deja in proces de histodiferenţiere, care va da nastere smaltului dentar, papila dentara, constituita

din celulele ectomezenchimului condensat în concavitatea cupei epiteliale, din care se vor forma
dentina și pulpa dentară; sacul dentar (folicular), format dintr-o condensare ectomezenchimală care
înconjoară papila dentară și organul smalțului. Din sacul dentar se vor dezvolta tesuturile de suport
ale dintelui (osul alveolar, ligamentele periodontale, cementul radicular).

Organul smalțului, papila dentară şi sacul dentar alcătuiesc împreună germenul dentar. Acesta
conține toate elementele necesare dezvoltării complete a dintelui.

Celulele din porțiunea profundă a organului smaltului continuă să prolifereze și să se invagineze în

ectomezenchim, înglobând partial ectomezenchimul papilei dentare. In felul acesta organul smaltului
capătă formă de clopot, formațiune convex-concavă cu convexitatea orientată spre epiteliul oral, iar
concavitatea spre ectomezenchimul subiacent, capetele clopotului ocupând poziţia cea mai avansată
în grosimea ectomezenchimului.

În timpul dezvoltării organului smaltului se întâlnesc nişte structuri temporare, nodulul de smalt şi
cordonul de smalt, care dispar înaintea formării smaltului și al căror rol nu este cunoscut

O parte din literatura de specialitate din ultimii ani, când se refera la organul smaltului, folosește
termenul de ,,organ dentar" deoarece