Cuprins:

 Date inițiale

 Calculul procesului de admisie a motoarelor în patru timpi

 Calculul procesului de comprimare

– Calculul arderii

– Calculul destinderii

 Determinarea parametrilor indicaţi şi efectivi ai motorului proiectat

– Determinarea parametrilor indicaţi

– Determinarea parametrilor efectivi

– Trasarea diagramei indicate

 Stabilirea dimensiunilor pistonului

 Verificarea pistonului la solicitari

 Calculul la oboseala al capului pistonului

 Verificarea regiunuii port-segmenti

– Verificarea primului umar de segment

– Verificarea sectiunii transversale prin canalul segmentuluide ungere

 Verificarea umerilor pistonului

 Calculul organologic al m.a.i. Calculul boltului

– Materiale pentru bolţ

– Verificarea boltului la solicitari

– Rezistenta la presiunea de contact

– Verificarea la incovoiere

– Verificarea la forfecare

– Verificarea la ovalizare

 Dimensionarea segmentilor

1
 Tema proiectului:

Sa se efectueze calculul termic si organologic al unui MAS cu 4 cilindrii in linie, in 4

timpi, cu aspiratie normal, racit cu lichid, destinat tractiunii rutiere si avand urmatoarele date
initiale:

 Turație n = 5750 [rpm]

 Număr cilindri i = 4
 Alezaj D = 80,5 [mm]
 Cursă S = 67,4 [mm]
 Raport de comprimare ε = 8,8 [-]
 Puterea efectiva a motorului Pe = 98 [KW]

Parametri constructivi și mărimi de bază:

a) Cilindreea unitară Vs

2
πD
V s= S⋅10−6
4 = 0,343 [dm3]

b) Cilindreea totală Vt

V t =V s⋅i = 1,3721 [dm3]

c) Volumul cilindrului Va Va= Vs + Vc = 0,387 [dm3]

d) Volumul camerei de ardere Vc

Va V c +V s Vs
=ε ε= =1+ Vs
Vc Vc Vc V c=
  ε −1 = 0,044 [dm3]

e) Viteza medie a pistonului wp

S⋅n −3
w p= ⋅10
30 = 12,9183 [m/s]

2
Pe baza acestor valori pot fi stabilite următoarele categorii de motoare:
 motoare lente, cu valori ale wp situate în intervalul 4 … 6 [m/s];
 motoare de turaţie medie, pentru valori ale wp de 6 … 9 [m/s];
 motoare rapide, la care wp este între 9 şi 13 [m/s].

f) Valoarea raportului dintre cursă şi alezaj  = S/D = 0,8373

În funcţie de valoarea acestui raport, motoarele cu ardere internă cu piston se clasifică

în:
 ψ < 1, motoare subpătrate (S < D);
 ψ = 1, motoare pătrate (S = D);
 ψ > 1, motoare suprapătrate (S > D).

MAS de construcţie actuală, sunt în general motoare subpătrate, cu ψ = 0,57 … 0,95 în

timp ce MAC sunt, în general, suprapătrate, având ψ = 1,05 … 1,35. În funcţie de
destinaţie, MAC-urile au ψ = 0,9 … 1,2 pentru automobile şi ψ = 1, 1 … 1,3 pentru
tracţiune.

S
g) Raza manivelei arborelui cotit r r= = 33,7 mm
2
h) Raportul dintre raza manivelei şi lungimea bielei Λ

Este un parametru constructiv al motorului. Pentru motoarele de autoturism semirapide și

rapide Λ = 1/3...1/3,8, iar pentru motoarele de autocamion Λ = 1/3,8...1/4,2.
i) Unghiul de rotaţie al arborelui cotit ( ) reprezintă unghiul făcut de manivelă cu axa

cilindrului. Originea unghiului  ( = 0) se alege corespunzător poziţiei pistonului în

PMI. O cursă completă a pistonului corespunde la un unghi  = 180 RAC, iar pentru 

= 360 RAC arborele cotit efectuează o rotaţie completă în timp ce pistonul parcurge
două curse simple.
j) pistonului.
k) Determinarea turațiilor necesare

3
 nM
ke = =0 ,50 . .. 0 , 65
nP
nVmax=(1.1….1.2)np
nmin = 600…1000 rot/min

Calculul procesului de admisie:

Ipoteze de calcul. În cadrul acestui model se utilizează următoarele două ipoteze de bază:

– fluidul proaspăt şi gazele reziduale sunt considerate gaze ideale;

– după intrarea în cilindru, energia cinetică a încărcăturii proaspete se transformă
integral în căldură.

Condiţiile iniţiale de stare:

Presiunea şi temperatura fluidului proaspăt la intrarea în motor, în cazul admisiei normale

sunt presiunea şi temperatura mediului ambiant p 0 şi T0, care pentru condiţiile standardizate
au valorile p0 = 0,1 [MPa] şi T0 = 293 [K] (STAS 6635 – 87).

Presiunea şi temperatura gazelor reziduale. Presiunea acestor gaze, pr, numite şi gaze
arse restante, la motoarele în patru timpi, se consideră că este egală cu presiunea medie
din colectorul de evacuare. Valorile pentru calculele aproximative relativ la diferite tipuri de
motoare se pot adopta din recomandările următoare:

pr = (1,05 ... 1,25) p0 la MAS; => pr = 1,15

Presiunea gazelor reziduale variază în funcţie de turaţia motorului; pentru un calcul mai
riguros, variaţia sa se poate aprecia prin relaţia, recomandată de [9] :

pr = p0 ( 1 , 035+C⋅10−8 n 2 )
(n ) MPa
în care:

C =( pr / p0 −1 ,035 )⋅108 / n
 P
2

 pr [MPa] – presiunea gazelor reziduale la turaţia nominală;

 n [rpm] – turaţia; considerată ca variabilă în relaţia pentru pr(n) şi ca turaţie nominală la
calculul constantei C.

4
Temperatura gazelor reziduale Tr depinde de tipul motorului, de raportul de comprimare şi
de coeficientul excesului de aer; valorile uzuale ale temperaturii Tr pentru diverse motoare
se pot aprecia între următoarele limite:
MAS cu carburator sau injecţie..................................................................900 – 1100 [K]
MAC...........................................................................................................600 – 900 [K]
Tr = 1000 K

Creşterea de temperatură a fluidului proaspăt, DT. Fluidul proaspăt se încălzeşte în contact

cu pereţii sistemului de admisie şi ai cilindrului precum şi datorită gazelor reziduale.
Creşterea de temperatură depinde în principal de viteza fluidului proaspăt, de durata
admisiei, de temperatura pereţilor şi a fluidului proaspăt.
În funcţie de tipul motorului, DT poate avea valorile următoare:
MAS cu carburator.....................................................................0 – 20 [°C] ; DT = 10
MAC nesupraalimentat ............................................................ 0 – 20 [°C]

La MAS cu injecţie de benzină, creşterea de temperatură a amestecului proaspăt este mai

redusă decât în cazul carburaţiei.
Variaţia lui DT în funcţie de turaţie, în vederea unui calcul mai complet, poate fi stabilită
orientativ cu relaţia:
110−0 , 0125 n
ΔT (n )=ΔT N
110−0 , 0125 n p [K],
în care D TN este creşterea de temperatură corespunzătoare valorii nP a turaţiei nominale, în
relaţia prezentată n fiind argumentul (variabila) funcţiei .

Presiunea din cilindru la sfârşitul cursei de admisie, pa , se poate exprima prin:

pa = p0 −Δp a = 0,85 [MPa],

în care pa [bar] este căderea de presiune şi se poate deduce din relaţia lui Bernoulli;
w 2
2 a
Δp a =( ϕ +ξ a ) ⋅ ⋅ρ0⋅10−6
2 = 0,15[MPa],
în care:

5
 – j este coeficientul de reducere a vitezei în secţiunea minimă a sistemului de admisie
(diametrul minim al secţiunii de trecere al supapei de admisie – dc);
– xa este coeficientul de rezistenţă gazodinamică al sistemului de admisie raportat la
secţiunea minimă a sistemului de admisie;
– wa [m/s] reprezintă viteza fluidului proaspăt prin secţiunea minimă a sistemului de
admisie, stabilită pentru viteza maximă a pistonului;
– r0 [kg/m3] – densitatea fluidului proaspăt (r0 pentru presiunea p0).
wa
w a =A n⋅n P ⇒ A n =
nP
An - constanta care depinde de viteza medie a pistonului, aria pistonului, cursa, aria
secțiunii de trecere a gazelor pe sub supapa etc.
A
2 n2
Δp a =( ϕ +ξ a ) ⋅ ⋅ρ 0⋅n 2⋅10−6
2 = 0,15 [MPa]
Pentru motoarele de automobil, la regim nominal, rezistenţa gazodinamică totală şi viteza
medie a fluidului proaspăt, se pot alege astfel:
(j 2 + x a) = 2,5 … 4 şi wa = 50 ... 130 [m/s]

Valorile densităţii aerului la presiune atmosferică în funcţie de temperatură

t [ºC] - 20 0 10 20 40 60 80 100 200
T [K] 253,1 273,1 283,15 293,1 313,1 333,1 353,1 373,1 473,15
5 5 5 5 5 5 5
r0 1,365 1,252 1,206 1,164 1,092 1,025 0,968 0,916 0,723
[kg/m3]
Coeficientul gazelor reziduale, r, se defineşte prin raportul:

γ r =ν r / ν fp
γr = 0,07
în care:
 r [kmol/ciclu] – numărul de kmoli de gaze reziduale pe ciclu;
 fp [kmol/ciclu] – numărul de kmoli de fluid proaspăt pe ciclu

Valorile coeficientului gazelor reziduale pentru diferite tipuri de motoare, se situează în mod
curent între limitele de mai jos:

6
 MAS cu carburator sau injecţie................................................................0,04 – 0,10
MAC nesupraalimentat ...........................................................................0,02 – 0,05
MAC supraalimentat................................................................................0,00 – 0,03
T o + ΔT pr
γ r= ⋅
Tr ε⋅ν pu⋅pa − pr
1
ν pu =
1−ϕ pu

Temperatura la sfârşitul cursei de admisie, Ta , se poate determina din relaţia bilanţului

termic aplicat fluidului proaspăt înainte şi după amestecare cu gazele arse. Dacă se
consideră că amestecarea se produce la presiune constantă, iar capacitatea calorică
specifică a amestecului este egală cu a fluidului proaspăt, temperatura Ta se calculează cu
relaţia:
T 0 + ΔT + ζγ r T r
T a=
1+ γ r = 353,271 [K],
unde z = Cpr/Cpfp , iar Cpr şi Cpfp sunt căldurile specifice la presiune constantă a gazelor
reziduale, respectiv a fluidului proaspăt.; z = 1 la motoarele cu formarea exterioară a
amestecului, valoare care se poate utiliza, cu aproximaţie, şi la celelalte motoare.

Gradul de umplere, h v , denumit şi randament al umplerii, coeficient de umplere, sau chiar

randament volumetric este definit prin raportul dintre cantitatea (masică, gravifică, molară,
volumică) de fluid proaspăt reţinută în cilindru la sfârşitul admisiei şi cantitatea posibilă de a
fi introdusă în cilindreea VS, în condiţiile de presiune şi temperatură de la intrarea în motor,
adică fără pierderi.
pa T 0 ε 1
ηv =
p0 T a ε−1 1−ϕ pu +γ r
ηv = 0,8193
în care
ϕ pu =Δν fp / ν fp reprezintă gradul de postumplere sau raportul dintre numărul de kmoli de
fluid proaspăt care pătrunde în cilindru după PME (după terminarea cursei de admisie) şi
numărul total de kmoli de fluid proaspăt reţinut în cilindru.

7
Pentru motoarele în patru timpi, la sarcini ridicate jpu = 0,08... 0,25, valorile fiind
dependente de turaţie şi de perfecţiunea umplerii.
jpu = 0,18

Calculul procesului de comprimare

Presiunea şi temperatura la sfârşitul comprimării se pot calcula, aproximând comprimarea

cu o evoluţie politropică cu exponent constant mc:

mc
pc =p a ε 16,365 [bar] = 1,6365 [MPa]

mc −1 T a pc
T c=T a ε =
εp a = 772,8973 [K]

În funcţie de tipul motorului aceste valori se pot situa între următoarele limite :

MAS .............................................................pc = 0,9 – 2,0 [MPa]; Tc = 600 –800 [K];

MAC nesupraalimentat ................................pc = 3,5 – 5,5 [MPa]; Tc = 750 – 900 [K];
Motoare supraalimentate..............................pc = 5,0 – 10,0 [MPa]; Tc = 900 – 1100 [K].

Exponentul mc reprezintă de fapt o valoare medie pe durata procesului de comprimare.

Valorile exponentului politropic mediu depind de schimbul de căldură dintre fluidul motor şi
pereţii cilindrului. Dintre toţi factorii de influenţă, ponderea principală o are turaţia; la
creşterea turaţiei, mc are o creştere importantă. Motoarele răcite cu lichid au un regim
termic mai redus decât cele răcite cu aer şi, ca urmare, au valori pentru mc mai mici.

Alţi autori recomandă determinarea exponentului mediu mc pe baza exponentului adiabatic

de comprimare nc. Valorile lui nc se determină, din nomograma din fig. Exponentul mc se
apreciază pe baza aproximaţiilor următoare:

MAS ....................................................................................mc = (nc – 0,00) … (nc – 0,04);

8
MAC nesupraalimentate.......................................................mc = (nc + 0,02) … (nc – 0,04).

Influenţa turaţiei poate fi introdusă printr-o relaţie experimentală de tipul:

A
mc=1 ,41−
n = 1,33

nc =1,36

Calculul procesului de ardere

Ipoteze de calcul:
 căldurile specifice depind numai de temperatură;
 arderea se desfăşoară după evoluţii simple: izocore, izobare şi izoterme; în cadrul
lucrării se consideră că arderea se desfăşoară izocor pentru MAC-uri lente, respectiv
izocor şi izobar, adică mixt, pentru MAC-uri rapide;
 compoziţia fluidului motor la sfârşitul arderii depinde de coeficientul excesului de aer;
pentru   1, produsele arderii sunt CO2, H2O, O2 şi N2, iar pentru  < 1, CO2, CO, H2O,
H2 şi N2;
 gazele reziduale au compoziţia produselor de la sfârşitul arderii;
 căldura dezvoltată prin ardere este egală cu căldura de reacţie chimică la presiunea şi
temperatura mediului înconjurător, degajată până la formarea produselor de ardere,
neglijându-se variaţia căldurii cu temperatura;
variaţia energiei interne a fluidului motor şi efectuarea lucrului mecanic exterior în timpul
arderii sunt efectul căldurii utile măsurate prin coeficientul de utilizare a căldurii z, care
ţine seama de căldura degajată prin ardere până în punctul z şi de pierderile de căldură
aferente.

Aerul necesar arderii. Combustibilii lichizi au următoare compoziţie elementară:

c +h+o +s=1 [Kg]

în care: c, h, o, s sunt participaţiile masice de carbon, hidrogen, oxigen, sulf, etc.

9
Cantitatea de aer teoretică necesară arderii sau cantitatea minimă de aer necesară arderii
complete, ţinând seama de proporţia volumică de oxigen în aer (21%), este:

1 c h o
Lmin = (+ −
0 , 21 12 4 32 ) = 0,5073 [kmol aer/kg comb];

Cantitatea reală de aer, disponibilă pentru arderea unui kg de combustibil va fi:

L=λLmin [kmol aer/kg comb];

Numărul de kmoli de substanţă iniţială care participă la reacţia chimică este:

ν i =λLmin +ν c [kmol/kg comb],

unde:

1
νc =
Mc [kmol/kg comb] – numărul de kmoli de combustibil pentru 1 kg
combustibil;

Mc [kg/kmol] – masa moleculară a combustibilului.

Valori medii recomandate pentru Mc, în funcţie de tipul motorului sunt:
MAS ............................................................................................Mc = 110 ... 120 [kg/kmol]
MAC..............................................................................................Mc = 180 ... 200 [kg/kmol]

În calcule, uneori, se înlocuiesc benzina cu n-octanul – C8H18 având Mc = 114 [kg/kmol] iar
motorina cu cetan – C16H32 cu Mc = 224 [kg/kmol].
La MAC, se admite c = 0.

Produsele arderii. Cantităţile lor se stabilesc din ecuaţia chimica de ardere, pentru cazurile
redate mai jos:
– arderea completă a combustibililor lichizi cu   1,

c
ν CO =
 2 12 [kmol/kg comb]

h
ν H O=
 2 2 [kmol/kg comb]
10
 ν O =0 , 21⋅( λ−1 )⋅Lmin
 2 [kmol/kg comb]
ν N =0 ,79⋅λ⋅Lmin
 2 [kmol/kg comb]

Numărul total de kmoli de produse de ardere pa este:

c h
ν pa = + + ( λ−0 , 21 ) L min
12 2 [kmol/kg comb].

– arderea incompletă a combustibililor lichizi cu  < 1:

c 1− λ
ν CO = −2 0 , 21 Lmin
 2 12 1+θ = 0,0683 [kmol/kg comb]

1−λ
ν CO =2 0 , 21 Lmin
 1+θ = 0,0029 [kmol/kg comb]

1− λ
ν H =2 θ 0 , 21 Lmin
 2 1+θ = 0,0014 [kmol/kg comb]
ν N =0 ,79 λLmin
 2 = 0,3928 [kmol/kg comb]

h 1− λ
ν H O= −2 θ 0 , 21 Lmin
 2 2 1+θ = 0,0696 [kmol/kg comb]

νH
θ= 2

în care νCO valorile sale alegându-se în funcţie de raportul h/c al combustibilului.

Pentru combustibili petrolieri cu h/c = 0,17 … 0,19, inclusiv benzină, se aleg valori în
intervalul  = 0,45 … 0,50; la benzen,  = 0,30, iar la gaze naturale,  = 0,60 … 0,70.

Numărul total de kmoli de produse de ardere:

c h
ν pa =ν CO +ν CO +ν H 2 O +ν H 2 +ν N 2 = + +0 ,79 λL min
2 12 2 [kmol/kg comb].

Variaţia molară. Variaţia numărului de kmoli în urma arderii este:

11
 Δν=ν pa −ν i [kmol/kg comb];
în care indicele „pa” reprezintă produsele de ardere, iar indicele „i” – substanţele iniţiale.

μc =ν pa / ν i
Coeficientul chimic de variaţie molară este exprimat prin raportul şi are
următoarele forme:
λL min+ h/ 4 +o /32
μc =
– pentru   1,
λLmin + ν c

0 ,21 ( 3 ,76 λ +1 ) L min+h/4 +o /32

μc =
– pentru   1,
λL min+ν c
Dacă se iau în considerare gazele reziduale, coeficientul total al variaţiei molare devine:

μt =( ν pa +ν r ) / ( ν i + ν r ) =( μ c +γ r ) / ( 1+ γ r )
Valorile lui diferă foarte puţin faţă de c şi se situează între limitele următoare, după
tipul motorului:
MAS ............................................................................................1,02 – 1,12
MAC..............................................................................................1,01 – 1,06

Puterea calorică a combustibilului. Pentru calcule termice se poate folosi formula lui D.I.
Mendeleev:

H i=34013⋅c+ 125600⋅h−10900⋅( o−s )−2512⋅( 9⋅h+u ) [kJ/kg];

unde c, h, o, s şi u – reprezintă fracţiunile masice de carbon, hidrogen, oxigen, sulf şi
umiditate din combustibil. Pentru combustibilii petrolieri din România s  0, iar u = 0,0001 ...
0,0005; în tabelul 2 sunt date orientativ, compoziţiile lor, cantităţile minime de oxigen, Omin,
şi de aer, Lmin, necesare arderii complete, precum şi puterile calorice inferioare Hi.

Tabelul 2 Caracteristici ale combustibililor petrolieri

Combustibi Compoziţia Omin Lmin Hi [kJ/kg]
l c h o [kmol/kg] [kmol/kg] experimental calculat
Benzină 0,854 0,142 0,004 0,1065 0,5073 43529 43500
Petrol 0,860 0,137 0,003 0,1058 0,5038 43111 42207
Motorină 0,857 0,133 0,010 0,1043 0,4966 41855 42667
12
 Păcură 0,860 0,120 0,020 0,1010 0,4809 41855 41269

În cazul când motorul funcţionează cu lipsă de aer, arderea fiind incompletă, în

produsele de ardere apar CO şi H2. Astfel, căldura degajată fiind mai mică, puterea
calorică pentru arderea incompletă se determină cu relaţia:

H in =H i−120000⋅( 1−λ )⋅L min [kJ/kg];

unde Lmin  0,5 [kmol/kg] corespunzător valorii indicate în tabelul 2

Calculul temperaturii maxime de ardere.

MAS ...................................................................................................... 0,9 <  < 1,1

 = 0,98

Temperatura Tz la sfârşitul arderii se determină cu ajutorul ecuaţiilor de ardere care

reprezintă de fapt bilanţul energetic al procesului respectiv. temperatura maximă T z, va fi
soluţia pozitivă a următoarei ecuaţii de gradul doi:

a2⋅T 2 +a 1⋅T z +a0 =0

z

- valori subunitare pentru .

a2 =[ 0 , 21+1, 05⋅λ ]⋅10−3

a1 =1 , 49−0 ,21⋅10−3⋅T 0 + ( 11, 47−1 , 05⋅10−3⋅T 0 )⋅λ

a0 =− ¿ ¿ ¿
¿
¿
- valori supraunitare pentru .

−3
a2 =[ 0 , 42+0 , 85⋅λ ]⋅10

a1 =1 , 99−0 , 41⋅10−3⋅T 0 + (10 , 98−0 , 85⋅10−3⋅T 0 )⋅λ

13
 a0 =− ¿ ¿ ¿
¿
¿
Coeficientul z din aceste relaţii reprezintă coeficientul de utilizare a căldurii în procesul de
ardere şi:

MAS ...................................................................................0,8 – 0,95

z = 0,84
MAC cu injecţie directă,
‫ـ‬ cu turbulenţă redusă .....................................................0,80 – 0,90
‫ـ‬ cu turbulenţă extinsă în perioada arderii.......................0,75 – 0,88
‫ـ‬ cu ardere peliculară prin procedeu MAN-HM................0,75 – 0,85
‫ـ‬ supraalimentate.............................................................0,85 – 0,90

MAC cu cameră divizată,

‫ـ‬ cu cameră de turbulenţă................................................0,70 – 0,80
‫ـ‬ cu cameră de precombustie..........................................0,65 – 0,85

Raportul z este, la nivelul ciclului de calcul nerotunjit, raportul de creştere a presiunii în

procesul arderii şi se defineşte ca z = pz /pc în care pz reprezintă presiunea la sfârşitul
arderii iar pc este presiunea la sfârşitul comprimării.
La MAS-uri acest raport poate fi calculat cu relaţia z = t(Tz/Tc), luând valori în intervalul
3,3 … 4,2;

Calculul presiunii maxime a ciclului rotunjit (corectat). La nivelul ciclului rotunjit, valoarea
presiunii maxime reale, pmax , în cazul MAS-ului, diferă de valoarea pz = zpc determinată la
nivelul ciclului de calcul nerotunjit, fiind mai mică. Corectarea ciclului teoretic conduce la
valori ale presiunii maxime reprezentând cca. (0,85 ... 0,92)pz, cuprinse între următoarele
limite:
MAS....................................................................................................3,5 – 7,5 [MPa]
MAC.........................................................................................rapide 5,0 – 12 [MPa]
MAC........................................................................................lente 4,5 – 5,5 [MPa].

14
Tz = 2793,6473 [K]
pz = 62,323 [bar] = 6,2323 [MPa]

Calculul procesului de ardere

1.Variatia p(α) in perioada degajarii caldurii de reactie
Amestec aer λ - - 0,9800 0,9≤λ≤1,1
combustibil
3.Cantitatea de aer necesara pentru a arede complet 1kg de combustibil lichid
Compozitia C kg - 0,8540 C+H+O+S=0
elementara a H kg - 0,1420
O kg - 0,0040
combustibililor S kg - 0,0000
lichizi pentru
benzina
Masa moleculara MT kg/kmol - 115,0000 110÷120
Puterea calorica HI kcal/kg - 10500,0000
inferioara a
combustibilului
Cantitatea de aer L0 kmol aer/kg 0,5073
teoretica (minima) combustibil
necesara arderii
(complete)
4.M1- Numarul de kmoli de amestec proaspat ce participa la reactie
Numarul de kmoli M1 kmol/kg 0,5059 MAS
de amestec comb
proaspat ce
participa la reactie
5.M2- Numarul de kmoli de produse rezultate din ardere
Cazul arderii incomplete: λ<1
Coeficient de k - - 0,4800 0,45÷0,50
ardere
Numar de kmoli MCO2 kmol/kg 0,0683
de produse comb
MH2O kmol/kg 0,0696
rezultate din
comb
ardere
MN2 kmol/kg 0,3928
comb

15
 MCO kmol/kg 0,0029
comb
MH2 kmol/kg 0,0014
comb
Numarul de kmoli M2 kmol/kg 0,5350
de produse comb
rezultate din
ardere
6.Coeficientul variatiei molare a amestecului proaspat
Coeficientul μ0 - 1,0574
variatiei molare a
amestecului
proaspat
7.Coeficientul variatiei molare a amestecului real
Coeficientul μr - 1,0537 MAS: 1,02÷1,12
variatiei molare a
amestecului real
8.Caldura molara medie la volum constant a amestecului de lucru inainte de ardere
Caldura molara (mC'v)T0Tc kcak / kmol 4,9637
medie la volum K
constant a
amestecului de
lucru inainte de
ardere
9.Caldura molara medie la volum constant a produselor de ardere: λ<1
Caldura molara (mC''v)T0Tz kcak / kmol 6,9222
medie la volum K
constant a
produselor de
ardere
Temperatura Tz Tz K - 2200,0000 1800÷3000
CO2 Tz
Caldura molara (mCv )T0 kcal / kmol K 10,9600
CO Tz
medie la volum (mCv )T0 kcal / kmol K 6,1000
H2O Tz
constant (mCv )T0 kcal / kmol K 8,3400
(mCvN2)T0Tz kcal / kmol K 5,9800
(mCvO2)T0Tz kcal / kmol K 6,3800

16
 (mCvH2)T0Tz kcal / kmol K 5,5000
10.Caldura molara medie la presiune constanta a produselor de ardere
Caldura molara (mC'p)T0Tz kcal / kmol K 8,9072
medie la presiune
constanta a
produselor de
ardere
11.Coeficientul de utilizare a caldurii pentru perioada arderii
Coeficientul de ζz - - 0,8400 MAS: 0,8÷0,95
utilizare a caldurii
pentru perioada
arderii
12.Calculul puterii calorice superioare a combustibilului
Participatia S kg 0,0000 S=0 in Romania
masica de sulf
Puterea calorica Hs kcal /kg 11167,0000
superioara comb
13.Calculul temperaturii Tz la sfarsitul arderii, la MAS: λ<1
Temperatura Tz la Tz -> K 2793,4673 MAS:2400÷290
sfarsitul arderii 0K
14.Calculul presiunii pz la sfarsitul arderii
Presiunea pz la pz-> bar 62,3230 MAS: 35÷75 bar
sfarsitul arderii
15.Alegerea raportului de crestere a presiunii
Raportul de β - 3,8083 MAS
crestere al
presiunii

Calculul procesului de destindere

În condiţiile unui permanent schimb de căldură între gazele care evoluează în cilindru şi
exterior, pentru evaluarea procesului, destinderea este asimilată unei transformări
politropice, cu exponent politropic md constant, egal cu o valoare medie.
Relaţiile de calcul pentru presiunea şi temperatura de la sfârşitul cursei de
destindere, pd, respectiv, Td sunt pentru:
– MAS, caracterizate prin ardere la volum constant:

17
 md
pd = p z / ε = 3,8522 [bar];
md −1
T d =T z /ε = 1519,4571[K];
La MAS, se utilizează de obicei următoarea relaţie:

md =1 , 22+130/n = 1,28
Valorile uzuale ale presiunilor şi temperaturilor la sfârşitul destinderii, pentru motoarele de
automobile şi tractoare actuale, nesupraalimentate sunt:

MAS ............................................................. pd = 0,35 – 0,60 [MPa], Td =1200 – 1700 [K];

MAC ............................................................. p d = 0,20 – 0,50 [MPa], Td =1000 – 1200 [K].

Cunoscând presiunea şi temperatura la sfârşitul cursei de destindere p d şi Td, se

poate verifica temperatura admisibilă a gazelor reziduale, T r adm , în raport cu valoarea Tr,
determinată sau adoptată anterior:
3
Tr =T d / √ p d / p r
adm = 1515,5101 [K]
Dacă valoarea obţinută pentru Tr adm diferă faţă de Tr cu peste 1 ...  3 % se impune
reluarea calculelor

Calculul procesului de destindere

Exponentul politropic constant md - - 1,2800 MAS: 1,23÷1,3
Presiunea la destindere pd bar 3,8522
Temperatura la destindere Td K 1519,4571
Verificarea valorii adoptate pentru temperatura Tr a gazelor reziduale
Temperatura gazelor Tr K 1015,5101
reziduale
Temperatura gazelor Trc K 1015,5101
reziduale, calculata
Temperatura gazelor Tra K 1000,0000
reziduale, adoptata
Verificarea valorii adoptate ΔT % 1,5273 ΔT≤10%
pentru temperatura Tr a
gazelor reziduale

18
Trasarea diagramei indicate

Diagrama indicată a motorului cu ardere internă se construieşte pe baza calculului

proceselor de lucru. Se trasează mai întâi diagrama nerotunjită, apoi se rotunjește în raport
cu cotele de reglaj care se adoptă. Trasarea se face în coordonate p-V.

Se consideră drept moment inițial al ciclului cel în care pistonul se află în PMI, la începutul
cursei de admisie. În această poziție pistonul delimitează numai volumul spațiului de
comprimare Vc, deplasarea sa fiind Sx=0, iar unghiul manivelei α=0. Întrucât volumul descris
de piston reprezintă produsul dintre deplasarea sa S x și o constantă ( suprafața pistonului),
este avantajoasă trasarea diagramei în coordonate p-S, diagrama având aceeași formă,în
acest caz conversia unităților de deplasare în unități de volum se realizează simplu prin
poziționarea a două axe paralele cu notații corespondente.

Reprezentarea proceselor de evacuare si admisie se face prin cate o izobară de valoare

p=pr si p=pa.

Procesul comprimării este descris de o politropă având ecuația:

mc k1
S+ s
pcx = p a⋅
( )
Sx+ s
= mc
( S x +s )
k 1=p a ( S+ s )m c

Unde:
 pcx – presiunea corespunzătoare deplasării S x a pistonului în timpul cursei de
comprimare,
 pa – presiunea la sfârșitul cursei de admisie,
 Sx – cursa pistonului, masurată din PMI;
1−cos α Λ 1−cos α Λ Λ
S x=S⋅ ( 2
+ ⋅sin 2 α =S⋅
4 ) (
2
+ − ⋅cos2 α
4 4 )
 Λ= r/L – raportul dintre raza manivelei şi lungimea bielei,

 α[RAC]– unghiul de rotaţie al manivelei la un moment dat, măsurat de la axa

cilindrului în sensul de rotaţie al arborelui cotit.
 s – înălțimea cilindrului de diametru D (alezajul) care are același volum cu camera
de ardere;

19
 S
s=
ε −1

Procesul destinderii este descris de o politropă având ecuația:

md k2
s
( )
pdx = p z⋅
Sx+ s
=
( Sx + s )
md

k 2=p z ∙ s m d

pz – presiunea teoretică la sfârșitul procesului de ardere.

Arderea se reprezintă în cazul ciclului necorectat,la MAS, printr-o izocoră. La capătul cursei
de comprimare (Sx=0, α=360˚) se consideră ca presiunea evoluează brusc p=p z.

În timpul unui ciclu de funcționare, arborele cotit efectuează două rotații complete, deci α
variază între 0 si 720. Legătura dintre variația unghiului α de rotație a arborelui motor și
procesele de lucru este dată explicit în următorul tabel:

α Procesul de lucru Legea de variație a presiunii

0  180 Admisia p = pa
180  360 Comprimarea p = pcx
Arderea și p = pdx
360  540
destinderea
540  720 Evacuarea p = pr

Rotunjirea diagramei indicate

Rotunjirea digramei constă în corecția evoluției presiunii din cilindru între anumite momente
ale ciclului pe baza unor considerente care țin seama de modificările reale (obținute
experimental) induse de caracteristicile procesului de ardere sau de schimbul de gaze.

Momentele ciclului în care trebuie introduse corecții ale presiunii sunt delimitate de unghiul
de avans la aprindere (βs), unghiul întârzierii închiderii supapei de evacuare (β ÎSE), unghiul
avansului la deschiderea supapei de evacuare (β DSE), unghiul avansului la deschiderea
supapei de admisie (βDSA) și unghiul întârzierii închiderii supapei de admisie (β ÎSA).

20
Pentru a putea trece la rotunjirea diagramei indicate trebuiesc adoptate cotele de reglaj ale
motorului:

DSE ISE DSA ISA βs

M.A.S 40  80 10  60 5  45 45  85 30  40
În intervalul 0˚ ≤ α < βÎSA se poate aproxima că presiunea scade liniar cu unghiul α de la p r
la pa adică:
p r − pa
(
p= pr −
β ÎSE
∙α )
În intervalul βÎSA ≤ α < 180˚ presiunea rămâne constantă la valoarea p=p a

În intervalul 180˚ ≤ α < 365˚ - βs, se admite că presiunea are o variație politropă cu
exponentul constant mc. (p=pcx).

Limita superioară a intervalului de 365˚ - β s, ține seama de faptul că modificările efective ale
presiunii în raport cu evoluția politropă datorată începerii arderii, apar mai târziu cu cca. 5˚
față de momentul βs al declanșării scânteii.

După declanșarea arderii (începând cu momentul 365˚ - β s) se constată experimental că

presiunea acuză o creștere față de evoluția politropă astfel încât atunci când α = 360˚ se
ajunge la p = 1,25pc. În continuare presiunea atinge valoarea maximă după ce manivela se
rotește cu cca. 10˚, adică la α = 370˚. După acest moment se constată o scădere a
presiunii până la α = 380˚, iar apoi se poate considera că evoluția presiunii decurge după o
politropă cu md = constant.

Astfel:
În intervalul 365˚ - βs ≤ α < 360˚ se admite o variație liniară a presiunii funcție de α, după:
α + β s −365°
[
p= p 1+ ( 1,25∙ pc − p1 )
β s−5 ° ]
mc
S +s
p1 =p a⋅
( )
S x 1 +s

21
 1−cos ( 365 °−β s ) Λ Λ
S x 1 =S⋅ ( 2
+ − ⋅cos 2 ( 365 °−β s )
4 4 )
În intervalul 360˚ ≤ α < 370˚ diagrama se rotunjește cu un arc de parabolă, relația dintre
presiune și deplasarea pistonului fiind:
1,25 ∙ p c −p z p z−1,25 ∙ p c
p= 2
∙ S2x +2 ∙ ∙ S x + 1,25∙ pc
S x2
Sx 2

S x 2 =S⋅ ( 1−cos370
2
° Λ Λ
+ − ⋅cos 370 ° )
4 4
2

În intervalul 370˚ ≤ α < 380˚ presiunea se rotunjește cu un arc de parabolă a cărei ecuație
este:
p=¿
md
s
p3 =p z⋅
(
S x 3 +s )
S x 3 =S⋅ ( 1−cos380
2
° Λ Λ
+ − ⋅cos 380° )
4 4
2

În intervalul 380˚ ≤ α < 540˚- βDSE presiunea are o variație politropă cu exponentul m d.

În intervalul 540˚- βDSE ≤ α < 540˚ se practică o rotunjire cu un arc de parabolă a cărei
ecuație este:
2
¿

√ ¿2
p= p + p −( S x 4−S x )
( p ¿− p 4 )
S x 4−S
+ ( p 4−2 p¿ ) p 4

¿ p d + pr
p=
2

1−cos ( 540° −β DSE )

S x 4 =S⋅ ( 2
+
Λ Λ
− ⋅cos2 ( 540°−β DSE )
4 4 )
md
s
p4 = p z⋅
(
S x 4 +s )

22
În intervalul 540˚ ≤ α < 540˚+ βDSE se admite o rotunjire cu un arc de parabola, expresia
presiunii fiind:
2
¿

√ ¿2
p= p − p −( S x 5−S x )
( p¿ − pr )
S x 5−S
−p d p r

1−cos ( 540 °+ β DSE ) Λ Λ

S x 5 =S⋅ ( 2
+ − ⋅cos 2 ( 540 °+ β DSE )
4 4 )
În intervalul 540˚+ βDSE ≤ α < 720˚ se consideră p=pr.
Parametrul S s k1 k2 Λ Ԑ pa

n=5300 [rpm] 67,4000 8,6410 269,9061 985,035 0,3220 8,8000 0,8500

3

pz pr mc md D pd pc x0
1,1500 1,3300 1,280 80,5000 3,8522 16,3650 5,8714
62,3230
0

p1 x1 x2 p3 x3 p4 p* x4
7,6931 0,6756 2,6670 43,5786 54,6193 4,4134 2,5011 54,6193

°  βDSE βISE βDSA βISA βS

MAS 60,000 40,0000 25,000 65,000 35,0000
0 0 0

α x pcx pdx V pa=p (pr=p)*0,35

0,0000 0,0000 15,3314 62,3230 0,0000 0,8500 2,9750
30,0000 5,8714 7,6931 32,0941 0,0299 0,8500 2,9750
60,0000 20,9193 2,9866 12,9105 0,1065 0,8500 2,9750
90,0000 39,1257 1,5775 6,9851 0,1991 0,8500 2,9750
120,0000 54,6193 1,0857 4,8753 0,2780 0,8500 2,9750
150,0000 64,2415 0,8993 4,0672 0,3270 0,8500 2,9750
180,0000 67,4000 0,8500 3,8522 0,3430 0,8500 2,9750
210,0000 64,2415 0,8993 4,0672 0,3270 0,8993 3,1477
240,0000 54,6193 1,0857 4,8753 0,2780 1,0857 3,7999
270,0000 39,1257 1,5775 6,9851 0,1991 1,5775 5,5213
300,0000 20,9193 2,9866 12,9105 0,1065 2,9866 10,4529
330,0000 5,8714 7,6931 32,0941 0,0299 7,6931 26,9257
360,0000 0,0000 15,3314 62,3230 0,0000 62,3230 218,1304

23
 390,0000 5,8714 7,6931 32,0941 0,0299 32,0941 112,3295
420,0000 20,9193 2,9866 12,9105 0,1065 12,9105 45,1869
450,0000 39,1257 1,5775 6,9851 0,1991 6,9851 24,4478
480,0000 54,6193 1,0857 4,8753 0,2780 4,8753 17,0636
510,0000 64,2415 0,8993 4,0672 0,3270 4,0672 14,2351
540,0000 67,4000 0,8500 3,8522 0,3430 1,1500 4,0250
570,0000 64,2415 0,8993 4,0672 0,3270 1,1500 4,0250
600,0000 54,6193 1,0857 4,8753 0,2780 1,1500 4,0250
630,0000 39,1257 1,5775 6,9851 0,1991 1,1500 4,0250
660,0000 20,9193 2,9866 12,9105 0,1065 1,1500 4,0250
690,0000 5,8714 7,6931 32,0941 0,0299 1,1500 4,0250
720,0000 0,0000 15,3314 62,3230 0,0000 1,1500 4,0250

70
Diagrama indicata nerotunjita

60
Admisie

50
Comprimare
40
p [Mpa]

Ardere
30

20 Destindere

10
Evacuare
0
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40

V [dm3]

α x pcx p V
0,0000 0,0000 15,331 1,1500 0,0000
4
5,0000 0,1695 14,940 1,1125 0,0009
4
10,0000 0,6756 13,870 1,0750 0,0034
7
15,0000 1,5118 12,372 1,0375 0,0077
4
20,0000 2,6670 10,720 1,0000 0,0136

24
 3
25,0000 4,1265 9,1220 0,9625 0,0210
30,0000 5,8714 7,6931 0,9250 0,0299
35,0000 7,8796 6,4750 0,8875 0,0401
40,0000 10,126 5,4651 0,8500 0,0515
1
45,0000 12,583 4,6400 0,8500 0,0640
4
50,0000 15,222 3,9704 0,8500 0,0775
0
55,0000 18,011 3,4276 0,8500 0,0917
2
60,0000 20,919 2,9866 0,8500 0,1065
3
65,0000 23,914 2,6268 0,8500 0,1217
4
70,0000 26,964 2,3318 0,8500 0,1372
9
75,0000 30,040 2,0885 0,8500 0,1529
0
80,0000 33,110 1,8868 0,8500 0,1685
2
85,0000 36,147 1,7186 0,8500 0,1840
3
90,0000 39,125 1,5775 0,8500 0,1991
7
95,0000 42,021 1,4587 0,8500 0,2139
6
100,000 44,814 1,3583 0,8500 0,2281
0 0
105,000 47,484 1,2730 0,8500 0,2417
0 4
110,000 50,017 1,2004 0,8500 0,2546
0 1
115,000 52,398 1,1385 0,8500 0,2667
0 9
120,000 54,619 1,0857 0,8500 0,2780
0 3
125,000 56,670 1,0406 0,8500 0,2884
0 2

25
130,000 58,545 1,0021 0,8500 0,2980
0 9
135,000 60,242 0,9694 0,8500 0,3066
0 3
140,000 61,757 0,9418 0,8500 0,3143
0 5
145,000 63,090 0,9186 0,8500 0,3211
0 4
150,000 64,241 0,8993 0,8500 0,3270
0 5
155,000 65,211 0,8837 0,8500 0,3319
0 6
160,000 66,002 0,8712 0,8500 0,3359
0 3
165,000 66,615 0,8618 0,8500 0,3390
0 2
170,000 67,051 0,8552 0,8500 0,3413
0 6
175,000 67,313 0,8513 0,8500 0,3426
0 0
180,000 67,400 0,8500 0,8500 0,3430
0 0
185,000 67,313 0,8513 0,8513 0,3426
0 0
190,000 67,051 0,8552 0,8552 0,3413
0 6
195,000 66,615 0,8618 0,8618 0,3390
0 2
200,000 66,002 0,8712 0,8712 0,3359
0 3
205,000 65,211 0,8837 0,8837 0,3319
0 6
210,000 64,241 0,8993 0,8993 0,3270
0 5
215,000 63,090 0,9186 0,9186 0,3211
0 4
220,000 61,757 0,9418 0,9418 0,3143
0 5
225,000 60,242 0,9694 0,9694 0,3066

26
0 3
230,000 58,545 1,0021 1,0021 0,2980
0 9
235,000 56,670 1,0406 1,0406 0,2884
0 2
240,000 54,619 1,0857 1,0857 0,2780
0 3
245,000 52,398 1,1385 1,1385 0,2667
0 9
250,000 50,017 1,2004 1,2004 0,2546
0 1
255,000 47,484 1,2730 1,2730 0,2417
0 4
260,000 44,814 1,3583 1,3583 0,2281
0 0
265,000 42,021 1,4587 1,4587 0,2139
0 6
270,000 39,125 1,5775 1,5775 0,1991
0 7
275,000 36,147 1,7186 1,7186 0,1840
0 3
280,000 33,110 1,8868 1,8868 0,1685
0 2
285,000 30,040 2,0885 2,0885 0,1529
0 0
290,000 26,964 2,3318 2,3318 0,1372
0 9
295,000 23,914 2,6268 2,6268 0,1217
0 4
300,000 20,919 2,9866 2,9866 0,1065
0 3
305,000 18,011 3,4276 3,4276 0,0917
0 2
310,000 15,222 3,9704 3,9704 0,0775
0 0
315,000 12,583 4,6400 4,6400 0,0640
0 4
320,000 10,126 5,4651 5,4651 0,0515
0 1
325,000 7,8796 6,4750 6,4750 0,0401
27
0
330,000 5,8714 7,6931 7,6931 0,0299
0
335,000 4,1265 9,1220 9,8203 0,0210
0
340,000 2,6670 10,720 11,947 0,0136
0 3 5
345,000 1,5118 12,372 14,074 0,0077
0 4 6
350,000 0,6756 13,870 16,201 0,0034
0 7 8
355,000 0,1695 14,940 18,329 0,0009
0 4 0
360,000 0,0000 15,331 20,456 0,0000
0 4 2
361,000 0,0068 15,315 21,293 0,0000
0 4 0
362,000 0,0271 15,267 23,752 0,0001
0 6 2
363,000 0,0610 15,188 27,680 0,0003
0 5 6
364,000 0,1085 15,079 32,823 0,0006
0 0 4
365,000 0,1695 14,940 38,824 0,0009
0 4 7
366,000 0,2439 14,774 45,228 0,0012
0 2 6
367,000 0,3318 14,582 51,480 0,0017
0 0 3
368,000 0,4331 14,366 56,927 0,0022
0 0 5
369,000 0,5477 14,128 60,822 0,0028
0 1 3
370,000 0,6756 13,870 62,323 0,0034
0 7 0
371,000 0,8167 13,596 62,228 0,0042
0 2 9
372,000 0,9710 13,306 61,910 0,0049
0 7 6
373,000 1,1383 13,004 61,311 0,0058
28
0 8 1
374,000 1,3186 12,692 60,368 0,0067
0 6 9
375,000 1,5118 12,372 59,018 0,0077
0 4 4
376,000 1,7177 12,046 57,190 0,0087
0 3 1
377,000 1,9363 11,716 54,810 0,0099
0 3 6
378,000 2,1675 11,384 51,802 0,0110
0 2 9
379,000 2,4111 11,051 48,086 0,0123
0 7 8
380,000 2,6670 10,720 44,168 0,0136
0 3 7
385,000 4,1265 9,1220 37,812 0,0210
0 5
390,000 5,8714 7,6931 32,094 0,0299
0 1
395,000 7,8796 6,4750 27,188 0,0401
0 1
400,000 10,126 5,4651 23,094 0,0515
0 1 2
405,000 12,583 4,6400 19,728 0,0640
0 4 9
410,000 15,222 3,9704 16,981 0,0775
0 0 0
415,000 18,011 3,4276 14,740 0,0917
0 2 5
420,000 20,919 2,9866 12,910 0,1065
0 3 5
425,000 23,914 2,6268 11,410 0,1217
0 4 2
430,000 26,964 2,3318 10,174 0,1372
0 9 3
435,000 30,040 2,0885 9,1507 0,1529
0 0
440,000 33,110 1,8868 8,2984 0,1685
0 2
445,000 36,147 1,7186 7,5851 0,1840
29
0 3
450,000 39,125 1,5775 6,9851 0,1991
0 7
455,000 42,021 1,4587 6,4782 0,2139
0 6
460,000 44,814 1,3583 6,0482 0,2281
0 0
465,000 47,484 1,2730 5,6823 0,2417
0 4
470,000 50,017 1,2004 5,3702 0,2546
0 1
475,000 52,398 1,1385 5,1035 0,2667
0 9
480,000 54,619 1,0857 4,4134 0,2780
0 3
485,000 56,670 1,0406 4,2533 0,2884
0 2
490,000 58,545 1,0021 4,0928 0,2980
0 9
495,000 60,242 0,9694 3,9322 0,3066
0 3
500,000 61,757 0,9418 3,7717 0,3143
0 5
505,000 63,090 0,9186 3,6116 0,3211
0 4
510,000 64,241 0,8993 3,4518 0,3270
0 5
515,000 65,211 0,8837 3,2924 0,3319
0 6
520,000 66,002 0,8712 3,1335 0,3359
0 3
525,000 66,615 0,8618 2,9750 0,3390
0 2
530,000 67,051 0,8552 2,8168 0,3413
0 6
535,000 67,313 0,8513 2,6589 0,3426
0 0
540,000 67,400 0,8500 1,1962 0,3430
0 0
545,000 67,313 0,8513 1,1395 0,3426
30
0 0
550,000 67,051 0,8552 1,1397 0,3413
0 6
555,000 66,615 0,8618 1,1401 0,3390
0 2
560,000 66,002 0,8712 1,1406 0,3359
0 3
565,000 65,211 0,8837 1,1412 0,3319
0 6
570,000 64,241 0,8993 1,1420 0,3270
0 5
575,000 63,090 0,9186 1,1430 0,3211
0 4
580,000 61,757 0,9418 1,1441 0,3143
0 5
585,000 60,242 0,9694 1,1453 0,3066
0 3
590,000 58,545 1,0021 1,1467 0,2980
0 9
595,000 56,670 1,0406 1,1483 0,2884
0 2
600,000 54,619 1,0857 1,1500 0,2780
0 3
605,000 52,398 1,1385 1,1500 0,2667
0 9
610,000 50,017 1,2004 1,1500 0,2546
0 1
615,000 47,484 1,2730 1,1500 0,2417
0 4
620,000 44,814 1,3583 1,1500 0,2281
0 0
625,000 42,021 1,4587 1,1500 0,2139
0 6
630,000 39,125 1,5775 1,1500 0,1991
0 7
635,000 36,147 1,7186 1,1500 0,1840
0 3
640,000 33,110 1,8868 1,1500 0,1685
0 2
645,000 30,040 2,0885 1,1500 0,1529
31
0 0
650,000 26,964 2,3318 1,1500 0,1372
0 9
655,000 23,914 2,6268 1,1500 0,1217
0 4
660,000 20,919 2,9866 1,1500 0,1065
0 3
665,000 18,011 3,4276 1,1500 0,0917
0 2
670,000 15,222 3,9704 1,1500 0,0775
0 0
675,000 12,583 4,6400 1,1500 0,0640
0 4
680,000 10,126 5,4651 1,1500 0,0515
0 1
685,000 7,8796 6,4750 1,1500 0,0401
0
690,000 5,8714 7,6931 1,1500 0,0299
0
695,000 4,1265 9,1220 1,1500 0,0210
0
700,000 2,6670 10,720 1,1500 0,0136
0 3
705,000 1,5118 12,372 1,1500 0,0077
0 4
710,000 0,6756 13,870 1,1500 0,0034
0 7
715,000 0,1695 14,940 1,1500 0,0009
0 4
720,000 0,0000 15,331 1,1500 0,0000
0 4

32
 70
Diagrama indicata rotunjita 0°-30°

30°-180°
60
180°-330°
50
330°-360°
40
360°-370°
[MPA]

30
p

370°-380°

20
380°-480°

10 480°-540°

0 540°-600°
0.0 0.1 0.1 0.2 0.2 0.3 0.3 0.4 0.4
V 600°-720°
[dm3]

Caracteristicile aliajelor de aluminiu pentru pistoane

Marime caracteristica Eutetic
Notatia STAS sau ATSil2CuMgNiKS1275;MAHLE 124
echivalenti
Obtinere semifabricat TC(2)
Cu - 1,2000 0,8÷2
Ni - 1,4000 0,8÷2,4
Si - 12,8000 11,5÷14,2
Mg - 1,0000 0,8÷1,3
Fe - 0,5000 0,6 max
Mn - 0,0000
Elemente de aliere %
Ti - 0,0000
Zn - 0,0000
Masa specifica ρ kg/dm3 - 2,7000
20,5÷21,5 *10^-
Coeficientul de dilatare αp K - 0,0000 6 La 293K÷473K
Conductivitatea termica λ W/mK - 150,0000 142÷155
Rezistenta de rupere la σ-1t Mpa - 225,0000 200÷250
tractiune - 200,0000 180÷230
- 125,0000 100÷150
Limita de curgere σc MPa - 210,0000 190÷230
- 200,0000 180÷220
33
 - 100,0000 70÷110
Rezistenta la oboseala σ-1t MPa - 100,0000 80÷120
(Ciclu alternant simetric la - 85,0000 70÷100
- 60,0000 50÷70
incovoiere)
- 110,0000 90÷125
Duritatea Brinell HB - 80,0000 70÷90
- 35,0000 30÷40
Modulul de elasticitate E MPa - 76000,000 7,5÷7,9
0
- 72000,000 7,2000
0
Coeficientul contractiei μ - - 0,3400 0,36 ÷ 0,32
transversale

Stabilirea dimensiunilor pistonului

D mm - 80,5000 65÷100
δ/D mm - 0,0900 0,08÷0,10
L/D mm - 1,0500 0,8÷1,1
Hc/D mm - 0,6800 0,45÷0,75
Lm/D mm - 0,7000 0,5÷0,8
du/D mm - 0,4000 0,3÷0,5
B/D mm - 0,3500 0,30÷0,40
s/D mm - 0,0800 0,05÷0,10
a/D segment mm - 0,0430 0,04÷0,045
compresie
a/D segment ungere mm - 0,0400 0,038÷0,043
Dimensiunile relative Δa segment mm - 0,8000 0,5÷0,95

ale pistoanelor din compresie

Δa segment ungere mm - 0,9800 0,8÷1,1
aliaj de aluminiu Di mm 59,0970 -
H1/D mm - 0,1000 0,06÷0,12
h mm - 2,0000 1,5÷2,5
H2/D mm - 0,0400 0,035÷0,045
d/D mm - 0,2600 0,24÷0,28
di/d mm - 0,6800 0,64÷0,72
Bolt flotant 1/D mm - 0,8400 0,8÷0,87
Bolt fix mm - 0,88÷0,93

Dimensiunile pistonului

34
 D 80,5000 mm
δ 7,2450 mm
L 84,5250 mm
Hc 54,7400 mm
Lm 56,3500 mm
du 32,2000 mm
B 28,1750 mm
s 6,4400 mm
ac 3,4615 mm
au 3,2200 mm
Di 59,0970 mm
H1 8,0500 mm
h 2,0000 mm
H2 3,2200 mm
d 20,9300 mm
di 14,2324 mm
l 67,6200 mm

Tabelul 1.4 - Dimensiuni pentru canale si inele de siguranta din sarma

d mm 22,0000
g mm 21,5000
b mm 7,0000
Dimensiuni pentru c mm 6,0000
canale si inele de d1 mm 24,6000
siguranta din sarma d2 mm 1,5000
d3 mm 23,7000
e mm 1,6000
r mm 0,8000

Tabelul 1.5 - Dimensiuni pentru canale si inele de siguranta din tabla de otel
d mm 25,0000
m mm 2,8000
b mm 4,7000
c mm 1,2000
Dimensiuni pentru d1 mm 27,9000
canale si inele de d2 mm 2,0000

siguranta din sarma d3 mm 27,2000

e mm 1,4000
r mm 2,1000

Verificarea la solicitari a pistonului

35
Capul pistonului se verifică la solicitări termice, mecanice şi rezultante, asimilându-l cu o
placă circulară încastrată sau rezemată pe contur (fig.1.3).
În capul pistonului se dezvoltă eforturi unitare de încovoiere constante, produse de solicitări
termice şi variabile, generate de acţiunea gazelor şi inerţia masei sale. Verificarea
rezistenţei capului pistonului constă în determinarea eforturilor unitare maxime şi minime,
şi, funcţie de tipul ciclului de solicitare, în stabilirea coeficienţilor de siguranţă la oboseală în
secţiunile periculoase.

Se consideră capul pistonului rezemat pe contur, când grosimea lui în zona de unire cu
RPS (regiunea port-segmenţi) este mai mică, sau cel puţin egală cu grosimea medie.În
acest caz, raza periferiei capului pistonului, Ri (mm) se ia egală cu raza medie a RPS:

Ri = 0.5(Di+S+a+∆a) = 65,0008 [mm]

Se consideră capul pistonului încastrat pe contur, când în zona de unire cu RPS =

65,0008 , grosimea sa este mai mare decât valoarea medie. În acest caz, raza de
încastrare Ri (mm) este:
Ri = 0.5 Di = 29,5485 [mm]

Verificarea capului pistonului la solicitări termice

Eforturile termice unitare sunt generate de repartiţia neuniformă a temperaturilor în capul

pistonului, şi de modul în care acesta se dilată liber sau limitat. Influenţa grosimii capului
este neglijabilă.

Factorul principal de care depind eforturile unitare termice este diferenţa temperaturilor
extreme, ∆T, la care este supus capul pistonului prin încălzire.

Există trei ipoteze, trei variante de calcul al eforturilor unitare termice, funcţie de modul de
răcire a pistonului: pistonul nerăcit, pistonul răcit mediu, şi pistonul răcit intens.

Densitatea fluxului total de căldură, q [W/m 2], se exprimă prin raportul dintre fluxul de
căldură Qp cedată capului pistonului, şi suprafaţa acestuia. Cantitatea de caldură Q p
reprezintă numai o fracţiune din căldura totală dezvoltată prin ardere.
36
 = 1163,0634 [w/m2]
unde:
 Pn [kW] = puterea nominală ; Pn = 98 [kw]
 ge [kg/kW h] = consumul specific de combustibil la regim nominal
 Hi [kJ/kg] = puterea calorifică inferioară a combustibilului;
Hi = 43929,5 [kJ/kg]
 Pentru M.A.S, consumul specific se încadrează între valorile:
ge = 330 [g/kWh]
 R [mm] = raza cilindrului; R = 40,25 [mm]
 i = numărul de cilindri; i = 4

Fracţiunea ƺ depinde de modul de răcire a pistonului:

ƺ= 0,020...........0,025 pistoane nerăcite
ƺ= 0,03.............0,09 pistoane răcite mediu
ƺ= 0,1...............0,15 pistoane răcite intens

ƺ = 0.06 [-]

Densitatea fluxului de căldură q se poate determina şi cu ajutorul unor relaţii empirice,

stabilite pe baza datelor experimentale.

Pistonul răcit mediu (de exemplu, cu jet de ulei)

– evacuarea căldurii acumulate se face atât pe direcţie radială, cât şi pe direcţie axială.
Diferenţa de temperatură ∆ Ta, între temperatura Te a fibrei exterioare, şi temperatura Ti a
fibrei interioare, este:
∆ Ta = 27,9135 [K]

 qa [W/m2] = densitatea fluxului de căldură pe direcţie axială

qa = 465,2254 [w/m2]

37
În funcţie de eficienţa răcirii, se recomandă qr = (0,8...0,5) q , valorile mai mari
caracterizând răcirile mai puţin intense.
qr = 697,838 [w/m2]
Varianta răcirii medii a pistonului presupune evacuarea căldurii atât pe direcţie radială, cât
şi pe direcţie axială, deci: q = qr + qa = 1163,0634 [W/m2]

Conductivitatea termica:
ʎ = 150 [w/mK]

Calculul efortului unitar rezultant

Toate eforturile unitare termice şi mecanice menţionate anterior sunt de încovoiere. Efortul
unitar rezultant se va determina prin sumarea algebrică a eforturilor componente. Se obţin
expresiile generale ale eforturilor rezultante în oricare punct al capului pistonului. Aceste
relaţii generale sunt prezentate, pentru capul pistonului simplu rezemat.

Valorile periculoase ale eforturilor se înregistrează în centrul şi la periferia capului

pistonului, atât pe fibra exterioară cât şi pe fibra interioară.

Eforturile rezultante maxime se dezvoltă în capul pistonului când acesta se află în poziţia
corespunzătoare atingerii presiunii maxime a gazelor. Eforturile rezultante minime apar la
începutul procesului de aspiraţie.

Având în vedere cele 2 soluţii de rigidizare a capului pistonului (rezemat pe contur şi

încastrat), şi cele 3 soluţii corespunzătoare răcirii (nerăcit, răcit mediu şi răcit intens), apar 6
variante constructive posibile pentru capul pistonului.

 ẟ,ẟp [mm] = grosimile capului pistonului în centru şi respectiv la periferia sa

ẟ = 5,245 [mm]
 pz [MPa] = presiunea maximă a gazelor
pz = 6,2323 [MPa]
 pa [MPa] = presiunea din timpul aspiraţiei

38
 pa = 0,085 [MPa]
 p0 [MPa] = presiunea mediului ambiant
p0 = 0,1 [MPa]
 jmax [m/s2] = acceleraţia maximă a pistonului
jmax = 16153,0405 [m/s2]
 jz [m/s2] = acceleraţia pistonului în momentul atingerii presiunii maxime pz la
regim nominal
jz= 15653,0405 [m/s2]
unde:
 ẟ* [mm] = grosimea medie a capului pistonului
ẟ* = 9 [mm]
 ẟ [mm] = grosimea unde se dezvoltă efortul unitar (calculul este acoperitor dacă
pentru se ẟ e ia valoarea cea mai mică)
 r [mm] = raza unde se dezvoltă efortul unitar
r = 33,7 [mm]
 ƿ [kg/dm3] = masa specifică a materialului capului
ƿ = 2.7 [kg/dm3]
Λ =0,322
ω = 575.6667 [rad/s]

= 1,6801 [-]

Calculul eforturilor rezultante maxime si minime

39
Coeficient de concentrare a tensiunilor β 1,8000 <2
Coeficient dimensional ε 1,0000
Coeficient de calitate a suprafetelor γ 0,9600 0,85…0,97
Z 1,5397
ψ 0,1111

Rezistenta la oboseala pentru Aliaje de Aluminiu

Rezistenta la Ciclu
oboseala la σ-1 MPa 60….70 65,0000 alternant
incovoiere simetric
σ0 MPa 1,8*σ-1 117,0000
Rezistenta la Ciclu
tractiune σ-1t MPa 0,7*σ-1 45,5000 alternant
simetric
σ0t MPa 1,8*σ-1t 81,9000
Rezistenta la Ciclu
rasucire τ-1 MPa 0,55…0,58*σ-1 36,7250 alternant
simetric
τ0 MPa 1,4…2*τ-1 66,1050 Ciclu pulsant
Limita de
curgere a σc MPa tabel sus 100,0000
materialului

Calculul eforturilor rezultante maxime si minime

Relatii pentru calculul eforturilor rezultante maxime si minime pentru capul
pistonului racit mediu incastrat
Radial in centru σr1max MPa -84,9777
pe fibra σr1min MPa -100,8441
exterioara
Radial in centru σr2max MPa 16,2169
pe fibra interioara σr2min MPa -82,0162
Radial la periferie σr3max MPa 21,1898
pe fibra σr3min MPa -55,6519
exterioara
Radial la periferie σr4max MPa -21,3022
pe fibra interioara σr4min MPa -98,1439

40
 Tangential la σt3max MPa 63,8695
periferie pe fibra σt3min MPa 37,7433
exterioara
Tangential la σt4max MPa 59,2466
periferie pe fibra σt4min MPa 39,2561
interioara
σt1max MPa -84,9777
Eforturi σt1min MPa -100,8441
echivalente σt2max MPa 16,2169
σt2min MPa -82,0162
σmax MPa 63,8695

Calculul la oboseală al capului pistonului

Calculul la oboseală al capului pistonului constă în determinarea valorilor coeficienţilor de

siguranţă în cele patru puncte periculoase (fig.3.2), pentru solicitările pe direcţie radială şi
tangenţială.

În punctele 1 şi 2, eforturile radiale sunt egale cu cele tangenţiale, deci se va determina

câte un singur coeficient pentru fiecare punct (1, 2): c 1 şi c2.

În punctele 3 şi 4, se vor determina coeficienţii de siguranţă atât pentru solicitările pe

direcţie radială, cât şi tangenţială: c3r şi c3t ; c4r şi c4t.

În total, se vor determina 6 coeficienţi de siguranţă: c 1, c2, c3r, c3t, c4r, c4t. Nu se calculează
un coeficient global de siguranţă. Cei 6 coeficienţi trebuie să fie mai mari decât 1,5, acest
lucru fiind necesar pentru un calcul acoperitor.

Se vor calcula, pentru fiecare din cele 4 puncte, atât pe direcţie radială, cât şi tangenţială:
σ max −σ min
σV =
 Amplitudinea eforturilor 2 [MPa]
σ max + σ min
σm=
 Efortul mediu 2 [MPa]

41
 σ min
y=
 Coeficientul de asimetrie
σ max [MPa]

σ −1
−ψ
σc
Z=
σ−1
1−
Se calculează raportul
σc
Unde
2 σ−1 −σ 0
ψ=
σ0

-1 [MPa] = rezistenţa la oboseală la solicitări de încovoiere, după ciclul alternant simetric
0 [MPa] = rezistenţa la oboseală la solicitări de încovoiere, după ciclul pulsant
c [MPa] = limita de curgere a materialului capului pistonului

În calculul coeficienţilor de siguranţă mai intervin trei mărimi:

 = 1,8 - coeficient de concentrare a tensiunilor
 = 1 - coeficient dimensional
 = 0,96 - coeficient de calitate a suprafeţelor

În tabelul 3.10 se dau relaţiile de determinare a rezistenţelor la oboseală pentru materialul

capului pistonului, în cazul în care se cunosc numai unele caracteristici ale materialului, sau
chiar numai R (efortul unitar static de rupere a materialului).

Tabelul 3.10

Rezistenţa la Relaţia de determinare

oboseală Aliaje de aluminiu Fontă Oţel
La încovoiere, ciclu -1 = 0,35 R -1 = 0,4 R -1 = 0,6 R – 0,0012R
alternant simetric,

42
 -1
La încovoiere, ciclu 0 = 1,8 -1 0 = 1,21,5 -1 0 = 1,51,8 -1
pulsant 0
La tracţiune, ciclu -1t = 0,7 -1 -1t = 0,60,7 -1 -1t = 0,88 -1
alternant simetric
-1t
La răsucire, ciclu -1 = 0,550,58 -1 -1 = 0,751 -1 -1 = 0,55 -1
alternant simetric
-1
La răsucire, ciclu 0 = 1,42 -1 0 = 1,21,3 -1 0 = 1,72 -1
pulsant
0

Coeficientul de concentrare a tensiunilor  se alege din figura 3.3. Pentru pistoanele cu

forma plană a capului nu apar concentratori de tensiuni în punctele 1,2,3 (fig.3.2), astfel ca
se consideră  = 1. În punctul 4 concentrarea tensiunilor este generata de raza de
racordare a capului cu RPS. Există situaţii când şi în celelalte puncte, sau numai la unele
dintre ele, apar zone de concentrare a tensiunilor, generate de diverse racordări (forme
speciale ale camerei de ardere, nervurarea interioară a capului, etc.). În aceste cazuri,
coeficientul de concentrare a tensiunilor se alege tot din figura 3.3, funcţie de raza de
racordare rf , grosimea s a RPS şi grosimea capului, .

Figura 3.3. Figura 3.4

43
Coeficientul dimensional  se determină din figura 3.4., funcţie de grosimea capului
pistonului, , şi de materialul lui: 1- aliaje uşoare; 2 – oţel carbon fără concentratori de
tensiuni; 3 – oţel aliat fără concentratori sau oţel carbon cu concentratori moderaţi (  2);
4 – oţel aliat cu concentratori moderaţi.

Coeficientul de calitate al suprafeţei  se alege în funcţie de metoda de prelucrare şi de

tratamentul termochimic. În general, capul pistonului nu se tratează termic, astfel încât  se
poate alege după indicaţiile din tabelul 3.11.

Tabelul 3.11.
Metoda de prelucrare a suprafeţei Coeficientul 
Suprafeţe rectificate 1
Suprafeţe şlefuite 0,97..........0,85
Strunjire fină 0,94..........0,80
Strunjire brută 0,88...........0,60
Fără prelucrări mecanice 0,76...........0,50

Calculul coeficienţilor de siguranţă pentru capul pistonului

σ−1
−ψ
σV σc
| |≥
σm σ−1
1−
A. În cazul în care: σc

atunci coeficientul de siguranţă “c” se calculează cu expresia:

σ−1
cσ =
β
⋅σ +ψ⋅|σ m|
ε⋅γ V
B. În cazul în care relaţia de mai sus nu este îndeplinită, coeficientul de siguranţă se

σc
cσ =
β
⋅σ +ψ⋅|σ m|
determină cu expresia: ε⋅γ V

44
Valorile coeficienţilor de siguranţă pentru capul pistonului trebuie să fie mai mari de 1,5.
Valorile mari oferă siguranţă, însă ele sunt obiecţionabile, datorită utilizării neraţionale a
materialului, sau creşterii masei piesei. În multe cazuri, valorile foarte mari ale unor
coeficienţi de siguranţă nu pot fi evitate, fie din motivul asigurării unei rigidităţi sporite, fie
datorită faptului că ele caracterizează un anume tip de solicitare într-o aceeaşi secţiune în
care o altă solicitare este la limita rezistenţei la oboseală.

Calculul la oboseala al capului pistonului

Amplitudinea σv MPa - 7,9332
eforturilor
Efortul mediu σm MPa + -92,9109
σr1
Coeficientul de y / 1,1867
asimetrie
Amplitudinea σv MPa - 49,1165
eforturilor
Efortul mediu σm MPa + -32,8997
σr2
Coeficientul de y / -5,0575
asimetrie
Amplitudinea σv MPa - 38,4209
eforturilor
Efortul mediu σm MPa + -17,2311
σr3
Coeficientul de y / -2,6264
asimetrie
Amplitudinea σv MPa - 38,4209
eforturilor
Efortul mediu σm MPa + -59,7230
σr4
Coeficientul de y / 4,6072
asimetrie
Amplitudinea σv MPa - 13,0631
eforturilor
Efortul mediu σm MPa + 50,8064
σt3
Coeficientul de y / 0,5909
asimetrie
Amplitudinea σv MPa - 9,9953
eforturilor
Efortul mediu σm MPa + 49,2513
σt4
Coeficientul de y / 0,6626

45
 asimetrie
Amplitudinea σv MPa - 7,9332
eforturilor
Efortul mediu σm MPa + -92,9109
σt1
Coeficientul de y / 1,1867
asimetrie
Amplitudinea σv MPa - 49,1165
eforturilor
Efortul mediu σm MPa + -32,8997
σt2
Coeficientul de y / -5,0575
asimetrie

Coeficient de concentrare a β 1,8000 <2

tensiunilor
Coeficient dimensional ε 1,0000
Coeficient de calitate a suprafetelor γ 0,9600 0,85…0,97
Z 1,5397
ψ 0,1111
Verificarea regiunii port – segmenţi

Solicitările periculoase apar în primul umăr de segment şi în secţiunea transversală prin

capul pistonului, la nivelul canalului pentru segmentul de ungere, unde se evidenţiază zona
slăbită din cauza găurilor sau tăieturilor practicate contra pompajului, sau pentru
împiedicarea conducţiei căldurii către manta.

46
 Figura 4.1

Verificarea primului umăr de segment

Primul umăr de segment este solicitat variabil la încovoiere şi forfecare în secţiunea de

încastrare, după un ciclu pulsant (y = 0), de către forţa generată de presiunea maximă a
gazelor, pZ [MPa]. Datorită laminării, în primul canal de segment se transmite numai o
fracţiune din această presiune maximă a gazelor, şi anume, 0,9p Z.

Eforturile unitare maxime de încovoiere şi forfecare se determina cu relaţiile:

2,7 pZ⋅( D−a− Δa )⋅( a+ Δa )2

σ u max =
( D −2 a−2 Δa )⋅H 22 31,2181 [MPa] (1)
0,9 p Z⋅( D−a−Δa )⋅( a+ Δa )
τ u max =
( D−2 a−2 Δa )⋅H 2 = 7,8628 [MPa] (2)
unde,
 D[mm] = alezajul cilindrului, iar a [mm],
 a [mm], H2 [mm] au semnificaţiile din figura 4.1:
 a[mm] = 3,4685 grosimea radială a primului segment
 a [mm] = 0,8 jocul radial dintre segment şi canal
 H2 [mm] = 3,22 înălţimea primului umăr de segment

Efortul unitar rezultant se calculează cu relaţia:

σ rez =√ σ 2u max +4 τ u max2 = 34,9551 [MPa] (3)

Efortul unitar rezultant rez nu trebuie să depăşească valori de 30  40 [MPa] la pistoanele

uşoare sau 60  80 [MPa] la cele din fontă sau oţel.

Coeficientul de siguranţă la oboseală pentru încovoiere se determină cu relaţia:

47
 2σ −1
cσ =
β
|σ max|⋅
ε⋅γ(+ψ ) = 1,0845 [MPa] (4)

Coeficientul  se alege din figura 3.3. (înlocuind rf / cu ru / H2), iar coeficientul  din figura
3.4, ţinând cont de înălţimea umărului primului segment, H 2. Coeficientul de calitate al
suprafeţei se alege din tabelul 3.11.

Verificarea secţiunii transversale prin canalul segmentului de ungere

În secţiunea transversală prin canalul segmentului de ungere se dezvoltă eforturi unitare

mecanice periculoase, datorită micşorării suprafeţei, în urma prevederilor găurilor care
diminuează pompajul uleiului, sau fantei pentru întreruperea fluxului de căldură spre
mantaua pistonului.

Această secţiune este solicitată variabil după un ciclu asimetric la care valorile maxime şi
minime ale eforturilor unitare de comprimare – tracţiune se determină cu relaţiile:
2
( pZ − p 0 )⋅π⋅D −4 M cp⋅|j Z|
σ c max =
4⋅A cp = 14,4705 [MPa] (5)
2
( pa − p 0 )⋅π⋅D −4 M cp⋅| jmax|
σ c min=
4⋅A cp = - 0,8839 [MPa] (6)
în care:
 Mcp [kg] = 0,1237 - masa capului pistonului, delimitat de secţiunea prin canalul
segmentului de ungere
 Acp [mm2] = 2346,6804 - aria secţiunii întrerupte de găurile sau de fanta din canal

Ceilalţi termeni din relaţiile (5), (6) au semnificaţiile deja cunoscute.

M cp= ρ⋅V cp = 0,1237 [kg] (7)
 [kg/dm3] = 2,7 - densitatea materialului
Vcp [dm3] = 0,0458 - volumul capului pistonului; se determină geometric, funcţie de
dimensiunile capului pistonului.

48
Se calculează valorile :
σ c max −σ c min
σV =
 Amplitudinea eforturilor 2 = 6,6796 [MPa] (8)
σ c max +σ c min
σm=
 Efortul mediu 2 = 5,7958 [MPa] (9)
σ c min
y=
 Coeficientul de asimetrie
σ c max = 0,0708 [MPa] (10)
2 σ−1t −σ 0 t
ψ=

σ 0t 0,1111 (11)

Coeficientul de siguranţă la oboseală se calculează cu relaţiile:

A. În cazul în care:
σ−1 t
−ψ
σV σc
| |≥
σm σ−1t
1−
σc  1,1525 > 0,631 (12)
atunci coeficientul de siguranţă “c” se calculează cu expresia:
σ −1t
cσ =
β
⋅σ +ψ⋅|σ m|
ε⋅γ V = 3,4553 (13)
B. În cazul în care relaţia (12) nu este îndeplinită, coeficientul de siguranţă se

σc
cσ =
β
⋅σ +ψ⋅|σ m|
determină cu expresia: ε⋅γ V (14)

Coeficientul de concentrare al tensiunilor  se alege în funcţie de diametrul dg al găurilor

pentru diminuarea pompajului (sau diamtreul cercului de racordare a fantei), şi de grosimea
s a peretelui canalului de segment (figura 4.2).

49
 1 – oţeluri aliate
2 – oţeluri carbon
3 – aliaje uşoare

Figura 4.2

Coeficientul dimensional  se alege din figura 3.4 (înlocuind pe  cu s). În cazul în care s1
se poate lua  = 1. Coeficientul de calitate al suprafeţei, , se adopta conform indicaţiilor din
tabelul 3.11.
Verificarea umerilor pistonului

Umerii pistonului sunt solicitaţi variabil la încovoiere după un ciclu alternant. În cazul în care
se folosesc aliaje uşoare, în umeri pot apărea şi eforturi unitare de fretaj la rece, situaţie în
care pistonul trebuie încălzit înaintea montării bolţului.

Presiunea convenţională maximă ce se dezvoltă în umeri prin apăsarea bolţului nu trebuie

să depăşească anumite valori (tabelul 5.1), pentru care uzurile devin inacceptabile.

Tabelul 5.1.
Automobile şi tractoare M.A.C. pt. locomotive, nave
Materialul pistonului
M.A.S. M.A.C. Bolţ fix în piston Bolţ flotant
40...60
Aliaj de aluminiu 30 [MPa] 25...30 [MPa] 30 [MPa]
[MPa]
Fontă sau oţel --- 35 [MPa] 35...40 [MPa] 32 [MPa]

50
În figura 5.1 este reprezentată zona umerilor pistonului, cu toate dimensiunile ce intervin în
calculul de verificare.

Figura 5.1

Calculul lui pumax [MPa] se efectuează cu relaţia:

( p Z − p0 )⋅π⋅D2 −4⋅| jZ|⋅M p

pu max =
4⋅d⋅( l−B ) = 31,7136 [MPa] (1)
unde:

 Mp [kg] = 0,3213 - masa pistonului echipat numai cu segmenţi;

 pZ [MPa] = presiunea maximă din cilindru;
 p0 [MPa] = presiunea mediului ambiant;
 d [mm] = diametrul bolţului;
 l [mm] = lungimea bolţului;
 B [mm] = distanţa dintre umerii pistonului

Se consideră că forţa din bolţ se distribuie uniform pe lungimea umerilor pistonului.

Eforturile unitare maxime şi minime de încastrare se calculează cu relaţiile:
2 2

σ i max =
[ ( p Z −p 0 )⋅π⋅D −4| j Z|⋅M p ]⋅( Di −B )
π⋅d 3u⋅( 1−x 4 )⋅( l−B ) = 29,4638 [MPa] (2)
2 2

σ i min =
[ ( p a− p 0 )⋅π⋅D −4| j max|⋅M p ]⋅( Di −B )
π⋅d 3u⋅( 1−x 4 )⋅( l−B ) = -5,9255 [MPa] (3)

51
 d
x=
unde
du = 0,65;
du [mm] = diametrul exterior al umerilor pistonului

Se calculează valorile :
σ imax −σ imin
σV =
 Amplitudinea eforturilor 2 = 17,6946 [MPa] (4)
σ i max +σ i min
σm=
 Efortul mediu 2 = 11,7691 [MPa] (5)
σ i min
y=
 Coeficientul de asimetrie
σ i max = -0,2011 [MPa] (6)
2 σ−1 −σ 0
ψ=

σ0 = 0,1111 (7)

Coeficientul de siguranţă la oboseală se calculează cu relaţiile:

σ−1
−ψ
σV σc
| |≥
σm σ−1
1−
A. În cazul în care:
σc  1.5035 > 0.631 (8)
atunci coeficientul de siguranţă “c” se calculează cu expresia:
σ−1
cσ =
β
⋅σ +ψ⋅|σ m|
ε⋅γ V = 1.3194 (9)
B. În cazul în care relaţia (8) nu este îndeplinită, coeficientul de siguranţă se

σc
cσ =
β
⋅σ +ψ⋅|σ m|
determină cu expresia: ε⋅γ V (10)
Coeficientul de concentrare al tensiunilor  se alege astfel:

52
  Pentru variantele constructive la care în umărul pistonului este prevăzută o gaură
pentru accesul uleiului, coeficientul  se alege din figura 4.2, funcţie de raportul
dintre diametrul dgu al gaurii din umăr şi grosimea umărului, (d u-d).
 În celelalte cazuri, concentrarea tensiunilor este generată de racordarea umăr –
RPS sau umăr – manta, iar coeficientul  se determină din figura 3.3, în funcţie
de raportul dintre raza de racordare rb şi du

Factorul dimensional  se determină din figura 3.4, în locul grosimii  considerându-se du.
Coeficientul de calitate  se alege din tabelul 3.11.

Când pistonul se confecţionează din aliaj de aluminiu, jocul diametral între bolţ şi umeri la
rece, r [mm], este mai mic decât cel care se satbileşte la cald, c [mm].

Δc −d⋅( α p⋅ΔT u −α b⋅ΔT b )

Δr =
1+ α p⋅ΔT u = 0.0084 [mm] (11)
unde: p şi b [1/K] = coeficienţii de dilatare ai materialului pistonului, şi respectiv bolţului;

Tu şi Tb [K] = diferenţele de temperatură (în raport cu mediul ambiant) ale umerilor
pistonului, şi respectiv bolţului, la regim nominal.
La pistoanele actuale, diferenţele de temperatură la umeri şi bolţ sunt cuprinse între
limitele:
Tu = 130..................180 [K] => Tu = 150 [K]
Tb = 130...................140 [K] => Tb = 135 [K]
Valorile mai mari caracterizează motoarele supraalimentate.

Indiferent de materialul pistonului, jocul la cald c trebuie să asigure menţinerea peliculei de

ulei şi totodată să evite solicitarea prin şoc a mecanismului motor. Ambele condiţii sunt
îndeplinite acceptabil dacă c = (0,001..............0,003)d.
c = 0,0419

Uneori apare o strângere la rece, situaţie în care r calculat cu relaţia (11) are valoare
negativă. În acest caz, se calculează:
 Presiunea de fretaj pf :

53
 |D r|
pf =
d 2u + d 2 d2 +d 2i

d⋅[d 2u −d 2
E
+μ
−
d 2 −d 2i
Eb
+ μb
] MPa]
unde  şi b = coeficienţii contracţiilor transversale la materialele pistonului, şi respectiv
(12)

bolţului;
E, Eb [MPa] = 76000 modulele de elasticitate longitudinală ale aceloraşi materiale.

 Efortul unitar de fretaj pe fibra exterioară:

2 d2
σ fe= p f⋅ 2
d u −d 2 [MPa] (13)
 Efortul unitar de fretaj pe fibra interioară:

d 2u +d 2
σ fi= p f⋅ 2
d u −d 2 [MPa] (14)
Pentru a nu deteriora suprafaţa interioară a umerilor la montarea bolţului, în cazul în care r
 0, pistonul trebuie iniţial încălzit la o temperatură mai mare decât T m [K]:
|Δ r|
T m≥T 0 +
( d−|Δr|)⋅α p = 298,0004 [K] (15)
T0 [K] = 298 [K] temperatura mediului ambiant.

Constructia si calculul boltului

Constructia si montajul boltului

Densitate ρ g/cm3 - 7,8000
Modul de elasticitate E GPa - 210,0000
Coeficient de dilatare α 1/K - 0,0000
Rezistenta minima la tractiune σrt MPa - 900,0000
Limita de curgere σ02 MPa - 810,0000 Otel de calire:
Rezistenta la oboseala σ-1 MPa - 450,0000 16MnCr5
Rezistenta specifica la oboseala σ-1/ρ % - 120,0000
Rigiditatea specifica E/ρ % - 100,0000

54
 Pentru constructia boltului putem alege:
Limita la curgere σc MPa - 735,0000 Otel de cementare:
Rezistenta la rupere σp MPa - 880,0000 18MnCr11
Alungirea la rupere δr % - 10,0000
Densitatea Brinell HB MPa - 187,0000

Verificarea boltului la oboseala prin incovoiere

Verificarea umerilor pistonului

Presiunea maxima pumax Mpa pumax=((pz-p0)*π*D62- 31,7136
ce se dezvolta pe 4*jz*mp)/(4*d*(l-B))
umeri
Masa specifica ρAl 2700
aluminiu
Masa specifica otel ρOt 7850
Masa segmentilor mseg Kg mseg=π*a^2*h*ρot 0,0006
0,0006
0,0005
Masa boltului mbolt kg mbolt=ρot*π/4*(d^2-di^2)*l 0,0983
Masa capului mcp kg 0,1237
pistonului
Masa umerilor mus kg mus=π*(D^2- 0,1959
segmentului+masa D4^2)/4*Lm*ρ*π(d^2-
mantalei di^2)/4*(Di-B)*ρ
D4 mm 70,5
Masa piston mp kg mp=mseg+mcp+mus 0,3213
Efort min de σimin MPa -5,9255
incastrare
Efort max de σimax MPa 29,4638
incastrare
x - x=d/du 0.65
Amplitudinea σv MPa σv=(σimax-σimin)/2 17,6946
eforturilor
Efortul mediu σm MPa σm=(σimax+σimin)/2 11,7691
Coeficientul de y MPa y=σimin/σimax -0,2011
asimetrie
Ψ Ψ=(2*σ-1-σ0)/σ0 0.1111
Coef de siguranta cσ 1,3194
Joc diametral intre Δr mm Δr=(Δc-d*(αp*ΔTu- 0,0084
bolt si umeri αb*ΔTb)/(1+αp*ΔTu)
αp 0.000023
αb 0.000012
ΔTu 150

55
 ΔTb 135
Δc 0.0419

Calculul organologic al MAI: calculul boltului

Calculul organologic al MAI:

Calculul boltului

Materiale pentru bolţ

În construcţia bolţului se folosesc oţeluri de cementare, care satisfac cel mai bine condiţiile
funcţionale impuse bolţului de piston.

Pentru bolţuri cu solicitare medie se utilizează oţel carbon de calitate sau oţel slab aliat cu
crom; bolţurile greu solicitate se construiesc din oţeluri aliate.

Dimensionarea boltului

Dimensiuni bolt

56
 Lungimea boltului l mm - 67,6200

Diametrul exterior al dbe mm - 20,0000

boltului

Diametrul interior al dbi mm - 12,0000

boltului

Lungimea de contact cu lb mm (0,3÷0,4)*D 28,1750 Bolt flotant

piciorul bielei

Jocul dintre bolt si j mm - 1,6000 1÷2 mm

piciorul bielei

Verificarea boltului la oboseala

Lungimea de lb mm lb=(0.3..0.4)*D 28,175

contac cu
piciorul bielei

Jocul j mm j=1..2 1,6

Material bolt Otel de calitate 16MnCr5

Densitate ρ g/cm3 7,8

Modul de E Gpa 210

elasticitate

Coef de α K-1 0,00001

dilatare

Rezistenta σrt N/mm2 900

min la
tractiune

Limita de σ02 N/mm2 810

curgere

Rezistenta la σ-1 N/mm2 450

oboseala

Rezistenta σ-1/ρ % 120

specifica la

57
 oboseala

Rezistenta E/ρ % 100

specifica

Forta ce F N F=Fp+Fj 16109,97383

actioneaza
asupra
boltului

Masa grup mgp Kg mgp=mp+mb+mseg 0,416962191

piston

Masa bielei mB Kg mB=10*(pi*D^2)/4 0,4833

Masa m1 Kg m1=0.2..0.3*mB 0,1206

concentrata
in axul
boltului

Masa de mj kg mj=mgp+m1 0,5379

inertie

Raza r mm r=S/2 33,7

manivelei

Viteza ω rad/s w=pi*n/30 601,8333

unghiulara a
arb cotit

λ 0,2967

Forta max Fmax N Fmax=(pz-p0)*pi*D^2/4-mp-Jz 15236,0357

Forta min Fmin N Fmin=(pa-p0)*pi*D^2/4-mp-Jmax -18688,8149

Moment de Mimax N*m Mimax=Fmax/12*(l+4*j+0.5*lb) 96,3726

incovoiere
max

Moment de Mimin N*m Mimin=Fmin/12*(l+4*j+0.5*lb) -118,1288

incovoiere
min

Modulul de Wz mm3 Wz=pi/32*(dbe^4-dbi^4)/dbe 873,9334

58
rezistenta a
boltului

Tensiunea de σmax MPa σmax=Mimax/Wz 110,1965

incovoiere
max

Tensiunea de σmin MPa σmin=Mimin/Wz -135,2691

incovoiere
min

σmax rez MPa 110,2965

Coef de cσ cσ=σ-1/(βk/(εσ*y)*σmax) 3,1942

siguranta la
oboseala

βk 1

Coef de εσ 1,1
calitate a
suprafetei

Coef y 0,8
dimensional

Verificarea boltului la forfecare

Forta Tmax N Tmax=Fmax/2 -7618,0197

taietoare max

Tensiunea τf MPa τf=(Tmax*Sz)/(b*Iz) -2870775,1067

tangentiala
max

Momentul Sz mm3 Sz=(dbe^3-dbi^3)/12 658,6667

static al
jumatatii
suprafetei

Grosimea b mm b=(dbe-dbi)/2 4
boltului

Momentul de Iz mm3 Iz=pi/64*(dbe^4-dbi^4)/dbe 436,9669

59
 inertie al
sectiunii

Tensiune τmax MPa τmax=(0.85*Fmax*(1+α+α^2))/ 91,7931

tangentiala (dbe*(1-α^2))
max de
verificare

α α=dbi/dbe 0,6363

60
Dimensionarea segmentilor

Calculul segmentilor
Dimensioanarea prealabila a
segmentilor
D mm 80,5
Grosimea radiala a segmentului a mm a=1.25..3.3 3
Inaltimea segmentului in contact h(B) mm A=1.5; 2
direct cu cilindrul B=2.0;
C=2.5
s mm s=0.15..0.3 0.2
h1 mm 0.2
Adoptarea presiunii medii elastice
Segment de ungere Pe MPa 0.3
Segment de compresiune Pe MPa 0.18
Raza cilindru R mm 39.25
Raza fibrei medii a segmentului Rm mm 18.125
Modulul de elasticitate E MPa 210000
Momentul de inertie a sectiunii Iz mm4 4.5
transversale

Coef de forma
pi/pe
RAD i A B C F G

0 0.2549 2 0.0849 0,0000 -0.0283 0,0000 0,0000

0.3141 -0.194 3 -0.0142 -0.0028 -0.0030 -0.0008 -0.0009

5

0.6283 0.2431 4 -0.0131 0,0000 -0.0010 0.0001 0,0000

0.9424 -0.1846 5 0,0000 -0.0001 -0.0003 0,0000 -0.0002

1.2566 0.1666 6 0.00147 0,0000 -0.0001 0,0000 0,0000

61
1.5707 -0.1599 7 0,0000 0,0000 -0,0000 0,0000 -0,0000

1.8849 0.1589 8 -0.002 0,0000 -0,0000 0,0000 0,0000

2.1991 -0.1487 9 -0.0010 0,0000 -0,0000 -0,0000 -0,0000

2.5132 0.146 10 0.0014 0,0000 -0,0000 -0,0000 0,0000

2.8274 -0.1478 11 -0.0011 0,0000 -0,0000 0,0000 -0,0000

3.1415 0.076 12 0.00053 0,0000 -0,0000 -0,0000 0,0000

Σ 0.2105 0.0567 -0.0029 -0.0353 -0.0009 -0.0011

Seg Seg
ungere compresie Segment ungere Segment compresie

° p(α)ung p(α)comp p(Ψ) Ψ p(Ψ) Ψ

0 0.3631 0.2178 19.7897 0,000 19.7193 0,000

18 0.3371 0.2022 19.7897 0.3166 19.7238 0.3156

36 0.2489 0.1493 19.8105 0.6331 19.7363 0.6312

54 0.3000 0.1800 19.8407 0.9497 19.7544 0.9467

72 0.3195 0.1914 19.8738 1.2645 19.7743 1.2613

90 0.3000 0.1800 19.9026 1.5796 19.7915 1.5759

108 0.2480 0.1493 19.9196 1.8936 19.8018 1.8909

126 0.3376 0.2028 19.9186 2.2082 19.8011 2.2045

144 0.3631 0.2178 19.8954 2.5227 19.7872 2.5189

162 0.3600 0.2160 19.8492 2.8379 19.7597 2.8335

180 0.36315 0.21789 19.7822 3.1540 19.7195 3.1490

198 0.3371 0.2022 19.7897 2.8379 19.7597 2.8335

216 0.2489 0.1493 19.7897 2.5227 19.7872 2.5189

234 0.300 0.1800 19.8105 2.2082 19.8011 2.2045

252 0.3195 0.1917 19.8407 1.8936 19.8018 1.8909

270 0.300 0.1800 19.8738 1.5796 19.7915 1.5759

62
 288 0.2489 0.1493 19.9026 1.2645 19.7743 1.2613

306 0.3371 0.2022 19.9196 0.9497 19.7544 0.9467

324 0.3631 0.2178 19.9186 0.6331 19.7363 0.6312

342 0.3600 0.2160 19.8954 0.3166 19.7238 0.3156

360 0.3631 0.2178 19.8492 0,000 19.7193 0,000

  Segment ungere Segment compresie

α RAD p(Ψ) Ψ p(Ψ) Ψ

0 0,000 19.7822 0,0000 19.7193 0,0000

15 0.2617 19.7874 0.2639 19.7225 0.2652

30 0.5235 19.8023 0.5276 19.7315 0.5301

45 0.7853 19.8248 0.7911 19.7452 0.7946

60 1.0471 19.8517 1.0543 19.7615 1.0586

75 1.3089 19.8791 1.3170 19.7779 1.3219

90 1.5707 19.9026 1.5794 19.7919 1.5846

105 1.8325 19.9179 1.8415 19.8009 1.8468

120 2.0943 19.9212 2.1034 19.8026 2.1088

135 2.3561 19.9099 2.3654 19.7955 2.3710

150 2.6179 19.8825 2.6277 19.7787 2.6335

165 2.8797 19.8393 2.8905 19.7523 2.8969

180 3.1415 19.7822 3.1540 19.7175 3.1615

195 3.4033 19.7147 3.4184 19.6763 3.4275

210 3.6651 19.6418 3.6838 19.6319 3.6952

225 3.9269 19.5694 3.9503 19.5879 3.9647

240 4.1887 19.5042 4.2178 19.5486 4.2357

255 4.4505 19.4527 4.4862 19.5183 4.5082

270 4.7123 19.4210 4.7552 19.5008 4.7816

285 4.9741 19.4140 5.0244 19.4994 5.0554

63
300 5.2359 19.4347 5.2935 19.5158 5.3290

315 5.4977 19.4843 5.5622 19.5505 5.6018

330 5.7595 19.5615 5.8299 19.6019 5.8730

345 6.0213 19.6628 6.0963 19.6672 6.1419

360 6.2831 19.7822 6.3612 19.7421 6.4083

0
360 18
0.40
342 36

324 54

0.20
306 72 p(alfa)compresie

288 90
0.00

270 108

p(alfa)ungere

252 126

234 144

216 162
198 180

64