ANUL XVI. No.

3977 IN BUCURESCI DISTRICTE BANI NUMERUL JOUI, 5 SEPTEMBRE 1885

RECLAME

CAPITALA pag. IV 25 b
RECLAME , pe pag. , 1 pe
un pag. 11, 3 pe pag. 5 lei.
12 Pentru rechune,
nu e
nefranuate se refusA ;
ticole ard.
PENTRU DISTRICTS
un 30 IN STRÁ1NATATE A SE ADRESR
15
tre1 8
Pranela, 8, place de
la Bourse,
STREINITATE 81 Flee
Street E. C. London
un 40
20 et Co
,
R. Moue, Zeilerstaette, 2
se fac la 15 a D. Moritz Wiest,
Un vechiü 25 Pest. Serv iten

strada No. Director politic, I. C. FUNDESCU strada No.

SCIRI TELEGRAFICE numaT la

IrgeT Maiestatea
se obtinea tn cadrele cA
episcopuluT le vor
siuceritate de care inamiciT
simA
s'a
se tine
la ministerul marina
secret.
1NFORMATIUNI
socotelilor. Regina a a trimite din Knig-
Mihalovics, la ca acésta
a la stein dómaa la urmAtórea
Madrid, 14 Septembro.- cercurile consciincios spaniol al Carolinelor, Babriles, a
miuisteriale se vede chestiunea insulelor
de cereale, atuna dovedi de o de compAtimire :
primirea deputatiunilor naivitate in agricohi, precum nu se stégul german arborat la Yap, s'a presiutat
va in mod Aflu in aceste minute grozava ce
croate-slavoue, a reuniuneT gAsi declt colectiviptilor. la apitanul german care se afla pe
isbesce plAng cruda perdere
intea Spania e cu rosie, audientele b'ad terminat. Maies- mal, pe piraterie de alcarea la durerea
totul
voiesc agronomi tara va parte ca
Nimic svonurile tatea Sa trecn corpul de vest, tuturor regulelor gintilor.
ca guvernul s cum- vóstrA
care manevra. nu In streinAtate? tanul a rgspuns cA urmase ordinului
Negocierile relative la ciz al guvernula sd. Cérta a fost fórte
vedea pag. le In Dér D. Mihail s'a intors
un modus vivendi comercial violentil se dice ea degenerit chiar
14 Septembre.-
rarea se face pentru pita% D-sa vine de la Con-
de bAtaie.
nóstre din causa stanta.
Petersbourg neintemeiate CApitanul se pe vaporul
nurile respAndite de o transactiune
poiate degenerat nu pot con-
cura care aunt pe vasul San Quintin,
Rusia a Organul incolor al opositiuna, vor- calitativ superióre comandantuld spaniol de a ataca Posta din la in-
nóstre. tendenta din acel s'ar fi o
o comerciald. bind depretiarea granelor a nisce de vasul german.
Corea. nóstre cA : cereale San-Qnintin de fer din care s'a suma de 800
Paris, 15 Septembre.- Comitetul de a-
a ne constitui -o-
Depretiarea din DécA este cA acésta era in contra ordiuelor positive
legere pentru Alsatia-Lorena, causa este asa, apol cumparand taurl pe care le primise de la guvernatorul Maj. Sa Regele Regina s vor
har- viitóre.
in unire persônele fost deja un fapt chiar msarl pentru a rasa vitelor al F'ilipinelor pentru ori- in tarA
numite, a incetat
fost retrase, ca
sea, iar can-
nu se dea sea de
actual (sic !)
pentru
lipsa cailor
natio- stituirn
de asemene ne con- ar Guvernatorul Babriles de-
ordiunlui pe
vedea informatif in editia de
strAini- tótA
la din partea germauilor. a observat-o". a introduce res- din
;
adunare in unde era cestiune crequ perfectionate pentru a de a se el pe ofiteri le SCRISORI BASARABIA
a din causa tumul- nemerit a acest guvern ele resbóiele ingnste, este CApitanul a- a ni.)
. acésta virtute, pe asemenea a ne constitui birnicil tuna revolverul, va pe Cbigine, 30 August.
Gleichenberg, 15 Septembre. - Regele binevoise s-I o dea o gratiositate, nilor. care se va acestui ordin Furtul de la de 15,345 ruble. -
Milan al Serbia a aci pentru a face eu care nu obicinuit judece putin confratii nostri pe care repeta. D. Babriles ,Tkaciuca. - OtrAvire.
a fost salutat din par- Imediat cuvintele suscitate, in vor vedea In ce il imediat. mare sensatiune a produs socie-
tea poporului. actual a anume sunt ce de la pi-1 prisouier la Manila tatea nóstrA arestarea fune-
Londra, Septembre.-Standard observat ne bé'ntue, naivitate in agricola. S pentru judecat tionar de la anume Tkaciuca care,
testesco Tamatave cu data de 13 ale incolo al declarA : deco apol déca sunt Guvernul a dat o des- precum s'a dovedit, furase din postal
: ce nu Sldbirea micsorézI venitu- dintr'o lucrare eminamente eruditA, pre cérta dintre guvernatorul spaniol central un post-paehet care se
la un resultat, fraucesiT re- rile statuluT, do sigur colectivitatea era s'a elaborat proiectul cApitanul german, dar nu dice nimic des- de 15,345 ruble 48 capeici. pe scurt
basa
bombardat in interesele sale cele pre scirea certeT intre spanioli. afacere. In de 27 Martie
scumpe, cdnd vedea aren4ilor privitor la cumprarea
fórte neregulat cuvintele ce intercalat In artico- La Epoca se a corent, din s espediase o
Madrid, 15 Septembre. cum ves- se
esport la cea lipsit alt scop de agresiunil germane, datoria a la prin statiunea a-
un armura vice-consulatula ger- espresiune posibiM. dar ca acela a injura acusa : era d'a o respinge forta. La césta fu conductorului
man din Altea (Provincia Alicante) a fost nul, intereselor alerge acésta, oficerit de cA Tkaciuca, care remiténd comandele postale
Este elementar cA cea mat
productiunea,
rupt in timpul o
calitatea sa tanul primise de la primi biletul de (obrat-
torul este sd-T dea o calitate superiörd celeT de
numat conditiunea de la guvern de a evita ori-ce con- plea Sosind la
primitivA de
in fine pe cultivatori
Cairo, 13 Septembre.-Adunarea de no- a fi in identice eu
avantagióse de a lupta vie- flictul, prin intermediul guverna- conductorul a dispArut geaman-
conditiunT un
a fost ierT amAnatd ca ast-fel torios contra ea s'a desvoltat. torula Filipinelor. D. fi dér cu popta din se reintórse la
a agricultor póte cele La verificare, s'a
vernul timpul Unite, AustralieT, IndieT, etc. singur acest incident, ami- Chipened
plantele cele minunate,
pregati noT.
dar, sdrobit6re a spera de a la resultat Topete, sub secretarul marina, pi-a constatattotul este regulA,
din Suakim ar confratilor nostri,. nu grija de a dat s'a descoperit lipsa de 3 livre
avut o ciocuire de recu- nóstre, ci Sgomote ingrijit6re la Saragossa. greutate. sacut in cestiune,
dica nivelul consideratiune
aT resvriaitilor cavaleria benga- dorinta de a rldica incasárile aren4i- precantiunile necesare pen- la s'a constatat lipsa
a ca s se msurl dictate Guvernul suma de 15,345 ruble
fost a pe guvernul actual s pentru a distribui tru a resista populare. in care se
sciinta
avut 4 la let aduse din contribue la agita- 48 capeici. a
New-York, 13 Septembre. - D. Kelley pentru cumprarea de seminte. tieT, dice pe dar el n'a de prost
la tri- strAinatate conform a luat-o la
a renuntat eu A nega trebuinta de a e regele Alfons XII ar ca stea
rile naturale inherente politia a fost
Viena. produsele agricole, pentru achisitionate. doctil tainA Corolinele Germania, atunci zadar
Lemberg, 15 Septembre.-Din Posen se fratil nostri s'a Intru era la Hamburg. in picióre, in zadar cutreerad
de la al opo-
nev-
isgonirile Polonilor
supusul aus-
imposibil, find aveam dreptul ar fi in adevr intere- El Liberal a publicat un articol de sen- tréga Basarabie, n'a Tkaciuca s'a
mai esistat. Despre
o de a crede putin pentru vo- care satie intitulat : guvernul pe
de a aprufunda cestiunea, uitat, dar
Wojdalovicl, care locuise in Posen tarea acelor 500 let corpurile furtal s'a
relevat-o, apol
din anul 1845, a fost expulsat, tot ne-
nóstre legiuitóre nu vor primi ad- ar fi putut Pasagiul va da o idee de restul dilele primepte
gustorul Krzyszkowsky, rnonestarea obicinuitA. articolula, care a produs o mare din s'a arestat aci un iudivid
prusiene i-ad dat d'abia acum
lucrurl msurile comis la
Ins c'am gresit. Ce nu ceea-ce care : care pare este autorul
ministerul de
ingAduirea d'a in Posen. Amândol se póte face pasiunea, devine guvernul din din corespondenta lungA
privesce oumprate In strAi-
posesiunea unor certificate asupra cugetarill natiunea, represintatA prin cor- s'a imediat, Hue, trecute,
nAtate.
de la in timpul piarul incolor al opositiunif, tóte cele importante prin per- dirigintele centrale, d. Zedimiovsky
fdcut vinovatT de nimic.
Aceste credem de prisos a Valni,
in Prusia nu nu necesitatea d'un merit necontesta. primi de la judele de instructie
Mandatul de isgonire pe care l'a primit nóstre, chde Ins nu : amploiat de din a-
supus rus, a fost re-
cute mod gratuit de care sale pe cercul cons-
negustorul Kaplan, nostru guvernulul actual, tar cest Calaganoff.
vocat. Un mandat de s'a dat Camera obielnuita ascultare cumprat de
o de : s'a domonstrat acest Ca-
pentru paraHticul Teodor Kaczynsky, un Pe geueralul Salamanca pe o nu este alt cine-va Tkaciuca.
creatoril a votat creditul reale pentru sA Con- pusA ;
de 70 de beiu Sta- cn pripa este inerent S'a descoperit cA judele
sideratiunile care se Pe care manifestat, ca de aci, d. Harlinsky, imediat dupA comi-
nislaus Tamaszewsky In etate de 67 anT. lipsa de reflecsiune ce o caracterisA." acusare a exclama, nisce speculatori lacomi;
LocuitoriT din Lubawa fAcut dér, Dante: povera e nuda terea furtului, a espediat pe la töte
necesad ca mandatele de is- Pe ace' care oferit vapdrele, rile postale, un in care descrisese
se nóstre s considera vai, politicani de cafenea;
gonire contra acestor de nostri ca necesara, atnAnnnte semneile particulare ale furtu-
Dér acéstA filosofie Pe acuza guvernul de
din Powidz de 75 este culpabila a de la fóia a ciune, ca nisce esemplar de avis
obiclnuit francea;
din asilul din Königsberg pentru imbu- in dirigintelui de de la Vo-
Pe care protestat co energie,
primit de asemenea mandate de isgonire. productelor agricole, de a fAcut ca perAna am-
niece reptile ale Bismarck;
Adolf Graca, un austriac, a votat óre- ploiat se deseopere individul
cari de
a prima d'abia ieT de
care anume Times, pe care a- déusul; cestiune. Tkaciuca, imediat ce
a
la ambasada austriacA la petitiunea ce a
- Ambasada
s se mani- n'a transmis-o, dA a- sunt fugi la
e posi- feste acésti ocasiune in sinul cor- mgnunte asupra iminenta revolutil Intr'un cuvéet, nu e in Spania sale de espeditor, in
respunde la petitiunea datA
a legiuitor, vedea din in Spania. patriotic, leal, mare, in- servicial locale, sub numele de
la 25 August a. face cunoscut Intrebare care o pune Marina e gata de a se revolta la dividul Canovas Descoperirea s'a prin
pentru ca mandatul de isgonire re- qiarul In cestiune, iinediat dupé ce Poporatia Ferrolului, e Ast-fel guvernul. despre faptul cA noul un
vocat, o a séle espri- aprópe din ma- réspunsul Wei, sabia va furase un pachet baa. arestat,
vé direct la
mate parlamentare :
din republicaa
a fácut o demoustraVe
contra guvernula. isbucuit
-
sunt departe de a fi
venite la Berlin din Madrid
cer-
töte lucrurile
DupA constatArile
descoperit imediat.
arestatul fost
Ce scop urmiiresce colectivitatea Aci s'a descoperit
Pozsega, 14 Septembre.-Maiestatea Sa din streinatate, acest in Palencia. Fierberea in e- curile temerile pentru aderea adus la
primi 8 de deputatium. La vorbirea fóia opositiuneT, voese óre chipagil din narchia In acest caz, gazetele numele de Tkaciuca cA
rdspunse a ne constitui pri- imperiul va hArtiile care el false.
patriarchului Ferrol, din Cartaginea din Cadiz, eau- germane spun
Sa speranta, cit congresul streinilor sézA cele serióse ingri- pentru Spania. Procesul privitor la acest va
la grânelor nóstre ?
sérbese va desvolta o activitate folositöre scopul
In ori-ce acum rsboiul pare inaintea juratilor sesiunea de
este de a ne a se iar nu a fi inlAturat.
Croatia-Slavonia le re- pe deplin, politicesce, cea causat violentA
luereze serios atunci nare a marinarilor e o dice VrIjitórele care

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL- 5 SEPTEMBRE 1885
Curtei
vindecarea, suut prin satele asupra Arhipelaguld Carolinelor 9-10 dimivata la primul al sale! al tembre
de la 10 la 12 la de la jurati la
tre lipsite de de insulelor Palaos va cere Germania for- Primu 5
comis aci de mal ea s asupra ar- doilea liced in presenta d-la Sturdza, S avem tot d'auna
trecute un fapt al publice al cul- in consciinta salele Ion a Aesinte,
unu fuste. In- hipelura bazandu-se pentru acésta pe a d-lui Spiru Haret, secretar gene- secundare profesorii de la pudórea Anica Lungu in etate
o o rie de argumeute documente nerai d-lor N. Cratu- esemplu celor sunt tóte numai de 10 verdictula
din unor intime tre care chiar o petitie a D. Laurian membri a forma caraeterele, a
insula Yap a permanent al instructiunel, a muncitorI Ion la 2
un a deveuit Voind germani la 100 desprgubire. A
respective de la
ce a de rusine, biata indigen* ca se
nu cA do George
a recurs la ajutorul babe acolo spaniola. respinge Pe nnirea tutulor
asistatad
sat, care a cousimtit pentru o in pretentiunile acelora un numeros care singurit La ministerul domenielor, comerciului
adoptate de conferenta Protopresbiterul Stefa- aceea do consolida de prin industria, primit, din partea
me faca un avort. sate
respective, relatiuni esamenelor
din Berlin. profesor la din respectul ce lumea va avea de
baba dete copilei nisce medi- de intelectualii. din trecut de la me-
versiune, guvernul spaniol decanul
camente, care adever produsera intrum in noua strigaud din din
dar imediat medica- va la primirea apeT lical St. inima : S !

nenorocita de respuns din partea Germania a urmator de MM. LL. Regele Regina Augusta Din aceste relatiuni reiese cele
acest respuns va depinde satisface- Dinastie ! bune róde dat
letargie, care se isprlivi cu
Faptul comentat de vecia, a data pentru insulta Domuilor, are de mai
fost de afacere. Baba este de are o multe in ce
imediat sa o Germania s'ar salele astre. materialul ; se simte trebuinta
time de dat con- scuzele esprimate repre- in complet multor instrumente laboratorinl
propriul local pe eel mai vechid Petre Cocoreseu, austriac, de chiwie de al scoli.
tra speculante a sentantilor pedepsirea autorilor aces- rit multe crime
liced din Cornisia permanente de pe minis-
era a-
sociale. Reminiscente scnmpe se teritoriu Bustrica este de
Se crede respunsul partea Ger- in care a rasunat restat arestul din Ortiova, trebuesc acute in eel
de liceul St. Turnu-Severin.
trecute am fost in- nu va sosi pe vocea bar- a desertat venind scurt timp.
in secolul presinte fost crea- consulatul Austriac
traga societate a in mica bre ; prieteuir sus
a de Un va favorabil, ju- toril astre regeneratoril causa ne lu unna unei decisiuni de consi-
Dar in dintre de salubritate al
proces interesant miscator ne eu atitudinea de
de un stabil, din Ilfov, zalhauale!e din comuna Co-
aduc fost
Pe 2 ovrel tul de Bismarck de Solms. local strimt de abia liutina, de 3, s fune-
asupra a In mialocul as Schintesca de Septembre.
anume Holdstein, din judetul de politic pe
de a voit o fami- din insula Yap; transformara care trece asupra de- zalhauale dupa -
alte multe
lie din satul Somova. pe cere o de sgomote acest local, légauul liceulul, a disparut elor Austro-Ungaria a
de
de fautastice. Cu astea, da atuna
a fost sups un de
e din spargerel s'aa inscris peutru
afacere caracteristicia la continue, care mer- 3,500 de diipa care
satul o e sigur iritatiune domnesce sul regulat fer (Wertheim, Viena) a d lui urméza boiler berbecilor.
Freund, in cnmplicitate inch patru
Teodor Voidot, considerat de prin cercurile mariner; se vorbesce de de disproportiuuea dintre esigintele actuale
eel avut din misiunea mat multor functionara ale realitatea. D. dr. Isvorauu, de medic pri-
o su acum a- al Ilfov, in co-
sus numitT. Presa bine-voitóre s'ad alte demo
ori obscure muna pentru a face autopsia
luna Maitt familie s'a Epoca un articol violent
elevil staa altul cadavruluT femeel Margi-
de o simptomele contra Franciel a aliantei popórelor la- vuetul strada, o curte Escrocla. -Vasile Bondocu neanu, care a fost in
madrilene lauda necesitate perceptorl in
la toti din satul vecin tine. Majoritatea care punea elevi
din plasa Ocolu,
de un anume Ni-
contra atitudinea de a petrece din Fraugulea, care s'a nevaalut.
va. Medicul
a
antidotul
este otra-
contra arse- cese.
a
momentele
care s'a
de recreare, starea localu-
c.
de la 1871
complicitate eu mai
in luna August
se
-
scape din ghia- Pester-Lloyd Germania va depending de .delapidat o
in propriul
de 8,000 treand roluri o
de acolo sr cerut de -
bolnavt A doua tóte Spaniel totul insulele Caroline. El crede El se inuudat de aer de :
dustrie ca, schimbul nuor
schimbat intre regele Al- nude profesoril suma mica de cea pe care o pri- partea intiinteze
Voidot murisera. Medicul mea de contribuabili. Descoperindu-se
atunci i se arate unde se vitele, german a- alt suficient pentru miscare o fabria de de
fraude nu negat. Fap-
un put, supuse apa a contribuit mult
in Spania
spiri-
In
a
launtru
i
sall de clue
din
tul ce s Un alt domu, tot
eze, tboetre.in acest de
put. apa cou- telor Germania lumiase si va termina vor la
o cautitate de arsenic. Imediat ce Daily Telegraph primesce seire suficient. Liceul dotat
mobilier
colectiunile -o- din oraeul
Acest cere o concesiuue
sesizata din Madrid :
In dreptul stradei de 10
s'a constatat acésta, afacerea a Severin drept spre s'a descoperit
de justitie, care descoperi putul a trimes special a de ad fisice naturale, o sala desemn va da s'a prouuntat asupra
elev de a in o acestor
de Hewis o guvernulul german. Prin pentru in fata ca d'un me-
gustul peutru arte, o

Teodor Voidot, pentru

o mare in contra
acesta formal la
se cere ca Germania se renunte esereitiile
protectoratul asupra asupra arhi- voltarea
va contribui la des-
a trupului, o metri.
juin.
La
d'o
suprafata
400-500
se vede a judetului Ilfov, insotit de medicul
-
d. prefect al
este destinata a da profeso- fi zidit care cu cea
parale a s-i la pelagelor , Caroline Palaos. In se bine
Canalul este respectiv, a inspectat peste 52
arendarea de pe care dupu cum sunt agitate spiritele de a ins* din piciorul din judet, despre
in metoda chiar directiunea piciorula. a poporatiunii rurale.
o in de acuma, guveroul spaniol nu va primi acestuT canal este aprópe de 2 metri. Pro-
an!. Din Hewis garantie; va
ca
respect babil el a servit de retragere as-
-o--
in acest Observalor meteorogic. - 24
Holdstein dea vre-o satisfacere pentru insulta adusa iubire, aduceti in pro- cundere soldatilor , ales
este legat picio- August a venit d. Stefan
familie a Voidot. primi german. un nemärginit cea capul despre
directoral observatorului meteoro-
pentru 10 ruble un pachet m-
re de arsenic la Soroca. Cu
De alta parte,
din Madrid.
din chemlirile
a cresce pentru patrie
a-
Oprea, condamnat
- Austro-Un-
logic din
in localul
a instala in Craiova
astfel de observator.
de bine de caracter,
a fost apa din apro- Departe de a de a amaua ; pentru mai multe crime, din s'ad observatiunile
s'a peste in preliminaril 26 August a
vizionase familia sunt satisfacerea de 'Germania, un zel entusiast pentru o de- a functiona.
intr'o stare o multime se satisfacere cultiva orasul
Observatiunile se de ori
adasta fata tribunalula, astep- mod demn. Nu Ger- mintea la 8 ore diminéta, la 2 dupi amiad la
mania va fi satisfacutu depliu este gred de In ce a ailele trecute, 8 ore
tand resultatul precesului. La Fria ordinea discipline ce porumbul s'a indreptat bine.
verdictul care esplicatiunilor ce i se dad. D. G. profesor
profesor va su sa, Cel n'avea de tor al liceuluT, este
Hewis este condamuat la 9 de care se va cu bucurie, colta dér a porumbula in Mehediug, in transmiterea
Holdstein la 10 de precios, care fage genere, este multumitóre. Frica de
Redeschidere a cursurilor a se reinturna verl o va fi iutrebu- nu
pedépsa.
Septembre 1885, a avut elevilor. Predarea
la desvoltarea -o-
Procesele ce se vor judeca de curtea maior
din Craiova. - In locul
trecut alt
inaugurarea cursurilor metodica a cursurilor de atre profesorI va din in sesiune s'a numit ealitate de direetor al
St. Mateid-Basarab din Bucu- tine atentiunea scolarilor asupra de militari Craiova d.
localurile reconstruite diferitelor ale va Procesal Gavril pentru de la statul
Conflictul in Diacaneselor la priceperea memorarea rie; a Aurelid pentru delict
Temps primesce urmatórea de la Laurian) tot materialul i al al politic (?); Stefan Popescu, pentru De la Aprilie fabricele de
din Madrid : necesar: catedre, table de calcul, adevrulul al practicat lovire ce a causat Ion spirt esportat 80,314 litri
Ilfov
La 10 s'a de
bale de bibliotece musee de de atre pentru Vasile spirt 276,379 grade.
datoriilor va patrunde Tonea, in acte al litri esportate din fabrica
sub presedinta regeluTa' prin cercurile s'a oficiat P. S. de la profesorl la va forma in pentru d-lui M. Marinescu Bragadiru.
oficiale se crede nota spaniolit trimisa Inocentie vicarul o atmosfera, in care vom In din Curierul
acea la Berlin va renoi pretentiunile a de la orele vedea ridicându-se tot mo- Curtea - In de 2 Sep- d. Bragadiru a mai expediat pen-

risipitor, neascultraor,
ceea ce se
un era in lume. Purtarea ta
de bat- lumea, tine tine nu da
Bietul
timp a-T de
de -
dar, spre ma- acela care
tatal este aci, e
taring, de ce ba-
: bane. tot ast-fel vorbea barônul rea a
? el catre
Insufe, zicea adesea -A ! haiducul acela e ?, va
nul, ml-e cA o cu prul fesul la o el pe dracul va merge la zapcie.

- Pentru ce; baba

parte,
la vrea
ropiT de neodihnu, galben
dinaintea
Trecura anT de intristare calpuzan, boil s
Acum pe !
V!ZIR DAR NU intr'o se adresase plietisit de acesta - Uude ?
`-.
(Narafiune vinte.
-Futul med,
IT

nu semne
dise :
de povetele ?
mare, dar
era
pentru perderea
care il
nu avea semne
era

se polu
-
? dise unul
a
dintre
Chiopec chio-
Mehmed.

Mehmed era turc sarman,

buns.
-Ce fel de semne ? pace,
-Ce fac,
lumea
in
cap din bine
orn, bietul ar
scie pe
la
din scuturarit de
vedea unde.
bine
ce
legara cot la cot,
-
locuitor in oragelul Bor, Negib, -Semne te facT pricina ta ! el, ne- inalicara,
Caraman, care familia -Apa, sunt ténur, nu pot -Dragul med, Mehmed, mea norocit chiar de
ampuluT. El ducea o vi- tarziu, putea ceva. chiar este ;
liniptita, muncea de diminéta dou casuri, tre-
dea ! dar de la sórta ta, ce te face tu mu- buia se facit un de
o pe semnele apucaturile tale, cred rind Corupt Era ajunul Vinerei care este despre Mehmed, putea sta pe
familia, din co- nu te odata. ceva a te a de Dumineca ma- picióre de intrebaa, la
Cel de al pptelea, care nu -Dar spune-ml, ce fac ca eetT; cu obraznic. Cu bu- homedanilor,-cand rspundead
se numia in
n'ar dat pe plac ? cur de celor cu
Mehined ca la el tu ; de tine, pentru boil, de córnele plugului, -Ce voi fi facut ?
bune, semne de ! avutul ; nu te vei face, eu ta cea ce m bat? duc? Ah! nenoro-
brazda nearatd, nu
credut maT fericit din lume, ; rea. audea vocea rocit ce sunt, Iusuf o fi
din care il striga
daca fi barem una bun luator aminte din Insuf, plictisit de mus- din vor pedepsi
1 scape din a trei vr'o mine
apuaturile tindea la banif in trarile pentru relele pentru pentru el.
viitorula ; dar, din ca la timpul cuvenit, când te nu strigase
din destul de tare pe tatal
tot spre artagos, tu ceva banT agonisita
ca vie in- grste, Ce
Leneg, in cap. naintea

www.dacoromanica.ro
 SEPEMBRE 1885
Milan
de rafinat.
prin CRONICA Tree la cel-l-alt,
:
la acela care
mea cu ori-ce
Sinucis. - Christea Bol- in curand
esport prin urmare scrisóro !
din cam smintit,
pret putin, are avautagiul de s'a un revolver in de 22
pe care a logic de intentiile. Cu August
la o nostri punéd o lesne de Glouful de indreptat in comite Toruielli, ministru
acestea, cuvintele a ricosat ; rana a lost
publia. NumaT la pe de a fi comentate, a se face potentiar al va in curénd in
se pot vedea zadar sus, condamna la ajutorul medical dat nu a streinAtate, in virtutea
rezerve asnpra-le. durerea, peste congedill.
pe ulite ; deosebire un plicticos delicat, acest costa -0--
de acolo de imaginea a a incetat din
amore dreptul D. dr. dat demisiunea din
sunt de o ne-in- imbracat c'o o de bumbac chiar de a se
cap un Ars de 23 August functiunea de membru al sani-
dér nu a sacrifice trecut, un copil, anume in e- tar, din mai ca
Inteo anurne ierT, In pe de pe par-
un caine a
trecea
gray
MArgean. Pe strada
copil tea
Da,
acest copil ingrozitor se
voi
c'o
ciustita,
ales
- dragostea
pe care tate
de Voinea din comuna
te Dolj, a foe
lui Ni-

de mama sa intr'o
in urma
lovit prin
de care a
a sociei d
tato de 11
un
Acest
o
se 4ioe chiar
e- certa pentru bartia dumitale
corespondentil,-
va face probabil o
nu te
de s nude era vatra foculul, o acum s'a numit in
de muma s'a vacant.
era turbat. puiesc epti,- care de te is- probabilitate nu s te a gasit copilul hainele de pe dén-
Pe strada donT din n'ai voit de sigur de-a da mi
se pe di- prin ai copii sul aprinse ars pini la din care ora-
par nisce pornite mult din a pi incetat din doua voeste a angaja d. ingi-
naintea easel spaitna in ma- runtet Japonezil, dascali in artele egoism deck dintr'o simtire adevarata.
hala. a ocoli, familiare, acest de Mironescu, serviciului hydraulic
a nu fi de acele mici uniformitatea obiectelor pe
cA in stare
permite sa-ti
a le Ingropat de - In Mosna, de la ministerul
public, pentru
Punem in vederea care le in fie-care aleg judetul Dolj, ocasinnea
aceia iubesc chiar, iubesc de 25 August cAnd a face definitive, caetele de ear-
confratele insectA bine, dup parerea mea. ! mai multi locuitori erad eu pi devisil necesare pentril
din ia nemijlocit un de de o Cu ori ce Fie ! Cu terea petripulut din orasul
msuri de indreptare. de pruni - arborele pen
!
s'a rea I). S. Ghoorghiu,
educatiunet tale, tóte scrupulurile ones- malul Ion care a
poefiidin ceva, in care Ole, infeleg ! inginerul Putna, va fi ase-
cred dragostea, mort.
Mirarea
la 25 la 31 August 1885.
de
idea
arte un
a unei
al
in
cea mare, s menea angajat pentru
Alimoutarea
lucrare.
de ceea-ce nu numesc SpAnzurat. - In de August, se va face
: 13 14 fete, intre vara a adus nu Cu ne desparte ? re la Babele
spune germanii, s'a primarul comunei ocariciu,
8 Total 27 Bine. Intro ace! se iubesc, este o judetul Ialomita, spanzurat un volum de
Morti : 11 pi 20 femeT, printre procedeul Japonez, ingreuiat de suficiente
molt mai deo- put tru
5 Total : 34 inchipuirea burgheza, substituit sebirile sociale, care apropie face de Studiele
comedil groitesce simplelor amintiri ale Costescu din acea muncitorul minare
: o Cu deosebirea ? der Ardeleanu, care lucrase de sunt deja aprobate,
rilor prinde ce menea deosebiri nu acei de ministerul de interne de
de la desemnulul acestuia era un Ber- treerat a Peton mo-
inimei piedicile din acea consiliul tehnic de pe ministerul
Auguet la Septembre. linez gras. Cisme! Cum to care alte ce nu so pot rupe le Rododendron.
: 19 22 fete, din la poporul care umple Europa pun intre ? Aceste piedici nu pot
care 15 26 cismaril care va revendica o imboldire spre
murit 18 feme, din posesiunea nu- d. N. Fleva, primarul capitalei,
care 19 israeliti. mai pe forma legendarita a cestei peninsule oprite. Da, cu ori-ce
de
fericirile furate,

pretul tuturor nenorocirilor

!

care
nu ULTIME SCIRI strainittate vre-o 15
Paris, 15 Septembre. - Se D. consilier-ajutor Gr. Cerkez va
A doua la a titlurilor par Nu e vina amor le va asupra puterile guvernul spaniol accep- loce de
prumutulut comunal de '16,000,000 s'a u'am nici o-data, cum la reintórcerea d-lui
pentru nu teze un arbitragid.
S'ad tras la Voltaire, Fleva.
tine ! a ori-
42 de 500 8 de re, recunosc e de pe hartia amor adevrat ca a orl-carei prie- D. Fleva se duce la Viena spre a con-
in total 41,000 de adevérate. Aceste publicate In de a pe dr. Bilrroth bóla de
Spicuitor. A. Silvestri'. le reproduce de
care sufera.
Ce confine serisérea pe
cuta mi-a de
o necunos-
scrie? Berlin, 15 nota -o-
guvernulul a sosit ieri a fost comisia de
OFICIALE cuvinte, precum
incredintati;
putea
iutregimea remisa ministerulul afacerilor straiue. ministerul domenielor intrunesce
Se Rprob, reserva ulteri6re Care e barbattl care iubesce mai Incident.-Trenul de la gara care prima a discuta
transactiunea epitropia malt bine, acela care se multu- la ora 7.10 min. la Giurgiu, a membri parte asupra cestiuni-
d-na Singurov, prin care se a te iubesc ! nit ferate dreptul regiei INFORMATH DIN EDITIA DE
a restitui capitalul care-i 4ice : to iubesc, a mea cu economice programul
vagdne cu fost ce
tat in de 45,383, ce !" de tare 3 vagóne de pasagerl un corpurile legiuitóre de d. ministru, in ces-
de 18,000, cooditiune ca aceste dou Eo intrebare, precum vedeti. vor d. M. tiune.
de Multu-
consemneze la casa de depunerI con- Mai voie de in sparte in In a41, comisia se va ocupa
ipotesa multu- n'avem de inregistrat o o interpelare privitóre la en cestiunea de me-
-Comuna urbana Turnu-Severin este mesce a 4ice femei: te iubesc ! e de ne nenorocire de Singura a de epitrouia sf. Spiridon la de serif.
a S. Regelul, El e un dobitoc care nu este ingineral Pavelescu, care a esecuta ordinele ministerului de interne
cedeze in mod in- ce vrea, un care nu scie s'a lovit putin la
un bate jos de privinfa destituirei doctorniui Sculy din Concursnrile pentru admiterea aspiranti-
ustrie., domenielor un teren in in- de la
tindere de 32 hectare, proprietatea in va- e te face Pe la gara Filaret se in- postal de medic secundar spitalului Sf.
cit, cu espresa nu se Roman termivat.
de 16,000 a se putea ciocnirea sus descrisA, la gara de Spiridon. resultstul
rile de necesare de pieia. De sigur, se la Nord a avut un,alt incident. La
barbatul care iubesce La de de la
- D. Malaxa, actual comisar al de carea spre Moldova, acea Pe dina de 25 Septembre se vor des- unde erad 25 locuri vacante, presintat
Galben din Tecuciü, judetul este varat incera a se face iubit de o pereche fórte concentra regimentele de 15 candidati, 12 foot ;
numit. sub reserva ulteri6re a M. S. Re- ga lui, nimic nu se esplia grabit zapAcit. cavalerie din
privinta 3, comisiunea
in functiunea de al orag, in bine nedibacia lui, res- unei gingase II de armati, concentrate pe ministerul
locul d-lui G. Stoianovicl, care se din iteksul dorintele copile trecu voind se urce platoul de la Cotroceni, sub comanda de trimipi
In lumoa de de clasa 2. In moment lui colonel cursurile practice de
- S'aü disolvat consiliile comunelor Corni Cre- care trAesce, cele mai mid un tocmal erupse din de intrare a clasel 1 Aceste regimente vor inspectate de d. turk de la Striharet.
din din judetul pe care urmit vor putea o corpolentA, de domni, general-adjutant
nu se fericirea supre- ministru La practia de agricultura la
etul Muscel.
- D. dr.
din Tecucid

Grigore
Gorgani din
al
fi darmatdre intregului
Din
-
vine spaima mi-a furat miserabilul copila.
! striga
resbel, de 24 Septembre.
Roman,
de asemenea
presintat 13
numai din
25
candidati, din
vacante,
profesor la facultatea de din Bucures fórte din care crede publicul interveni. S'a Asta se consiliul superior
va perde pri- tat
de numai 7.
primar de spital al eforief, se numesce fericirea. tinärul este d. Z. F., pro- sanitar de la ministerul de interne. fine la de agrtcultura
sub reserva ulterióre a M. S. Regelul, mejdie trebue prietar mare din Moldova, este de la Striharet admis 14 din 16 can-
postul consiliul superior, intregimea lui, se numai atunci d-ra C. didati s'ad presintat la concurs.
doctor Russ Senior, demisionat. s'a infruntat prapastia perechi s'a actuala sesiune a curfii se
aci numarul locurilor vacante tot
- D. Gheorghe este numit, sub re- cirea a gonit 'ngrijarea. Don-Caprize. 4 procese de calomnie prin de 25.
a M. S. In chiar barbat dreptul
de administrator-easier de la de a iubesce in adevr pe o
de epitropia spitalelor dupa ce momentul decisiv a trecut, Aceste procese aunt fixate de
Sf. Spiridon
din e sigur de a o poimAine. INSTITUTUL PROFESORILOR
S'a aprobat sub reserva
M. S.
ulterióre
pen-
ce a avut-o. atuncea, el nu
20 August
de In -o-
de major ce, conform 2 de sub art. scie face simtiméntul Constantin transport de tunuri
19 din regulamentul decretat la 21 1883, Nu bine, dar teanu din comuna judetul Boto- Krupp, compus de 42 tunuri a sosit Se instalat in cele bune
urma fuuctioneze spatiul timp de la A- pArerea mea in scart : Acela care se la o de trier, a scA-
la 1 Septembre, aceste capitala. Descarcarea Victoria No. 162
! pat un picior in
prilie multumes3e a unei : te batozel din
anul curent, cursul viitor. gare de i s'a rupt piciorul piné de liceul St. Canternir-
te n'o iubesce. El e un
- D. Teodor Buicliu, se numesce, pe
1885, prefesor titlul
de 1
ca- care petrece un incapabil a de genuchi. RAnitul se trimis -o- surile.
institutulul cur-
tedra desemn de la aualisa propriele impresit. spitalului din D. ministru al lumArilor a ter-
din * Directiunea.
studiele peutru constructiunea

drept vr'un ceva de Ce s'a de la plecarea pe tialosul de Mehmed. Ordine se Culuc, ce mai bine
necredincios de
sad in contra din ? la Culuc Pahasi, prefectura de sectie, la chip ca aceleapt mijlóce de transport fu teles, a lost din
mea. Luandu-si lumea in cap, ce duse Salamgid, sub-prefect, sA Zorlar de negre, o de
trimis la instantA imediat superióra,
Aceste pe mai mult timp de aventurier, 1) bAtrén din un drum
mat departe, din instanta desperare suferinte,
legat un stâlp dinaintea Arabia, Mesopotamia, Bor. De aci se la vale
nude care a ,fost ordinal, se a lost destul pentru Mehmed
conduatorii prin Egipt, insotind o caravana, fericirea din viziruluT, pe mai 4ece se
intervenirea harigiului se milostivira de-i respundea esecutarea lui, prin predarea
la Meca Medina. mor- matul acela haiduc, ceatac cum inventat de politie). se lui
sA se profetului, deveni hagid, fapt se legat pr. _Ordinul, iasa pe care le afirsite
putin ca se odihnésa putin. Bétrénul, obosit de maltratArt,
credinciosilor mare rigóre. inergea mai la vale, din
se credea trebuia s mai
perdu* desperat de pozitia pentru familia lut.
-Ali-aga, hangiul mare onóre pentru un mohamedan de a s'a agravat, fata sa un gelat (un ciutac
ajungénd perdut cAnd preseutat Ministrului. Vedea
tre pe care cunoscea hagid. la cavasi, s'a esecutat prin legarea btré- buzat nesAlmit), era s'l taie capul ;
malt, ce intAmplat cu Hagi Mehined, ucenicit nului, precum
-Ai venit, ?
acesta ridica cum
necredincios ? Ce a ? un Ulema ciracladisit de acesta, avu la luarea din mé iertati, efendi, lertare, nu rostogolea, -
i din
'1 ?
thnpul ocazia se cunoscut la hanul conacit. ce am nevinovat ; ca vine. Se cutremura, se tredea din
hursuz, respunse este un lumea mohamedana, ast-fel fost nedrept ; nu nimica, se
IV Dumuezeule,
blestemat, cred ceva bun nu va fi dupl trecuse prin multe betrnul, rugAndu- 4icea el, dacA este ta sA mor,
pentru avem trimetem se i viata.
se trezi vizir. odihna incalicark dar n'am grepit nimica
la Vizirul. Devenind vizir hagi lusuf-Mehmed, in- avénd drum mare de Mcut, mai Ministrul, seriositatea caracteristica vizirului...P6te te am nemultumit tine
La vizir chiar ? Mare lucru! a fost ca tutulor ministrilor, ce mustra
ce care nu pa- ! Fie
Nu este ceva !
spre Dumne4ed i-a de de este pen- ule, ca eel neprocopsitul de
-Negresit, chiar la vizir acésta ajutat pentru care Mehmed se tru se de rd,
töte a mai putea face se minte, se ;
era mustrat erad nedrepte, pentru el un pas. In acesta s'a tot dru- cAt chiar vizirul fie vrednie de a-ml tine locul in familie.
s'a facut a ajuns vizir. Preocupat de la vizir. de faptele ordone aduca ca
idee, dete Ministrului Ajunsi la dete ordin in
pe prisonierul la tiv, Memlechet-papa, adua pe dat. De aci, ce fu mustrat, este ce vizirul aviza.
conac, se vor odihni vor Mehmed din Bor. Ministrul ordin s'a esecutat
Cum am pe :
cafele ciubucul la Tumbruc-Agasi, in

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL-5 SEPTEMBRE 1885

CURSUL BUCURESCI Schimb Comision &

CHRIST. D. ELEFTERESCU (1 Marte) la
CASA DE 41. Strada 41, Curse in
De la 3 p. in. De la 9 ore
TOMA de Stat, dup3 Duminicit, Vinerl 5 a. BrAila 10.25 Str. Smdrdan Str.
tot de 5 45 p.m
mal avantugioase Calafat 100.31(51 ,, No. 24
No. 60.-Strada GO ,, 7.30 No. 24
Beket p.m. ore .m
Po de 4 Septembre 1885. Cursul po de 4 Septembre 1885.
Corabia ,,
11
2.15
. . . . . Mere., MAgurele 5.1° ,
perpetua . . . 89 90 7 .10 riston
stat de paserl, de ter portative,
90 de conbertitei 89 12.30
asemonea Viorl, Violas, Violoncello, Mare
rom. regale 104 105 60/0 C. F. . ' . p.m. Vidin LunI 8.45 ore
Mucipale . Municipale . . . 77 78 Cornavoda 6 a 9.15
Piccolo,
300 1. 212 215 Casel Pens. [300 1.] . 210 220 Brdila Marti, ,, Dum. 5 dife ite alte instrumento de vint
funciare 87 878/4 funciare rurale . . . 1021/ 102 la, Oraova do precum
a 9
mare bogat asertiment de fórte
102 . 87 local intro
Urbane 84 841/2 urbane . . 99 100 moderate.
; 92 93 Pornire jos :
60/e e . la la Kilia la 5 ore p.m
991/4 100 84 De la
prime Bucur. 20 1. 30 32 Impr. prime Bucnresel 30 32 dim. De la la inchiriat
p
Nationale a 500 1.
Soc. Creait. Mob. Rom. 250 1.
Comunale . . . Galati
Vapórele vor circula de
8 dim.
orI pe
DuminicA 8 ore diminata.
de la sus
cautado case in aceeapY curte,
l'revederea 10 A se adresa la redacti-
Rom. construe. statiunile direct
, de asi. Dacia-Rom. 300 1. acestul ajar.
. 200 1. contra argint .
Fiorini val. Austriacd . . 2.02 2.04
.
.
Germane
Banc-noto
.
1 22
101
1.25 NATIONALIA
Aur contra Argint tot felul de decret regal 225 din 29
Florin Val. 2.02 Capital social 6.000.000 lei
. .
1114
23
IMPOTENTA 15,000
Prima emisiune 3,000,000 leI vdrsati in
din care NAUMANN"
din la
100112 se sigur curand A so adresa 1,000,000 fond le
prin la adresa strada Putu rantie a Singer"
in No. rece No. 38. Discrepune garantat.A. Reservade premiT fond de
De inchiriat 29, una clienti, care primit comandelo a se :
10 de mai sus. I. In contra daunelor do
In No. GO, tra daunelor de
Patru do
- Valori.
A
Bulevardul din
camere de inchiriat De inchiriat de lemne, Contra daunelor de Trans- do
uemobilate de la 20- case, de precum - Contra
30 pe apartamente ; in oglin4ilor, etc.-- V. Face
curte 4 camere, o prunl, FACUT GAURI
mare care peri, fragi
paten servi ca atel;er de la fata pogóne, a) fixe in cas de deces
stradel. trandafiri altoitr, aleiurT participare de din in combina- Moderate
de vis-à-vis gara Tergo- : asigurari asupra
N. calea GO. a temporale,
la mixto asigurdri mixto capital dublu.
de case Dealu Spiriï, b) in cas de
strada Seneca 4 ce strada
INCHIRIAT DoritoriI se vor adresa la dna Paulina
in
mutualo de supra- Aso-
:

In total vis-a-vis de No. 124 in de 12 pentru copil de la

in 21/2 la 9 inelusiv.-Contra asigurAri Strada otel Victoria BrAila, Strada No. 55.
apartament fixe pentru dote, contra str. otel Craiova, Strada
diferite combinationi.
No. 12 (bis). A se adresa str. No. Se la anulul Nationala" a rea-
5 (bis) comptoar. lisat asigurarl ca
pentru aprox. 8,500,000 a plAtit ca despagubir
La chiriere o curte, aprox. 3,500,000 1. 3 Renumita Carturaresa
cuhne, o de Este de a 1000 care viitorri
Telegraphul" este de recomanda case mal mare.
Stra0a Carol I No. 9.
gene str. 18. 2. Doué case langa gara nord, 10,000 cutul, páte descoperi pagube, fur-
se adresa la administratia si 000 leI. turT, secrete ascunse la
Birtul StudenliIor" 3. ase case in positiile se cineva. Cine
ale capitalei, cu
SIMON
Poudre de Riz Simon
M2decins
du
par
Cu
da Apolodor No. 31.
Se abonamente cele
instalare de gaz aeriforiu,
parquete, etc., cu
semne ascunse : co-
A se adresa in
No. 5.
maT ieftine. 70000, 75000, 80000, rile de 90000, Julia Polones.
SAVON la SIMON Mondo ender
abonatY, pe 115000 108000
par us WIEN, LONDRES, BERLIN
de bune, vor avea ocasiunea 4. Un viran, positie fórte
Ces produits, d'une et d'un parfum exquis, blanchissent
du visage et des mains, donnent la peau un
incomparable et font disparaitre toutes les altdrations produites sur
se
curat grabnic. 15
lei
fatada
21000.
35 Märci postale
de ori-cine,
pretnrile garanpv
le derme par le froid, le ou l'air de la mer. voiasa a se adresa de cumpar
mal
36, Rule de Provence, 36, Cu Comptoir-General, (Gabriel & Coróna .Romänd, 76,
Pharmacies, Bazars, Ionescu wig) in 14. Bucuresci.

valabil
om an a i Gala i

Denumirea Denumirea trenurilor Denumirea trenurilo trenurilor trenurilor

IDenumirea
Ace. ce. Ace. Mixt Mixt Ace. Ace. Pers. l'ers. -Ace. Mixt Pers.
1 19 2 8 32 34 C. P. 4 10 27 26
ore ore ore m. nr re in. ore
oro m. ore MlII..IMMIM ore ore ore ni. ore ore ore ore ore

pl. 11,0 Galati pl. 7,45 5,40 4,49

8,30 7,45 6,45 5,00 Roman pl. 8,25 5,45 pl. 4,05 9,00 4,30 Barbogi 12,50 8,30 12,34 5.45
SOS. 12,17 10,05 9,35 8,19 6,36 9,20 7,20 8,07 4,16 10,40 11,14 3,53 8,15
Titu 10.03 5,51 12,01
12,27 10,30 7,55 9,25 1,5 5 7,50 pl. 11,25 tisos 4,56 11,45 8,50

,
Mizil 1,14 11,30 Adjud 10,45 3,52 10,29 Pitcsci
6,20 11,18 5 10,50 1,53 3,27
2 7,5Z
pl. 11,35 11,00 1,58 3,42 trenurilor
12,2 5 T. 31 11,20 11,18 4,34 4 1,13
11,23 6,40 5,05 12,12 Slatina pl. 8,08 1,18 Piatra 8 Mixte
3,00 Stations
2,05 11,52 7,18 5,45 12,49 12,24 5,29 41 43 45 42 44
R.-Sdrat SOS
11,59 Piatra 1,40 10,32 Slatina ore
2,15 4,48 8,26 12,59 pl. 12,28 3,23 5,44 ore
3,28 8 R.-SArat
9,45
Craiova pl.
5 2,39 11,46 2,18 5,08 8,00 Tecuci 11,40 5,55
3,38 12,56 9,55 2,29 9,30 2,54 12,01 2,23 Bérlad 8,40 2,50 8,40
5,23 8,25 Barlad sos. 8,00 ,09 10,40 4,50 10,25
Tr. 7 4,15 11,00 Buzd T. 6. 11,00 3,33 7 3,20
5,15 2,01 11,35 4,08 12,05 Titu 3,41 6,50 10,04 jud Tirgu-Ocna
12,00
Adjud 12,55 Mizil 2,50 12,39 5,33 sos. 6,15 0 sos. 4,45 7,55 11,41 Denumirea trenurilor Denumirea tr enurilor

1 2,40 3,33 T. 20. T. 22. 6 Mixt Mixt Stations Mixt Mixt

7,3 2,55 9,35 pl. 3,45 5 9,57 10,15 92
Trenul Fulger C din Trenul P din ore ore
Roman 8,45 11,15 sos. 5,00 3,30 0 Mercurea Dominica Martin in Adjud 6,10 4,15 pl. 9,45
sosesce Join i Sintrda Mere. T.-Ocna 8,05 6,20 Adjud 11,35

Denumirea trenurilor Denumirea

5,30 8,25 Smdrda 2,25 8,00 5,40 2,35 12,45 Galati pl. Mixte
Filaret 7,40 6,05 Giurgiu 8,14 5,55 5,03 3,31 6,45 8,30 4,00 Statiuni
Comana 8,26 7,21 3 Comana 9,24 7,17 16
3,31 4,11 Brilila
Giurgiu 9,25 10,31 Galati sos. 4,45 Galati ore ore ore
35
9,30 Bucuresci sos. 3,52 10,45 9,00 4,20
8,20 Piatra N. 9,52 5,07
Piatra 11,40 6,55 1,10
(NKM

Denumirea

19
ore in.

10,00
ore
cere
21

8,49
ore
29

7,01 Predeal
Statiuni

ore
Denumirea trenurilor

20

4,56
Placere

ore
22

6,50
30
Stations

pl.
Mixt
71
e

10,45
trenurilor Denumirea

72

5,00
6,50
or

Constanta
Cernavoda
re

2,50
5,02
irea
Stations

1=
Mixt
72

2,00

10,59 9,51 8,02 Azuga 5,10 7,04 7,43

11,27 10,17 8,29 Sinaia 5,39 7,52 8,09 2,25 9,50 5,15
Sinaia 12,09 11,03 9,08 Comarnic 6,12 8,25 8,42 sos. ,42 11,22
Azuga sos 6,12
9,30 Ctunpina 6,39 9,06
Predeal 12,60 11,40 9,45 Ploosci 7,35 9,42 9,55 11,20 Doftana
Doftana sos. 11,40 sos. 6,18
10,25 7,00 8,20 4,15
sos. 11,45 8,20 Titu
Calea 9,30

.
Ro Pilscani-Sncéva
Denumirea Denumirea tremirilor )enumirea

7.
Mixt Accelerat Mixt Acc. Mixt Ace. trenurilor
1 7 2 8 9 Ace. Mixt
3 4
ore in. ore ore in. ore ors . ore in re 13 12 14
re re ore ore ore
Roman pl. 9,15 4,28 Pl. 10,41
la 6,53 7,16 Sucéva pl.
Tirgu-Frumos 5,48 8,27 9,32 4,5f, 6,44 pl
la Sue. 4511 7,16 7,4 10,16 P1
B. 12,08 Veresci 5,20 7,39 Leorda 9,47 5,9 3,5
11,53 8,15 9,47 Paacani sos. 1,31 Leorda 3,45
7,16 sos 12,23 10,9 6,31 3,30 sos
1,02 9,41 Roman sos. 8,5 11,45 11,42
Cifrele negre din nöpte, de la 6 ore la oro iar cele-l-alte
; i de la 6 ore la ore sera.
No. 52,

www.dacoromanica.ro