Universitatea Transilvania din Brasov PROIECT TRACTOARE

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA

Dutu Florin
GR. 1463 AR-IFR Brașov 2019-2020

Studiu asupra ambreiajului

INTRODUCERE
Definiṭie:Ambreiajul este subansambulu transmisiei care se plasează între motor şi
cutia de viteze, separând cinematic motorul de transmisie şi care este plasat pe volant, cu care
este compatibil în dimensiuni.
Practic, ambreiajul compensează principalele dezavantaje ale motorului cu ardere
internă care constau în:
-imposibilitatea pornirii sub sarcină;
-imposibilitatea inversării sensului de rotaṭie;
-mersul neuniform al arborelui cotit;
-existenta unor zone de funcṭionare instabilă.

Rolul ambreiajului
Necesitatea includerii ambreiajului în transmisia autovehiculului este determinată de
particularitaṭile functionării acesteia, caracterizate mai ales de cuplarea şi decuplarea cu
motorul.
Astfel, rolul ambreajului este:
-să decupleze transmisia de motor la oprirea autovehiculului cu motorul în funcṭiune şi
la schimbarea treptelor de viteze;
-săasigure demararea în bune condiṭii a autovehiculului, asigurând o creştere progresivă
a solicitarilor în transmisie;
-să limiteze valoarea maximă a momentului de răsucire în organele transmisiei şi
motorului prin patinarea elementelor sale, acṭionând ca un cuplaj de siguranṭă;
-să izoleze vibraṭiile torsiuonale provenite din funcṭionarea motorului şi din deplasarea
autovehiculului pe calea de rulare.
 Universitatea Transilvania din Brasov PROIECT TRACTOARE
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
Dutu Florin
GR. 1463 AR-IFR Brașov 2019-2020

Cerinṭe impuse ambreajului

Ţinând seama de fenomenele specifice funcṭionarii transmisiei, un ambreiaj bine conceput şi
corespunzator reglat trebuie să îndeplineascã o serie de cerinṭe şi anume:
-să se decupleze complet şi rapid motorul de transmisie, pentru a permite schimbarea treptelor
de viteze făra şocuri şi pentru a preîntampina uzura prematură a ambreiajului prin existenṭa frecãrii
mecanice dintre suprafeṭele de contact atunci când autovehiculul este oprit cu motorul in funcṭiune;
-cuplarea motorului cu transmisia să se facă lin şi progresiv, asigurând o creştere progresivă a
momentului pe care îl transmite, pentru a evita pornirea bruscă a autovehiculului de pe loc şi apariṭia
unor solicitari dinamice in transmisie;
-să transmita sigur şi integral momentul maxim al motorului, fără patinare, in toate condiṭiile
normale de funcṭionare;
-să protejeze motorul şi transmisia in regimurile in care pot apărea suprasarcini dinamice (prin
patinarea organelor sale);
-să fie capabil sa preia întreaga caldură produsă de suprafeṭele in frecare si să evacueze o parte
din aceasta pentru a-şi menṭine regimul termic la valori reduse;
-partea condusă a ambreajului (solidară la rotaṭie cu arborele primar al cutiei de viteze) să aibă
momentul de inerṭie cât mai mic, pentru a scurta la minim durata de egalizare a vitezelor ungiulare ale
roṭilor dinṭate ce urmează să fie cuplate;
-parametrii de bază ai ambreiajului să varieze cat mai puṭin pe intreaga durată de funcṭionare;
-forṭele normale pe suprafaṭa de lucru să se echilibreze reciproc (fară să se transmită lagarelor);
-să aibă dimensiuni geometrice şi mase cât mai reduse;
-să confere sigurantă în funcṭionare printr-o construcṭie simplă şi ieftină.

Destinaṭie
În transmisia automobilului ambreiajul se foloseşte atât ca un mecanism independent,
intercalat intre motor şi schimbătorul de viteze, cât şi ca un organ al mecanismului de
acṭionare a schimbătoarelor de viteze planetare.
Ambreiajul serveste la decuplarea temporară şi la cuplarea progresivă a motorului cu
tansmisia.

Decuplarea motorului de transmisieeste necesară în urmatoarele cazuri:

-la pornirea din loc a automobilului;
-în timpul mersului automobilului la schimbarea treptelor schimbãtorului de viteze;
 Universitatea Transilvania din Brasov PROIECT TRACTOARE
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
Dutu Florin
GR. 1463 AR-IFR Brașov 2019-2020

-la franarea automobilului (pentru viteze mai mici decât cele corespunzatoare mersului
in gol a motorului);
-la oprirea automobilului cu motorul in funcṭiune;
-la pornirea automobilului pe timp de iarnă.

Cuplarea progresivă a motorului cu transmisiaeste necesară în cazurile:

-la pornirea din loc a automobilului;
-dupa schimbarea treptelor schimbătorului de viteze.
Datorită faptului că motorul cu ardere internă folosit la automobile nu porneşte în
sarcină, în cazul pornirii din loc a automobilului trebuie realizată cuplarea între arborele
motor, care are o turaṭie suficient de mare şi restul transmisiei solidară cu rotile motoare, ce
au turaṭia zero. Daca această cuplare se realizeaz brusc în transmisia automobilului apar
solicitări mari care pot să conducã la ruperea danturii roṭilor dinṭate în angrenare şi a altor
organe ale transmisiei. În afară de acestea, acceleratiile mari care ar apărea la pornirea din loc
ar fi daunătoare atât pasagerilor cât şi incărcăturilor ce se transportă.
Prin utilizarea ambreajului se elimină aceste neajunsuri deoarece el permite o cuplare
progresivă a motorului cu transmisia.
Pentru ca la schimbarea treptelor schimbătorului de viteze să nu apară şocuri în
transmisie, este necesară decuplarea motorului de transmisie. In felul acesta roṭile dinṭate ale
schimbãtorului de viteze nu se mai află sub sarcină, iar cuplarea lor se poate face fărăsă apară
eforturi mari între dinṭi. În cazul în care nu se realizează decuplarea motorului de transmisie,
schimbarea treptelor este aproape imposibilă, uzura dinṭilor este deosebit de mare, iar
funcṭionarea schimbătorului de viteze este însoṭită de un zgomot.
În cazul în care încărcările organelor transmisiei depăşesc momentul ambreiajului
acesta va începe să patineze, limitând aceste incărcări. In felul acesta ambreajul îndeplineste
rolul unui organ de protecṭie a transmisiei la suprasarcini.

Clasificarea ambreiajelor
Clasificarea ambreiajelor utilizate in construcṭia autovehiculelor se realizează după
modul de acṭionare şi după modul de transmitere a momentului motor.
a.După modul de acṭionare ambreiajele se împart în:
 Universitatea Transilvania din Brasov PROIECT TRACTOARE
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
Dutu Florin
GR. 1463 AR-IFR Brașov 2019-2020

-ambreiaje neautomate (puse în funcṭiune de forta muscularã a conducătorului prin

acṭionarea mecanică sau hidraulică). Pentru reducerea efortului redus de conducător, sistemul
de acṭionare a ambreiajelor neautomate poate fi prevãzut cu un servomecanism de tip
mecanic, hidraulic sau pneumatic;
-ambreiajele automate, acṭionate hidraulic, pneumatic, electric sau vacuumatic, în
funcṭie de poziṭia pârghiei de schimbare a treptelor de vitează.

b.După modul de transmitere a momentului motor de la partea conducătoare la

cea condusă, ambreiajele se împart în:

-mecanice cu fricṭiune, care realizează transmiterea momentului motor prin frecarea

dintre părṭile conducătoare şi cele conduse ale ambreiajului;
-hidraulice, care transmit momentul motor prin intermediul unui lichid;
-electromagnetice, care realizeazã transmiterea momentului motor prin interacṭiunea
câmpurilor electromagnetice ale părṭilor conducatoare şi conduse;
-combinate.

Ambreajele mecanice se clasifică dupa mai multe criterii si anume:

a.Dupã forma suprafeṭei de frecare şi direcṭia de aplicare a forṭei de apãsare, se

deosebesc:
-ambreiaje cu discuri (forṭa axială);
-ambreaje cu tamburi (forṭa radială);
-ambreaje cu conuri (forṭa radial-axială).
b.Dupã modul de realizare a forṭei de apăsare, există:
-ambreiaje cu arcuri;
-ambreiaje cu pârghii;
-ambreiaje electromagnetice, ambreiaje hidrostatice cu apăsare hidraulică, ambreiaje
semicentrifuge, ambreiaje contrifuge.
c.După construcṭia mecanismului de presiune, se deosebesc:
-ambreiaje normal cuplate;
-ambreaje facultativ cuplate.
 Universitatea Transilvania din Brasov PROIECT TRACTOARE
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
Dutu Florin
GR. 1463 AR-IFR Brașov 2019-2020

d.Dupã natura frecãrii, pot fi:

-ambreiaje cu frecare uscată;
-ambreiaje cu frecare umedă.
e.După modul de distribuṭie a puterii de transmisie, se deosebesc:
-ambreiaje cu un singur sens (simple);
-ambreiaje cu două sesnuri (duble)

Ambreiajele normal cuplate- sunt prevăzute cu arcuri care apasă tot timpul asupra
suprafeṭelor de frecare. Pentru decuplare se aplică o forṭă, asupra unei pedale sau manete,
care comprimă suplimentar arcurile, îndepărtănd suprafeṭele de frecare ale ambreiajului.
Odatã cu eliberarea pedalei de decuplare, discurile de fricṭiune revin in contact sub acṭiunea
arcurilor. Prin urmare aceste ambreiaje, în mod normal sunt cuplate şi se decupleazã numai
sub acṭiunea unei forṭe din exterior.Aceste ambreiaje au cea mai largă răspândire la
autovehiculele rutiere.
Ambreiajele normal cuplate simple permit transmiterea puterii numai într-un singur
flux la transmisia autovehiculului.
Ambreiajele normal cuplate duble se folosesc la tractoare şi permit transmiterea
puterii de la motor în două fluxuri: la transmisia tractorului şi la transmisia arborelui prizei de
putere.
Ambreiaje facultativ cuplatenecesită acṭiunea unei forṭe din exterior, atât la cuplare cât
şi la decuplare, însă odată cuplate sau decuplate rămân în această poziṭie, indiferent dacă
acṭiunea forṭei s-a întrerupt sau nu.
Ambreiajele centrifuge,(sub acṭiunea unor arcuri) sunt decuplate când motorul nu
funcṭioneazã. Pe măsura creşterii turaṭiei motorului, contragreutãṭile, cu care este prevăzut
ambreiajul, se deplasează apăsând pe discul de presiune şi realizând cuplarea. La reducerea
turaṭiei motorului până la mersul în gol, ambreiajul se decuplează. La cuplarea treptelor de
viteze, decuplarea acestui ambreiaj se realizeazã acṭionând asupra unei pedale. Aceste
ambreiaje prezintã dezavantajul că, la turatie intermediară şi sarcină mare a motorului, pot să
patineze; au perspective de aplicare in transmisiile automate.
 Universitatea Transilvania din Brasov PROIECT TRACTOARE
FACULTATEA
CULTATEA DE INGINERIE MECANICA
Dutu Florin
GR. 1463 AR-IFR
IFR Bra
Brașov 2019-2020

VARIANTE CONSTRUCTIVE
2.1 Varianta1:
Ambreiaj
aj mecanic cu fricṭiune,
fric iune, normal cuplat, monodisc, cu arcuri periferice.

Discul de fricṭiune
iune 10 (discul de ambreiaj)
ambre aj) este fixat pe butucul 11, montat liber pe
canelurile arborelui ambreiajului
iajului 8; discul de
fricṭiune şi arborele ambreiajului
iajului se rotesc
împreună şi constituie partea condusă
condus a
ambreiajului. Când ambreiajul
jul este cuplat,
discul de fricṭiune
iune este presat între
î discul de
presiune 3 (placa de presiune) şi volantul 1
de către
tre arcurile 9, care se sprijină
sprijin cu un
capăt pe carcasa 2 fixata pe volant şi cu
celalalt capătt pe discul de presiune.
presiune Volantul,
discul de presiune şi carcasa se
s rotesc ca un
tot unitar, formând partea conducătoare
conduc a
ambreajului. Datorită căptuşelii
ptuşelii de fricṭiune
fric Fig 1.1 Schema
ma ambreiajului mecanic cu
care are un coeficient de fricṭiune
fric ridicat, fricṭiune,
iune, normal cuplat, monodisc,cu arcuri
periferice
prin apăsarea realizată de arcuri, se creează
creeaz
un moment de frecare intre suprafeṭele
suprafe aflate
in contact, când
nd cuplul motor este transmis
t
de volant, prin discul de fricṭiune,
iune, la arborele
ambreiajului.
iajului. Acesta se sprijină
sprijin cu un capat
in lagărul de rostogolire 12 (care poate fi şi
lagăr de alunecare), fixat înn arborele cotit 13.
Decuplarea ambreiajului
iajului se realizează apăsând
nd pe pedala 7 a mecanismului de
decuplare.Prin intermediul uni sistem
si de parghii de decuplare 5 şii prin intermediul tijelor 4,
se retrage
rage discul de presiune comprimând
comprimând suplimentar arcurile.Cuplarea ambre
ambreiajului se
realizeazã prin eliberareaa pedalei.
 Universitatea Transilvania din Brasov PROIECT TRACTOARE
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
Dutu Florin
GR. 1463 AR-IFR Brașov 2019-2020

Materiale utilizate la construcţia ambreiajului:

Pentru garniturile de frecare se folosesc de obicei materialele pe bază de azbest. Garniturile

pe baza de azbest au un coeficient de frecare mare , rezisţa la temperaturi de 250 C, fară să-şi
schimbecaracteristicile.
Garniturile de frecare au o grosime de 3-4 mm în funcţie de destinaţiaambreiajului.
Niturile utilizate la fixarea garniturilor de frecare sunt de tipul cu capul înecat, de obicei din
oţel moale, cupru sau aluminiu. Diametrul niturilor este de obicei de 4-5 mm. Discul condus
se execută din oţel carbon cu un conţinut mare de carbon şi are o grosime de 1-3 mm.
Discurile de presiune sunt executate din fontă cenuşie cu duritate de190-240HB.
Pârghiile de cuplare se execută : prin forjare din oţel carbon după care se cianurează şi
se călesc în ulei; prin matriţare din hotel cu conţinut ridicat de carbon, după care se călesc în
ulei.

2.2 Varianta2

Ambreiajul monodisc cu arc central tip diafragmă.

Fig2.1 Schema ambreiajului mecanic cu fricṭiune

normal cuplat monodisc cu arc central.
 Universitatea Transilvania din Brasov PROIECT TRACTOARE
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
Dutu Florin
GR. 1463 AR-IFR Brașov 2019-2020

La ambreiajul cu arc central de tip diafragmă rolul arcurilor de presiune şi al pârghiilor

de decuplare este îndeplinit de un disc subṭire din oṭel 9, de formă tronconică, având o serie
de braṭe elastice formate din tăieturi radiale. Acest arc se sprijină prin cercul bazei mari pe
discul de presiune 5 şi prin reazemul 7 din zona mediană, de carcasa 6, care la randul ei este
fixat pe volantul 3 cu ajutorul şuruburilor 4. Situarea arcului in diferite poziṭii în
caracteristica elastică, corespunzătoare stărilor de deformaṭie, se obṭine prin modificarea
inăltimii trunchiului de con la acṭionarea cu o fortă deformatoare asupra cercului bazei mici.
Partea condusăeste reprezentată în acest caz prin ansamblul discului condus 2, montat
prin caneluri pe arborele 10, care, în majoritatea cazuriloreste arborele primar al cutiei de
viteze. Si în acest caz decuplarea se realizează cu ajutorul manşonului de decuplare 11
acṭionat de pârghia 8.

2.3 Varianta3

Ambreiajul centrifugal

Fig.3.1 Ambreiaj centrifugal

 Universitatea Transilvania din Brasov PROIECT TRACTOARE
FACULTATEA
CULTATEA DE INGINERIE MECANICA
Dutu Florin
GR. 1463 AR-IFR
IFR Bra
Brașov 2019-2020

Fig.3.2 Ambreiaj centrifugal A=închis, B=deschis

În cazul
azul acestui tip de ambreiaj, când turaṭia
tura motorului atinge o anumitã valoare no,
contragreutãṭile
ile încep sã se roteascã,
roteascã in raport cu punctul de articulaṭia
ia din discul 8, deplasând
spre stânga discul reactiv 7 şi comprimând
comprimâ arcurile 2.În acelaşi timp arcurile
rcurile de presiune 9,
montate între discul reactiv
ctiv 7 şi
ş discul de presiune 3, produc cuplarea
area ambreiajului. Cu cât
turaṭia
ia motorului este mai ridicată
ridicat cu atât contragreutăṭile se departeazăă mai mult de axa
ambreiajului şii se apropie discul reactiv
reac 7 de discul de presiune 3 mărind
rind comprimarea atât a
arcurilor 2 cât şi a arcurilor 9. Cu cât
câ arcurile 9 sunt mai comprimate, forṭaa de ap
apăsare asupra
discului de presiune creştee şi
ş momentul de frecare al ambreiajului creşte şşi el. Pentru
limitarea momentului de frecare
are al ambreiajului contragreutãṭile
ile au nişte opritori îîn volant.

Avantajele ambreiajelorr centrifugale în

în raport cu ambreiajele simple sunt :

-progresivitate
progresivitate foarte ridicată,
ridicat deci o pornire foarte lină din loc a automobilului;
-uşurarea
urarea comenzii deoarece la pornirea din loc a automobilului
mobilului nu mai este necesar sã
se acṭioneze
ioneze pedala ambreiajului;
 Universitatea Transilvania din Brasov PROIECT TRACTOARE
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
Dutu Florin
GR. 1463 AR-IFR Brașov 2019-2020

-prin decuplarea automată a ambreiajului la turaṭii mai mari decât turaṭia

corespunzătoare mersului în gol a motorului se preîntampină oprirea motorului.

Dezavantajele acestui tip de ambreiaj sunt :

-posibilitatea patinarii ambreiajului la o turatie scazuta si la o sarcina mare a motorului;

-nu permit utilizarea frânei de motor la viteze reduse ale automobilului;
-nu permit pornirea motorului prin împingerea automobilului;
Ambreiajele centrifugale se utilizeazã aproape numai la transmisiile automate.

2.4 Varianta4: Ambreiajul bidisc cu arcuri centrale

Fig 4.1 Ambreiaj bidisc cu arcuri centrale.

Tipul constructiv şi modul de funcṭionare sunt aproape identice cu cele ale ambreiajului
monodisc cu arc central tip diafragm, singura diferent fiind aceea că elementele de amortizare
 Universitatea Transilvania din Brasov PROIECT TRACTOARE
FACULTATEA
CULTATEA DE INGINERIE MECANICA
Dutu Florin
GR. 1463 AR-IFR
IFR Bra
Brașov 2019-2020

a şocurilor şi vibraṭiilor
iilor torsionale nu mai constituie parte integrantã din discul de fric
fricṭiune ci
din volant.
Aşadar,, volantul bimasic
bimasi este alcătuit dinn doua discuri distincte unite între ele printr
printr-o
cuplă de rotaṭie
ie şi care sunt capabile de execuṭia
execu unei miscări relative
tive de rota
rotaṭie unul faṭă de
celălalt.
lalt. Intre aceste doua discuri sunt introduse
introduse arcurile de atenuare a şşocurilor torsionale,
arcuri care permit mişcarea de rotaṭie
rota relativă a discurilor unul faṭă de cel
celălalt sub un unghi
limitat (aprox. 20o).