SISTEMUL DE DREPT AMERICAN

Abstract The political and legal changes sweeping the world have
increased interest almost everywhere in American Law. I presented in generally
the US legal system and the basic structure of it’s and relations between US
Courts and it’s powers.

Făcând parte din dreptul anglo saxon, sistemul de drept american este
considerat cel mai elastic şi performant, cel mai complicat şi dificil de înţeles.
Curţile americane nu sunt cuprinse într-o singură structură judicială, existând
mai multe sisteme aflate în interdependenţă. Deseori Curţile dintr-un sistem
trebuie să aplice şi să interpreteze dreptul generat de altă Curte.

De asemenea, uneori există duplicitate şi concurenţă pentru acelaşi caz în

două sau mai multe sisteme judiciare. Acest lucru este determinat de linia dintre
stat-federaţie. Guvernul federal şi cel al statelor coexistă, fiecare dintre ele
având propriul sistem juridic, autonom cu reguli proprii. Pe lângă statele
americane (cincizeci de state fiecare cu un sistem de drept propriu) sunt
menţinute sisteme separate în District of Columbia şi Puerto Rico şi curţi
teritoriale în Insulele Virgine, Guam, Samoa Americană, Insulele Mariane de
Nord.

Sistemul federal şi cel al statelor sunt construite fiecare precum o

piramidă. În linii mari acestea sunt similare dar ele diferă în detalii de organizare
şi afaceri. La baza acestui sistem se află curţile de primă instanţă (trial courts),
iar în vârf curtea (tile) supreme.

În multe state şi în sistemul federal se află curţile de apel intermediare. Un

specific aparte se întâlneşte în Louisiana, datorită influenţelor dreptului francez.
Sistemul de drept american are următoarea structură: 1. Trial Courts - sunt
curţile care se găsesc în toate sistemele judiciare americane formând baza
piramidei judiciare, ele constituind prima instanţă. În cele mai multe state aceste
prime instanţe sunt subîmpărţite în două nivele: A - "Major trial courts” nivelul
superior al acestora, curţi care au o jurisdicţie generală întrucât ele pot judeca
numeroase tipuri de cazuri civile şi penale.
 Numele acestora diferă REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE
ADMINISTRATIVE nr. 2(5)/2000 103 de la stat la stat: în unele ele sunt
denumite"circuit courts", în altele ”superior courts" sau "district courts". B -
"Courts of limited jurisdiction" constituie nivelul inferior al trial Courts şi ele au
o jurisdicţie limitată, având o autoritate restrânsă.

De obicei aceste curţi pot soluţiona cazuri dintr-o categorie sau anumite
categorii de procese. De exemplu, în unele state aceste curţi sunt învestite cu
soluţionarea problemelor minore de circulaţie, în altele ele pot soluţiona cazuri
civile ale căror cuantum nu depăşeşte 5.000$. Această dihotomie a curţilor de
primă instanţă este în dreptul american neclară unul din scopurile reformei în
justiţia americană fiind unificarea curţilor statale de judecată. Indiferent de
organizare aceste curţi de prima instanţă soluţionează toate cazurile.

Specific întregului sistem de drept american îl constituie juraţii. În aceste

prime instanţe, litigiile sunt soluţionate fie de juri, fie de judecător, în funcţie de
fiecare caz. Hotărârile acestor curţi se pot ataca la instanţele superioare.

În cazul curţilor cu jurisdicţie limitată, instanţa superioară a acestora este

"major trial court". 2. Appellate Courts (Curţile de Apel) sunt la vârful piramidei
în fiecare stat şi în mod obişnuit ele sunt denumite "supreme court". De la
această terminologie sunt şi câteva excepţii: în New York şi Maryland cea mai
înaltă instanţă se cheamă "Court of Appeals" iar în Massachusetts şi Maine
aceasta se cheamă "Supreme Judicial Court. În două state, Texas şi Oklahoma,
există două curţi de ultimă instanţă: Supreme Court (pentru cazurile civile) şi
Court of Criminal Appeals (pentru cazurile penale). Multe din asemenea curţi au
şapte judecători denumiţi"justices" cele mai mici au trei, iar cele mai mari nouă.
Aceste curţi au fost iniţial singurele instanţe de apel.

Întrucât dinamismul societăţii americane s-a reflectat şi în sistemul

juridic, în 38 de state s-au creat curţi de apel intermediare (intermediate
appellate level), scopul acestora fiind să crească capacitatea sistemului judiciar.
Aceste curţi intermediare diferă în ceea ce priveşte atât competenţele cât şi
denumirea. Astfel în Georgia şi Virginia aceste curţi intermediare decid în
ambele cazuri penle şi civile, în California şi Illinois acestea sunt organizate în
districte geografice.

În alte state acest şir de curţi au curti intermediare separate pentru cazurile
civile şi penale (Alabama), iar în Pennsylvania pe lângă curţile normale exisă o
curte specializata în administraţie locală. La aceste curţi completul este format în
1
general din trei judecători, numărul celor care lucrează în instituţie fiind de
obicei cuprins între 10 şi 15. REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE
ADMINISTRATIVE nr. 2(5)/2000 104 În sistemul de drept american orice
cetăţean are dreptul la două căi de atac: prima cale de atac care se face la curţile
de apel intermediare, a doua cale de atac fiind rezervată doar pentru apelul în
interesul legii.

Astfel Curtea Supremă are posibilitatea să decidă ce cazuri pot fi

soluţionate după primul apel şi dacă acesta este întemeiat. În unele state este
cunoscută jurisdicţia "by-pass" care dă posibilitatea ca în anumite cazuri
speciale apelul să se facă direct la Curtea Supremă sărind peste curţile
intermediare (ex. în cazul sentinţelor de condamnare la moarte). Argumentaţia
acestei proceduri constă în faptul că aceste cazuri exceptate de la procedura
normală sunt aşa de importante încât acestea trebuie să fie soluţionate de către
instanţa supremă pentru a servi justiţia şi a scăpa de rutina primelor instanţe. În
unele state, Curtea Supremă are autoritatea să îşi transfere un caz de competenţă
curţilor intermediare.

Această "autoritate discreţionară" poate fi exercitată ţinându-se cont de

urgenţa, importanţa cauzei sau pentru a descongestiona curţile intermediare. Ca
un lucru interesenant în ceea ce priveşte competenţa curţilor intermediare îl
regăsim în statul Iowa unde curtea supremă are controlul tuturor apelurilor.
Acestea sunt introduse la Curtea Supremă care le analizează, reţine o parte la
această instanţă pentru soluţionare iar restul le trimite curţilor intermediare,
acestea fiind deci sesizate prin"referinţă"de către Curtea Supremă. Argumentaţia
pentru această situaţie este ca instanţa supremă poate cel mai bine să determine
care cazuri sunt semnificative pentru a rămâne în atenţia sa şi care sunt mai mult
cazuri de rutină care se transmit curţilor intermediare.

Această împletire a atribuţiilor instanţelor supreme şi intermediare în USA

este dată de diversitatea organizării sistemelor juridice în fiecare stat, sistemul
juridic american fiind extrem de divers şi incitant pentru jurişti. Curţile Federale
- scurt comentariu În art III al Constituţiei Federale a USA se prevede ca puterea
judiciară este compusă dintr-o Curte Supremă şi Curţi inferioare fără însă a le
denumi, lăsând la aprecierea Congresului stabilirea acestora atât în ceea ce
priveşte denumirea cât şi competenţele.

Există astfel în sistemul federal american trei tipuri de Curţi: Curţile

Districtuale, Curţile de Apel, Curtea Supremă. Congresul american a împărţit

2
statul american şi teritoriile aparţinătoare în 94 de districte judiciare federale,
existând în REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE nr.
2(5)/2000 105 fiecare stat cel puţin unul, în statele populate existând mai multe
districte. În fiecare district există o Curte districtuală.

O parte din aceste curţi au doi judecători sau mai mulţi iar în statele cu
populaţie mai mare numărul acestora poate să ajungă la mai mult de 24. Fiecare
caz este însă prezidat de un singur judecător. Pe lângă cele 94 de districte,
Congresul a stabilit şi 13 circuite federale ca o bază pentru structura federală
intermediară. În fiecare circuit există o Curte de Apel care are o competenţă
interstatală, cu excepţia Curţii de Apel din District of Columbia.

Astfel Circuitul al cincilea include Virginia, Virginia de Nord, Carolina de

Nord şi de Sud şi Maryland. Fiecare curte de apel are o competenţă teritorială
mărginită la districtul respectiv singura curte de apel care este exceptată de la
aceste reguli şi care este competentă peste cele 94 curţi districtuale este "United
States Court of Appeals for the Federal Circuit".

Competenţa acestei Curţi se referă în special la cazurile în care sunt

pornite procese de despăgubiri împotriva guvernului federal. Numărul
judecătorilor din aceste curţi variază de la 6 în primul circuit la 28 în al nouălea,
cele mai multe având între 10 şi 15 judecători, completul fiind format din trei
judecători. CURTEA SUPREMĂ În vârful sistemul judiciar american se află
Curtea Supremă care este singura curte prevazută de Consituţia USA în mod
expres. Congresul stabileşte numărul de judecători şi jurisidicţia acesteia. Curtea
Supremă are nouă judecători unul dintre ei fiind desemnat ca "Şeful justiţiei în
Statele Unite ale Americii".

Curtea Supremă a SUA are sediul în Washington într-o clădire care se

află în proprietatea sa şi începe sesiunea în prima luni din octombrie şi o încheie
la sfârşitul lui iunie.

Curtea Supremă are competenţa să rejudece toate deciziile curţilor de

apel federale sau a instanţelor supreme ale fiecărui stat dacă deciziile acestora
privesc chestiuni de drept federal. Această competenţă a Curţii Supreme a SUA
de a putea rejudeca decizii ale curţilor statale sau federale îi conferă o poziţie
unică în sistemul de drept american.

3
 În SUA există şi alte curţi federale cum ar fi: Curtea Militară de Apel,
Curtea de Apel a Veteranilor, Curtea pentru taxe, Curţile pentru declararea
falimentului.

Sistemul de drept american aşa cum aminteam la început este unul dintre
cele mai complexe şi elastice sisteme de drept contemporane. În acest articol
REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE nr. 2(5)/2000
106 am făcut o prezentare generală a acestuia urmând ca în articolele viitoare să-
i pătrund esenţa.

4
 BIBLIOGRAFIE:

1. Lawrence M.Friedman - American Law, ed. Norton&Co, Inc.500 Fifth

Avenue, New York 1984

2. Daniel John Meador, - American Courts, West Publishing Co, Minnesota

1991

3. Constituţia Statelor Unite ale Americii 4. Political Science -A Comparative

Introduction, Rod Hague,Martin Harrop and Shaun Breslin, St.Martin
Press,New York,