crmzeri rr al societetii noasffe. Se uiti insl ci aceastl
competitivitate este un indiciu lipsit de echivoc al societi-
tii democmtice, ce societitile necompetilive sint formate
din caste peste care nu se poate trece, bazate pe legituri
de singe sau pe teologie. Pentru a te intrece cu ceilalti mai
intii trebuie sX devii egalul 1or. Pentru a te intrece cu ceilalfi
ai r??roi€ de ei: nimeni nu intri in competifie singur. Cei
ce caut5 cu oaice prel si thanizeze sau se exrcmine nu
sinl mai compefirivi decir ceilalti. dimpolri\ A. ceea ce r or
este si termine cit mai repede competilia...
Celilall impoaant corolar al democratiei grecesri a fost
leatrul. In alle culruri existau rirualuri .j ceremoniale carc
cupdndeau anumite forme de reprezentare simbolicl, alar
ln Grecia, pentru prima datx, oamenii au transformat in
spectacol pasiunile qi emotiile pur omene$ti... desi alin
cind in cind zeii interveneau in conflict. La fiecare spec-
tacol de teatuu, grecii asistau Ia tragedii si Ia comedii, adici
la aspectele umoristice ale shiduinfelor individuate si la
drama ingrozitoarc a conflictelor dintre e1e. Cum ili spu-
neam, se priveau unii pe allii si i$i vedeau diferentele
inluntml egalititii polirice i darodti faprului ci se ftarau
ca egali, Si-au dat seama cit de diferiii sint unii indivizi
fafe de altii! Unii sint ddicoti prin fanfaronadl, licomie
sau nerusinare, allii sinr vicleni ii mincino$i, al(ii (si altele)
nu se gindesc decit sA Ie faci curte vecinilor (vecinelor)
recurBrnd lJ tor lelul de .rratdgeme: existh comercianti
care insali, copii desfrinafi, pirinti autoritari... SI nu crezi
cumva ci atenienii aceia aveau o pirere sublimi unii despre
allii: se priveau, i$i vedeau defectele sau Ie exagerau, -
deau unii de alii. Ca intre colegi, ce mai. in tragedie, repre-
 MAREA INVENTIE GRECEASCA 69
zentau penoane posedate de o patimi alit de devomtoare
incil ii ftcea.e uile de lor... si de LoLi. Pe^onaje cdre aL
dreptate, dar numai in parte (mereu exist5 Ei altd dreptate
in democmlie, cea a altom), desi ei cred ci o posedd pe
de-a-ntregul. Corul tragic (care .eprezinti poporul, pe
ceiialli, glasul celorlalli) incearce si'l ,)?oder?re pe eroul
Eagic, se-l facl si asculte unele recomandi-ri, s?ipactizeze
'i si cadd ia o inr orali. .i nu .e la.e r irir de pa.r..rne pini
la capit. Cind nu reuseste asta, iragedia se sfirie$te in de-
zastru (dar nu toate lragediile se termind ,.reu", adu-li
,m'nle de O' eJrid r. penlru cA cineva ab.oluti/eazi pasiu-
nea pini dincolo de omenesc, ca $i cum nu ar ti egal cu
ceilal[i, drept urmare nu ar trebui sX tinb seama de alte do-
rinF fi pdreri decit cele proprii. A dde de semenii t5i qi
a te cufemura in fala exceselor de care sintem in stare
inseamni a ride de tineinsufi ti a te cutremura faF de tine
insuli. Teatrul s-a niscut ca un instrument de rci-leclie
democmtici asupra individului care, mai presus de zei qi
de narur5. trebuie si fie capabil .5 .e ,tapin, dta Ic
irsrli. Ceea ce ne duce, dupe cum bdnui cd doresri, 'in? la o
pauze inainte de capitolul urmitor-

Ia de citegte...

,,Cind insi intilnelte un om doar de rind, auzindu I cum stri-

gA, fl Loveite cu sceplrul ii il mustrl aslfel:
pe loc rimii I Si nu rosteqti o vorbe. Asculti
-Nesocotite,
pe cei ce-s mai presus de tine. E$!i doar un mitel. nevredn;c de
cinslire qi nu insemni nimic. in Sfat $i n bitnlii- Aici .u poruD
cesc Aheii hoialli, ci cirma o$tii e datdunuia singur. Cepacoste
ar fi ca roli si ne indrume ! El e domnul o$irii, cel ciruia i-a
fostdati vrednicia puierii si vrednicia legilor. de fiul lui Cronos
cel-ce-chibzuiestelucruri-de-nepAtruns." (Homer. lliadd, trad.
ron1. de Slrr1da Diamantescu si Radu Hincu. BPT. Ed. MineNa.
Bucureqli. 1981. pp. 2G27)
70 PoLITICA PENTRU FIUL MEU
,,ia lume-s mutre mari minuni
Mai mari ca omul insl nu-s 1...
El singur, zborul sindului
Si-al vorbnii dar le,a dibncir
Si ltie-a cirmui cetiti...
E iscusit cum niciSindesri,
Sprc rnu o ia, spre bine-apoi.
Cinsti va legite-onrenesti
Si jurlmintul cdtre zei?
Cetatea I va nilta in sllvi.
Darnu e vrednic de m;riri
De va cilca el legile,
De-o fi om I5u, de-o fi trufas,
Atare om nici in al meu
Cinin $i nici in sufletu-mi
Sn nu-si giseascn loc nicicind...
(Sofocle. Anligoza,
trad. rom. de Eusebiu Camilar,
Ed. Tinererutui, Bucuesri, pp. I t9 120)

,,Pollr-ul se deosebea de fanilie prin aceea ci prlmLrl nu

cunoslea decil < egali >, pe cind cea de a doua era centrul celei
mai srricle inegalititi. A fi liber irsemna a nu fi supus necesidrji
vielii. nici
sub coDducerea cuiva $i a nu comanda cuiva, adicl
a nu guverna si a nu fi guvemat. Astfel, in sfera domeslici. Ii-
bertalea nu exisra, deoarece capui familiei ela considerat liber
numai in misura iD care avea facultarea de a si abandona ci-
minul $i a intla in sfera politicn, unde tori erau egali. Inutil sA mai
spunem ci aceasd egaLiiate are foarie purin in comun cu con-
ceptul nosta.u de egalirate: insemna sA riiesri $i si trarezi doar
inte ei si cuegali, ceea ce presupunea existenla unor < inegali >
care, iresc. constitulauinrotdeauna majoritareapoputatiei inrr-un
oras-stal. De aceea, egaliratea, depa(e de a fi legrli de &eptare,
ca in vremudle modeme, era esenta libertdrii insesi: a fi tiber
il\emna a f. liber de rnegzlitaled pre/enra h guvemdre .i a re
misca inlr-o sferi in care nu exisrau guv€manri, nici guvemari...
(H. /,lendt, Ca ditLt unann)
 MAREA INYENTIE GRECEASC;. '7I
greade IbertalenudepaEea comunirateainla$i:
...,.Conceplul
libenalea penlru membrii sSinu implica nici tibenatea teg;ld
(civil5) pentru ceila4i locuirori ai comunititii, nici libertare;po-
liticip€ntru membdi altol commit4i peste care se intindea pu
terea." (M. L Finley, ,er? oo-alie anicn si democmtie nodemd)
 CAPlTALUL CINCI

Toli pentru unul ;i unul pentru toti

 Dupi aceast:i veche invenie greceasoS, fbrmele politice
au continual si evolueze ;i se se transfomle ln Europa.
"du../,,1r,/. fir: dorr.i po-Lc ce- mJi
Ronunir au 'mpor
r.. ,j _nodlrc-re comuniL i urrr'e de dupa.c.n.cierc.'
democulici Si egalilari a Greciei: ni$te reguli alejocului
comune, exacle $i ilcute publice, care siregleze in detaliu
(uneori cu plc.r r?r4., anrinunte) intercsele indivizilor, con-
llictele lor, ceea ce puteau spem de la comunitate Si ceea
ce comunitalea putea spera din pa ea 1or- Vocalia impe-
riali a romanilor a mai avut un efect impofiant: cucerind
divelse popoare qi supunindu-le aceleiasi legi, a devenir
limpede ci indivizii pot fi politic egali (fi deci, de ce nu,
,/rere{re egali) dincolo de granitele carc ii separi $i defi
apar[in unor etnii diferite. Obse d aici a]t paradox dintre
cele care, de-a lungul istoriei, ne-au consfuit parldoxa]a
forme de convieluirei Srecii au fost foa(e democratlci Ql
egalilaristi, dar numai intre ei, in polls-ul 1or, cu alte
. u' inle erdu liberi si ee"l;p, /,//a , d erru atenicni \du .par.
tani; in schimb romanii, imperiali$ti $i praddrori, au con,
tibuit prin infinderea cucedrilor 1or la universalizarea
drepturilor politice, drept care oricine din cadrul imperiului
(care pe atunci era, ca si spun asa, lumea cunoscuti) se
poati beneficia de ele. Oricine puteafi cetitean al Romei.
asadar ceva in comun tlebuia si li se recunoasce tutulor
oamenilor, indiferent unde s-au niscut. Filozolia stoici
!i mai tiziu religia creline si-au iuat sarcina de a trage
,76 POL[]( \ PENTRU FIUL MEU

impo ante concluzii umanizatoare din ceea ce i.ilial nu

tusese decit sete de stlpinire.
Nu am pretentia (pdntre altele Si pentru ci probabil n-a$
Eli) sd-!i fac acum un rczumat al evoluliei istorice a forme_
Ior politice, lrecind prin feudalism, pfin monarhiile absolu-
tiste, originea parlamentelor, rcvolulii etc ... DupI pdrcrea
mea, tot acestlung produs, plin de evenimente emolionan-
te !i crude, de fapte nobile qi chibzuile, dar $i de teribjle
dcelosii, a dus la consolidarea crescindi a doi protaSo-
nisti ai luptei politice modeme: ixdbidrl Si sldrul Le nu-
mesc Ia singular, desi nu mai rebuie spus ci ir?d,vidrleste
intotdeauna lrldlrrizii si cAnu existirl4l, cislale- Si sA nll_li
imagiflezi cI acelti protagoniEti s-ar opune in mod frontal
si exclusivist : mai cufnd sint un cuplu de inddgostili, care
se imbriiqeaze strins (atit de strlns incit nu mai qtiu al cui
este piciorul sau bralul ista) $i se intrepetrund, uneori cu
plecute consimlire, alteori cu dureroasl siluirc. Vreau se
spun cA once individ poartl ln sine mul1e ale statului (a.
fi chiar de neconceput pemonalitatea sa politici dace n-ar
exista un stat in fata ciruia sd qi-o revendice), iar stalul'
la rindul lui. nu este un Iel de entitale suprdomenea.ci
cizuti din cer (sau li$nitd din infem), ci este compus din
indivizi si nu are alti putere decit cea izvoliti din multi-
ple decizii individua.le. Cu toate astea, regula este ca liecare
dintre pirli sX vorbeasce de cealalt5 ca despre cel mai mare
dusman !is5-i punx in circe toate relele societifii: indi_
vidul se plinge de opresiunea si de arbiffariul statului, in
timp ce statul pune pe seama dezobedienlei $i eSoismului
indivizilor toate dezastrele politice.
Ce siinsemne atunci aceste douipersonaje confapuse,
in aparenli dusmani nelmpicali, dar in realitate complici
secre!? in primul rind, sint rezultatul procesului istoric
modemizator al sociedtii umane. Alacumli-am povestit'
pdmele comunitili sociale i$i aveau lundamenteie operalo_
nale lbarte aproape de natur:t: modelul era ce1 al rela(ii1or
 TOT] PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU TOTI 11
familiale intre pirinii si copii, calitalea de conducitor era
determrnati de forla fizic5. se transmitea de obicei genea'
logic etc ... in plus, grupul clanul, lribul, poporu]. cum
-
vrei si-i spui era singurul iucru care conta cu adevirat,
membrii sii nu aveau greutate proprie decit integrati in an_
samblu: o datl rupti flliala sau contactul cu inregul din
care ftceau parte, ,!c ?i€r"drdx... Mai tiEiu au apirut socie-
ldtile in care un singur individ sau ciliva ajungeau se dobin_
deascd o imponanli uriaES, fie ca regi de condilie aproape
divini, fie ca sacerdoti capabili si interpreteze voinla firi
drept de apel a zeilor: alunci grupul s-a identifical supus
cu ei, in ioc si fie ei cei care si se identifice prin aparte-
nenla lor Ia grup- Apoi grecii au ftcut invenliadespre care
am vorbit in capitolul precedent. Ace$ti pa$i pe care ti-i
schitez simplificind pine la caricalurizare Intesc in aceeaEi
direc[ie: tot mai pulini naturi Ei tot mai mult drtrrciu.
Societatea se sprijinl din ce in ce mai pulin pe dictatele
elementare ale fatalititii, necesit5{i fizice, legdturilor de
singe sau scopurilor impenetrabile ale divinitdii (care sint
indiscutabile fi scapi conffolului uman, ca $i legile natu_
rii); in schimb, devine tot mai deliberate, depinde toi mai
mult de ce vor oamenii $i ce hotirisc imprcuni, acordi
mai mare importan6 activitdllor simbolice inlre indivizi
(come4, prestigiu, originaliiate etc.) decit interacliunii cu
natura qi se s upune justificerii ,?liordl? (pe care fiecare o
poate pricepe Ei discuta). De la asociereaumani seminatu-
ralisti (niciodati pe de-a-ntregul, ca in cazul slupului sau
fumicarului I) recem la socieltlte c operd de artA,cain'
\ enlie impe-r ine lli a \ oinlei si dibiicrei omenesl i.
Vechile structud sociale limitau in buni mdsuri initia-
tiva individuatA. in schimb se bucurau de solidihtea una-
nimi a unei idei indiscutabile: lali shten n l. Epoca
modemi atribuie lot mai mutti imporlanli gindurilor, pire_
rilor si cererilor fiecirui individ, slibindir schimb ln mod
inevitabil unanimitatea c ornrnt\at:: fiudre ron tinud si li e
78 PoLITICA I,ENTRU FIUL MEU
un l fu cd(lr l nui tot.inainte. ierarhia sociali era dictati
de naturi sau de zei, in orice caz opunea o maJe rezistenle
la transformirile radicale (desi, evidenl, acestea existau l);
mai tirziu, acum, institutiile sint vizute ca niqte invenlii
ale omului, iar ceeace creeazi omul poate fi. liri
indoiald,
'cLrnrbdr. orepl cre lenL"Lia de
a tran-lorme e omniprezen-
ti. intrebarea de iei era: de ce sd schimbftn vreodafi ceva,
cea de astlzi este mai cu nd : de ce si nu schimbim totul
tot timpul? Si iati cum se inlireste opozilia individ/stat. In-
dividul (adici fiecare om concret, unic, irepetabil, deosebit
de vecinul lui) cu voinlalui, cu deciziile Iui, este l'undamen-
tul ultim al legitimitili statului; desigur, statul se sprijini
ti se justifici invocind inlelegerile dintre indivizi, dar in
acela$i timp incearci si se aperc de capriciiie 1or excesiv
de schimbitoare qi se-qi pistreze foma in faiarevocfuilor
constante a1e ordinii stabilite. Iarisi etema polemiceintre
motivele pentru a te supune 9i a te revolta, pentru a pesffa
si a transforma in mod revoluionar. . . Ii mai aduci aminte
ce de aici am pomit acum nu Stiu cite pagini?
Trcbuie si-ti faco i urisire : ,?ed .r/pd. Simplific $i
e\cderez lara s,J ma ginde.c la ri<cui. D"r presupr,n.i
efli destul de perspicace pentru a-I.i da seama incotro bat
si destul de istel pentru a nu md crcde cuvinl cu cuvint.
Desi vorbesc de ,,inainte" !i ,,acum" este evident ci nu
toate societilile umane au urmat in acelaqi timp qi in ace-
lasi ritm acest drum. Si ci drlLmul in chestiune nu este deloc
drept, ci cu ocoliiuri Ei meandre, pe alocuri ducind chiar
inapoi- Evident, jocul dialectic inre individ $i stat ste mereu
sd se dezechilibreze cltre unul din cei doi poli, fiecare dintre
ei cu pericolele lui. Cind predomini in exces individul,
armonia an\amblulur (o. ial .e porte rupe. nimenr ru .e in
grijeqte se suslini ceea ce trebuie si fie comun luturot,
indi\irir mar dolirlrproftta de cei mar .labi .t nu'.i recr-
nosc nici un fel de obligatie de solidaritale fali de ace$tia
dii urml, fiecare se simte singur, incollit de lerocitatea qi
 TOTI PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU TOT1 79
l;comia celorlaltr. [arA o initanri comunrtara cAreia si
i se
plingi \ide la ccre sii ceari prolectie. Dar cind .lalul esle
cel care se umfla prea mull. indivrzii isr pterd ini{rali\
a ),
capacjrdlea de a se 5imd rilspunzitori pentru proprirle
Ior
vrell. nu slnl tolerate discrepantele celor care gindesc
sau
aclioneazii in alt mod decir ceilal!i. Iiecare <e simte ca
o
simplS molecula care nu are insemnelate decir in cadrul
Marelui Tot Comun, birocra[ia se inversuneazi si decidX
pin; si cele mai mici amenunre ale muncii. comenului. <i_
n;ladi. aflei. sexului, credinrelor. disractrrlor elc. _ !i me-
rcu exrsta o autontate care ftie ce este bun penbu fiecare,
mai bine decil indi\ idul insu:i. SiElur ca acesre ercese por
rl nelaste oln ambele puncte de vedere: uneori. penfu a
scdpa de unele se sare peste cal
$i se cade exact in relele
opuse. Presupun c5 acum ar da foarte bine dacd
li_aj spune
ci ar fi de dorir un echilibru perfecr inire individ si stat.
dind fiecaruia ce i 5e cuvine 5i nepermrtind abuzuri. penlru
ca aifel roath lumea sd fie mullumila, Dar te-am avertr-
zat de la bun inceput ci n,am de gind si fiu neuiq a$a ci
am si mI implic un pic si am si fiu de partea cuiva- De
panea... individLrlur, evidenr. Sa nu-mispuicll nu
binuiai:
Pomesc de Ia urmetorulpuncr de ved;re: cred ca 1tarul
este penrn indivili. nu indi! izii pennu stat. Cred ca indivr_
zri au o talotu-e specifice pe care slarul o poate ajuu se se
passele. dar nu se o subsdluie prin ordonanlele sale;
cu
deosebrre. suslin ce individul rpercoane morali sipolilica.
\uDrecl crea{or. femeia )i birbatul de 7i cu 7i,
de la cei mai
de jos la cei mai de sus\ rcptezinti realitatea
vmand, a\_
lenrrce. de la care purced sialul sr celelalle rnsrilulii. iar nu
rnver\. qUludlnea a5ra a mea I iri inchipui cA nu am breve-
tat-o eu. dar am s-o prelin( ca ji .um a. ft fdcut_o, are
un
nume cdrc penrru muhi c\re aproape o insultri: irdivil/d
/rrr . Rau am aluns: in prima crne. vorbrndu ri despre
elicd. aduce.m Ln arpumenrat elogiu eEoismului. ia, acum,
cind es(e vorba de politici. ili recom:lnd inoi\ idLalj\mul:
80 POLIICA PENTRU FIUL MEU
Niravul din fire n-are lecuire! ln fine, vom vedea Ca si
n-avem vorbe, vrcau sI fie clar cA prin ,,individualism" nu
inleleg atitudinea,,antisociali", nici micar',antipolitict'-
Spun doar ce individualismul este o fomi de a inlelege ii
di a colabora cu societatea si nu mania de a se crcde in
afam ei; $i cI e o modalitate de a inte eni in politici, iar
nu neghiobia de a o ignora cu desivir$ire Mai mult i dez-
!oltar;a \ocreutii e.te cea care a pertnis (i a con\olidat
poslura individualitlb. in numele ei._au comis si se mai
comit abuzuri ? Pii, e de la sine in[e1es. Dar qi citeva dinffe
practicile sociate cele mai inumane, precum sciavia, tofiura
ii pedeapsa cu moartea (pe care adeplii prevalenlei co]ecti-
lului asupra atomilor individuali le_au aprobat intotdeauna)
au fost puse sub semnul intreblrii Ei abolite atunci cind in-
dividuali$tii au reu$it sA aibd ultimul cuvint...
Noi. indivizii, avem dou5 modurl diferite de a face parte
din giupurile sociale, care, de regule' se manifestd sepamt,
dar uneori $i impreune. Putem d?arlir?e grupului Ei putem
porti(Pa la Apanenenla la grup se i.eracterizeazX
^cesta.
orintr-o diruire necondi!ionalaL (sau aproapel a indi\ idului
cirre colectir iate. cu ale carei \ aiori se identifici ldril cric-
nire $i ac.eptind si lie definit prin aceasd adeziune: intr-un
cuvint, fecind iremediabil parte, Ia bine si la rdu, din acest
ansamblu. Aproape toli apar,tinem de obicei familiilor noas-
tre $i simtim cA facem parte obligato.iu din ele fird prea
multdjudecad critici, deoarcce ne-o impun legile rudeniei
!i seniimentele spontane de apropiere; dar citeodati mai
,,apaltinem" qi unui club de fotbal, de exemplu, iar cind
eciipa ciqtigl sau Pierde campionatul, sint ,'ai nostri" ti
gata... sintem di.pusi:; iu.lilicim chiar )icel mai nedrepl
penalty.are te-ar putea fi de foloc ln .chimb. paniciparea
este ceva mult mai deliberat si mai elaborat : individul pa'-
licipa Ia un grup pentru ci vrea. iar xljta Limp cil vrea nu
obligar la lealilare 'i paclreale de'lul: dislanli
'e.imtepentu aputeaholili daclii convine sau nir sI faci
criticx
 TOTI PENTRU UNUL S] UNUL PENTRU TOTT 8]
in continuare pafie din acest coiectiv. Astfe]. este iucru
curent si .,participim ' la un club illaelic cind ne interesea
zi filatelia sau si mergem la o anumit:i scoala pentru ain-
vila engleza. asla dacipredarea dc acolo nu are deficiente
si nu existi alte locuri mai bune- in apartenenta la un grup
ceea ce conteazieste sdlii in ace1grup, si le sinliinvaluit
si identificai cu acesta: in cazul panicipirii, importante
sint obiectivele pe care vrem se le atingem incoryodndu ne
in grup: daci nu le atingem, il pifLsim.
Cu tolii simim nevoia de a apatine la ceva. de a fi
necondilionat pa(e a ceva, fie o coryoratie foafie impofim-
tii, fie un lucru mArun!. Astane di siguranl.l, ne stabi]izeMi.
ne deir.{re fafi de noi insine, ne oferi un punct dc relerir-
!e ferm in care si neincredem, desi aceasti aparlenenti ne
provoaci uneori sufednld sine obligi Iasacdficii. Din cind
in cind este important sd te sinli d.a.r.i, se sdi ce esd incon-
jurat de persoane cu care impertdsesti sentimente si rriiri
pe care nimeni nu 1e pune in discutie. Gnd entitarea de care
aparlinem se pribuseste! percepem un cutremur liuntric
din care ie$im cu greu. De aceea sint alit de dure ruptuile
familiale sau deziluziile in iubae I de aceea se zbuciuma
alita cuiare primar franch ist cind, murind dictatorul si pro-
ducindu-se in Spania rapide schimbiri politice, ii m;rhrrisea
cutremumt unui pdeten: ,,Pfui. cum s-au lnai schimbat
lucruile, de nu mai stiu daci fac parte dintre ai noltri l"
Dar impoflant pentru individ este si si se simtipanicipant
voluntar si critic la diverse colective:'isi pesreazd astf-el
personalitatea propde ii nu pennite grupului se i-o impmi,
isi alege scopurile, se simte in stare si se transfome fi si
se revolte impotriva falalititii, intelege cd uneori este mai
bine si-i,,tridezi" pe ceilalti decit sir-i urmezi orbeste si si
te ,,tridezi" pe tine insuli. Cind sintem copii sau foarte tineri
(dar li atunci cind virsta ne-a imputinat purerile si ne a dat
resemnarea) preferim si apartinem fArd aparticipain mod
critic; mafudtaea, in schimb. consti il1 schimbarea multor
E2 POLIICA PENTRU FIUL \'IEU

aparlenente necondilionate prin participiri vigilente si clliar

sceplice. Fiind prh umare indispensabile atit anumite apar-
tenente cit si anumitc particip:rri, trebuie si recunoastem
cefiecare dinlrc aceste doui stilud de integrare ill grup are
problemele lui. Abuzuile apaitenenlei duc la fanatism qi
la exclusi\ i.m. cele ale pdflicipar rr pro\l inlele.e drc la
de.,inreres si de.olidar i/are. Irni propur <a inchei D.e(l cd-
pitoi prevenindu-te, in felul meu, contra acestor pedcoie.
RXul ln apartenenla neconditionati la o comunitate este
cd dorinta de a le simli unit cu ceilalti poate isca d.ept
,,naturale" legiturile politice (mereu convenlionale, drept
care revocabile) carc ne ieagi de ceilaui. Adice: este na-
tural (provine din condifia noastri de fiinle dotate cu vor
bire Si gindire) ca noi, oamenii, si trlim in societate; dar
/or-ma concield a acestei societ5li. legile ei, granilele ei
etc., nu este niciodate naturaie. Este, mereu, operi de arti
si conventie unlanI. Grupurile uma[e mai primiiive iii
atribuie dc obicei nun1e caie inseamni ,,Oamenii" sau
,Iumea". Dau astlel de inleles ci membrii tribului sin(
singurii cu adevirat umani. ci, prin umrare, asocierea ior
nu este fructul haz dului sau al unui pact dictat de im-
prejuriri, ci o consecin!5 directi a Ordinii inamovibile a
universului: intre oamenii .,adev5rati" nu este loc penlru
modui sau mode aleatodi. care poi fi ameliomte sau
respinse, ci totuleste afa cum trebuie s:i fie $i bitut in cuie.
Mentaliiate nu atit de depeftat:i de cea pe care o putem
avea in grupuri istoriceEte mai evoluale- Chiar Si (irile
modeme (in ciuda faplului ce arati destul respect progre-
sului, revolutiilor, descope.irilor stiintifice etc.) cred dere-
gullci frontierele lor, forma ]or de viati, prejudecdile lor
si in\tilutitle lor sint ce\ ir xprorne .,\acr u". e\presia , ceea
ce esenta umani (sall micar esenta ,,aior noqtri", a celor
care fac parte din grup, cei mai umani dintre umani) repre-
zinti cu adeviratmaxima sa realizare. A acceph ce existi
mai multe feluri de a fi om toate la fel de ,.umane"
- -
 TOT] PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU TOTI 83
este un lucru geu, dupi cum se vede. Ceea ce nu inseam-
ni cd nu ar exista fiolir€ pentru a prefera unele forme de
viali in comun altora: mi numir printre cei care cred cu
hotirire ci e preferabil si fii amator de jambon afumat
decil de came de om.,. dar optiunea mea nu se bazeazi
pe ce sint asdzi societdlile, cu atit mai puln pe ceea ce au
fost ele (in trecut canibalii cistigi cu o majoritate zdro-
bitoa.el), ci pe o anumiti idee, justificate radonal. despre
ce glozave ar putea si ajunge.
Riu in apartenenla fanaticd ia o comunitate flri alte ar-
gumente decit cleste,,a noastrl'. ce,,asa sintem noi" este
ce se uite cum au ajuns oamenii fiecirui grup la forma de
via!5 in comun. De fiecare dati a fost vorba de a soluliona
anumile probleme concrete, iar nu de a te deosebi neapirat
de vecini si nici de a exprima o,,identitate" propde. Uneori
unele solutii sint mai rele decit altele Si e de dorir sA fie
schimbate in momeniul in care stii cd exista altele mai bune :
grupuflle umane .-iu rol infldental sieducal rectproc. nici
unul nu si-d der\ollat..punhtea esenreiin alara conlagierii
cu cei dinjur. Numerolarea romanS, de exemplu, a fost un
element exEem de caEcteristic pentru identitatea culturali
ldtin5, dar, ffuiindoiale, numerotarea arabi este mult mai
eficienta Si mai pmcticd: ar fi fost absurd si o pestrem pe
pdma penru cd e ,,a noastd" in loc de a o adopta pe cea-
laltii... care intre timp a ajuns se fie 1a fel de ,,a noastri"
ca si cealalti $i cu rezultate mult mai bune I Acelasi
-
lucru s-arputea spune despre mufte altele, nu numai referi
toare la tehnich si la descoperirile stiinlifice. ci si la obi-
ceiuri morale si institutii politice: democralia inventati de
greci- respingerea canibalismului, abolirea sclaviei saLr a
torturii sau a pedepsei cu moaflea, volul femeilor siechiva-
larea nruncii lor cu ceaa bi$adloretc... Poti fi umar (/,drr-
Ial urnrnr rr r nu lte leluri. dJr cel n_ai uman d.nlre lo"te e.re
si !i dezvolti raliunea. si inverltezi solutii noi si mai bune
pentru problemele vechi, si adopf rezolvirile practice cele
84 POLITICA PENTRU FIUL MEU
nrai eficiente inventate de vecinii tii. nu se le inchisiezi
cu incdpelinare i! ,,asa a fost mereu" si in ce a considerat
grupul nostru ca !,perfect $i natural" pine mai ieri. Dibicia
nu este sd ne inversun:im si fim ceea ce sintem, ci sA fim
in starc, datoriti efortuilor noastre proprii !i eforturilor
celorlai[i, si ajungem si tim mai buni.
indefinitiv. ceea ce conteaz5 nu este apartenen(a noas-
trd Ia cutare natiune. cutare cultur6, cutare context social
sau ideologic (pentru cI toate astea nu sint, oricit de mult
ne-ar influenta viaF, decit un ansamblu de ir?rinllili), ci
apartenenfa noastrl la specia uman5, pe care o imp5rtilim
in mod necesar cu oamenii tuturor naliunilor, culturilor $i
straturilor sociale. De aici \ie ideeaunor A-ePturi ak ornu
1&i. o serie de reguli uni!erjale pentru a ne purla unri cu
altii, oricare ne-ar fi poziiia istoric5 accidentalx. Drepturile
omului sint un pariu pe ceea ce oamenii (berbali $i femei)
au fundamental in comun, indifercnt de ceea ce intimplS_
lor ne sep e- A aPArd drepturile umane uni,,ersale presupu'
ne sd lim de acord cd recunoa$lem intre oi ni$te &eptuti
egale, in ciudn diJerenlelor dinu'e grupurile cdrora le apatli-
nem : sA admitem deci cd este mai imporlant cd e$ti un indi'
t,id a o dectt cddparlii cutdrei ruse, nalii saaculturi.De
unde faptul i
ci numai indivizii umani pol subiectul acestor
drepturi. Cind aceste drcpturi se rcclami pentru anumite gru-
puri speciale sau pentru orice alth absfacfie (f1e ,,popoare",
,,cla-se", ,IEligii",,,timbi", ca sd nu mai vorbim de,,cei nenis-
cu!I', ,,mdri", ,,munli" sau diferite specii de animale) sen_
sul acestora se perverte$te, chiar dace intentiile sint cele mai
bune. ili dau doar doud exemple: un individ are dreptul
uman de a-si folosi limba, dar o limbd nu are dreptul de a_qi
ciuta cu sila vorbitori care si o perpetueze ; ildivizii umani
a\em dreptul de a dori paslrarea puritatii aper pe care o
bem, dar apa nu are dreptul de a cerc se nu fie poluati. Etc
Existd fanatisme de apaflenenli odioase, pentru cI in-
staureazi ierarhii inlre oameni si vo. si-i facd se ffiiasci
 TOTI PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU TOTI 85
in compartimente etanse, despA4ite cu sirme ghimpati, de
parcd nu ar face pane din aceeasi specie. Fhriindoiali, /?-
Jijr?rl este cea mai rea dinffe aceste orori colective. Stabi-
le$te ci de culoarca pielii, de fo.ma nasului sau de orice alte
triseud capricioase depinde ca o persoani si aibe lr r?o.1
obligaloriu cvl?Je sar cutare trisituri de camcter, morale
sau intelectuale. Din punct de vedere stlintific, toate doc-
trinele rasiale nu slnt decif fanrezii arbifrarc. Timp de sure
de mii de ani, speciaumaninu acunoscutvreo varietate ra-
.ralS.emnilicdtivd: anxopologti cred ci acum \reo raiTe\.
de mii de ani au apdrut probabil primele diversificiri geneti
ce (din ratiuni de adaptare climatici si geografice), dar pro-
babil ci acum zece mii de ani albii si negrii de acum inc,
mai aveam aceiasi stremo$i bruneti. in plus,.asistii clasifi-
cI oamenii dupa pigmentarea pielii, de exemplu, dar trec cu
vederea alte trasetud mai relevante genetic de exemplu,
-
grupele sanguine (A, B $i O). Grupului B ii apaflin oprzeci
la sute din scolienii albi,locuitorii negri din Africa centra-
li Ei aborigenii austmlieni cu piele oaches5. Tipul A se inril-
neste la afticani, hindufi $i chinezi. De ce se nu spui atunci
cd scolienii qi centrafricanii sint de aceeasi ras5? Sau ci
existl o rase formatd din chinezi, hindusi si africani ? Este
mai importante culoarea pielii, pentru ci se vede imediat,
decit Slupa noastri sanguina? Cind trebuie se ni se faci o
uan\fu7re de \inge esre mal prudent sa venici grupa ian-
guinl a donatorului decil culoarea pielii, forma ochilor sau
a nasului... Desigur, nimic din toate astea n-are de-a face
cu capacitatea morali a oamenilor !i nicicu dreptul lor de
a fi tratati in mod egal ca cetlteni. Nivelurile diferite de
educade Si iradiliile culturale au, desigur, o influenti in mo-
dul de a fi al acestor persoane, nu qi rasa 1or. Lucrul cel mai
sinistru la rasism este cd nu permite nici un fel de recon-
ciliere cu ..celIldI' . cu cel ..dileril : intr-adevar, cineva \e
poate educa mai bine, isipoate schimba obiceiurile, ideile,
religia... dar nimeni nu-$i poate modifica patrimoniul
86 POLNICA PENTRU FIUL MEU
genetic. De aceea conflictele ideologice sau religioase se
mai pot rczolva, in timp ce pentru stupida urx de mse nu
existi impecare posibili. Existi vreun tiP de oameni r,'/?
Iior altom? Din punct de vederc rasial, nu, dar din punct
de vedere etic $i politic este inferior celorlalti cel ce crede
in e\i.lenta rasiald a unor oameni inferiori...
in majoitatea cazu.ilor, oamenii nu sint rasisti (in sen-
sul pseudo-stiinlific al termenului), ci jrerrpbi: detesti
(trainii, pe cer care sinl allfel. pe cei care !orbesc al(a limbi
\au se \ompona dlllel. li deleslE penru cd se simt rtin_
j.?r/ll in prezenla lor : nefiind prea siguri de propda lor deq_
tepticiune, fanaticii vor ca toi din jurul lor sA glndeasci
Si si triiasci h fel ca ei, ca se se simtl comod corlrrmdli. . .
Ca si nu mai spun ce respingerea streinilor (rasial sau cul
turalrnente) constituie un bun alibi pentru a justifica abu-
zudle po care le comitem impotriva 1or $i maryinalizarea
pe care o suport5. SkAinii care ne deranjeazi cel mai mult,
pe carc ii considerdm inferiori, pedculoli Si a$a mai departe
sint Si cei mai rdr.a.i: in schimb, turi$tii carc vin plini de
bani sint accepta(i ffui rasism sau xenofobie, ba chiar ln_
conjuraii cu un fel de invidioas[ admiralie. Xenofobii sus-
!n tot timpul ci n-au nimic cu ,,ceilalfi", dar ,,[ebuie sX
recunoasce" btuqi cI, ,,obiectiv" privind luclurile, au cu_
tare sj cutare defecfe. Asttel se inventeazl cunoscutele
calolnnii (sau elogii la adrcsa unor presupuse virtui gene-
ralizate) desprc gupurile umane: evreii sint ,,clmetari" dar
,,ibarte qire1i", negrii andaluzii sint ,,leneqi", nord-amen-
fi
canii sint ,,infantili", arabii ,,tddetori" etc. etc. in fond,
aceste lucruri vagi nu fac decit si tlansforme trisdturi de
caracter sau vicii carc se intilnesc printre indivizii o.icirui
grup uman in trisituri definitorii ale unui colectiv anume,
ca si cum nici unul dinffe noi n-ar avea pelsonalitatea sa
proprie, ci am primi-o, ne-ar fi impusi de colectivitatea
cereia ii apa4inem. in plus, asemenea camcteriziri (deni-
gmtoare sau elogioase, la fel de false $i unele Si altele) se
 TOTI PENTRIJ UNUL S] LNT,L PENTRU TO'f] ]q7
schimb:i de 1a o epoci ]a alta. nefiinrl decit nistc senera_
Ir,,' ri ,JpenictalF -le tome, de !tJta 4trlr o ... i...rr ..n.
tr un monent istoric dat_ De exemplu, la llnele secolului
al XVIIlea, englezii. care-Si decapitaseri rcgele si isi con_
'olid.r.err prl2menrul..rveau fu mc.Ie rebcli .i zurbtrsrr.
r) rimp Le rdnlelii -,,rb .rb.olulr5mJI Resel,rr So:rre
rre.eru drcpl poporll cel mdi sJnu, ,i ordonal o.n Europr.
o sute de ani mai tirziu, dupi enciclopedismul subversi\
si Revolutia Francezi, aceste presupuse ,,caractere natio_
n"Je i'i inrersa.era semnele
Ceva mai grtulie in expresie decit rasismul purSi dur.
in stil nazist, xenofobia nu predice exlerminarea siriinilor.
nici inferioritatea lor intrinseci: .,totce vrem este si sein-
toarci la ei acase; noi, cei de aici. sintem altfel... As1fel.
se dI de inteles ci tdrile ar avea un mod de a Ii omcsen_
etem, ce trebuie ferit de odce contagierc striini. Realitatea
cit se poate de dit'eriti: toate lirile s_au nlscut din
este
anesiecuri:i convietuiri iDtre grupuri diferite: in locurile
Qiin epocile dc maxim metisaj etnic sau cuhural (Ionia se_
colului aMleai.H.. Totedo in rimout iui Atlbns al Xtea,
in care convieruiau evrei, auri si crestini. America dc
Nord la sfir$itul secoluhi trecur Siinceputul secolului nos
tru, unde au venit imigranri din roate pirlile 1umji. Vicna
. nului Iq00 cr... r-au prodrr mon enl(le celc mrr ! rc:rroarp
ale civilizatiei umane. CrupLrrile .,pure.,, rasele .,purc... na-
riunile..pure nL m"i produc decit plicti.e"lj... s-u, me
Forma cea mai intr^lniti, dar nu mai pu[in pericu]oasd a
acestor peryeniuni ale dorinlei de a apartine,,alor sIi.. este
4ationalt:nul. Ld orisinr a to.t o ioeolog,e c"rc .L.linul
]
\lalele modeme \i care Ie permilea cetilenrlor carc nu mai
erau dispusi si se identifice cu un rege de origine divini si
nici cu nobilimea de singe sI aibi un nou ideai colectiv:
Naliunea. Patria, Poporul. P.ofita de atasamentul logic pe
care orice om il manifesti fatd de locurile Fi obiceiurile care
ii sinl familiare, cit Ei de inferesul comun pe care il avem
IiS POL]TICA I'ENTRU FIUL MEU

cu tolii pentru crlLrcrurilc sAmearg:rcitmai bine in grupul

ciruia ii apertinem (li ale carrui beneficii sau dezaslre lre_
buie sir 1e impirtdsim). Dar in secollrl al xxlea naliona-
lismele s au tmnsformat intr un soi de muzici bclicoasi,
care ajustificat teribile rAzboaie intemationale qi discordii
civile atroce. in definitiv, nadonalistii se definesc mereu
.rrr'a cuiva, impolriva altei tiri saLr altui grup din cadrul
slanrlui propriu si care poatl !ir1a pentru toate neimplinirile
si prcblemele lor. Pentru a functiona, nalionalismul are ne-
voie s:i se simd ameninlat de dufmani extemi: dacl nu ar
er'.r, dc. it o .irreuri naLiJne. r ll nallonali\l l_-u a\ e" ni.l
Lrn hez $i aproape nici un rost. Doctrina nalionalisiS pretinde
ci statul este consacrarea institulionalS a unei realidti,.spi
rituale" anterioard qi sublimi: Naliunea- Astfel, statele ar
trebui si fie ceva ,,natural", care corespunde unei unititi
prealabile de limb5, culruIa, formi de comportament si de
gindire, unui ,.popof' consdtuil inainte de apailia statului
respectiv. De fapl, toate statele existente sint .rnvenlii ivite
din imprejurari jstorice (uneori foafte nedreple Si crude.
alteori indiferente). Statele inseqi au confedt unitate prac-
tici unor grupuri !i comunitSli dive$e, inventindule apoi
un .,suflet" politic. Nalionali$tii carc au deja un stat spun
ci acest.,suflet" ti teritoiul sdu geogafic sint,,slln!e", cd
nu pot fi puse in disculie sau atinse; ceilal,ti nationali$ti,
care vor se ajungl si aibe un stat al lor, spun ci,,sufletul"
1or popular nu va fi respectat decii cind va reuEi sd se stateli.
zeze. Darnici un statnu poate avea fundamente .,naturale"
in nici un lel de rcalitate prealabild : toate adune si oblojesc
aEa cum pot diversitatea, toate sint aflificiale li discuiabile.
Ar fure" Ii lrmba. de ej'emplu. [Jnddn-entul ..nal ral al
.larului.'in lu.ne exi.til aproape opl mii de limbr .i doar
\,rco doud sute de slate: nici chi ar inzecindu-]e nu am reusi
si Ie ,.stata1izim" pe ioale. Ce si mai vorbim de rase sau
reljgii, cunoagtem fba(e bine ororile pe care le aduce cu
sine incercareapdn fo(5- nici nu s-ar putea altfel de
-
 TOTI PENTRUUNIJI, SI UNI-L PENTRU TOTI 89
a face .,purii'icareaetnici ' a unui sIat I N{enlalitatea natio
firli.t:l !a LnlL ptoieLl poritic oromo\ rred e ptncn .lut
Jre
..rntern iatd de cel ,,exiern,.care il pindeste si declararea
Lu.uJe.t robec:l ,,not ..1lLntce!a.[lec.11.._ Cut . . ezt,
rirnic c"re.i irha iesii Urj cu rde\irare,e problemc pu.Ii-
ce urgenre care se pun la sfirsitul secolului al xx lea. pen
tru ci important si stim daciun starrcspecti dreptudle
este
omului Si cetilenia politjcd a tuuror celor care triiesc in
el. d.rc: e.le in .lare \ii renullje lr o pxnc Jin .L\ erdn i dleJ
lui pentru a colabora cu alte dd ln confruntarea cu proble_
mele mondiale, dacii oferi o proteclie rezonabili inlpoftiva
mizerjei si aviolenlei. Culoarea drapelului si inrind;rea pe
care o ocupd pe hafta geopolitice nu conteazi prea mult.
Unele state actuale pot fi reformale din raliuni de prag-
mrlJ.m pollic .i loare dr lrebJi sj Irdj.pre un rLn i ,-pra-
natronJle cdre \; l;ci impo..bile co,t untarile Jrnlre lar,i
.i \i re,,ol,e mmle probleme comune ale omenirii. De dll.
fel, fanatismul nationalist nu servesre decit la zeificarea
stalelor putemice. la distnrgerea unora mai fragile care ar_
monizau intr-un echilibru precar diferite etnil sar la a sen,i
drept trambuliii pentru oamenii politici ambifosi apar-
tinind minoritdlilor culrurale, dar fdri programe autenlice
menire \; lransforme .octetatea \i care a\leapti mai mulr
de la super.tilrrle populJe dccrl de L profrii lor cdpacr-
tate de tudecari.
Gata cu pe ersiunile dorinlei de apartenenF la grup a
indivizilorl Sd vorbim acum purin (pentru cI acest capiiol
devine aproape interminabil, prccum ralk-show-urile de la
relev,/rune I de.pre vrb,alitie rele ..re por .tricd dorinld
poliric; de pdnicrpare. E.le e\ ideat c; e\ i\.a ,oine mu.re
diferenle intle vechea democratie greacd si democratiile de
azi, ca aceea in care triim si 1u si eu. Una dintre cele mai
insemnate este faptul cd 1a greci participarea politicii era
ob1i.\,a/or-le, in timp ce astizi este un dreptcare se exerciti
nurnai dd. i omul vre" (i o frca .i t.r c.rc porre .r ren:nra.
90 PoLIICA PEN]RU FIUr- NIEU

Modul de pa{icipare este si el deosebit, pentru ci ceteti

le g-e.e.tr err- 'nrc: .i .oli .ctaren puleru in'pr\er :l
luarea deciziilor jmpoftante. fiecarc reprezentindu-se pe
sine insusi; dar acum statele au milioane de locuitori, care
sint convocati doar din cind in cind pentru a alege niste
repraze n tanli politici carc sedelibereze Si si decidi de fapt
ce febuie fdcut in admhislraia politici de zi cu zi- Schim-
barea sistemului atrage dupe sine avantaie evidente, dar si
seioase inconveniente. Avantajele poate ci nu ar fi fost
avanlaje in cazul atenienilor din epocaclasici, dar ele sint
ca atare pentnr noi, carc avem o mentalitate Si un mod de
vral; foane dilenle. \4cjonldled ceralenilor preci n_uncelL
foafte putin sau deloc (pentru asta erau sclavii !), drcpt care
aveau la dispozitie destule ore din zi pe care lepuieau dedi
ca adunirilor politice; noi, in schimb, sintem mult mai ocu-
pati cu treburile noaslre profesionale si ar fi o mare siciiali
simai si studiem sidezbatem prcblcmele administririi sra
lului. Grecii nu puneau rnare prelpe,,viala p vatif'.lisind
treburile casei si ale familiei pe seama femeilor. categode
clar secrlndari in Prlis: singurul lucru caae conta Denlru
un grec era realizarea publici, unde se inlrecex $i colabo-
ra cu egalii sii iieln disculi pe teme politice saujuridice,
fie in distrac(ii colective (tragedii, comedii, o1impiade...),
fie pe cimpLLl de betelie. Pentru noi, cei de azi, mult mai
importante este activitaiea noastri privati, hobby-urrle si
pl5cerile pe care nu simim nevoia si le implrlim cu cei'
lalti, cultivarca sentimenlelor de dragoste Si protectje in
cadrul lamilial, asigu.area bunistfuii la nivelul noshx pen-
tru noi si cei pe care ii iubim, toate acestea purtiind numele
de intimiateanoastrd. cdreia ii acordim mai multl inpor-
lante decir vrefi i nodnre oLblice r nu obi.nuim oare sa spu-
nem cd \ia\a ad?firald o constituie vacantele si serbitorile,
nu munca remuneratS?) $i pe care o apirim de ingerinfele
statului. Grecii erau in primul rind.,politici", adicx Eiiau
depinzind de pallr, care era treaba lor principall; noi sintem
 TOTI PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU TOTI 91
in primul rind pafuculaT-i, de aceea diruirea noastri pentru
treburile publice este destul de limitati. pe tine, de exemplu,
ca sd nu mi duc mai departe, nu te ved renuntfud Ia transm!
terea unei finale de cupi sau la a iesi cu gasca penru a te
dedica revizuirii critice a bugetului statului... Las la o pafle
alte dificulteli, cum ar fi complexitatea pe care o poate
atinge gestionarea sub toate aspectele a unui stat modem
(in compara(ie cu pollr-ul glec) pentru oamenii fird o pre-
gitire de specialitate, sau cit de problematic poate fi si
consulli toti cetllenii asupm acestor chestiuni. Mi impre-
sioneazi mai putin aceste dificultili, pentru cepod fi bine
informat de cdtre specialisti, ffui sA fie nevoie si te spe-
cializezi tu insu(i (majoritatea oamenilor politici profe-
sioniqti nu stiu mult mai multe despre problemele reale ale
tddi decit $tie omul de pe shadd care citeste ziarul din ziua
respectivE). iar dezvoltarea miJloacelor de comunicare,
care ti permit si intervii intr-un concurs televizat de la tine
de acas6, ar putea facilita $i participarea noashd globali la
dezbateri sau Ia vot. Nu, partea neplecutl este ce aceasta
ne-ar lua fomte mult timp... si te apuch lenea doar imagi-
nindu-ti cum ar fi !
Iatd de ce guvemele democratiilor de astxzi sint for-
mate din reprezentan[i alesi de ceth[eni, care se ocup6 cu
rezolvarea problemelor pmctice ale administrerii comu-
nit5lii in acord cu voinla expresi a majoritetii Si sint plititi
penftu asta, Panea proastd este ce acesti reprezentanti ma-
nifesti o evidentd tendinti de a uita ci nu siot decit niste
mandatafi mandatafii ,lrj!/ri $i de reguE se trans-
-
formi in speciali$ti in a comanda. - Partidele polltice au in
democmtia modema un rol care nu mi se pare uqor de in-
locuit;darp.in listele electorale inchi se, pdn disciplinade
vot in parlament si unele procedee autoritarc, ele sfirsesc
prin a deveni aproape impermeabile la critica si controlul
cetilenilor. Urmarea este cd cetitenii devin tot mai dez-
inleresati de chestiunile publice (,de ce se te mai sirifoci
92 PoLmcA PENTRU FTLrL MELi

daci ei tot lac ce au chef?") si de politice. DupA pirerea

mea, aicilsi are cauza li.o, u/rlia pe care o intilnim in roa
te l5rile democratice prirllre poiiticienii profesionisti: Si fii
aten! ci in majoritatea cazurilor esie vorba de persoane
care procure bani prin mrjloace ilicite, dar nu in lblosul
lorpersonal (de$i mai sint !i din A$da!), ci pentru a finanla
bunul mers al panidelor 1or. Iar aceste partide, care nu sint
decir un in.lrument me It \i facrlrteze partr,rllred non(-
tli a tuturorintr-o anunlir:i misuri la treburile guvemdrii.
sfirEesc pdn a deveni scopuri 1n sine si prin a hotiri ce e
bine $i ce e rdur tot ce se face in favoarea panidului esle
bine. tot ce prejudiciazi partidul este riu. O idee foarte pe-
nculoasa. care trebuie comb5trta in rei fel-ri:

a) aplicind cu toatl severitatea legile qi nelisind ne-

pedepsite delictele nimlnui, oricit de inalti i ar fi pozilia
ln ierarhia politici a ldlii :
b) incercind se /-elalirlzrim rclul partidelor politjce, luin-
dule din privilegii Ei din importanli, neacceptind meca-
nismele autoritaJe care impiedici vocile cdtice di eunud
Ior si se exprime !i se-$i pune in valoare opiniile;
c) dezvoltind alte forme paralele de participare 1a viata
publici a comrnitSlii, ca de exemplu colectivele cetdfe-
ne$ti, adune.ile locale, gruperile profesionale etc.

intr-un cuvint, evitind formarea unei cruste de inamov!

a comanda, sub care tof
bili specialisti in ceilalt sh fim
niste resemnal specialiqti in a ne supune.
Un ultim pericol al participlrii politice ii cu asta iti
jur ce Ermin. Intervenind in viata publici, o- facem in api
rarea foarte logicI a intereselor noastre. Dar, daci ne
gindim- un pic, interesul
- nostru principal este si facem ca
societatea in care trlim se fie cit mai... ro.idla cu putinfi,
scuze rcdundanla. Adice si se menlini bine echiiibra-
ti- chiar daci existl conflicte qi antagonisme (nici vorb:r si
 TOTI PENTRU UNUL S] UNUL PENTRU TOTI 93
fin..tori ca unul" l). dar tiri violeniiinre pafleneri. si ga-
ranteze drepturile Si si asigure responsabilititile si. desigur,
ca nici un om si nu se simd abandonat in pidure, zdrotrit
1a cel mai mic semn de slibiciune omeneascd. pdrisit la
cea mai mici alunecare de pe calea b:ituti, dusminir pini
la exterminare pentru cI e dife t... Lasi-md sd-!i repej
citeva tautologii esentiale: cind vo$eam despre clici, te-am
asigurat ci primul nosEu intercs ca oameni eru si fim cu
ade\'drat ufiani. acum cI vorbim despre politici, nu-mi
vine in minte nimic mai lnteresant decit si-ti amintesc ci
trebuie si atingem o societate.r/ dderdl-dr sociali. Solida-
ri,alcx nu in.eamna renunrd la inrere.ele prolrir. ci a ne
"
aminti, apirindu-le, de acest prim inlercs esenlial. Si exlsti
pericolul ca, parlicipind politic la adminislrarea treburilor
comune, acest interes primordial, de evident ce este, si fie
cel mai pulin prezen!. cel mai trecui sub ticere cu scopul
de J obrine ooreje J\^dnr"je rmediJle care Je lapr. I"ra el.
nu du niii o \ Jloare. 1,, rducl aminle de de\ i7a mJ,chel.r
dlor din celebrul roman al lui Alexandrc Dumas? ,,Toti
penlru unul \i unJI penrrr toti". Te x.igu. ca nu ..e in\ en-
tat o fomuli mai bunipentru a fi mai puternici si mai bo-
Iali. \ reau ,a rpln ohet]?\t, tnai putemtcl ii o?enerrc
mai boga(i. desigur. Da, trebuie si recunosti si tu cd in
tond toimai de.p,-re a.ra e:re rorb.i Bun. gara de-
".um:
sprc bogitii vom continua sA vorbim miine dimineati...

Ia de citeste...
..lndividul critici societatea. darsocieralei I a produs pe nrdi
vid. Aceasti contarietare penru ci Du o pulem numi con,
lradictie determiDi foarre mulre conflicte. Societalea. sau
aceste persoanein mod conventional dominanrecare vorbesc in
nrmele ei cred ci individul nu exisli decit pem.u a o stuji. Dar
ce lrc.Lr no1{rLo. e,re.; .crn.rL. toare pinr.e \ir p.nr,u ca
doar pa(ea mecanici si-$ipoaii conrinua nebuneasca sa curse!..
(G. Santayana. Stdpiniri si puteri)
94 PoLITICA pt NTRU FtuL MEU
.,Mai sinl astizi si din cei care dlspreluiesc descoperirca ind!
vidului si a valoii saie ti folosesc cuvintul < individuatism, in
sens peiomliv. Poate ci excesul de individuilism este neeativ
fi cu si-EuranlI individualismul se poare manifesta i. Ionne
decadenle. Dar cind frcem bitanlul nu trebuie sI scipim din
vedere cA oamenii nu recunosc valoarea individului intr-o lume
Demiloasd, inumand, in care sn ucizi e ceva nonnat. Ia fel de
nonnal ca a muri. A$a era la anrici, dar nu mai esle ta noi. Pen-
tru noi, a ucide este .Au. penru ci viata fiecirui individ con-
teazi, a]e valoare, este sacd. Si rocmai aceastl cr€dnr6 a valorii
esteceacare ne fice umani. ne face sirespingem cruzimea anti-
cilor ii, chiar ln prezent. pe cea a socieiitilor neindividualiste.',
(G. Sanoli Elenente de teorie poLiticd)

,,Una dinte amiDtinle cele mai vii ale copihdei mete esle
de a fi ascultat la radio al doilea meci de box dinrre nord ame
ricanul de culoare Joe Louis $i germanul de caregorie grea Ma,(
Scl'meling. Schneling I-a ftcur lnocq.our pe Louis in pnma
runda $i presa nazisti a vorbir cu elocin(I despre superiorita-
tea rasei albe. La meciul revan$d. Louis 1-a Ecut knock-oui pe
Schmeling. in pnma rundi, dacn nu miinsall memoria. Arbi-
trul i a pus microfonul in falI i.vingirorului si 1 a intrebat
emotional: < Ei,Joe,le simti min&u de lasatain seam asta?,,
iar Joe a rlspuns cu accentul caracterisric din sud: ( Da, sinl
mindru de r25a mea, Iasa umann, desigur. >"(cabriel Jakson)

.,Pe pimint existe un mare numft de nariuni polenlinle. Tot

a$a, planera noashnnu poate adlposri deciiunnumnr linita!de
unilili politice auionome si independeDte Orice calcLrtjudicios
ar indica probabil uD Dumer de naliuni potenriale nrlrmai mare
decir cel al statelor posibile. Dacn acesr mrionameDr sau catcul
este corecl, nLr toti nationalisrii i$i pot vedea arinse scopurile in
toate cazurile si in acelasi timp. Realizaren unora inseamnn trus
trarea allora [ ..] De lapr, la fel ca si stajele, nariunile sint o
posibilitate. iar nu o necesliate uDiversali. Nici nrtiunile, nici
natele nu exisli in orice epocisi in oiceimprqurare. pe de alri
,
parte. naiiunea $i slatul nu reprezinti a.s.ali posibililaie.
 TOTI PENTRT; LTNUL SI L]NI,'L PENTRU TOTI 95
NatnrnaiismLrl susline ci sint ficure unul penru ceHlih, ciunut
firi celnlalt sint ceva inconpler si ragic. Dar inanne de a aiun
ge si se logodeasci, liecare i lrebuit si se dezvolrc. iar aceasri
dezvoltare a lor a fost irdependeld si intimptitoare. E nein-
doiehric c: srarul a apetul iili ajulorul na.iunii t I Cel care
di nasrere Datiunilor esle nationalismul. nu inve$ 1...1 Natio-
nalismul prcdicn si aplri diversitatea culruraii, dar de tapr nn
pLne orogPnilaleir dr'r in inler.or.ri . rr .r. in TJr mr... m&r -3
nrrre unilitile polilice." (8. cellnet.Ndliu i si nationaliskl)

,,Desi variazi de la un sisrem partamentar din Eurcpa occi

deniall la altul. listr plingerilor la adresa partamentelor a cres
cut constan!- Tendlrla acrual, esre de a vedea parlamenrul tor
mai mull ca o itampih pusn pe decizii care se iiu in alti parre.
Un punct de vedere cue unneazl adesea pliDgerilor referjroa,
re Ia pompa ca de pe vremea cavalerilor pe care o afiseazi
par1amentuL ia dezbaterile dtualizate si ti preocupinte pentru
amnnunte lipsitc de imporranti. ExisLI si semne. foare vizibi
Ie in miscirile sociale, ale convinge i toi mai mari ci demo-
cralix nu este dorr o chestiune a parlameDrului si cn sint de
prefera! annjarnentele la iivel iocal si nritiarivet. civice. 1...1
N-re\.rdr i,i.'o.alrni.. rnregir, Dorit.. coc\.prorro c e
simultan libeflilile democrarice civile si sn aboteascn parLa-
.rcnlul. Si nici n a existat vreodati Lrn regim potrric care si
mentiniun parlament democralic si in acel,si rimp siaboleasci
liberlitile civile. Si, piniinmomcntul de fati. n-a existar nicio-
dati un regim politic in care o socieiaie civiLi poslcapiralisti si
irbine protuno. lil.er Jrr oolirrp\i rnpdrt, nenrac \:i \iqi-
lent. Conslruirea exacl a acesrui lip de ftgim ar purea ti unul din
pariunle istoice de rraditiei sociaijsle contemporane... (J. Kcane,
D ennctutie \i so.ieta te. iild)
 CAPITOLUL SASE

Bogdliile acestei lumi

 Animalele sint oare sirace sau bogate? Chestiunea nu
prcap:re si le inlereseze, in ciuda celor sugerate de fabu-
le prca antropomorfice, precum cea cu greierele fi lumi
ca. Annnalele au a-si rczoh,a, drrliflf€11: hrani, ad5post,
pmcrealie, apirare in fala du$manilor... Uneori si le sa-
trsfac in mod convenabil, alteori esueaz:i. iar dacl esecul
este prea gmv sau prea indelungat, de regule mor, drept
cdre rode ji\ i rele .inl e\rrem de .irguincioJ.e rr x..r
procum ceea ce le lrebuie, In plus, au o idee foarte clard
despre ceea ce le face trebuinte: mai pot gre$i in ceutirile
lor, dar niciodaiS nu gre$esc in ceea ce piveste obiectul
accstei c;uLiri. Au mai cLr-ind pJline capricii .r. , u 'ipu-
ranle. nici un fel de fantezii. O datl satisficute necesitl{ile,
anrrnarele re oOlhne5c salisrd(Ule: nu se apucr si in\en-
teze trebuinle noi sau mai sofisticate decit cele pentru care
au fost ,,programate" in mod natural (mh refer, firefte, la
animalele sebadce, nu lacelepe care o ul le-a ,,civilizat"
mai mult sau mai pulin). A numi ,,bogate" animalele care-Si
\arisfxc treburnlele ci ,.sir"ce" pe cele care nu reusesc.d
o fac5 este puln exagerat, dar, in fine, judeci $i tu...
Cazul oamenilor e destul de diferit, cred ci elti de acord
cu mine. Marea deosebire este ci noi, oirmenii, nu $tim de
ce avem nevoie. Vreau si spun ci, dintr-un punct de vedere
strict zoologic, ltim cd avem nevoie de hrani, adipost, pro-
crealie, apirarc qi toate celelaite de care au nevoie Si alte
mamifere aseminitoare noui. Dar ne reprezent5m fiecarc
 i00 POLIIICA PENIRU FIUL N'FI]
dinire aceste trebuinte de bazi insoiite de cerinte speciale
care le complici pinl la a Ie face interminabile si insatiabi-
le: acum vrem sd n1incim, apoi vrcm si mincim cutare sau
culare lucru, nrai lirziu sintem gata si ne dim viala pentru
a minca exact 1ucrul acelape care ni se pare ce fcbuie si-l
mincim, din cind in cind linem regim sau facem grcva
foamei; mai intli ne addpostim sub o stinci, pe umi intr-o
pe$terI, apoi intr un copac, apoi construim palisade, forti-
rete, zgirie-noi... Ce se mai vorbim de succesivele com-
plica{i pe care le-a adus reproducerea sexuale. Cind un
animal si-a satisficut o ffebuinti, o lasi deoparte pine in
momentul in care aceasta apare din nou; noi nu o abando-
nim nici o clipi 5i ne tot frdmintim cum s5 o satisfacem
mai mult si mai bine. Animalele cauti. noi scotocim. Orice
trebuinti este ceea ceeste (fizice, zoologica). darmai este
Si ce vrem noi se fie, ce vrem si ajungi sa fie, astfel incft
orice trebuinli satisfecute nu provoace doar uEurare $i odii-
ni, ci si neliniste, dodnll de mai mult si mai bine, tot tim-
pul mai mult Si mai bine. iti spuneam mai sus ciproblema
este ci noi. omeni'. nu sltm ce ne lrebute: \reau \d \pun
k
ci nu qlim ce ne trebuie pentru ci $tim ce rrem.lat,Ta
oameni, ,,a vrea" este prima si cea mai imprevizibil?i din-
re rebuinte. Ingiduie-mi puini gimnasrici dialecrici: ani-
malele vor (adicA poftesc dupi necesititile lor) pentru cd
'reiesc. rn rimp cc oarneni, lr,1im... penlru ca \ rem.
Multe complicatii ne-a adus noud, oamenilor. acest a
trii pentru a voi in loc de avoipentru a trdi (ca animalele):
ansamblul tuturor acestor complicarli l-am numit .r1r.r/.ri
si, ca slflm mai moderni si mai trufasi, .Iri1zd1ie. Nu me
intreba daci sint bune sau reie cultura si civilizatia, nu m?i
intreba daci ne-ar fi mai bine daci am trii potrivit trebu
intelor noas[e narLlraie. precum celela]le jivine. Fac parte
dintre aceia carc cred cI, la oameni, ,.naturaf seam-i
nd si prcdLlci culturi si civilizalie. Dar existiplreri deose-
bite care \in. mu.r mai rnporranre de, ir a mea. in .ecolul
 EoG,ITIILE -ACESTEI LTB4I IO1

al XVIIllea. filozoful Jean-Jacques Rousseau a atribuit

dezvolt:rrii civilizaliei inegalitatea, exploatarea, rivalitatea
dintre oameni si toate celelalte rele a1e conditiei noastre-
.,Toti oamenii se nasc liben, dar pretutindeni tr;iesc inlSn-
(uili", spune Rousseau; in lanlurile convenlionalismelor,
ale institulilor !i prejudeci[ilor sociale. Lainceput, oame-
nii lriiau singuri. fari limbaj $i respunzind doar instinctelor
Ior naturale, Nu aveau posesiuni Si nu ascultau decit de
naturi (s9 supuneau legilor ei, dar nu invenlau el aceste
legi). Oamenii aveau totusi o calitate pe care animalele nu
o au: capacitatea de d ,re pel/ecliond- Ne intoarcem deci la
ce ili spuneam mai sus: ,,mereumai mult $imai bine". As!
fel, au inceput se se intilneasci, au inceput si vorbeasci,
s-au imitat unii pe allii. s-au striduit se iasiin evidend unii
[ala de a ll ii. ]u rn\ a!at si nu se mdi mullumed\c; cu nrmr.
din ce aveau etc. Si iatd ne I Sd fie limpede, Rousseau nu
recomanda intoarcerea la starea naturalS primidve, lucru
m[ional lmposibil, ci organizarea societitii fi refoma edu-
catiei astfel incit si recuperim u. soi de ,,a doua naturi",
onal]ull... drtilicidlAin cadrul dueia si se fi corectat ma-
jo-Idrea rneg.llirilor si serviru!rlor.are .le oprimri.
DacaRousseau nu predica intoarcerea Ianaturi, imagi-
nenz X d ce pol spune eu, care cred muh mai pulin decit el
in ,,bunl Silbatic". Scriu aceste cuvinte pe un computer,
tu le vei citi gralie lumlnii electrice Ei industriei editoriale,
vreau s:r temlin pagina aceasta ca sa mA duc si vird un film
la televizor qi pentru cI m:i cam doare capul de atitea gin-
dLrri an .i iru'mediar o d.pinna. Jsa ca daca rn-a' pomi
siproclanr ci civilizaliaeste url lucnr riu n-as spune decit
rol-be godle. Nu vreau ca civilizatia si dispard sau sI des-
cre.'5cj. oimporri\ d: \ redr .i .e ','r i'i, -p .r mri mull. in
plus. societatea omeneasce inventeazi lot fe1u1 de lucrufi
(norme, tehnici, teorii...), dar niciodad nu ,dez-inventeazl"
ceva. Cind ceva deja inventat nu ne place, nu se dez-inven
leazd. ci s? inlacuiette cu alt:i in\,enlie mai buni. Pentru a
102 POLITICA PENTRU FIUL MEl]
ne lecui de inventiile noastre nu existi alti cale decit aceea
de a continua si inventdm... mai mult si mai bine.
Tn.rruua .o.ii .i ,;reia Rou..eau ii alnburu c-u,,. re-
lelor no".tre cele mar m:rie,ret\.ft.ittdtea. in momen,:l
in care un individ istet a irgrddit un cimp ri a spus ,.dsta
e al meu", fiind crezut de cei care l-au auzit, au inceput
toate conflictele diire bogali $i sfuaci. exploatarca etc ...
Cel putii asa vedea lucrulile Rousseau. A procl na (si a
stabili legal) ce este a11dl si ce este.r rr.,r este cauza
nenumaratelor necazuri infuchipate de stat. de polilie, de
binci. de fapiul ci profitim unii de allii si ioare celelalre
sen ituli in vigoare. Originea adeveratei lr?galil.i/i dintre
oarrenl 1'r P\le pol tcj. sn-rc Rou".e,u. ct econonica,
Intr-adevir, antropologii sint de acord ci societitile priml-
tive sint economic egalitare (despre inegalititile de putere,
stirpe si iera.rhie am vorbit mai devreme), adici menrbrii
ace.rord ,o.edd plll e lUcrrri Jc lor. de
^bice: cdm cce
leasi, iar lucrul cel mai valoros este proprielatea co uni.
Observi rotusi ci indi!idualitarea (adici independenta si
auionomia, capacitatea de decizie) este, inci din acesr sta
dilr, legald de posesiunea anumitor lucruri: dat llind ci in
cadrul ldburilor ..individualiiatea" efectivi este cea a grupu-
]ui, siproprietatea este mai ales comunS. Sint egalitari intre
ei. dar nu cu vecinii ior, pe care le place sA i intreacl in
.,mirire" si ceroru nu le permit, fircSte, si le ia bunurile.
Cind depozitarii individualitirlii sint membrii grupului, c?nd,
cu a lle cu\ inle. indr! idualirdlea devrne. ca .a (pun ,sd. pri
val5, paniculard, si pmprietatea devine la rindul ei privati,
paticularl. Dacd vrei, procesul este invers: plecind de la
propr ierarea privar; rpar .i .rdivi,,ir priv r...
Inneb idJa.i: ene bun ."u rl]u acesl rezu[ar? ili ri.pund.
iaresi, ci a trecut atita iimp de atunci qi cA imi e totuna.
Mentalitdtile splendide si categorice precum cea a lui Rous-
seau apreciazd realititile sociale Si politice in mod absolut:
pozitiv sau negativ, bun sau riu (pentru a compensa aceasti
 BOGATIILE ACESTEI LUI,II 103
tendin!5, cei cu adevirat inteligenti ca Rousseau se
-
contrazic copios, drept caJe ln opera lor existi mar multe
punclede \edere,, \, FiJeste. si Rou.ceau ttic ci osrnenii
au lbsl 'tntoldeauna propr-ietd,-i, fie in comun, fie particu
litri. Ei bine, proprietatea?, ildrd a produs efecte atit pozi
tive cit Si negative, depinde din ce punct de vedere prive$ti.
Proprjetatea privati promoveazA inegalitS!le, invidiile,
licomia $i ii face pe oameni si se identifice cu ceea ce au,
nu cu ceea ce sint, concentrindu-se asupra bunurilor lor si
disprepind rela(ia ri,?patetic.i cu ceilalli. Dar tot prcpri
etatea privatd permite dezvoltarea independenlei {iecfuuia,
a autonomiei sale, distanfarca crcatoare fal6 de unanimita-
tea grupului $iil face sA creeze drepturi $i indatoriri bazate
pe deliberare ralionali, nu pe automatisme colective. Do-
rinla de proprietate privaid poate distruge necesara solida-
ritate carc face ca o societate sd fie ceva mai mult decit o
grdmadi de oameni care trhiesc impreuni din intimplare ;
dar negarca totale a proprietelii private anihileazi suportul
simbolic qi material al personaliti[ii umane, tnnsformind
astlel comunilalea inlr-o hoard; 5au inlr-o calarmir,
,,Dacd nu ar exista proprietate privatd propovedu-
iesc unii birbali inviluili in sfinlenie -
toi oamenii am
-
fi frati." O fi din cauza piginismului meuinniscut, dar iti
mltudsesc ce nu prea me incinti ideea cu oamenii ,,fratl':
asta ar insemna sx ne ceu6m un tatd comun si, pentru c5
cerul e prea departe, pe pamint l-ar rcprezenta biserica sau
staol. Eu mi multumesc cu ideea ca oamenii si fie ?dr-
tereri, leali !i cooperanli unii cu allii, egali in {ala iegii.
Dar pentru aceasta proprietatea privad (supuse rest.ictii-
lor sociale necesare) nu numai ci nu rcprezintl un obslacol,
dar este chiar o cerinle indispensabili.
Prcpdetatea, banii $i celelalte surse de probleme pri-
mesc un nou impuls o dati, cn urbanizaren, adich o dali
cu incetarea vietii de tImni, 1e8a[1 de pxmint, in comu
nitdli mici, $i cu trecerea la traiul in orase, cu multimea
 104 polrlcA PENTRU FILL MEU
1or de meserii, arte si comert. yia\e ]j.bani
dezrAtlAc ineazii
oamenii, ii face independenli de glie si de sat, 1e oferi cu-
nostinte noi, ii pune in confact cu pe oane venite de de-
lanc. le pennle noi [orme Je a-s; c.,illpr pirnea .i prir,
urmare noi vitufi... si noi vicii. Fird indoiali, mireste con-
flictele. tentatiile si mizeriile, dar si elibereaz 5 de multe
ingrddiri. Un vechi proverb medievai ne asigud cA ,,aerul
de oras ii face pe oameni liberi". La oras exist5, desigur,
mai pulind egalitate economice, dar $i mai multe posibili-
tlti de a-ti invenla o viatenou5, diferiti de cea a pdrinlilor
Si de cea a celorce ne inconjoari. Nenorocid Asta de ban
creeazi noi ierarhii, dar 1e sterge pe multe din cele vechi:
economisirea devine mai impo.tanti decitnobietea singe-
lui, priceperea in come4 se dovede$te multmai folositoare
decit talentul de a minui armele... Indivizii se ]urrte intre
ei pentru a se pune in valoare qi vor cu orice prit si fie
r..?irr:pe operele lor, pe invenliile lor, pe bogiliile ri bu-
nudle 1or, dar in fond vor sefie sr5pini pe ei in$isi, pe viala
$i destinul lor. Astfei, se elibereazd depiedicile trecutului,
dar devin sclavii uno. servituti inedite. Me vei intreba din
nou: este bun sau riu acest prcces modemizatorcarc ne-a
transformat in proprietari? A merirat? La care eu iti voi
respunde intorcindu ti intrebarea: merite sd ne mai oste-
nim si intoarcem pe toate fetele acest proces care nu stiu
dach mai poate fi intom ? Stii bine cI pre[uiesc mai mult
ceea ce potenteazi indivizii decit ceea ce egalizeaze gru-
purile, asa ci n-am sI-ti mai spun ci ar fi o pie.dere de
timp si depiing amamic ce s-a intimpiat...
In orice caz, sd nu uitim insi ci proprietatea a existat
dlntotdeauna in societatea omeneascd, fie ea colectivi. priva-
ti sau (in ajoritatea cazurilor) mixtl. Cu alte cuvirlte. toa-
te societitile si-au pus prcbleme earnorric?. Economjanu
provrte din elorlul de r.arirlace nevorle umane. cjci )t
Jnimalele dL ne\ ot. drr nu au econom.e, Proprie(alea. aLu-
mularea de bunuri $i previziunea viilorului sint cele care
 BOAiTIILE ACESTEI LU},fl 105
dau nasterc perpleritilii economistiior, pe carc un scriitor
\colr.,r! drn ,ecolul lrecur
- flromir C.,rl] le ir I u'ne1
,,respeclabili profesori ai Stiinlei lugubre" ( l).
-
Si, bineinle-
les, in chiar inima economiei sr: afle pafiea cea mai lugubri
a Qtiintci lugubre: m?r?.d. Si pentru ce te cunosc asa cum
te cunosc, sint siSur ce nu te voi surpiflde spunindu-[i ci
noui, oamenilor, nu prea ne place si muncim. Sintem fiinle
active, ne place sdnejucdm, si cil5lo m... dardisciplina
muncii ne plictiseste. Partea rea este ci, avind capacitatea
de a anticipa ce se va intimpla $i de a ne bucura sau a ne
face g ji penlru viitor, ne-am trezit muncind din cele mai
\ e. hi l'mpJri : penru a deveni sr;pin:i zrler de miine ne-rm
f5cut sclavii acestui miine. Alurisitele paradoxuri ale con-
diliei noastre I Celelalte fiinle vii sint conditionate de ce
s-a intimplat, noi. de ce vrem si se intimple sau de ce ne
este teameci s-ar putea intimpla. Ceea ce ne mil?d nu este
trecutul, ci viitorul. Conform vechiului mit iudaic, in gri-
dina Paradisului nu exista decit prezentul etem, drept care
nici giind de munce. Dar apoi a inrervenit acel nefericit
incident cu mirul oferit de sarpe, iar condamnarea a fost
categorici: ,,i[i vei ci$tiga piinea cu sudoarea frun{i". De
atunci, munca a fost mereu vdzuti Ei ca o pedeapsi, asa
cum o dovedelte etimologia insisi: in vechea slavi rronla
insemna,,tlud5, chif '.
Un prieten de-al meu spunea ce dovada faprului cd
munca este un lucru riu !i neplicut este cA e$d plitit pen-
tru ea. Si daci mA Bindesc bine, cea mai buni modalitate
de a distinge munca de alte activiteli plicute, precumjocul
sau afla. este faptul cd numi ,,munci" numai treburile pe
care nr le-am face dacinu am fi obligali. Popoarele asa-zis
silbatice lucreazi doarciteva orepe zi: membrii lorposedi
foarte putine lucruri, sinl deslul de nepregititi in fata catas-
kofelor viitorului, dar se bucurl de mult timp liberpentru
d lelp\i. a .pune po\e.ri .ad a l"ce glLme Lnii pe ,ermc
altom... Deqi economislli spun ci triiesc in,.penurie", cefi
106 PoLmcA PENTRU FIL-I- MEU

e cX slnt bogati in iimp liber, un bun de care am dus mai

intotdeauna lipse. Dezvoltarea civilizatiei a m6rit enom
cantitatea de muncl socialmente necesari : marile aglome-
riri urbane, monumentele publice (unele de dimensiuni
cople$itoare, precum piramidele din Cairol), soselele, via-
ductele, sistemele de canalizare, fabricile de obiecie de uz
curent $i de mfinamente atistice, comerciantii, birocraia
administrativi, scdbii, dascIlii, militarii etc ... alitea si
atitea noi sarcini au pus -
capit tihnitei vieti sdlbatice a strA-
mosilor nolti-
De buni ,eam5. in nicr o societale urbana munca cea
detestad nu a fost repartizate in mod egal- in toate epocile
au fost citiva, pulini, care au reu$it, prin ford sau prin
diferite irucuri oratorice, si-i faci pe cei mul1i sd mun-
ceasci pentru ei. in timpul Antichitdiii, sclavii au dus geul
muncii: p zonieri de rizboi, condamna,ti pentnr difeite
delicre. membri aj..raselor inlenoare (inca maj spunem.
ce oroare ! ,Jnuncegte ca un negru") $i a$a mai depa,'le...
De$i importan(a sclaviei pen[u munc5 a diminuat cu tim-
pul, institu,tia s'a mentnut ln Europa pina in secolul tre-
cut, iar in unele tiri de pe alte continente si mai mult: in
Arabia Saudite a fost abolitd prin 1960 ! Mai apoi, in Evul
Mediu Si Ia inceputul epocii modeme. sclavii erau cei care
,,apa4ineau" nobilului senior, stapin al satului in care se
niscusere, precum ogoarele si copacii care 11 inconjurau :
obligaia lor era si-l intrefine, se face parte din armata lui
dace era cazul Ei chiar s5-i punx la dispozifie fetele de
miritat inaintea noplii nunfii. MeEte$ugarii burghezi (adicl
locuitori ai ,,bulgurilol', ora$ele al ciror aer elibera de
sclavie) reuseau si-$i poarte sinSnri de griii $i si-$i fie
propriii stdpini, ceea ce a constituit ferd indoialS o ame-
liorare, nu clezi? Dai majoritatea afacerilor emu familiale,
iar copiii trebuiau se se supunl autoritdtii pirintilor sau a
rudelor apropiate, cme adesea erau niste vStafi mai di decit
vechii latifundiari feudali. Tu, care imi spui ,,tiran", ar fi
 BOGAT]ILE ACESTEI LUM] 10'7

trebuit si-i cunosti pe acei implacabili titici-intreprinz:i-

tori I Iar in tot timpul :ista Antichitate, Ev Mediu, epoce
modeme jer?eile -
duceau Eeul, pentru cir trebuiau si facA
reburile casnice care le erau rezervate si, in plus. multe
rebrrr oe hirh"'i ,"gricLltJr-. mJnut'aclu A .r -.- mJr
depane). De obicei, o mare pafie a birbalilor munceaupen-
tru alt birbat, dar femeile munceau deseori peitru palron
si inlordeauna pentru sotul 1or.
SecoLl \unorc-l .clc do.i rnon rcro.
"l XVITI-Ie" a
luiimodeme (cea americana si cea liancezi, care au pus
capAt vechilor privilegii nobiliare si mosieresti, introducind
pr n.rpr:l rrrrer dento.,r r/a,a .1a,,. cerr, ce e ecr nu
cunoscuseri. O dati cu noile industrii. burghczia intre-
prinzeioare a devenrt petura conduciroarc a socielilii. A
inceput avintul ..?ilr1iJr r/1&i. sub dominalia cirmia este
organizatd fi astizi lLrmea dezvoltati in care triim- Ideea
de bazi in capiialism nu este serviciul fdcut altor oamcni
privilegiati (toti sintem egali) Si nici ansamblul social. ci
intercsul care il mini pe iiecare pentru a-!i cduta propdul
cittig pentru sine insuli si pentru ai sii. Dar penffu cd
fiecare isi cauti propiul sdu cistig, societatea se dezvolti
substanlal in ansamblul ei: dorinta de ciltig s-a dovedit a
fi un stimulent pentru dezvoltarea industriilor. favorizeazi
noile inventii care fac munca mai pmductivi Ei viaF mai
comodi, in timp ce competitia dinfe producitori sporeste
cantitatea de bunuri, le ieilineEte Ei 1e imbudthteEte cali
tatea, Cu toate astea, sub alte aspecte decit cel economic
cdpiDli.mul prodJLe mai purrne benelrcrr. i.lci oe lJ rn-
ceputurile lui. noiiuni precum mila pentru necazurile seme-
nului sau solidaritatea cu problemele acestuia au cam fost
Iterse din prcgram. Dat fiind ceera vo$a de amfui cit mai
mJl ci5rigul. inueprinlilorii crpilaii)ri au opr"t pentru a-i
lace pe muncitori sA lucreze cit mai mult si se-i pleteasci
doar atit cit si poati supravielui. La inceputul secolului al
XIXle,r era un lucru obirnuir ca puslaniide noui \au rece
108 POLITICA PENTRU FIUL MEU
ani sd munceasci saisprezece ore pe 21 ln posdviirii sau
tabrici. Cind relbmatorul socializant Robert Owen aredus
in intrcprinderilc sale munca infaniili la.doar" unsprezece
ore pe zi (restul fiind dedicate activititilor educative si
recreative), inovatia lui a stimit Llimirc si a fost consideratd
\ub\er,iv;... De bunri.eama. nici munciro r-(op,r nici
adullii nu aveau dreptul la vreo rcvendicare cit de micd,
nici se prolesteze conlra teribilei Iipse de salubdtaie din
inrepdnded, nici sA beneficieze de vreun ajutor in caz de
boali sau bdtrinele. Nu am nici oindoialdce iari miscdrile
si luplele sociale din ultimii o suti cincizeci de ani condi-
tiile de lucru ar fi rimas neschimbate pina astdzi.
In tale unor astlel de dbuzun e.te logrc ca muncitorii
industriali asa-numitui ,,prcletariat'- si fi organizar
-
lel de fel de proteste Ei acliuni revolutionare impotriva prc-
pdetarilor capitalisti. Cu toate ci ideile lor anarhisle, comu-
niste sau socialiste au fost in aparenll foarte radicale, in
fond era rorba de o parricipare mai echitabild ]a bogeria
pe care o producea rcvolulia industriali. Pentru aceasta
muncitorii lrebuiau sl-fi arate fo4a, sI se asocieze in sindi-
cate, si-si exp.ime politic rcvendicirile nu atit penfru
-
a disrruge capirdlismul ca \iirem de productie. ci pcnlru a I
obligd (d r../r.7//iz,:p mai blne. In ahe cazuri .-a Jo t a
me.ge mult mai deparie. Cei care au urmat gindirea lui
Karl Marx, cel mai important teoretician social al acelei
epoci, au propus ca proletariatul sX deviDi pe caiea revo-
Iutionard a dzboiului civil clasi dominanti, si aboleasc?i
prop|ietrtea cepitali,ri;t .5 r r.trureze o economie.d?r,
rrsii, in care conducerea statald unici si se ocupe cuplani
trcarea orodurtrei 5i .u sabilirea relnburiilor. in q;rile rn
care aceasli doctrini a fos! puse in practici (incepind cu
Rusia), rezultalele nu puteau fi decit proaste. Statul a cres-
cut pind la a deveni un superintreprinzitor capitalist. cel
mai mare tiran qi, in plus, cit se poate de ineficientl liber-
tilile civile pe care le aduseseri revolutiile burgheze din
 BOGATIILE ACESTEI I,I]Ifi I09
secollr1 al XVI[-iea s'au pierdut, iar inega]italea a con-
finuat. ba incd in forme mai acute decit oricind. Denrru ci
era o inegalilale polilrci. lno i nle un mJn. iLor puled r i con
cediat de catre un intreprinzitor intolerant, dar putea gisi
de lucru ln altx pade;in comunismul autoritar cel ce nu
se supune unicului paron pdteite nu numai pierderea locu-
lui de munc5, ci $i inchisoarea sau eliminarea fizici. Noua
clasi conducdtoarc, partidul conlunist, se bucura (inci se
mai bucuri. acolo unde poate) de toate pdvilegiile in leri
serecite, uniformizate si supuse unei constante spilSri de
creier de ,;rre drcraroni ideologi ai (islemului. in fine. nu
mai e nevoie si insisl cit de negativl e aceasti presupusi
,,rezolvare" a relelor capitalismului; ai viut $i tu drama-
ticul deznod;mint pe care l-a avut in majoritatea drilor ca.e
l-au suportat si ne mai rimine si vedem cum se va sfirsi
reteta totalitard in Cuba sau in China.
Nu vreau totusi sI omit a mentiona aspectele pozitive
pe care le-au avut gindirea marxiste si miscarea comunistd
in lfuile europene dezvoltate. Au servit ]a a fo4a o serie
de reforme indispensabile care au umanizat din punct de
vedere social capitalismul, l-au ficut mai demn polltic Si
chiar m.ri elicrent L.r ci.lem de produclie. in Uanilr'tut
.orrrrisl inlilnim, printre aiureli mesianice de nefolosit,
re\end:ciri cil .e poare de iudicioJse penlru acea cpoca:
proprielatea publici asupra ciilor ferate $i a comunicati-
ilor. impor'rJl frogreriv pe \en;1. dbolireJ muncii pre.ratc
de copii, invil-imintul gratuit si munca cu nonniintreagi-
Sint obiective indeplinite in prczent sau care continu5 sA
fre rn r rgo"re. dar nu ca propu-ner' \ub' er.i\e. ci ca e\r-
genF moderate qi rezonabile. In plus, fdri militanlii co-
munisti (ti firianarhisti fi socialisti, desigur) sindicatele-
atit de impo(ante pentru unci de-a lungul secolului nos-
Eu nu ar fi putul atinge ibfla care le-a fecul eficienle-
-
Permite-mi inci un paradox, din cele care stii ce imi plac
(dar ce vini am eu ci realitatea e paradoxali?): cred ci in
 I10 poltrrcA PENTRU Frrn. MFrr
tirile capitaliste comunismul a fost foarte util. in schimb.
n ceic corluni.te d lu clrollt pro\1. tdal...
Astezi, nici liberalismul pur sicu atit mai putin colec-
'ivr:melc !rmunt.te rdu \ocrali"re pure n.l mol in.pira ni- i
un pic de incredere. Chiar Si in statele cele mai liberale se
consideri indispensabil ca guvemul si garanreze inti o
anumiti misuri asigurdrile sociale, pensiile de bit nete,
conractele de rnunci, alocaliile de gomaj. educalia publi
cd si maioritatea infrastructuril or de interes general. Toate
acestca fac parte din ceeace s-a num it ,,statLrl bunisdrii.....
al clrui precursor in secolul trecut a ibst cancelarul german
Bismarck, cu refbrmele politice pe care 1e-a promovat spre
a-i potoli pe muncitorii zuftagii care il citise]-i prea mult
pe KarL Marx. Unadinrre probiemele social economice cei
mai greu de rczolvat acum este rrrrdll. Cind masiniie, lot
mai pedeclionate si auromatizate, qi au ficut aparitia pe
pi"la nuncr. nplim,.,i, .i ru racur mrri sperrnre i,ra nori
s.la\ i cor e .e \ or ocrpa de mJnL ile celc mi. grele. .- t.mp
ce odmeni. .e \ or deorcr de/baterilor poli,ice .du fi lo,/or e..
prec-m \(chir grecrl l.lu."devar. mds.nrle Ju inlocdueli-
Li_nl .r re".rn mu.]ca muJtor oJmeri, ddr Lrdn en ti a.ei,1 aJ
fost concediali si, in loc se se dedice fitozofiei, a rrebuii
si se apuce de cersit sau se ceard guvemului alocatii. Locul
de nunci st siguranta tur ar deiel I rdealul mulror
lar-
tide si sindicate. Dar, oare, e realist acest ideal asa cum
este conceput acum ? Nu ar tebui poate si gdsim un miiloc
de a reduce orele de munci I:rd areduce
$i salariile, ca s:i
poati munci mai multi lume? Nu ar trebui. poate, si
inventdm modalitatea de amunci o perioadd urmati ale ani
sabatici de odihnd, adici sd ne r.ulim in muncx_ ca inrr-o
,r/a/er.i ? in fine, nu ar trcbui sd organizem lucrudle in asa
leJlncil nunla sa -iu mai fre sint;ra lormi de d ne.ilt.ga
piinea, creind un fel de salariu midm fix care si fie incasat
pur Ei simplu pentru ch apadi grupului social? paradoxal
(iarasil), un economist neoliberal, Milton Friedman. a fost
 BoGATILE ACESTEI LUMI 111
cel care a propus instaurarea unui ,,impozit negativ pe
venit", adici sX pldteqti impozirele ln funclie de venit, dar
si le ircdre?l atuncicind venitul personal este minim. N-aS
Eti si-ti dau solulii, penEu ci nu md pdcep aproape deloc
la economie; dar tare mi tem ci economisfii se pricep la
economie, der nu se p cep aproape deloc la soluli...
Una din treseturiie cele mai dureros socante ale lumii
in care trlim este enoma diferentd intle nivelul de trai
dintr-o laJi si a1ta. ExplicaEa cea mai des intilnifi pentru
aceasd situatie este ce tirile bogate, cu ajutorul colonia-
lismului si al imperialismului, au exploatat naliunile sirace,
reducindu le la o mizerie fo4at5. Sincer sd fiu, explicatia.
mi se pare a fi o prostie care poatejustifica unele decala-
je, dar nu pe toate. Unele 16ri au fost colonii. dar acum nu
sint tocmai sirace ia cazul Statelor Unite sau aI Canadei.
-
Altele au fost imperii, dar asta nu le-a fost deloc de folos
din puncr de vedere economic: cazul Spaniei. ca \; nu
mergem mai departe. Comertul cu marile firme multi-
nationale capitaliste nu a contribuit la ruine, ci dimpotrivi,
in cazul unor naEuni din Extremul Orient, precum Tai-
wanul sau Coreea. Nici lipsa resulselor natumle nu este
un criteriu sigur pentru a explica totul: acestea existi din
abunden!5 in Bralilia. Argenrina sau in pelroliere
"rarele
arabe. Inapoierea economic: din mulle lari alricane si Iarj-
no-amedcane febuie sA aibl cauze mai complexe. SX
incepem doar cu structurile politice net antidemocmtice
sau insuficient de democratice, care impiedicd controlul
deciziilor guvemamentale si functionarea societitii civile.
Apoi neajun\urile din domeniul educarir. care rngeuneaza
formarea competenti a profesionistilor si sint insolite de
dezvoltarea unor doctrine religioase Ei politice deliran-
te, incompatibile cu extinderea dreptudlor Ei garantiilor
modcmiretii .ocial-polirice. Exrrem de gm\ a este inega-
litatea in educatie a femeilor : cu cit femeile au o fo.matie
mai buni si cu cft se emancipeazh mai mult profesional,
 112 PoLITICA PENTRU FIUL MEU
cu atit scade numinrl copiilor pe carc ii nasc. ;i
acum
ajungem la luclul cel mai grav, poate cei mai grav dinrre
lolre problemele pe care le pune air;lr .pecia umani:
cre$terea demogrufitd ie,lilA dlll cortrfl. Sintem deiacinci
miliarde si jumitate de flinte omenesti care triim pe
aceasti planeti $i se spune ci peste vreo cincizeci de ani
am putea ajunge la... opt miliarde! Cea mai mare parte a
acestei supmpopulaui se acumuleazi in tdrile slab dez,
voltale din punct de vederc economic, ceea ce impiedicl
si mai mult posibiiititile lorde progres, blocheazi sistemul
lor educalional si aEa mai departe... $i, culmea, Papa si
. alfi cap, ai Blseri.ii combat in mod ire.pon(abrl mijloace-
e conEacepuve: In numele absurdului ..drept la vr ri 3l
nendsculilor" sint condamnati la a nu putea trdi cei nis-
cu!i: foametea si oribllele asasinate ale copiitor abando-
nali din atitea leri subdezvoltate au ro1ul de a ,.echilibm"
numirul locuitorilor acolo unde nu o face intelepciunea
omeneascI. Au devenit un lucru comun pirerile care
atribuie in terile occidentale toate relele Lumii a Treia
nelegiuirilor pe care le-au comis acolo cei din Prima Lume ;
desigur, in t5rile Lumii a Treia aceasti atitudine este !i
mai frecventd, pentflr ci a arunca toatl vina pe altii este
un bun alibi pe.tru a nu ne simi rispunzdtod si nici obli-
gati a ceuu solutii. Ar fi absurd sA negdm abuzurile si
jaful pe care mdrile puleri coloniale le-au comi( a<upra
celor mai slabi, mai prost infomali sau mai corupfi. Sint
convins totusi ci mare parte din cauzele cruntei stiri de
subdezvoltare in cale se aflA muite teri nu [ebuie ceutate
in e.r:1er-lol si in trecut, ci in interiorul lor sj in pt.ezent.
Desigur, este urgent, corect $i logic ca lirile bogate si aju,
te pe cft se poate iirile inapoiate, dar ajutorul economic
lrebuie si fie insotit de exigenta reformeior democratice
acolo unde acestea sint necesare si de controlul respectirii
dreprunloromuftri. Ceea ce npljc;. infi-o mA.urioarece-
re. interventia ;n aiacerile,nleme die acc.tor liri. Stiu ci
 BOCAI'IILE ACESTEI LUNlI |1
asta suni cam dur, dar bdnuiesc ci sub prelexlul ,,suvera-
nileii nalionale" Si al ,.ideniitilii proprii" prospere sisteme
autoritare inellciente care isitilanizeazi cetitenii si ii con-
damni 1a mizerie si inapoiere-
Mi opresc acum 1a o obiectie pe care am auzit-o odata
din gura tar dacd miine poimiine natiunile sub-
- sau Primei Lumi,
dezvoltate vor ajunge lanivelul - creiterea lor
de lehnologie si de consum nu va distruge oare ireversibil
echilibrui ecologic al planetei noastre. oricum destul de
Jmen,rrrr .' \- d_ rrebur poare s; drminu;m cu Lolii ce-
rinfele noasfe de consum qi tehnologice, in loc de a ]e ex-
linde la ce' care nu eDuiurarn.adeele.'intrebareane
conduce spre subiectul e.o/ogidi. despre care vreau si !i
spun cite ceva ca sd incheiem acest capitol, fie Si pentru
simplul laptcd ecologiae considerafx a stimi cel mai mult
interesul politic al tinerilor. Penlru incepul, lase-mi sd fac
o distinclie intre,.ecologie" fi ceea ce cu altl ocazie am
numit ,.ecolatrie". P.ima se preocupi de distrugerea anu-
mitor resurse fi fiinle naturale (simtui de ozon, selva ama-
zoniani. puritatea mirilor si pldurilor, specii animale etc.)
penfu ci accasu serdceqte viala oameni]or $i o poate
amenintain mod serios. Cu alte cuvinte, ecologi$tii susiin
ci trebuie si ne preocupdm de mediul inc'onjurllor pentru
c5, dace sdcdm. lucru de neiertat. nu vom putea rrii Si
nu ne vom bucum de viali. Sint absolut de acord, iti dai
$i tu seama. in schimb. ecolatrii iqi spri.jini dragostea de
naturi pe ura lmpotriva tmdiliei umaniste modeme: afir-
mi ce omul nu este decit o fipturl a naturii printre aitele,
ci nu are nici un drept special, cA inieresele lui culturale
sau tchnologice nu trebuie si prevaleze asupra intereselor
bioiogice ale oiicirei alte fiin(e de pe planet5. Drepturile
omului nu sint mai impofiante (nici micar pentru oameni l)
decit cele ale animalelor sau ale plantelor... Sincer sh fiu,
ideea mi se pare in cel mai bun caz tcniti si in cel mai
rdu suspecli: qtiai ce multi reprezentanli ai asa-numitei
]]4 POLITICA PENTRU FIIJL NIEU

.,ecologii profunde" pe carc eu o numesc ,,ecolatrie"

au legituri cu grupuri neonaziste si de exremd dreapti?
La urma urmelor. nu trebuie si uiti,ln ci pdrnele legi de pro-
tectie a animalelor si a miicutei Terra au fost promulgate
"r anir Iei/ecr. in Cerranrr. de -- celebru \eg'Irr."n
dusman a1 tutunului, numit... Adolf Hider. Uite ce e, fiule:
noi, oamenii, nu putem distruge $i nici diuna naturii. Ea
este cea cire ne condamni la distrugere in urmanumeroa-
(elor .ll]ciciunr. Chiar dc am race lindari acea.ri rnr.5
planete a noasffe, natura siar lrrma negrefit cu$ul: bom-
bele, gazeleletale, produsele poluante vol exploda, voras-
fixia $i vor contamina din raliuni tot atit de strict natumle
ca si cele ale fuflcliei clorofilice sau a1e aurorei boreale.
Dace sintem neghiobi, putem distruge natura nodsr-d. nu
insi si natum, putem anihila planeta noasre (li pe noi o dat[
cu ea, desigur). dar nu galaxia noastri $i nici Universul.
Sirddariile omenesti de a ne crea o afibianlE drt,rcidl,
(cL tLlri, civilizalie) aLL incercat si ne amelioreze conditia
in cadrul ansamblului natural I in definitiv. sintem singurele
fiinte naiurale care Etim ci vom muri si singurele care vid
in viata fiecirui.t o a\,enruri irepetabili, nu o volutiin plus
a MareluiTot. in buni pa(e, agr esjunea impolriva naurii
nu este decit le$timi apirare. In plus, este la fel de veche
ca $i omul neolilic, cel pufn: agricultura a fost prima si
cea mai mare invenlie ,,artificialisti" destinad a pune
pa4ial nalura in slujba noastre (cit despre efectele devas-
tatoar'e, metodele primitive de lucru al p6mintuiui prin
despedurire si incendiere, au provocat la vremea lor mai
multe stricdciuni decit orice industrie modemi). Tirile mai
dezvoltate sint $i cele mai preocupate de problemele eco-
logice $i cele care cheltuiesc mai muu bani penhu protEa-
rea mediului: noile tehnologii, cale pun mai mult pret pe
creier (infomatici) decit pe puteiea mecanici, indici poate
o ruptud deifuoare de speranfi fati de demodatele indus-
trii poluante ale recutului. In orice caz, ferd ajutorul teh-
 BOGATIILE ACES''EI I,I IMI 115

nologiilor celor mai rafinate este imposibil sA asigur:im o

minimi calitate a vielii celorcinci miliarde de fiinte umane
care triiesc in prezent- Stiu ci unii ecologi$ti spun ci
numdrul optim al speciei noastre ar trebui se se situeze in
jurul r inci sule de mrliodne. dar nJ cred s; propuni in
"
mod <erio. eiiminarea celor in pld. penlru a nu ne pune riJ
cu plantele si cu animalele. Ca si in cazul atitor altor pro-
bleme, nomai o autoritate mondialS efectivi ar putea lua
mesuri echitabile de proEctie a mediului la scara inregii
planete. Ing.ijoritoarc mi se pare disponibilitatea fericite
cu careiunii circra,,1i se nlfie de politict' se dedici eco'
logiei !i cu citmai exagerat, cu atii mai bine. Admit ci
astezi - nu se poate face politici globali serioasifird a tine
seama de factorii ecologici. Dar atit. Desi este limpede ce
ecolatria inlocuie$te acum pentru muiti religia (sau devine
o parte a ei), nu poate avea pretenlia de a inlocui cealalti
activitate .,artificiaiistd", antropocentrice $i deci un pic
necredincioasi care este nolitica.
Dtu gdu cu problemele e.onomrLe. In Lrp,rolui
'Inri-
tor s-rn si-i vorbesc despre unul dintre cei mai vechi qi goaz-
nici strigoi carc ii umrircscpe oameni: acela al /Z:boi&/r/,
despre care Clausewitz a fecu! afirmada destul de sinistri
ci nu ar fi decit ,,prelung iea politicit pin alte mi jloac e . . ."

Ia de citeote,..

,.Pdmul om care, imprejrnuind un teren. s-a incumeia! si

spuni a..rra es/e al,rer si c^re a gisit oameni desrul de prosti
cd sI I crendn a fosl adelimtul intemeieior r1 societirii cirile.
De cite crime, rnzboaie, omo Ii. de cite nrize i si orori ar ii
scutit omenirea cel care. scolnrd iirusii sau astupind santul, ar
fi strigat semenilor sii: Feritlvi si-l ascultati pe ac.st imto!
1or! sinleli pierduli daci rutali ci roadele sint ale tuturcr ti c:
n m irtl..re.l i.iI r: l. l.R. 1....t D. t a 1. o".
pnlii ti l n.ldlEntelor nlegalnAtii ditnre o.tno1i. ,fad. tom. de
S. Antoniu, Ed. Stiintifici, BucureSIi, 1958, p. 1l8l
116 POLI11CA PENTRU FIUL ]\'IEI]

,,ObseNalorul care ar fi cercelai !iata oneneasci la puii.A

vreme dupiinceputuL dezvoll5rii culiurale ar fi ajuns usor la con-
cLuzia ci specia noaslri era iremediabil sorrili egalirarismului.
exceptie fiicind dilerentele de sex $i de virste Faprul cn iDtr o
bunn zi lumen va ti impi4iti in aristocrari si ptebei, stipiDi si
sclavi, nilionari si cerserori i s ar fi pirul absolut potrivnic na-
turii umane,judecind dupi staJea de fapt care domDea in socie-
!4ile umane care populau pe rtunci pimintul." (M. Hads,

,,Valoarea lucrudlor nu maiesle mesura \ielii celor care le-au

ftcul sau a fortei celor care le posedi, ci a cantitatii de bani in
care acestea sint echivalare. Obieclele circuu alunci firi
a ame,
ninta virta celor care fac schimb cu ele. Banui*numil $ipdrn
sau.ap;a16rr. trei conceple de nedisocia!- se impune astfel
ca un mod de gestionare a violenlei radical !ou, eficieni si univer
sal, opus celor ale sacrului si aie forrei." (J. Attali, Mill?,iar?)

,,Nu trebuie sd astep$m ca hrana sn ne ajungA prin bunivoin-

ta mecelarului. a berarului sau a brurarului, ci prin propdul lor in-
lercs. Nu apelim ia umanilarismul 1or, cila amorul lorpropriu...
lA. SrJ,irh, Arutia natiunilor)

.,Demarcatiile nalio.ale $i antagonismele dinrre popoare dis-

par din ce in ce nrai mult o dali cu dezvollarea burgheziei, o
daticu libertalea come4ului. cu pialamondialn, cu uniformita-
lea productiei industriale si a condiliilor de viati ce-i corespund.
Domnia p.oletarialului le va frce si dispari si mai multinci.
Actiuneauniti, cel putin a lirilor civilizare. este una din primele
conditii ale d€zrobirii lui.
in mtuuratu carc va fi desfiinlad exploatarea unui ilrdivid
de cire celllah. va fi desfiinlati si exploalarea unei nariuni de
cnre 4lta." (K. Marx - Fr'. Engels. Mdktfest l Partirtului Conu.
,is/. in Opdr?, vol. 4. Editura Potitici. Bucuresri, 1958, p.485)

,,Ecologia nu este un sislen general de explicare a lumii, ci

un procedeu esentialmente pragmaric. Ecurdin conrestalii sidin
 BOGATIILE ACESTEI LUMI 111
paticipiri punctuale la inslanlele decizionale, al cirui obiect
esterelbrma lenti a compoflameDielor tehnico,econonrice de zi
cu zi, amelionreapas cu pas aaspeclului vicliidin tlrile hdrs-
uidh,/Jre.i \upnmdreJ.u ribddrednedrepr:r,lor.dre Jl.e <ri
Lumea a Treia. Altii atribuje ecologiei ambilii mai mari. nu alil
din puncl de vedere praclic, cit leorelic. Siruindu se la granila
fluctuanti inre modul de gindire vechi qi cel nou, ecologia ar
trebui si deternine omenirea si se elibereze de increderca exce
sivi in sliinti, economie fi iehnicn, linind seama de sporinda
comple).rta.e pla'lerdra a relarrrlor din.re om ., narur.r inv:r rJ
din iecliile treculului. atit din greieli cit ti din izbinzi. ar rrebui
si termine cu mitul progresuiui infinit, fern a cidea insi nr ide-
alism,niciin inehcienli. in acelasilimp tliinlificI, activlsi uma-
ni, ar irebui sA nasci in omul de f!iin!i. in celce ia decizii ii in
simplul cete(ean o constiinld $i ni$e obisnuinle noi. conjugind.
re\pectul pentru narura 'r necesrr"red dfliririurui unran. inrr.ur
cuvint, ecotogia ar lrebui sA incameze umanismul viitorului."
(P. Atph.nd6ry. P. BitouD,Y.Dtpoit Echitocul e.ologic)
 CAPITOL(JL SAPTE

Cum sd ne rdzboim cu riizboiul

 Din cite se spune, vina este anitrogenului. Nu mi refer
la utilizarea lui Ia fabricarea bombelor, ci la participarea
lui indispensabili Ia fenomenul vielii. Plantele $i-au paten-
iat propriul sislem pentru a fixa azotul in celule gralje unor
rr-curifoJne inge_ioa.e )r,are nu derdnie"/;r pe nrmenl.
Dar animalele, pentru a ci$tiga timp Si a merge la sigur,
au rezolvat problema mincind planlele Si asimilind astfel
azotul gala procesat. Mi refer la animalele erbivore, pen-
tlu ci altele scu(eazi si mai mult drumu] | Ie devoreazi
pe cele erbivore qi oblin in felul acesta azotul celular firi
a mai face concesii salatei. Ce si mai vorbim de oameni!
Mincem plante, animale erbivore $i animale camivorel
totul e bun. Dace cineva din lumea asta si-a ficut o devizd
din ,,torul merge", islia sintem noi. Si asta inci de la
inceput, pentru cd fiind in stare si extagi ultimele con-
secinte a1e lui ,,totul mer-ge", asta se poate numi in primul
rind r.aairfie, iar raliunea il deosebeste pe om de animale.
Aslfel cd,,totul merge" este chiar esenla conditiei umane.
Uitam si-ii spun cd in cadrui lui.,totul merge" inri qi
mincatul fiinFlor umane de citre alte flinle umane, adici
intr-adev& rol . Pe scur1, omul este pridircrul total, fiara
cea mai completi din cite existi. Vina originarh a acestei
condilii atroce, daci tot ne incipitinim si vorbifi de ,,vind"
(un bun naturalist s-ar fei si o face), o poafii, repet, azoful I
nu putea si se fixeze in celule el singur, fIrI atitea sclifo-
seli si complicali?
 122 POL]TICA PENTRU FIUL MEU
Dato td lui ..rotul merge', siDtem unde sinrenr, ocupind
de mii de ani primul loc in loprl zoologic al acesrei pla;eie.
lncet-incet, ain ajrns sA rafinim deviza, aducind-o la zi.
Pentru a prlnde fo e, am hotirit de mult c:i este mai bine
citeodaid sA stabilim ci nu,,totul merge..: faptul de a fi
invetat si-l limitim s-a dovedi! modalitatea cea mai bund
de a scoate profit din acest principiu. De exemplu, aniropo
fagia nu mai e la modi, nici anumile genuri dezo.dorate
de omor. Oameni mai mult uituci decit blajini indriznesc
a spune astizi ce exErminarea adversariloa sau canibalis_
mul sint lucflri ,.inumane", de parc5 omenirea nu s-ar lr
afimat secole de a rindul p n asemenea mi.jlolce. Alii,
$i mai ipocriti, ne asiguri cLr glas induiosar cirizboiul este
un obicei ,,preistoric". de parcd istoria o eneasci n-ar fi
in primrl rind istoda rizboaielor omenesti (sau de parci
strimosii nostri preistorici ar fi fos! mai rezboinici decit
Cezar sau Napoleon). Au decis deci, ca si Marx. ca isto-
ria siinceapdcind vor ei, nici un minut maidevrenle. Aii,
tudine care ne-o sugereazl pe cea a amanlului caac, dupi
ce a repetal-o de o mie de ori. o spune iarisi ultimel saie
pr;zi etorice:..Pi.it Jzt .lu ant \tiut ce tn.ermn.l .; iJ-
besti..." A.rm este momentul cind presupnnem cii o isto,
de ,,cu adevirat" omeneascl ar trebui si se disDensezc de
a.lu'niLe .ompo cmenrc c.1lro|oLgie. ardere; ercliL i Jor,
torturi, rirzboi..-) care pind mai deunlzi erau considerate
virtuoase fi recomandabile. Si firn inlele$i: firi aceste
Drdctici cdre.cum nu ne l-c pJacerc, .pecia umr.l5 nu ar
Ii ce este ast;zi, ba maimult, poate ci nu dr, deloc. Lucru
pe care unii se incipi[neaz5 si-l considere un lucru reu...
SA ne ocupim de probiema rizboiului. incep pin a-ti
ofe cileva daie alarmante, pe care le-am scos din Erat-
,loy io notJiola a rlotiilar i,,ternatitnale,t Na uttlp
{ ri,". In Jltimii ci rci mii cinci cure de anr de irrorte. ca
5i nu mer[ern 'nai dep,rne. au a\ Lrr loc p ,pre,/e\e mri
cinci sule r.eirpre/ece r;zbo"ie, ccre au co.tar un mttiard
 CUM s,{ NE RAZBo]M CU R4ZBoTln, 123
doui sute pafuzeci de mllioane de vieli li nu au lisat decit
un regaz de doui sute nouizeci $i doi de ani de pace (cu
siguran(i cI in acest ristimp au fost si rizboaie mai
mici...). Lucruri strdvechi? Atunci hai la secolul nostlu.
Las deoparte cele doue rizboaie mondiale, revolutia rusi
$i pe cea clinez5, rdzboiul civil din Spania si asa mai de-
parte. Pii, numaiintre anii 1960 si 1982, perioadn linisrirl
prin.omptu"Jrre. enciclopedia mention.rra num.iLr j saizeLr
si cinci de conflicte armaie... Si asta luind in consideratie
doar confruntiirile care s-au soldat cu mai muh de o mie
de rnonr I Aceste dzboaie recente au avut loc in patruzeci
ti noue de riri ti au produs nu mai putin de unsprezece
milioane de victime. Pof adiugala socoteah rizboiuj din-
lre Irak si Irdn, rizboiul Golfului, luptele inteme din Soma,
lia, Afganistan etc... Le plerzi Sirul. Cred cie destul pentru
a ne da seama c5, pini acum, rizboiul a fost un tovaris
odios dar inseparabil al societitii umane. A fost mereu
considerai un prilej de glorie, dar si o tragedie Si un izvor
de durere. Poetii i-au cintat fi l-au deplins, oamenii bise-
ricii l-au socotit o pedeapsl a lui Dumnezeu si in acelasi
timp o obligatie penfu a ne dovedi devotiunea fati de
Dumnezeu (care. si nu uitim, este de reguli patronul ar-
matelor), guvemanlii se declari adesea partizanii pecii,
dar inffi in istorie mai mult prin rizboaiele pe care le au
ciitigat decit prin cele pe carc le-au eviiat, si aQa mai de-
parte... Citdespre negustori. si atitudinea lor este ambigui.
pentru ci rizboiul constituie ruina si slirlitul comertului
nomai, dar si o ocazie extraordinari de imbogitire mpidi
si masivi. Toate aceste patadoxuri aparente aLr o exp,rcatie
destul de simpli. Rizboiul este un lucru ,.bun" cind este
pdvit din plr[ct de vedere co]ectiv: ajuti la alirmarca si
poienlarea grupurilor umane. 1e disciplirlerea 1or, la rcin-
noirea clitelor, l a promovarea sentimentelor de aparienenle
(cond lion-.: ir irembrilor tor. l-dcz\u.tarc,.i.rc.lere.r
inflLrenlei colective. la iniirrirea impot1anfei elemeniullri
124 PoLITIC-{ PEN'IRU FruL tIELr
public in tcate domeniile. in schimb, rizboiul este ..r:ru"
dirr punctul de vedere rLl individului de rind, asa, ca noi,
pentru cA ii pune viata in pericol, ii aduce efbrturi Si durere,
il desparte de tlintele dragi sau i le omoari, il obligd sd se
dedice trup si suilet colectivitiii. Din perspecriva indivi-
dual5 curenti, singurul avantaj deloc neglijabil
-desigur.
al dzboiului este ci te scoate din rurina si plicliseala
-
cotidiane. Cind e rizboi, in fine, r. ir?lir?l.i ceya I Poetul
John Donne a observat cdnimeni nu doarme in ciruta care
il duce la spinzuritoare; tot alapulem spune ci ln timp de
rezboi sint mai putine prilejuri pentru a cdsca (presupun
ci de aceea in timpul conflictelor armate scad substanlial
sinuciderile. intle cauzele cfuora plictiseala ocupi un loc
de frunie).
Pe misuri ce societatea a devenit mai individualistd si
membrii ei mai egoi$ti (mai preocupati de a se bucura de
posesiunile lor side plecerile de zi cu zi, care inaintevreme
erau doar la indenrina cilorva, dar acum sint tot mai extinse
si la un pre[ iezonabil), rizboiul Ei apierdur mult din far-
mecul traditional. Ciliva inapoiati sint inci ertuziasmali
de ,rri,"r1? despre r5zboaie lfldepirtate, de iaeed generice
de rizboi, dar in momentul in care bomba cade mai aproa-
pe sau fiul e chemat sub arme isi pierd imediat entuzias-
mul patiotic. Lumea nu vrea sI intre in lncurcSturi: nu ci
s-ar da in vint dupi pace (mereu mai sint $i motive de bom-
blneali sau, cind lucrurile merg bine, te mai $i plictisesti),
da. vrea sA fie hsati in pace. Doar in tirile inapoiate, sirace,
pulin infbnnate, colectiviste pdn religie sau ideologie, bol-
nave de tribalism asasin sau sinucigas se mai pesffeazi o
oarecare ardoare belicoase. in cele dezvoltate. de cind cla-
\a muncitoare si J con.olrJrr rnele cuceriri. a pierir pina
$i cheful de revolulii sau de rizboaie civile, care inainte
vreme constituiau un fel de distractie penlu sirmani. Cu
exceplia tmllcanfilor de arme, a unor mari finanEfti din
ramuri industriale foarte specializate Si a militarilo. prin
 CUM s.\NE RAZBoIM cU R,iZBoILTL 125
vocJ ie r 5au .r ceior care. tari s.r Le de mc.er te. ?u \ o. ti_
militari si ei sinr cei mai rii), spirihLl rizboinic nu se
-
mai bucurdde sprijinul popular sincer care nu i-a lipsit nici
odari inainte. Numai /l.rrionarimrll extrem, lonna de colec-
tivizarc menlali cea mai cornpatibili cu individualismul
modem (nationalittii sint individualisri ru;inosi, indivi-
dualisti ,/r g/&p) contjnui si pompeze adrenalind in nisre
descreiemti in state incl se ucidd sau se moari muhumiii.
Dar. vei spune, daci rizboiul displace, de ce conrinuim
si cheltuim arit de mult pe armate! avioane de vinitoarc,
lan! Ln \i prolcclt.e cu ogive nuciedre ,' Nu i1 ,o\it oaJe rl-o-
mentui si interzicem in mod eficient rizboiul. adici si l
tacem imposibil, si I ir?iedic.in ? Ai drcprate, fiule. Cici
exact despre asta e vorba, de a{ lmpiedica ; al unge cu larnen-
tatiile si cu vocifedrile irnpolriva lui. Decenii la fnd, a$a-nu-
mrtul ..echilibr-r Jt rerorri inlre cele do-a marr rmDefli
nucleare ale lumii a pistrat ceva aseminitor nu pxcii, ci unei
inghetiti a ti,zboiul\ti. Pretul a lbst foarte mare : o abrutizan-
td $i perpeue ameninlare cu distrugerea total5 a vie{i pe
Pimint si cheltuieli fabuloase pentnr amamentul cel mai
sofisticat iehnologic. De altfel. acest ..echilibru" 'intre dez-
echrirbrati nu a impredical numeroa\e rnDoaie mai mici,
dar feroce. precum cel din Vier.lam. inradifi precum cea
din Cehoslovacia de cdre URSS in 1968, puciuri militare
de cea rnai proasta speti reFesivi (Chile) si atele... Tirile
a$a-zis ,,neutre" isi vindeau neutmlitatea celui carc oferea
mai mult; tarile aliniate ascultau, normal l, de patronl lor
atomic, iar amenintarea ci amele nucleare ar putea ajunge
in miinile unui al treilea, al patiuiea sau al cincilea aflati
intr-o discordie permanenii nu a sclzut nicicind. Cei mai
sinistri dictatod emu tolerati, ba chiarajutaii de americad
(daci se declarau dusmani ai comunismului) sau de rusi
(dacI-Ei ficeau publici du$menia fa!:r de imperialismul
iancheu). A fosr o epoce de rlzboaie controlate. a ceror
intensitate distructivd era mai mult sau mai putin reglati
126 POLMCA PENTRU FII]'L MEU
de interesele si erorile de calcul ale celor doui superpu-
teri. Acum, acest echilibru al terorii s-a ruptdin cauza sin-
copei regimului comunist din URSS: in loc de ..lupta cea
mrre" promr\i de rrrolele I t,tetndtrcn.tl?i, ceex ce d lenit
si i-a luat prin surprindere pe multi a fost .,puireziciunea
cea m.tre' x iisremrrlut toralilar. Asta nu rnsermn; ra dme
nintarea cu disfugerea in masd de citre amele nucleare
a dispdrut pe de-a-ntregu1, pentru ca. din nenorocire, lumea
este plini de silozuri atomice iar spectacolul a vreo zece
tbste rcpublici sovietice posesoare de arne atomice care
se indirjesc unele irnpotrjva altom nu este deioc linistitor.
Dar,unapestealta,lucrurile s-auschimbatmdical. S-ater-
minat vechiul ,,rizboi rece" si pot fi din nou posibile con-
flictele ,,calde", cu consensul celordoi fosti rivali. asa cum
a dovedit-o infruntarea armati din Golful Persic. Actuala
atitudine potrivnici rSzboiului tlebuie si tind seama de cir-
cumstantele actuale sau si se resemneze cu gesticulaia
automultumitoare. Ca si ajungi unde trebuie este indispen-
sabil si sfii bine de unde pome$ti.
G/-o.rro mrdo, putem deosebi doud tipuri de adversari
ai dzboiului, adicd de adepli ai ideii ci grupurile umane
pot pune capet conflictelor dinfie e1e renuntind la con-
fruntarea armati. MA rcfer la cele doud grupuri de per-
soane careindeplinesc din acest punct de vedercexigentele
minime de decentd polirici si intelectual:i, pentru ci nici
pe tine nici pe mine nu ne intereseazi cei care sint .,paci
fllti" doarin ce pdvesre armatele adversarilor. dar le con-
siderijustificate si chiar eroice pe ale lor- Potlogarii dsda
nu pacea o cauti, ci li.oirl adus de rizboi. Cu toate asrea.
nJ ar li dr<Dr cd bl. mul si cdd; r. prd tuluror mi,ctri
1or antirizboinice existente. in carc intilnim multe elemen-
r. rl|-iroe\iv dlcb lc \' rotnitdlojte .'e proprc(i\mu ..1
folitic r,rux. lmi cuno.li pirereb politi,. Jecenri nu ce
reduce 1a andmiliterism. dar firi antimilitarism nu cred si
cxiste o politidr deccnti.
 CLJ\'I Si Rizts{ni\I C[i R,iZBoIUI, 121
^.8
P/ir,&/ dii cele doui tipuri de anrilizboinici cne cel al
Ia.!r.r/i1or'. iniitelesul cel maimdical si 1enlic al cuvintu-
lui. Penrru ei rizboiul nu se justifici niciodati, pentru ci
derivl mereu din l5comia si din orgoliul omenesc_ Rezistenla
\ioleI" (i Jrrn r,l Id riL e.re e" o t;rmr c ra lur. de.i
'
loaLe J\ea ^ \r,/a md. b..n.r rde e\emo'..nUrorprtated
seu apirarca dreptului intema(ional) decit atitudinea agresi_
vd sau de cucerirc. Pe scurt, nici o vatoa.e sociali sau politi
ci nLr justifici suprimarea semenului nostru, oricit de nedorit
sau amenintitorni s-arperea acesta, Aceasti atitudine res-
pectabili nu este polirici, desigur. ci de-a dreptul ,.ellgi_
or'd. chiardJ(r repre,/entatir ei nu.e re\enllica nici unei
bisedci organizare. Este vorba de o pozide greu de pisrat
in mod coereni, pentru c:i implici o intreagi conceptie de,
sprc societate vezuti ca o comunitate. in sensul vechi al cu-
vintului, o societate fiatemi in care shgura coerciiie iicjti
adezordinii este oprobriulcelordrepd. intr-adever: violen-
ta amretei este identicecu cea apoliliei.Ia lel de iacomisint
cimitarul ca sicel care econcmiseste, cel cc investeste si.
in gencral- cel ce-Si :tpiri propderatea, proprichtea tul, nu-
mai a iui $i a niminui elrLria. Dc aceea. prinii creslini, care
intr-o perioade (cc-i drepr. desrul de scurd) au fost pacilisri
in sensui mentionat, nu numai ci au refuzar si puni nina
pe arme penlru a aD:ira Impcrlul, dar nici fiicar nu luptau
penL.u a si apirra drepturile, nu reclamau prctecla politailor
epocii. nu imprumutau bani cu dobindi si nu ii investeau in
afaccri. Respingeau toale insritutiile publice care isi au bxza
dircctd sau mai indepfulati in violenF legali impotriva agre-
sodlor sau in profitul prsonal ; respingeau asadar todt insti-
tufile publice, chiardaci ia un moment dat le erau de folos.
Partea proasti este cI pentru a atinge ui asemenea grad
de ,l.nlenie rrebure 5a [ii forfle cnn\ ins ci .nparalir no.r.-
lr,i n- ene a lumrr in mo nent"l ln !i-e nu ntar
"cesteia.
duci convingerca pacifisrl pini Ia aceasti extremi si in-
cerci se faci invoieli seculare cu ordineaterestrl in vigoare,
t:8 POLITICA PEN"TRU FIUL MEU
rezlLltatele sint la fel de ambigue. ba chiar oportuniste. ca
oricare encicl ici papale. Uite, eu cred cipacifismul acesta
poate deveni un mod de d-rpl-esie vitald ca oricare altu1: il
ajulepe cel ce il practici se se simdmai bine in lumeain-
conjuretoare (in acelasi fel in care procurorul se simte de
reBul5 mai bine decit acuzatul), dar nu ajud decit in mlci
misurd sau deloc sA faci lumea mai buni. Admit, fireite,
cipdrercamea s-ar putea datora faptului ce, dupd cum bine
!tii, nu le prea am cu ceie sfinte-
Cel de al doilec rnodel e.re cel fe care ilnume.c ar'l,-
,rilirdl-lrt. Nu este vorba de o atitudine religioasi, ci de
una stdct polili.ii. Violenta armate nu mai e considerati
riul absolut, ci doar un reu indisculabi1, foa e grav, dar
nu singurul, nici citeodad cel mai mare dinre toate
relele. Consided -ci insriuiionalizdrea militard a violentei
reprezintd o ameninFre la adresa celor mai bune posibili-
t4i politice ale epocii modeme: universalizarea libefliulor
individuale, respectarea dreptuilor omului, promovarea
democmtiei $i a educatiei, potentarea inveniilor sociale
mai prcsus de aderarea necondilionati 1a simbolurile ierar-
hice sau pakiotice, ajutomrca economicl a tirilor in care
foametea, bolile si inapoierea sint endemice etc... Men-
talitatea militari, pdeteni cu disciplina, dar nu cu critica.
Lu unrrormrralea. dar nu cu diferenlierea. e pulin compa.
tibili cu spilitul democratic care imi place; iar hemoragia
constantS de cheltuieli militare, tot mai impoviriioare,
impiedice lerile subdezvoltate si creascS, iar pe cele dez-
voltate si le ajute economic in mesura cuveniti. Cu toate
acestea. a constata ci armata nu este un lucru de dorit nu
echivaleazi deloc cu a cere se fie aboliti. Mai presus de
toate. antimilitarismul pleacx de la urmitorul principiu:
tlici a inslilulie paLilicd (ptecun r1.boiti sau armata) nu
poatefi aboLifi eficient dacd nu e inlocuifi cu dlfi inrtitu-
lie mai puternici ti,itl p|aLticd, mai satisldcAtadre.yi.olen'
ia dintre familii, triburi sau indivizi a fost curmati Dolitic
 CU\I SA NE RiZBO]M CU RiZBO]UL 129
prin instilulionalizarea slatului. care a tuonopolizat vio-
lenla de pe tcriloiul siu. Dar starele rimin unele fati de
altele in aceeasi situatie de inftuntare neingddiri in care
trdiau triburile si familiile lnainte de a se supune autorit,"Ltii
.rirl rle, Prin urmate, .1umai tr.tttutionali/r,ed u.lit r ,llori
tili supranationale in stare si faci tirile sirenunle la folo-
sirea fo4ei una impotriva aheia
fo4e superioare, fed indoiali - prin amenintarea unei
poate garanta sfirsitul epo-
- llditpini acum. Posibi
cii rizboaielor, in care omenireaa
litatea, desi indepertati, pare astizi mai puiin utopici decii
in perioada ,,echilibrului terodi". De aceea antimilitads l
inlesneste tot ceea ce se prcsupune ci ar accelcra atingerea
unul asemenea scop:

- inlocuirer \en iciulur miJiri,r oblig oriu cu "nnxre

profesioniste, reduse numeic, esentialmente defensive,
,
ra-re.; purir \apal Iela.rer belicorsei.oncep'ii.r arma.
tei ca,.popor sub arme", .,coloani vetebral i a naiunii" !i
altele asemenea, fdcind o mai curind similari ahor servicii
de ordine publirr. precurn pnlrria \Jr pompierir.
Sp jinirea autoritdtilor intemalionale gen ONU si
a odcirui alt organism menit si suslinidreptul indivizilor
mai presus de cel al natiunilor. Aceste organizatii sint
ast;zi (qi este sigur c:r vor fi $i miine si poimiine) pline
de detecle si nu isi vor aainge deplina insemnitare daci
nu vor fi zdravin sprijinite de mai merii acestei lumi (de
exemplu, SUA). iar cei mari, ne place nu ne place, vor
colabora doarln lunctie de interese imediirte, De aceea, este
inevitabil ca autodtatea supranalionala sA semene, mult
timp de aci inainte, mai curind cu un impedu decit cu o
adunare de republici, ca sh nr mai vorbim de un parlament
mondial ales dircct de rori cetitenii. Winston Churchill a
spus ci.,natiunile nu au pdeteni, ci numai interese". Pro-
blema e cum si aniculezi un gen de prietenie interesati
Senelzl, intre toate natiunile.
130 POLITICA PENTRU FIUL MEl;
Promovarea efectivi a controlului inarmerilor si al
-
traficului cu arme, imboldud comerciale, prir(rc altele, ale
belicismului intemational.
Dezvollarea economicd, politicir si educationali a
-
tirilor in acord cu prevederile nrodernititii revolutiona-
re inauguratein principal inccpind cu secolul al XVlIl lea
in Eurcpa si America de Nord. intr-un cuvint, univer-
salizarca procedeului democratic si impunerea firi deo-
scbire a drepturilor omului, trecind pestc bariera midc
si istoric nefaste a asa-numitei.,suvemnitiili nationale".
Drept carc. respectarea logici a plrralititii culturale si a
fblmelor de vialrl nu trebuie si sc e{tiidi la fanatismele
dc dp reiigios sau nalionalist care nesocotesc pe fali da
tele irdividualismului democratic- A extinde in mod
universal cuceririle modernitetii nu inseamni doar .,mai
multi tehnice pentru roti", ci ..cetitenie democratici"
pentru toti...

Dat fihd ci antimilitarismul nu es€ un milenarismrcli-

gios. nu crcd ci triumful aces€i arrrerllcll'l intergrupale
ra aduce automat fericirea pe pimint. Vor fi in continuare
nedrepteti. minciuni, dezastre si. firi indoiali, crime. Adi-
ci nici mai muk nici mai putin decit in orica.e din statele
modeme cele mai realizate. Dar mentalitatca liberali
adici antitotalilari si anticolectivisti -
accepti persisten-
-
m acestor rele pentru ci,,supimarea lorpdndecretarde-
termina si suprimarea libertiii persoanei. care consti in a
putea face rdul, dar si binele (si chiar lucrud care lst:rzi
par rele iar miine se dovedesc a fi fodle bune). Ceea ce se
urmireste a cvita este 1ertehr@'ed nliliturA si can)hdti'd a
socielilii omenesti asa cum o stim in prezent. N{iine...
vom vedea. De alltel. cine vrca si f .ir rcclanratie impotn
\'ll acesici lumi scirboa\e sir se adrcseze direct azotuiui sau
m ibine nacsrului de tume. Regrel. darle at pici i incer-
cind si ti povestesc ceva mai fntmos.
 CUM S-{ NE RAZBOII'1CU RAZBO]UL i31
Ia de citeste...
.,Dar ce esle lizboiul. de ce anume ai neloie ca si reusesti
in el sicare s moravurile caslei militare l Scopul r:zboiului esre
on J Ll. \r "elui:sDio]l-rl..r;oar..
:'r,urc--ierer.rl-rnd("
.er:.e1:lo pr;JJri . jeru ripe r-n ."e.ruld
na ii inqeliciunea - aia !unriteie stratageme nilitare. N{o
ravuilecasleimilitaresiDti suprimarea hbeflilii pore.liti
disciplini-. tiindevia, ignoranta. cruzimea. desliiui. beria. Si.
cu loate astex. e casta cea mai sus-pusi, respectari de toli. Toti
nnpnralii, in afari de cel al chinezilor. poarti sunuc militiresc
ti dau celui care a ucis mai mulli oameni cea Draimde rlsplati...
Se inrilnesc. asacum se va iDtimpla miine, ca si se omoare unul
pc:'lrur:.oi orln,' .i\or .hrlod .,ecr-e m. J'..,m,r,i .i-p"i
ror oficia slujbe de multumire lentru ci au omorit o multime
de oameni, al cirornumdrilDai si umfli. Ei rimbiteazi licro
n,. pre'JpLnin.l. ;..u. 1 in' Ta. mLllr o"me r; J.'.i..J -" 1.'
mJJc le cste merirul.'(L. To1s1oi. R.:;r,i trad. rom. de
'ipa.e.
lon Frunzeiti fiN. Parocescu, Editura Univers, Bucuresti. 1985
vo1. III, p. 2,10)

,,Stii 1u. Fontanes. ce admir mai mult? Nepulinla forlei de a

pnstra ceva. Pe lume nu sint deci! dou; puteri: sabia ti spiritul.
Pini la unni. sabia e intoldeauna inainsn de spirit." (Napoleon
Bonapane)

.,Onenir?d ca arare n
poate declara rizboi, penlru ci ii
lipse$te dulmanul, cel pulin pe aceasti planeti. Conceprul de
or.enire il e\clrde pe .e[le dr.nan. pentrr.J rj:.i rJcar
duqmanii nu inceteazisi fle oamenl, asttel ci nu existitucinici
o diferen{i specifici. Faptul cise duc rlzboxisin nutnele ome,
nirii nu respinge acest adevlr elementar, ci are doar un sens po
lilic deosebit de inlens. Cind un stat se lupii cu dusmanul siu
polilic in numele omenirji. nu este vorbade unrnzboi rl omenirii,
ci de unulin cnre un anumit s!a!yrea si-si aproprieze conceptul
universal in detimentul adversarului siu, pentru a se idenrifica
cu acest concept (pe seama adversarului), in acelasi fel in care
se poale da o rea folosire pncii. pro$esului sar civilizaliei cu
 I

t32 POI-ITICA PENIRU F]UI- \,1LU

scopxl de a le rcyendica penrrr stne, iiterzicindu
Ie dusmanului ..,
(C . Schn'iu, C on( e ptLtt .te pottitn)

,Singurulmod de a ne lccul definltiv de rizboiesle sicreim

L,.tJt I ror.dirl.oL un.Lpr:\rJ.. Lpnrt de p rcmh,er IU J rr.,1
.a. o'_n I g-. t-.le J .T cte rnrcmdr
on.,tc jrr rn .r. r mola:cl
n.rede cor..tU dec:r drp; . e d ,
"r.el rd,.JtetLrnr. Tteo.l
.,rrt de .rr:r\ rrrre e'e rnc:r qrciu.ra\
nu p^r.t t irditprent.r
(c se inrimplS cu cetelitre.,,(Berurnd R,j((. r

,.Se spune c: dzborie au fost mereu. asa ci rizboaie vor fi

rrer",. {..re proler:r enpince.rn. cir re
fodte oe in,et.jto?r"
rr .hrd onn:, o,. Dacd e a.r. _de!irrt tor "ubnanridt dep nde
de cil de adev;rar esle cA aceeasi naturi cosmici si umaniiunc
ronea/ri il rodre epo.rte. pot .a sourj cu,e irJorne.a _
loI
odren J'n t,ecut ru mu,il. det i lor, oJmenri v orutLi I or rrun
.r er '.. pcr.m (; lotioamfl r, vi:rori \
or fi durute n.is, ute d 1!r-o
.;mmr .i d"r,tr o"g"nh penta rEproducere. 1u pe1L.u
rernurirF.
qrl e de t..rl, lu ]J ir orr Dd drc;. ineLd Jr fi ,pJ,,n \e,
hi-
me:.- pi-intii"i-aJ,ac.iticI ;nlordedun, p. m.r n!..
uli. de.i o
.. a.ersri protelie ar ri toj.
dre.it; Sr ina |er
lrLr cr \d..rtrcr-ed p-imutJ nJr. ul nu ere o pafle
recesard a
necM'. rulLr reprodur enr. nr e.t. .mp,icdu in pdremird.". d)"
. rm moTled nu e.le irlplicali in \ iar5.
Omenirea podre ,uprJ
'.ietui... irrarI.:oi.le.tiraLemene"sa(ritcir .,C. Sanrrldn.,.
 CAP|TALLL APT

Liberi sau ferit:iti ?

 Tio spun cu toate x Ir;i inir-o socretate
liberI si democmtici e ceva foarte, dar foarte complicat.
in fond. marile totalitarisme ale secolului nostru fcomu-
nism, fascism, nazism si ce va mai veni, daclmai lipse$te
vreunul) sint incerc; de a simplifica pdn for(i complexi-
tatea societitii modeme : sint rimpllsms enorme, simplisme
criminale care incearcd inroarcerea ]a o preafericite ordine
ierarhicl primitivi in care liecare stxtea la Iocul lui qi tol
apa4ineau Pemintului-Mamd si Ma-relui Tot Comun. Dus-
marul este mereu acelasi : individul, egoist si dezriddcinat,
capricios, care se rupe de pdmitoarca unitate socialS (pe
carc un filozof destul de crud, Friedrich Nietzsche, o ru-
mea ,,cildura grajdului") li t$i id prea muhe libertdli clt
de la sine putete. Totallt:lrismele au luat mereu in batjocur:i
Iibeft5lile ,,formale sau burgheze" care functioneazi in re,
gimurile cele mai deschise: le idiculizeaz i, demonsireaze
cd sint inoperante,le consideri niste culse pentru fmieri...
dar, imediat ce reusesc, le suprimi l Stiu foarte bine ci in
ciuda aparentei Iorfragilidti si a frecventei lor ineficiente,
unanimismul totalitar nu poate convietui cu libertitile po-
litice elementarc: dac; sint tolerate, pini la urmi distrug
auto.iiatea tancurilor Si a poliriei.
Bun, c logic ca statelc totditare si vrea si zdrobeasci
libertiiile individuale, cici insusi numele lor vine de la
,.tot", drcpt care nu au a imp5rri puterca cu fiecare cetitcan
in parte. Dardusmanii libertitii nu sc sirueui intordeauna
 136 POL]]'ICA PEN]'RU FIUL \IEU
in aiara, ci :i in iiteriorut indivizilor.insisi.
Un psihanalist
cu anrbitii de sociolog. Edch Fromm. a scrrs
in urmir cu
jumtitate de secol o carte cu un tjthl
senmificativ: F/.r..d
Asu e problema. Cetiteanului ii este fr'ici de
de 1ib?/..a/?.
prop a sa libetate, de diversitarea optiunilor
si tentatiilor
c: re r
'e de.. h rd. Je e re.elile pe cdr e le puJle comite sr de
groT:r\ te pe cal e le poate tace.. ./4, zi r r-. r. ,Le
f ca si.]m
Jr- olur i pe o mre de hdnielr. rr j puncre
I \e de reper. [e_
b!rrd.I+, rleaSi. ngunr.orrte..r-. durndu_,. .j judece
.irsu, ce trebure .a t.(;. lar a ca r.adilra.
zeri .ru inlelep
\ i-nea.erilor.a., usurp/e nrea mult (JctnJ. lJ,r. .nai
tntii
de ro. re. celeternulL, ji e\.e friLj dc 1l6cr"/a,p,t .
elrrtatti.
Si,rer.lLi de lrbeJljti are o ua.:rl.ra. Jracle-,ric;:
niciodarj
nJ porr J i .rb,olur .igrr de ce .e I a inrimpta. percep
lrber-
l1rel celor lalli cd pe o amenrntare. penrru c; mr-a;plxced
(a ei .i fre pefl'e.l prpviTibrlr.
U.emere neapArJt cJ mine
si sd nu intreprindi nimic care ar dduna intereselor
nlele.
DJci ce.ldllr \inl liberi. e.re Jimpede.,i (e por compo(l
brne .du riu. \u n.c prea n ull lasindu_. liber
r: De.tur
renunra cu drrp.r r. mj Ia propFa Ior lrbefiale. "r
cu co.rdirid
cd n icl ceih., i .a nu .e bucure de ed: in t.eluJ
a.la lu\ r urile
ar-merge.cum rebuie si gata. Libertatea,,ed e periculoasl,
tent Li o pot ,oto.i r;u (r imi pol djrna mie in\um.; cit
de'pre J berrdte^a (elorl"lri. ce .a mrr vorbln . ei pot
o
lolo\rca (A-mi laci rnie r iu. \u rr li m.ri brne ci len1l.n-m
c- ne(te-rrrtd J. ta .' sa nu cre.,i ci 1-n tn i at\ emoulrl \ or
.; ounA crp.rr I,bcnalrlor sru sj re lrlnileT; I.r md\rm-n_;
dc roane ntullc ori. .eldrenil ,nsi.i le-o cer,
de a Il
libcri ,dL temi,on de liben e. Dar rnedrr, ^bo.iti Le Ln \l.rt are
po.'b,lrrale€ de a jmr d I.befijrile...pre bine,e
nu.tru...rre
\rnI crluflle tn !1e nu prot,lu de old/ie.
Au torr uam-ani
pol,l . i rolhlilor.. p,eL urn Adoll H ler. cJrp
au r run\ td p.r_
lere p n alegeri iati deci un caz in care cetitenii ljbei
isi tblosesc liberarea - pertru a tichida llbeftiirile
si a aboli
democratia cu 4utorul majoritdtij democratice.
 LIBERI SAU FERICITI ] 137
Libertelile publice implrc:a rcsponsahititote a noti-
unc cireia i arn dat importanta culenitain Etitd - ?eni
ixl rlex, si sper cir n-ai uirat. A fi responsabil inseamni a
fi in stare si /1i{rr?,-r de ceea ce \-a ficut asumind totul
ca pe un act personal, iar acest rispuns are cel putin douA
falete importante. Prima, si rispunzi ,,eu am fost acela..
atunci cind ceilalti vor se $de cine a realizat actiunile care
au fost cauza directi a anumitor efecte (re1e. bune rar
si-si); a doua, sefii in srare si argumentezi cind esd intre-
bat de ce s-au f6cut aceste actiuni. Inutil si-ti mai spun cd
,.a rispunde" are de a face cu,,a vorbi'., cu a inrra in comu-
nicarc articulati cu ceiialli. intr-o democralie, adevirul
despre ac{unile curepercusiunt publice nu it poate detine
niciodad doar agentul care le duce la bun snrlit
- acest
adever se stabile$te inrr-o dezbatere mai mult sau maiputin
polemici a ruturor. Chiar daci cineva crede ce modvele
lui sint bune, trebuie se fie dispus sd le asculte Si pe ale
celorlalti, firi se se cramponeze pini in pinzele albe de
argumentele proprii
nebunie. Don Quijote - secontrariul duce la tragedie sau Ia
consider?i un cavaler riticitor.
doJr c; din cind i1 crnd rr rrebL I ., a5. ulle ,i ptuerea.elor
din jurul siu si se misoare impaclul socjal pe care il au
discutabilele lul,,aventud". Nu o face, penru ci e nebun,
cu alte cuvinte, pentuu ci a devenit jresponsabil. Fireste,
a-ti asuma propriile acte si a fi capabit s:i lejustifici in fata
illord nu in\eJm_; c- tenu.1li lot rimpLl la farere., fropne
( a \e te inclini in raD celei mdtorilare. O per.orrh
rc.po.r-
.rbil; rrebuie \i tie dispu.j .J accepte. oupi ce .,.r e\pu\
motivele si nu a reusit si conving; rcsrul interlocutorilor,
pretul in cenzuri sau marginalizare pe care i1 presupune
discrcpa.ta. Cuvintele lui Socrate din dialogul platonicjan
Crilon, cind refuzii si fugd din inchisoare preferind si
infrunte condamnarea la moarte fird a abdica de la ideile
sale, reprezinti simbolul clasic al acestei atitudini de r .rrr
rilde civic:i supremi.
 POL]TICA PENTRU FIUL MEI I
Ircsponsabilii pot fi de mai mulle feiud. Sint cei care
nu accepti patemitatea faptelor lor: ,.nu eu. imprcjulirile.,.
Ei nu au ficut nimic, n au fost decit impinsi de sistemul
politic si economic in vigoare. de propagandi. de cxem-
plul celorlalli, de educafia 1or sau de lipsa acesteia, de
copili a nefcriciri, de copiliria prea fericiti si rlsf:itn-
t5, de ordinele sefilor, de uzanle, de o pasiune irezistibile,
de inrirnpl, rc etc... \i oe rgnor.n.i: dcorrece nJ srirn
ci laptele mele vor avea astfcl de consecinte, nu sint ris-
punzebrde eIe. Nu spun ci pentru a irrelege corccr fapte
le unei persoane trebuie se nu lii seama de antecedenre,
circumstante si asa mai depare, Dar una este si tii seama
de ele si aita si le prcfaci in fataliteti care anuleazd orice
posibilitate a individlrl:l]l de a rdspun(1e de faplcle sale.
Desigur, acest refuz de a fi ,,subiect" penEu a te transfor
ma in simplu obiect leginat de valurile circumstantelor
se produce doar atunci cind consecintele faptei care ni
se imputi sinr dezagreabile; in schimb, cind este ciutat
ce, raspun/btor penrru a I se da o medrlie .au un prerniu.
imediat proclamdm, cu supremd mindrie, ,,eu sin! acela.._
Foarte rar auzim pe cineva spunind, in momentul in care
i se atribuie o fapti eroici sau o inventie geniali, ci nu e
meritul ]ui, cd numai intimplarea sau imprejuririle i au
fosi favorabile...
Altd formi de iresponsabilitate esre/rndrlsrrxl. Fanari
cul refuzi si ofere explicatii: isi predici adevirul si nu
admire alre pren. in.amino.l nerndoiclnic, d.umul cel
drept, cei care il pun in discutie nu o fac decit indemnati
de patimijosnice $i de interese murdare sau orbiti de vreun
demon care ii impiedici se vadi lumina. Nici fanaticul nu
.e .rnre ra\funziror fdril lp c^ncerirenir .ri,. i nrn)-r rn
fala unei instanle superioare si. trcsle, nevediicdile (Dum-
nezeu, Istoria, PoponLl sau orice cuvinr cu majuscule dc
genul acesta): precau{iile $i legjle nu au ibst ticute pent|Lr
oameni ca el, care au o rririrrre impoAanti de irdeplini!...
 LIBEzu SALT FERICITI' 139
Mai putin teroristi indeobste, in schimb mult mai extin
si este iresponsabilitatea pe care am putea-o numi bil?-
./-.raicr7. Ea caracterizeazi instituliile administative sl
guvemamentale in care nimeni nu se arate niciodati res_
ponsabil pentru ceea ce se face sau nlr se face: intotdeau-
na s-a ocupat altcineva, hirtia a venit de la biroul de sur
d.la 5e rezolvi in Jrti \ecrie. .efi. iL dcl i, ldar lciodxre
nu se ltie..rre lefi) sau subaltemii au inteles grcSit fdin
. inJ .n .ind rnJi cJde u.l c.rp. de reg-'a acar,lipeun, rar
asta doar pentru a irnpiedica si fie ceuta[i adev:iratii res_
ponsabili, aflali undeva mai sus). Stilul de iresponsabili,
tate birocmtice se caracterizeazi prin aceea cii niciodati
ni-1le.nl n .r.ci pefi rru coruplre
.dl,n,'/,4 r:a. on.< a. I i :
potrtrca. nrcr pentru jncomperen.: mini\re ala. nrLifen
tru g e.eli er rdenre pe care rrebuie .a Ie plireJs.i celatenii
drn propriul brzunsr. nicr penlru ineli.ie.lla \adiLii rn a
curmarelele pe care au promis sA le rczolve. Deoatece nu
se consideri responsabil, guvemantul va incerca si
benefl-
cieze de imunitatea pe care io conferi instituria insisi.
Orice denunt"re de ,bu7. oricrr de inremerara ar ii ea. \ a
fi prezentatd ca parte a unei campanii rduvoitoare a ad_
versarilor politici; cit despre indignarea cetitenilor de
dnd, expdmati in mass media, se aplicd vechiul pdncipiu
,,ciinii latra. caravana trece...". Acestmodel de iresponia_
bilitate guvemamenralA i$i are complementul in atitudinea
celor care socotcdnu au adspunde de nimic, din moment
ce guvemul trebuie sA le rczolve pe toate. Iarisi mentali_
tatea totalitari care face din stat si din reprezentantii sei
un model absolut in afara ceruia nimic nu este cu putin-
[i I inrr-o societate democratici, nol, cetdtenii, pufem si are-
buie si ne revendicim dreptul (care, intl-o anumid misure.
impiicl Ei obli8alia noasrri) de a interveni. de a colabora.
a ve8heJ :i . ejuLd cind ecre calul. E\l5U per,odne . are in
loc sd se lamenreze c5 imigrantii nu ne cunosc limba se
ofere voluntar si i invele, sacrificindu-$i rimpul liber; al1ii
r,t0 POLITICA PENl'Itt] F]1]I \'IF] I

coopcreazi prin elb(urile si banii lor la susrinerea inis-

c:u'ilor sociale (educative. antirasiale, de a\istenti si alGle)
stu a inslitutijlor neguvcmamenlxle prcculn Amnest_v Inter
naiional. Asociatia Drepturilor Omului sau l\'ledicii firi
Fronlierc, a cdror acrivitate estc indispensabili pentru ame-
liorarea societitri civile de asrii. Cinenu se simte chema!
prin constiintd democmticd si facd ceea ce e de ficut nu
are nici o scuzi, oricit de mult si oricit de eiocvent s-ar
lamenta ci nici..guvemele" nu o scotla capit. FerAa stibi
cn nimic din rispunderea individu A, corect esre si ne re,
LL .ur\,en, o ri ..,.,.rrA,,i .o. -l.t .n a nre\eni.a unc
r.p,?
le situadi din apropierea noasrri si se transfome in delicte

S: iirn bire .nLe,esi: re\l,onrabrl,r .rnt drsrr"nti \ i.cc

rali ai libertdlii. fie ce o qdu, fie ci nu. Cel ce nu accepri
rispunderi rcspinge, in definitiv.libeftirile publice, de ne-
inteles daci nu sint legate de obligalia fieciruia de a I6s
punde pentru sine insusi- Libertalea inseamn e drr.r.anr?1:
cu alte cuvinte, in fiecare dinrre noi existd un politist, un
medic, un psiholog, un lnv:itdror si chiar un preot care ne
.pur ce lrebu:e iScJr in iecrrr \ ui e \ar ( Um sd ne d\r
n ;rn deciziilei de dceed lrebu.e .i t'i'n i"t slare .i ne r"r-
mim consecintele, in bine sau in rdu. Pentru ci a fi liber
,nplicrl s; gre:Jrn ,aL chr:,r.a ne lacem rjL noud ins.n<
uzind de libenate: dacd, fiind liberi, nu ni se inrlmpli nimic
riu .au dezagreabil... i.l.eamna c5 nu .in(em Iiberi. In
definitiv, Iluminismul poliric. care 1a jumitatea secolului
al XVIII-iea a dus la democratia odemi, prcsupune, asa
cum a aritat bitrinul Immaiuel Kant la vtemea lui. cd
oamenii au atins majoratul poiitic. Daci sintem adulfi, ne
putem organiza ca oameni egali si liberi li fata legii; iin
\J/ conlrrl'. u\em ne\oie de un SUper Talt.'carp sA ne
apere de noi insine, cu alte cuvinie, sir ne rcstringi, si ne
orienteze si si ne administreze capxcitatea de a acdonain
mod liber. Fireste, postul de Super-Teiic are un candidai
 LIBERI SALr FERrciTI] l,li
care se prezinte volunlar si xre Loate.ttuurile peniru
a cisti-
ga acest titlu-ai ghicit desigurci este vorba de strt. Ma_
nia birocratici de a transforma statLrl in tati in loc
de
.or rlill 'e rdmiri.rri,lic .nan e.priii. td oe totrcer !trr(
pJl\e.! .lalul (u lelmj dind do\ddj oe rj.ti. ,i
te.nlall-
tilism. cind ar trebuj sA fie aduiri si pafticipetivi) e numjli
Senetlc patettldlism. Si are un succes de neinchjDujt
Iresponsabilii inlantiioizi sint de doulfeluri: c'ei
cirora
le este fiici de ceilalti si cei cirora le este fricd de ei in{isi.
In anlbele cazu . rezultatul final este acelasi: cll
cit vor fi
mdi rnul.e uIerd.cl.r. cL,tit \orn r m"r ,ipLrn \i -n.ri
mu,tI-
mrx. \ aTrnd in.r,r. pe Vrrete lari. rse;oaeJ in rerut tor,
LerinoJ-r : ..nu mii l;ra .; c ,d i.l j.pi.a... A,t, penlru
\ a ro|,
I e. oon.dbilri. in loc (a creadi ir libenrre lcare e. re un ru_
. ruirur.lo.. d1r exlenuant r. Jred i.l mtlul /\,aaer ,;?:i /,h,//.
I rco. a0tLr. tn e\t\lelltd dnum or t.nagini. cau cu\ r.lte,
.au \ub\lanle. ,!r Lon.pba,ti. .au ce vtei
tu, cafe ne (ed-c
automat si absolur, pind acolo inc,it in fata lor
nu existi
apimre, cici anihiieaza orice putere decizionali.
Cum ar
venr,,,e peste poate'... Singura salvare arfi asadar slvini
r;ruLul \lat.i (a interztca i.pild: d"cj
nr mar e tentcrie.
nu mlrr e nrci pe col. cred ,ardcLrlii de ei. Ti-,rm .pJ.
do,f
ce .in, rnt.rlil,. \ici nu le d, pnn prnd c,i probtem; prezin-
li cel putin dor h drtrcullalr rn.ol\ aDite. p;ma: cJ c o ren-
ralie e.le mai \ri.l inle17r.d. !.u arir mr, j.pirilodje
ne apare.
Tn majorirarea ca,,urilor. pin; cind nu ni .e
arar; fructul
oprlt, nici nu ne dim seama citd poft6 ne face. Iar daci fruc_
tul nu e doarprohibit, ci drastic prohibit, poti si-ri imagi-
nezr ce gustos trebuie si fie. A doua dificultatet
fiecare
arem proprirle norilre tenLa ,, crre depind de l;nteTirle
no-,rre pafliculare. Adt(a. ttecal"e \.ea <i le inrerzic; /r1.t-
.o,_ .'eed ce ii frce probleme
saL il chinuie.re pe ,/ rar pe
ar lur. lmi aminte.c ca am aulit la rddlo Ln inrerviu
c.r o
doamri carc se declara, chiar cu mindrie, .,Iudopari.. adici
dependenl5 de jocurile de Doroc, in cazul ei de
iocuriie
142 po]-rrtcA PENTRU FIUL MEU
automate. Lainfcbirile reporteru]ui, acea doamni poves-
lea cit de mult o fascinau masinile din baruri. ..muzica.,
lor imb:ilitoare, emoda cu cllre astepta si vadi daci a cis-
tigat: drirguta doamnejuca banii familiei, se imprumuta.
r.r u\a pina.i Lhilolr de pc ea. Si isi rem.rd po\enec
declarind cu viftuoasi indignare: ,,Aceste masini fatale ar
trcbui interzise l" Reporterul, cam sirac cu duhul, ii didea
api la moad aprobind o, ir1 loc sd-i spuni verde in fali:
,,Cucoani, n-ar mai febui sdjoci". Mu]ti lume intrl in ba-
rudle in care sint jocuri aufomate si nu joaca sau ioaci
do.r cir r' x b)nuli. cr o'.rracl ie, ddr doamna aceer \ oi, (a
se interzicA pentru toli obiecrul care Ie tace probleme ei
Si
altor crctini ca ea. Vina o purla automatul piuitor cu mere
.i banane. nu p-onnd er mdnie ue.po (dbila ..
Cazurile ca acesra abundd, iar cel mai grav prin efeclele
sale sociale este cel al .rrgul.i1dr.. De cind interzicerea si
unniirirea lor a fbst institLrtionalizaii ca o adevirati cru-
ji-d; intem"lronJla. oroguriie au de\eni( dldcerea ced mdl
rentabilS a secolului (nu exisd nimic mai profitabil eco-
nomic decil ispitele) si pe zi ce trcce asistdm la tot mai
rnulle dellcte legate de acestea, totmai multepersoane lip
site de scrupule fac trafic cu droguri, tot mai multe per
soane mor din cauza supmdozelor sau a falsificfuii unor
produse necontrolate (inchipuieste li ce s-ar intimpla dace,
de fiecare date cind iei o aspirini, nu ai lti cir acid aceril-
salicilic conline opasiilS sau daci maicontine si alte sub-
stante, ca stdcnina sau cimentul), tot mai multi neBhiobi
aspire sii ajungi in paradisul sau in infemul prchibit pen-
tlu a scipa de viata de zi cu 2i... Nu ar fi mai eficient si
le scoatem de sub interdictie ceea ce ar duce la ince-
l.rrea acli\ ilitii mr(itlor ."re -le comercixlizeaz; .i .ii
informim fere fandoseli asupra consecinlelor folosirii - 1or,
mai aies in abuz ? Adu-ti aminte ce s-a intimplat in Statele
Unite cu nenorocita aia de Lege a Prohibitiei: inainte,
bctivii n-aveau probleme decit cu alcoolul, dupe, au avut
 LIBERI SAU FERICIT] ] r43
probleme cu alcoolul, !i cu... Al Capone. Tentatiile, llule,
nu se pot combate pin interdictii, pentru cii asta ie lncu-
rajeazi $i, in plus, diuneazi celor care. dind o utilizare
mai bunilibertitii lor, sint in stare siuzeze de luc ri fIrA
sd abuzeze de ele, intotdeaunavor exista pemoane care si
foloseascdce le e laindemini (chimia. erorismui, politica,
rlrligia, odce) peniru a se autodistruge sau pentu a se auto
pedepsi pentru picatele 1or. Dar singurul lucru pe care il
putem lace dace vre o societate adultir si nerepresili este
sieducem indivizii liberi intru cunrpirarc siprudenri. Oare
daci cineva se aruncd de la etaiul a1 saselea trebuie si con-
struim toate casele doar cu parter?
Aceste considelatii ne aduc la complicata chesriune a
/o1?/afl1zi, nemijlocit legati de cele ce f-am spus despre
i benire \i re<pon,.ibiljL.]le. A lr;i intr-o democ-"lic mo
denr;:r\eJmndd..nretui .. o ,?rte d? rhi."tu )t,ont.
portanrcnte cu care nu e,rli d€ acola, Insist asupra faptului
cd la fe1 de democratic este si se convieiuiesti si se nu fii
de acord si te voi ldmud in ce sens. Si inccpcm cu con-
vie$irea. Din punct de vedere cultuml ii social, unani-
mrlateir. che\lta Lu [olt ca unul. a\a.intem not,,,cri nu-i
p1ace, si plece", puritatea etnlci, oroarea de metisaj
Si de
contactul cu alte mode Si alte moduri de viate etc. sint
forme de barbarie. ba mai riu: de barbarie rlel.i,i. Comu-
nitatea democratici este cea formatl din indivizi capabili
s6. se dezrAdAcineze dllf, obligatiile impLrse de locul de nhs-
care. traditie, slirye si si ddice la rangul de convenlie
refonnabill ceea ce piiS ieri a fost rutiil sacrosancti. Si
i"\er ne oorc dcel.ta c; nu va mdt e\.\la menu e \t nici
legitud comune? Nu, nici vorbet seincearci doar a srerge
deteminismul a ceea ce nu ai ales sA fii. Exi(i ceva ce
avem cu totii in conrun. in mod democratic: posiLrilitatea
de a rupe cu fatalitilile originii $i de a opra penrru noi
Jlrlr)tc. .,or riruri .i nor rn Ln. L na mi e, r.rir).orc- po e
prca afectati. dareste vorba dc o problemi fundamentali.
141 POLI'NCA PENTRU FIUL \4EU
Inlro democratie modeni trebuie si existe o bazi llnirn.
peste care si lie numeroase real il:rli p/!r?/e- Baza unici o
constituie leBile adicl elementuI abstract. conventional.
conrenit, chiar -revolulionar care rebuie se fie egale
pen[u toti, se protejeze drepturi]e omului si si determine
indatoririle aferente. Si-ti mai spun si ci hoteridle demo,
L r<rrice \e irJ de cdtre maJorirale. drr cJ democraria nu e.re

numai legea majorititii. Chiar daci najoritatea ar decide

ci cedilenii cu piele neagd sau de religie budist[ nu tre-
buie se ia pafle la viala politice a grupului, aceasra nu ar
fi nici pe departe o decizie denocratici. Cum nu ar fi nici
ac. epLarea prin m:rior rrrle d lonufli. a dr(Lr rmiFari. pe cn-
terli de preferind sexualS sau (si aici nu sint de acord cu
legea in vigoare in unele liri democratice) a pedepsei cu
moartea. in afarx de faptul cd e o metodi de tlua aecizii,
democralia mai are si nilte componente irevocabile: res-
pectul minori iiilor, al autonomiei pelsonale, al demniteii
si existentei fiecerui individ.
Pe aceastibazi unich alegilor se consrituie pluralitatea
fomelor de viaid- DupA cum ili dai seama, aceste forme
(care cuprind credinle, comportamente sexuale, prcferinle
xftistice sau spo ive si asa mai depa e) nu pot jusrilica
niciodati acliunile care se opun nemijlocit unitetii legale
care sustine democmtia. Am alreptul si ader la o religie care
le interzice femeilor si lumeze, se voteze sau si conduci
masina, dar nu am dreprul democratic de aleimpiedica si
o faci pe femeile care doresc si fumeze, si voteze sau sA
conduce. $i nu am nici dreptul de a crea, in cadrul unit:ilii
democratice, o comunitate speciall de care si apa4ii prin
obliga.tie (prin nastere, famiiie, origine etnici etc.) $i in care
femeile sA nu aibii voie safumeze, sd voteze sau si sofeze-
Trebuie si invitim
se convietuim cu opirnile vitale sau
ideologice pe care nu t-iecare dintre noi Ie impfuli$este, dar
asta nuinseamne se tolerim componamente carc se bat cap
in cap cu pdncipiile legale ale democratiei. Pentru a putea
 LIBERI SAU FERICITI: 145
cere proteclie democraticd in privinla credinlelor proprii si
a fbrmei noastre de viad este esential si acceptdm mai intii
democratia insdsi (laici, pluraiisti, aperatoare a dreptudlor
omului) drcpi cadru al credintelor $i lbrmelor de viatd. Sau,
ca s-o spun cu cuvintele lui Luc Ferry, un filozof francez
de astizi, ,,in democratie, revendicarea dreptului la diferen
[e inceteazd a mai ij democratici atunci cind se prelungeste
cu cerinta unei diferente de drcpturi".
Si de,,,probarea I Te a5igLr llra sa clipe. c cd mi ,e pare
cit se poate de democratici- Sil tolerezi pe celilalt, foarte
bine. dar sd-i dai dreptate ca unui nebun, nici vorbe I Nimic
mai viguros fi mai stimulativ omeneste decit si discuti
piredle vecinului, sI ]e cdrici si chiar sd 1e iei in deridere
daci se pune c.ucis. Citind rindurile astea picitoase pre-
cis ciiti spui: ,,Dar n,a fost vorba ci febuie sd rcspecdrn
p5rcri]e si cledintele celorlalli ?" PIi vezi meteluli, nu prea l
Ce trebuie respectat in orice caz sint pe,"raansl€ (fi drep-
turile 1or civile), nu pirerile 1or qi nici credinta lor. Stiu cd
sint oameni care se identificl perfect cu credintele 1or, pini
la a le considera ca ficind parte din propriul 1or tlup: ,,mi-a
i.Arll convingedle I", de parci l-ar fi calcat pe picior in auto-
buz. Susceptibilitatea aceasta e problema 1or, nu a alto,
ra- Admit ci nu e foarte politicos sd-ti contrazici semenul
in mod dezagreabil, dar asta line de buna educatie, nu de
cdmx. Partea proasti este cI cei care se simt ,,rAnid,,in
convingerile lor cred c5, de aceea, au dreptul de a-i /tilrl la
modul propdu pe cei care ii jignesc. Vezi ctz ul scriitorului
anglo-indian Salman Rushdie. condamnat la moarte de
fanaticii musulmani din cauza unor pagini presupus blas
fematorii dintr-unadin citile sale Si care e obligat s; ffei-
3,c: :l.cunr de a l ia ani. E\t.1, persoJne ca.e \ or.a p a
neutre si zic: ,,Domnule, condamnarea la moarte e ceva
reu. dar nrcr Rushore n: dr fr rrebLtt (a-i rinexsci pe
musulmani, pentru cd si ei au dreptul si li se respecte cre-
dintele". Mare timpenie I De parci a .dni" pe cineva in
 146 POLNICA PE\TIIU FII]I, \'fF] I

ci:dintele sale arfi acelasilucru cu a-i tiia gitul I De parci

rcrula bunei educatii care cere si nu te inconilezi cu pe-
rerile semenului tiu ar fi de acelasi calibru cu dreptul de
a nu fi asasinat de niste ciiii demenri i
. Nu-mi imaginez decit doue resliclii carc se pot pune
dreptului la libera exprimare, caracteristic pnn excelenti
democratiei (Eecii il numeau1,dr-reria. adici vo$ire sinceri
si firi piedici): tu primul dnd, rncitarea la crim5,la persecu
tarea persoanei sau a mijloacelor licite de viad; in al doi-
lea rind, aplrarea intimitltii penonale a fiecirui cetitean.
Chiar si persoanele publice au dreptul ia o sferi privar5.
Iar dreptul la informatie nu iustifici se vorbesri in gura
mare despre iitimititile niminui, cici oamenii nu au drep-
tul de a fi informali chiar despre orice. in rest, toatc bune
sl frumoase. Si totuli, ar fi rezonabili o anumiti prudenli
in dezbate le cu repercusiuni sociale ample. De exemplu,
cazul drorr d. Este o chestiune foarte delicate, desigur,
iarscrupulele in luarea unei decizii sint cit se poate de inte-
meiate. Dar anumite alirmatii o blocheaze in loc se o lemu-
reasci. Daca se spune ci embrionul sau fetusul sint ceva
\ aloro. fenLru .i d'n elc \ a pu-cede o ftinta omcnea.ci,
disculia este pos ibil6 si poate continua pe un ton ponderat.
Dar dacii se .func c5 a\orJl incerrnj .,-\dsrnJrea lnui
copil", nu-ti mai rlmine dccit si incepi si urli. Este clar
ci un embdon sau un fetus nu sint un copil, din acela$i
motiv pentru care un ou nu este un pui, A spune ce avoflul
este ,,asasinarea unui copil" mi se paae la fel de extrava-
gant ca si a afirma ci cineva tocmai a mincat ,,o omleti
din doi pui". Astfel de fonne de argumentare fac imposibj-
ie concluziile cumpSnite, lucrul cel mai de dorit inff-o socie-
tate atit de complexd si de diveni cum este cea in care
triim. Esie, totuSi, o chestiune de intelepciune personali,
pentru cA dreptul de a dezaproba si de a fi de alti pirere
(care nu trebuie totusi si meargl pin:i la dreptul de a l/rel.-
:i.e) imi pare a fi pdoritar inviolabil.
 LIBERI SAU FERICITI] 147
Soctelante de.noL tat tce. bdzare pe libedate s, nu pe una_
nrmrlale coer\itr\a. \tnt prrn urrnrJe cele mai conlltcli\e
din cite au existatin istoria omenirii. Etbrtul permanent
de
gindi trecdre ceea ce ;i .on\ ine. de d argumen|2. de a rJpe
"
cu lreculul sdu a cilla tn el tder no,, de a aleee ce lreb;ie
ficur sr . ire e rel maj polrivil \a o fdL d... celiecus: Cju
re,pon.dbtlrlale: Si-i mai duzi pe Lire unri: unde o \j
aJUngem Lu alira libe are.,Oare nu am li mar leri.iti
d..i
irm lr mai pulin .rberi .,Sin.er ra fru. cred .i politicii
nu I
se pol cere decir remedii poliljce. . rar lencirea nu
esle o
chesliune polrlici. Cu\emele nL pol face fencil pe nimeni
e de.rdj dacA nul fd. nefer icil. lJcru care cniar (a le
-
la indemina. ln perioadele de mare rn.uoerire politica, aja
e

cum sint re\olulrile. lumea crede c; rhimbarile radicate

vor rezolva nu numai prcblemele colectivitlii, ci qi
cevor
aduce fieciruia tot ce-i dore$te inimioara, Acestea nein_
timplindu-se niciod"ta. ocmenii se plicli\e\c de polirjcd.
iar.marile (chimbari lssa de regula in urme nemullumjre
inlimA. Cred ci rrebure s; in\ atim s5 caulim tericirea,
ceea ce fdce \ iarc demnii de a fi Fiile. in lucruri aparenr
mrnore care nu prea au de a face cu marile plcnurj poljlice
(l nrcr cu sauacumularea de bunuri,
-evldenl -bog5lia
vor rnchela lecrurile ace\rui capilol cu un poem de Borge!
care ilr \a arara mai bine ce vreau si.p.rn... in ce mii
pnvesle, vol tetmrna cu o anecdota. Manuel Alaia_
presedintele efemerei i doua republicr spaniole Tdrobile
de puciul milircr al lui Franco. o fo.t inrrebar od,ui. .,Don
Manuel. chiar credeti ci hbe alea ii face pe odmeni mai
fericiUl Aza,ia a rE!pun\: ..Sincer. nu sriu: dir sinr .igur
ca lt Iace mar oameni..
 r48 POLI'|ICA PENTR I] F]T [ , I!'!I1I I

Ia dc cite;te...
,,La unna unnei. preaputm mi inrereseazi d existi o autoi-
taie ve.sDic gata siactioneze, car€ se ingijesrc captncenie mele
si fie tihDite. si se avinii ilr lnrimpmarea mea pentru a intitu
toate pericolele, tiri ca eu si irebuiasci inicar s.:t mi gindesc
la acest luc.u; daci aceasti aulorilate, care inliruri pini si cel
mai merLrnt spin din calea mea. se face in acelasi limp stlpini
absoluti pe libertatea si pe viala mea: dac: ea monopoijzeazi
in asa mnsurA activitalea si exisienla incit in jurul ei lorut tre-
buie !i lincezeascn cind ea lincezeste, si doamn totul cind ea
doarme, si piari aruDci cind ea moarel ' (A. de Tocqueville.

..A.deJe. l\lar:I..hrdepenrL.i Re\otLric Ldo, lr6etete

si e trebui si si le scoaii. Li s a ars mincarea ii acum, indri
tati, cer aha mai buni. Uneia ii pare riu ci de un sor arit de
scund, vrca altul mai inalr. Pe altul il rcade panroful $i vecinut
lui are unii mai buni. Un poel nu are inspimrie ii cauli cu dis
pemre idei noi. Un pescar srit de ceasuri inrregi cuundiBin api.
De ce nu musci peslele? Si uite asa se ajunge la Revolutie, ial
ei cred ci ea le va da rotul: un peiie, unpanrof. un poem, un sol
1ou '. o .u ie noua: a -'r d/J roa.e bJ,riti te iJr dpoi .e pome-
nesc ci roate sinl aia culn erau: nrincarea arsn, versurile
schioape. sotul in par, urit mirositor si obosir, iar tot eroismul
ila care ne a ficut s: coborim in hazna putem si ni I prindem
1a bulonieri, dacnnrai avem asa ceva." (p. Weiss. Marar-Sads)

..Persoanete a ciror viarit e neinsemnari cauli lucru le

importante in tecut sau ir viiror. De aceea un recul gtorificai.
mitificat curcllgiozitate, fie rasid, fierational, este alit de inpo.
tant penlN nulti: ii lor rsa, viirorul copijlor noslri. al pariidLr-
'r:' ^'ru.. n"ti,.,iro- r( i.lJr anlieo'..nein.d...LLr
il anlicipeazi poliricile sau religiile sxivatoare, esrc arir de impor
Iant lerxu altli.'1T. Sz.riz Linnd nedanesti.ifi)

..O gulern.trc libe:i e o gulenra.e care nu trce riu ce|i

ienilor. ci. dimfotr\ i lc (li. signrtrnri si linisre. Du de aili si
 I
LIBER] SAT] FF-RICITI,) 149
pini 1a lericjre mai e o cale destul de lungA; feicirea .rebuie sn

Si-o faci omul singur, cdci ar fi un sufler lare grosoian cel ce

s-ar socoti pe deplin fericirfiindci se bucuri de siguranil ii de
linifte." (Stendhal.Dsvre drrgofi€, trad. rom. de Gellu Naum,
Editum pen1ru literaturi universali, Bucuesti, 1968, p. 164)

,,Un om care-$i cultivi gridina, asa cum voia Volraire.

Cel care mullume$te cerului cn exisii muzlca pe pimint.
Cel care descoperx cu plicere o etimologie.
Doi fuDctionari care joacn tlculi o paddi de s:rtr
inlr o cafenea din sud.
Tipograful care pagineazi aces(e rinduri
care poaie cn Dici nu-i plac.
O femeie tiun birbat care citesc te(inele finaie
aie mui poem.
Cel care minglie un animal adomit.
Cel care justificl sau vrea sljustifice Iaut care i s-a ficur.
Cel care este fericir cn a existat Stevenson.
Cel care prefere ca ceilalli si aib, dreptate.
Acesti oameni, care nu se cunosc inre ei, salveazi

(J. L. Borses, Ce; d,.?ptj)

)
 I

EPILAG

Ptnd aici am putut ajLtnge

 Scandalos I Am ajuns la ultimeie pagini
$i nu li-am spus
inci nimic despre utopiel Si tu care te asteptai poate i;cd
de la prolog se,!i aminresc ci tinerii trebuii si iie uropici
si tot bla-bla-ul de rigoarel pii nu, domnule dragi. imi
pare du, dar n-am si,ri gidil urechile cu elogii ta adresa
tineretii: ci e generoasa, ci e idealistd. cd detesti unifor_
mele si violenta. in schimb, nici n-am si te batlacap spu-
nindu-I ce dnerii de azi nu mai sint ca tinerii de pe v;emea
mea, ci au pierdut po11a de a schimba lumea qi nu se gin_
desc decit sd se aranjeze mai bine $i sd cistige mai mult.
fiteretea are de toale: SS-icrii nd-li\li care piieau lag:rele
de concenuare de lx Au\ch!\itz Si BuchenlLald a\eau de
regula oplsptezece noua\prezere aJU;ror atjt u!eau Leicare
au dat piept cu tancurile guvemului chinez cerind libertate
in piala Tien An Men sau cei caie, chiar azi, isi Iasi de bune-
voie casa !i masa pentru a pleca voluntari in tidle cele mai
defavorizate. Adesea, ,,generoziratea., tineretii este a acelo_
m care nu au incd obligalii si sint obisnuiti ca altii sh veghe_
ze asupra lor; faimoasa ,,rcvolti" este comddia celor rislaEd
care vor ca adullii sA 1.. cede,/e lolul cil mai degab; ..
Desigur, sinr Si tine care iqi sustin cu trudi si curaj intrea_
ga familie sau care sint indignati de vechile nedreptili ale
unui sistem care ii subjugd sau ii marginalizeazi. in orlce
caz, se nu ai incredere in cel carc sint toati ziua cu ..tinere_
tu1" in gud, fie pentru a-l 6uda, fie pentru a se lamenta ci
(i a tridar \finra sa misiune; una din doua. ori nu i cunosl
154 poLITtcA PENTRU FIUI MEU

!e tineri, si atunci sintrimpiti. ori mint cu ipocrizie pentru

a obline Leva de la ei,:r .'nl n'5te for.ori.
"tun.r
DupI pirerea mea, cea dintii obligalie atineriloreste si
cea a adullilor Ei chiar a bitfnilor, daci wei si stii: s.i i,?l,e-
Ie. Cel care nu stie poate avea zvicniri, dar nu impliniri; va
conirnda buna intentie refomatoarc cu retorica talsd a celor
cruzi Ei rii. Si atunci. utopia? Este prima recomandarc pe
care o fac cei ce nu stiu ce se spuni, darvor si faci impre-
<ie bun5. Cind esle inEebar unde i-ar placea 5i tr,ijascd.
filozoful polonez din zilele noasffe Leszek Kolazowski
rispunde cu umo.: ,,in strifundurile unei padud virgine
cu un munte inalt pe malul unui lac situat la iniretlierea
dintre Madison Avenue din Maniattan cu Champs Elysees
din Pa s intr-un orisel liniEtit de provincie". Vezi? Asra
e o utopie: un loc care nu existA, $i nu pentru ci nu am fi
fost destul de generc$i Ei de indrizneli penfu a-l inventa,
ci pentru cA este un puzzle fo.mat din piese incompatibile.
Pe tlrimul politicii, toate institutile dorite isi au prelul ln
consecinte mai putin dorite: liberiatea impiedicl egali
tatea. justiia mlre$te controiul Si constringerea, prospe-
dtatea industrialA deterioreazl mediui ambiant, garantiile
juridice fac posibil ca unii delincven[i sA scape de pedeap-
(5. educa!ia
eenerala obligarorie poate lacilira propxganda
ideoloeici de srar ;i a:a mai depane... i,a cealilarea ches-
tiunilor politice. ,?ici u,l arantaihu e arantaios inmod ab-
rol?lt. Toate isi au reversul Si t ebuie sX fim constienti de
acest lucru : cocteilul inre diferitele lucruri pe care le \.Tem
trebuie sI fie bine dozat, pentru cI dacl se scapimai mult
dintr-un ingredient
- oricit de delicios ar pirea acesta -
rezultatul poate fi indigest. A{a cd numim de obic€i ,,uto-
pie'o ordine politicd ir1 care ar predomina unul din ide-
alur ile noas(re rdreplate. egalitale. liberlate. armonre cu
natura...), dar firi nici un dezavantaj sau contrapafiide
deragreabila. Cd prrrr, r. e(Ie o rimpenie: presupun cb ace-
ia care o rccomandi tinerilor ca pe o nizuin.ti tipice virstei
 I

PiNT AICI AM PUTUT AJUNGE 155

lor o fac pentru c:i-i cred prosti. Ca 1ucru 1r?ur, e chiar si
mai riu- ala cum au demonstrat-o in acest secol totalita-
dsmele (cu pretentil utopiste. intotdeauna): visul citorva.
pulini, aiunge se fie un cosmar pentru toti ceilalti.
Nu vreau deci si dai ii mania utopiilor, asa cum nu ili
doresc si cazi in boala teienovelelor. in schimb, mi-ar p1A
cea foarte mult s:i ai 1.1€d1rr-i politice, pentru cd utoriile
i[iinchid mintea, pe cind idealurile o deschid, utopiilJduc
jr Iip.i de iLlturre sau Ia disperJre dirructiva
Lnrmrc nu
este atit de bun pe cit ar trebui si fie), in iimp ce idealurile
stimuleaze dorin,ta de a interveni si ne pistreazi in per-
manentd activi. Iti vorbesc de idealurile polirice, nu de
cele morale, estetice, religloase sau de ah fel fiecare
lucru are hazul lui. Cum le recunosti? Mai intii. -idealurile
politice nu sint niciodati absolute, pentru ce [ebuie si
convietuiasce unele cu altele si fiecare isi are con[aindica-
liile sale (yezi paragaful precedent). Esre propriu politicii
a $ti sd limiteze binele;uneori, daci adminisfezi o dozd
exagerad din medicamentul care a vindecat o boald nu
faci decit sI agravezi starea pacientului, provocindu-i o
boal6 si mai grav5. Idealuile politice nu incearci nicio-
dati si amelioreze cor?tlilia nmand, ci societatea !JJle('ift,.
nu ceea ce oamenii sint, ci instituliile comunititii in care
aceqtia trdiesc. Dacd devenim mai buni pentru ce ffiim
intr-o societaie mai bund minunat; dar chiar daci vom
continua sd fim, mai mult- sau mai puiin, la fei de lacomi
si de zgirci(i ca si pine acum, niciodate nu va fi inutil ca
legile si formele de guvemdmlnt se ne ajuie si ne pon-
dedm defectele sau se ne propune afternative menite a le
inlocui cu.kele mai pulin dictructi!e. Ulopia isi proprne
in mod delirant sI creeze un,,om nou": idealurile politice
prefed sil ajute pe cel vechi se fie mai supofiabil, mai
responsabil si mai pulin bestie. Ti se pare ce eprea.odor-
Irl'ra rdeea? D".r ginde;re-re ca e(re conformi\t cel care \e
resemneazi mereu cu ce este pr.arabll si nu priveste mai
156 PoLlTtcA PENTRU FILrL MEU
departe; in schimb, idealistul politic se strdduieste si ieu-
seasci po.liri1rl, desi Etie ci nu este usor si cd niciodatd
nu vom fi mullumiti. Toate idealurile politice sint p/?.gre-
sire: cind se alinge un nivel care inainte arfi pfuut absolut
grozav, ceea ce creste nu este satisfaclia, ci exigentele. $i
este foafie bine c:i e asa: guvemantilor care ar riposta 1a
revendicirile cetetenilor cd ,,inainte era mai rau" trebuie
se I se splrni rispicat ce,,tocmai de aceea putem acum si
cerem mai mult". Si, bineinteles, idealurile polilice s?nt clar
,?fionale $i tin seama de experienia istoricd, de progresele
rl'r-lei, de re\oluliile cdre s-du licul impornvir a ceea ce
ieri era considerat ,,sacru si inamovibil": salveaze-ne.
Voltaire, de vizionarii antiiluministi care vid cu atit mai
clar cu cit totul este mai cufundat in beznl I
Am ocupat o bund parte din aceastd cirlicici pentru
a-!i povesti lucruri din trecut (uneori un trecut atit de inde-
pedat, incit a febuit, m5 tem, se-l inventez pe jumitate
pentru a purea vo$i despre el), dar nu am spus aproape
nimic despre yilto,-d care ne asteapti. $i $tii de ce ? Penfu
ci nu il cunosc. in plus, logic vorbind, tu esti in mult mai
mare misuri decit mine un ceteEan al viitorulul : arnetitoa,
rea complexitate tehnologice, sfirsitul bipolaridlii mondia-
le, fumicarul micilor tempii care vine s?i ifllocuiasce mafile
retete ideoloSice de odinioa.i..- toate asteati apafiin mai
mult tie decit mie- Lucrarca mea nu Eaaprcpus s5-!i arate
incotlo ne indreptdm, ci s5-i aduce aminte de unde venim
!i de ce am ajuns aici. Restul va lrebui inventat, ala cum
s-a iltimplat in fiecare epoci: $i desi multe lucrud sint
proleliTrre. rini, ,/t p\,? rc/',r. Sinl sigur c; ceea ce .e \'"
inrimula vd li. ca de ob,(ei. Jeroncenanl. dar majorirdlca
,deileptilol' de sen iciu vor pretinde ci stiau ei. . . Ai s,I-mi
spui: dar trebuie si ne gindim la viitor. penfu ci ce va fi
se fie depinde de ce facem acufi ! Atlrnci, ascultd singurul
\lr, cre li-l dJr . nu celnenJ a.tiz, Leer !e nu \ rei .; . :-
pe
legi miinc;nu folosi aclm represiunea pentru a dobindi
 t
PINA AlCi A\I PUTUTAJUNGE 157
mai multi libertate. nici nu spori violenta ca si scip;m
intr-o zi de vioienti, nici nu favoriza minciuna in chip de
unealtd pentru a at'la miine adevirul. Nu iese niciodad bine.
Asa cum am mai spus-o Elin prologul acesfei cdrti, Alben
CdmU< c re.,rm,lt a.l{el ceea ce \ redu \d.ri sDLn. ..ln polt.i-
c5, mijloacele scuzd scopul, niciodati scopulnu scuze mij
lodcele''. De ahnirren. cred cJ(et mai binee.re,a cuno..,
trecutul, si te ocupi mult de prezent Si doarun pic de viiror
ContmriLrl este de obicei o sarlatanie contmproductivi.
Di-mi roie sa ri mdr dau un ulr.n cital. drnlr-Jn..-rro.
care face parte din[e preferatii mei. Spune Franz Kafl(a in
una din povestidle lui: ,.Te rc9, lasi viitorut si continue
si doa.mi aSa cum se cuvine. Ceci daci cineva il lrezeste
inainte de vreme, va avea parle de un prezent adormit".
De ceva nu te poli plinge: de sinceritatca n1ea. M-am
implicai cit am putut in aceste pagini, dar n am pretins si
fiu circumspect, impasibil sau impadal... Sigur ci daci
af fi incercat s-o fac ai fi ris de mine. si pe buni dreplate.
Cum nu mai pun patimi iin ceea ce fac. cum nu mai fac
dor b.,ni. O uhima indoialS
"ravurcum\drmpreridLirn;
impac cu realitatea, ce mi simt ru$inos de impecat cu or-
dinea stabilitd? Uite. cu tine n-am de ce s-o fac pe inle-
resanlul. iti mirturisesc (acum, ci nu ne aud prostii) ci
miimpac foarte bine cu viafa, dar nu cu viata asa cum este
ea. M-am nlscut si mi am petrecut o buni paite din tiner ete
sub o dictaturi semifascisi5, plicticoasd, brutali si stupidi.
Acum triiesc intr-o monarhie, fdre a fiincetatnici un mo,
ment si cred cd ceed ce meriti o tari in secolul al Xxlea
esle un rccim rcpublican. Detest nationalismele (basc fiind.
sint de doui ori indreptitit penru asta). pe care le v;d. pre-
tutindeni, apiirind. aiirmindu-se si primind aplauze. Cred in
raliune ca instrumenl capabil s:r faci universale veloile ci
vilizatiei si constatcu umiiindci aceastanu rcuseste si srir-
.,,ileasci nici mizeria nici crimeJc cele mai abjecte.
Credin
libenrG, itr fepi, ci fiecare trcbuie si fie rispunziror pcnhr
I58 PoLITICA PENTRU FruL MEU
gusturile si de dscudle sale, dar in jurul meu nu aud decit
cefndu-se mai mult control al sratului $i mai multe interdic-
tii in numele sinltdtii, decentei, lini$tii etc. Sint individua-
list, dar nu,,idiot" (in sensul grecesc al cuvlntului); totu$i
constat cd acum sint numili ,,individualiqti" idiofi care fug
de lume $i o blestem5. $i atunci... Sd md amirisc? Nu,
ceea ce trebuia sd fac era sA scriu aceastd carte pentru tine.
Numai pentru a-!i spune, my bq), m! Solden boj, ci., it
sfirqit, a venit timpul sd faci tu urmitoarea mutare...

't -l

L-_, *. :.* i
,-j
 CUviNT DE R,{MAS.BIIN

. ,,Scopurile ;i idealurile care ne miqcd slnr proiluse de

imaginalie. Dar nu slnt ftcute din substanfe imagmare.
Slnt
alceruire din materia dura a univer(ului exDerientei fizice
si sociale. {John Dewey,O tediuA coninb;
 CUPRINS

ProIog......................................................-...-.- 9
I. Iate-ne aici cu totii......................................... 15
II. Obedienti 9i rebeli......................................... 2'7
m. Cine comand5 aici ? ..................................-.... 41
IV. Marea inven(ie greceasci.-..-..................---..... 55
V. Toli pentru unul $i unul pentn toli .... ............ 73
\,[. Boge$ile acesle lum1....................................... 9'7
VII. Cum si ne rizboim cu rizboiul .................... 119
Vff . Liberi sau fericili? ........................................ 133
Epilog: Ptni aici am putut ajunge ................ 151
Cuvtnt de rEmas-bun........-.......................-... 159

)
 Politica
pentru fiul meu
PalitiL:o penlru./it ne, s-a niscut in urma rLner arnare
clrnstatarri a autonLlui: (Pentru oamenii politici, lincdi sirt
carne de tun sllu de vot: pina nu ajung la virsta la care
pot fi ucisi penru patric sau iqselati in nunrele ei. ninreni
11o sc ocupar de f'omiarea lor politici.,
locr',r Ji J.'c(4. pro cs,irlrl ferr,no^ \a\ater .\c.1.
.llrlmalurg si lomanciet, aLtlotLtl EreulLLi despre Ciotafi
(Ilu[anitas, ] 998) isl propunc sa se ocupe. deoponiva
t(n-err( r fr:rrtic. inl o lbrru ..c.e-ro'1". J:rr ,gu'o:'r.
.rf'.'- JnJlc I ndJrnen'ae.rli glJiri: l.o il.r.
Scds, cu aceea!i simplitate, claritalc si ullrol ca Eri.a
pentru fiul netr. dcja aparruta in romaneste. cartea lui
Savatcr trateaza atit bazele organizatiilol sociale. cit si
chestiuni dc nurc interes actual, precum militarisrllLLl.
ccologia, coruptia politica. rasismul si nationalismul.

Alte apatilii 1999 in aceeari caleclie

HANNAI] ABENDT Crzel€ republici
NOBBEBTO BOBBIO Oreapta 9isiinga

ALAN qESANQON Nenoro. rea secolului

PAULJOHNSON I.leLeciuai

fa?@
sBN 973-23-0219 7