c
c

 

c
?  !"#$
??
Ê

 Principalele trasaturi caracteristice care particularizeaza expertiza contabila
judiciara sunt:
a) este un mijloc de proba in justitie care intervine numai atunci cand organele judiciare o
considera necesara pentru elucidarea cauzelor in curs de ancheta sau de judecata
b) este activitatea prin care organele de judecata primesc informatii de natura economico
financiara cu scopul de a stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si legale a
cauzelor privind faptele cercetate si anchetate sau judecate
c) se limiteaza la cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate de
organele judiciare
d) are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico operative si
contabile necesare pentru lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare
e) confirma sau infirma constatarile controlului cu privire la pagube, abateri, deficiente,
lipsuri
f) intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata, in
vederea convingerii asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei, deficientei,
abaterii
g) este o activitate ocazionala care are loc doar cand se dispune de catre organele
judiciare

%? & # '    # "#   # (
 $

Ê


Vonform art. 118 al (2) si (3) din Vodul de procedura penala,(Vpp) expertul contabil
este numit de catre organul de urmarire penala sau de catre instanta de judecata,
fiecare dintre parti avand dreptul sa ceara ca un expert recomandat de ea sa participe
la efectuarea expertizei contabile. Tendinţa de a fi asimilat expertul cu judecătorul
- primul având rolul de arbitru de specialitate, nu poate fi corectă, atâta timp cât judecătorul are
obligaţia să soluţioneze din punct de vedere juridic întreaga cauză, expertul contabil se
limitează să cerceteze, potrivit mandatului primit, aspecte economice ale cauzei şi să
întocmească un raport bazat pe cunoştinţele sale de specialitate ± care devine o probă supusă
aprecierii judecătorului.
Aşa se explică faptul instituirii dreptului pe care îl au organele judiciare de a dispune o nouă
expertiză (denumită impropriu în limbaj curentÄcontraexpertiză´.
Întrucât expertiza constituie o probă între altele aprecierea probelor se face potrivit convingerii
intime formată în urma examinării tuturor dovezilor existente, instanţa poate respinge
concluziile acesteia motivându-şi hotărârea sau poate dispune efectuarea unei noi expertize. În
cazul în care s-a dispus o nouă expertiză care ajunge la concluzii diferite faţă de prima,
utilizând criterii diferite şi alt mod de investigaţie, instanţa se poate opri la aceea pe care o
consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific.
 
) *    ' ' # '   +   #   !
',( , !,"#,+- ,.,$

Ê

: Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune
din:
- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila
- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate
in proces
- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate.
- Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil
are dreptul sa ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea
organului de cercetare si urmarire penala (politie, parchet) sau a instantei de judecata
- Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul
contabil trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu
actele justificative si contabile expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila
concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate.In cazul
expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare
numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta
de judecata.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la
partile care il au in pastrare.

·*,# ,''#  #(

.( #,# &#( 
.  !,(/,$
Ê


a) ultima expertiză contabilă judiciară;
b) se face media aritmetică între concluziile expertizelor;
c) acceptarea uneia şi înlăturarea celeilalte/celorlalte expertize trebuie să fie motivată şi să se
bazeze pe raţionamente profesionale şi probe ştiinţifice precise.

ü    #   ! ,  '    ! ' ,
(  ,  !, +-  , .,  #  + / + 
#,( +0/#'.( !
"# 0    #      ,  ' (  ,
 !,"#,+0, /,( ,$
Ê


a) expertul este obligat să declare preşedintelui instanţei că se abţine de la efectuarea lucrării
cu arătarea cazului de incompatibilitate;
b) expertul este obligat să-i declare preşedintelui instanţei că a mai efectuat o lucrare în
aceeaşi cauză la o instanţă inferioară, dar acesta nu este un caz de incompatibilitate, prin
urmare nu va afecta continuarea expertizei;
c) expertul contabil nu are nici o obligaţie, expertiza contabilă judiciară îşi urmează cursul
normal.
 c

 



1.?  1 '#!$

(1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc

bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, prevazuta la art. 126 alin. (3) lit. a),
daca cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA
valabil, emis de autoritatile unui stat membru, altul decat cel in care are loc achizitia
intracomunitara, conform alin. (1), locul respectivei achizitii intracomunitare se
considera in statul membru care a emis codul de inregistrare in scopuri de TVA.
(3) Daca o achizitie intracomunitara a fost supusa la plata taxei in alt stat membru,
conform alin. (1), si in Romania, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce in
mod corespunzator in Romania.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica daca cumparatorul face dovada ca achizitia
intracomunitara a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in statul membru in
care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1).
AV15-2 (5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica in cazul operatiunilor triunghiulare,
atunci cand cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania in
conformitate cu art. 153 face dovada ca a efectuat o achizitie intracomunitara
neimpozabila pe teritoriul altui stat membru, in conditii similare celor prevazute la art.
126 alin. (8) lit. b), in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru.
Obligatiile persoanelor implicate in operatiuni triunghiulare sunt prevazute in norme.
AV15-2
AV15-2 (5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica, iar achizitia intracomunitara de
bunuri, efectuata conform alin. (1), in cadrul unei operatiuni triunghiulare in alt stat
membru decat Romania, de catre cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de
TVA în Romania, in conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata
taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele
conditii:
a) cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania in conformitate
cu art. 153 face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii
unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul care este
inregistrat in scopuri de TVA in statul membru respectiv a fost desemnat ca persoana
obligata la plata taxei aferente;
b) obligatiile privind declararea acestor operaţiuni, stabilite prin norme, au fost
indeplinite de catre cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in
Romania in conformitate cu art. 153. AV15-2
(5) Achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata conform alin. (1), in cadrul unei
operatiuni triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul
revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, se
va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat
membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:
a) cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate
cu art. 153, face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii
unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care
 este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru unde este stabilit, a fost desemnat
ca persoana obligata la plata taxei aferente;
b) obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost
indeplinite de catre cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in
Romania, in conformitate cu art. 153.

%?   .  '    # ! #   ( 
#.####$

O livrare intracomunitara de bunuri reprezinta o livrare de bunuri care sunt transportate

dintr-un stat membru UE catre alt stat membru de catre furnizor, cumparator sau de alta
persoana, în numele unuia dintre acestia (transportator). Livrarile prevazute la pct. V nu vor fi
considerate livrari intracomunitare si nu se supun regulilor declarative specifice acestor
livrari.
Transferul (livrarea intracomunitara asimilata) reprezinta transportul, de catre o persoana
impozabila, de bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania într-un alt Stat
Membru, pentru a fi utilizate în scopul desfasurarii activitatii sale economice în acel Stat
Membru. Acest transfer este asimilat în Romania unei livrari intracomunitare efectuata cu
plata. Transferul este tratat ca si o livrare intracomunitara, fiind o operatiune asimilata si
avand aceleasi reguli ca si livrarile intracomunitare obisnuite, desi nu are loc un transfer de
drept de proprietate.

O livrare intracomunitara de bunuri din Romania catre un alt stat membru UE este scutita
de TVA, daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii:
- bunurile sunt transportate din Romania catre un alt stat membru UE;
- furnizorul este persoana impozabila, înregistrata normal în scopuri de TVA în Romania
(exceptie în cazul mijloacelor de transport noi);
- cumparatorul este înregistrat în scopuri de TVA în alt stat membru UE (detine un cod valid
de TVA precedat de codul ISO care indica Statul Membru) si comunica acest cod de TVA
furnizorului pentru a-l înscrie în factura (exceptie în cazul mijloacelor de transport noi si al
produselor accizabile). În cazul transferului, persoana care îsi transporta bunurile în alt Stat
Membru va trebui sa fie înregistrata în scopuri de TVA în alt Stat Membru pentru a aplica
scutirea de TVA.

)?    #  ! # #    !! 
   # #   # ü    .      
  $

La articolul 140, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1) cu
urmatorul cuprins:
Ä(2^1) Vota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca
parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este
construita locuinta include si amprenta la sol a locuintei. În sensul prezentului titlu, prin
locuinta livrata ca parte a politicii sociale se intelege:
a) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
camine de batrani si de pensionari;
b) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 m2, exclusiv anexele
gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma
de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, achizitionate de orice persoana
necasatorita sau familie. Suprafata utila a locuintei este cea definita prin Legea locuintei nr.
114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Anexele gospodaresti sunt
cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Vota redusa se aplica numai in cazul
locuintelor care in momentul vanzarii pot fi locuite ca atare si daca terenul pe care este
construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuintei, in
cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de doua locuinte,
cota indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu poate depasi suprafata de 250 m2,
inclusiv amprenta la sol aferenta fiecarei locuinte. Orice persoana necasatorita sau familie
poate achizitiona o singura locuinta cu cota redusa de 5%, respectiv:
1. in cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut si sa nu detina nicio locuinta in
proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5%;
2. in cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut si sa nu detina, fiecare sau impreuna,
nicio locuinta in proprietate pe care a/au achizitionat-o cu cota de 5%;
d) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, catre primarii in vederea
atribuirii de catre acestea cu chirie subventionata unor persoane sau familii a caror situatie
economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in
conditiile pietei.´

·?  # $

În articolul 141 din Vodul Fiscal, se precizează operaţiunile economice desfăşurate pe

teritoriul naţional care sunt scutite de plata taxei pe valoarea adăugată. Acestea sunt:

â? a) spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea;

â? b) prestările de servicii efectuate de către stomatologi şi tehnicieni dentari;
â? c) prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical;
â? d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în
acest scop;
â? e) livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană;
â? f) activitatea de învăţământ, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările de
servicii şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile
publice sau de alte entităţi autorizate;
â? g) livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele
organizate pe lângă instituţiile publice şi entităţile autorizate prevăzute la lit. f), în
folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activităţile scutite conform lit. f);
â? h) meditaţiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învăţământului
şcolar, preuniversitar şi universitar;
â? i) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau
protecţia socială;
â? j) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a
tinerilor;
â? ù) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor
colectiv, în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de către organizaţii fără
scop patrimonial care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică,
filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de
 reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiţiile în care această scutire nu
provoacă distorsiuni de concurenţă;
â? l) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice,
efectuate de organizaţii fără scop patrimonial;
â? m) prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea,
efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial;
â? n) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror
operaţiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) şi i)-m), cu ocazia manifestărilor destinate să
le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste
scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale;
â? o) activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât
activităţile de natură comercială;
â? p) serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora;
â? ) prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror
operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul
prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora,
în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de
cheltuieli comune, în limitele şi în condiţiile stabilite prin norme şi în condiţiile în
care această scutire nu este de natură a produce distorsiuni concurenţiale;
â? r) furnizarea de personal de către instituţiile religioase sau filozofice în scopul
activităţilor prevăzute la lit. a), f), i) şi j).

Referitor la serviciile de natură financiar-bancară, următoarele sunt scutite de la plata TVA:

â? acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditelor de către

persoana care le acordă;
â? negocierea garanţiilor de credit ori a altor garanţii sau orice operaţiuni cu astfel de
garanţii, precum şi administrarea garanţiilor de credit de către persoana care acordă
creditul;
â? tranzacţii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente,
plăţi, viramente, creanţe, cecuri şi alte instrumente negociabile, exceptând recuperarea
creanţelor;
â? tranzacţii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele şi monedele utilizate ca
mijloc legal de plată, cu excepţia obiectelor de colecţie, şi anume monede de aur,
argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc
legal de plată sau monede de interes numismatic;
â? tranzacţii, inclusiv negocierea, dar exceptând administrarea sau păstrarea în siguranţă,
cu acţiuni, părţi sociale în societăţi comerciale sau asociaţii, obligaţiuni garantate şi
alte instrumente financiare, cu excepţia documentelor care stabilesc drepturi asupra
bunurilor;
â? administrarea de fonduri speciale de investiţii.

De asemenea şi următoarele operaţiuni sunt scutite:

â? operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestările de servicii în

legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele
impozabile care intermediază astfel de operaţiuni;
â? pariuri, loterii şi alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate,
conform legii, să desfăşoare astfel de activităţi;
 â? livrarea la valoarea nominală de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de
timbre fiscale şi alte timbre similare;
â? arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, cu următoarele
excepţii:
1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al
sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru
camping;
2. închirierea de spaţii sau locaţii pentru parcarea autovehiculelor;
3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv în bunuri imobile;
4. închirierea seifurilor;
â? livrarea de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite,
precum şi a oricăror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea
de construcţii noi, de părţi de construcţii noi sau de terenuri construibile.
1. teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot
executa construcţii, conform legislaţiei în vigoare;
2. construcţie înseamnă orice structură fixată în sau pe pământ;
3. livrarea unei construcţii noi sau a unei părţi din aceasta înseamnă livrarea
efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei
ocupări ori utilizări a construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, în urma
transformării;
4. o construcţie nouă cuprinde şi orice construcţie transformată astfel încât structura,
natura ori destinaţia sa au fost modificate sau, în absenţa acestor modificări, dacă
costul transformărilor, exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea de piaţă
a construcţiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformării.

ü?
 &!      #    

' 

Momentul exigibilitatii accizei intervine:

a) pentru produsele provenite din teritoriul comunitar, la momentul receptionarii acestora;
b) pentru produsele importate, la data inregistrarii declaratiei vamale de import

Momentul exigibilitatii accizei intervine:

a) pentru produsele din productia interna, la data efectuarii livrarii, la data acordarii
produselor ca dividende sau ca plata in natura, la data la care au fost consumate pentru
reclama si publicitate si, respectiv, la data instrainarii ori utilizarii in oricare alt scop decat
comercializarea;
b) pentru produsele provenite din teritoriul comunitar, la momentul receptionarii acestora;
c) pentru produsele importate, la data inregistrarii declaratiei vamale de import.
(2) Pentru produsele prevazute la art. 207 lit. i), momentul exigibilitatii accizei intervine cu
ocazia primei inmatriculari in Romania.
(3) In cazul persoanelor fizice care achizitioneaza produse de natura celor prevazute la art.
207 lit. h), exigibilitatea ia nastere la momentul inregistrarii la autoritatile competente,
potrivit legii.

(4) În cazul produselor provenite din operatiuni de import efectuate de un importator care
detine autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate eliberata de alt stat membru,
acesta are obligatia de a depune la autoritatea vamala declaratia de import pentru TVA si
accize. Exigibilitatea accizei intervine la data inregistrarii declaratiei de import pentru TVA si
accize.
A    '  #  2&    #     
' !  '3 '      #  ' 2& 
  #     ü)3   # !   ' #  
#    #  ' '#  #   ''      
       #  # .#    !# 
   ' !&.  # #!
#

Raspuns:
Pentru   B din Romania este o achizitie intracomunitara de bunuri (AIV), deoarece
livrarea bunurilor incepe din Franta si se incheie in Romania in cazul comunicarii societatii A
din Franta a unui cod valid de Tva, iar transferul proprietatii bunurilor se considera ca a avut
loc la data acceptarii bunurilor de catre   B, Tva inscrisa pe factura va fi 0 eur, iar
Tva inregistrata in contabilitate lui B (4426=4427).
In cazul in care valoarea achizitiei intracomunitare a bunurilor este sub plafonul de 10.000
euro   B din Romania nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de tva, astfel
  A din Franta va colecta tva, iar   B din Romania va inscrie pe factura
mentiunea ³neimpozabila in Romania´

Art. 134^1 - (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii
serviciilor, cu exceptiile prevazute in prezentul capitol.
(2) Pentru livrarile de bunuri in baza unui contract de consignatie sau in cazul operatiunilor
similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri in vederea testarii sau a
verificarii conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt
livrate la data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor.
Norme metodologice:
(2) Pentru bunurile transmise in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, se considera ca
transferul proprietatii bunurilor a avut loc la data acceptarii bunurilor de catre beneficiar.
Bunurile transmise in vederea verificarii conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor
clientilor, acestia avand dreptul fie sa le achizitioneze fie, sa le returneze furnizorului.
Vontractul aferent bunurilor livrate in vederea testarii este un contract provizoriu prin care
vanzarea efectiva a bunurilor este conditionata de obtinerea de rezultate satisfacatoare in
urma testarii de catre clientul potential, testare ce are scopul de a stabili ca bunurile au
caracteristicile solicitate de clientul respectiv.

4  #'     # %5 555  #     5ü 
(   #6) #1'!
.# #(.

Ê

 conform normelor in vigoare acciza pentru alcool etilic se calculeaza dupa
formula:

p
      

#7

8'
8 / ,',+ #. '

 9 8  (, + (/ #  #  #/ , .,,  
ü# -#&ü4:%55).# #(
' #(,0 ', 

8#1'!: 

;8+1 

A= 93/100*750,00*4.2373*100hl=295551.675
 <*




  

? * #(' #'(.

( .(7
a)? Fara rezerve
3 ?
 
   
 3

c)? Procedati la extinderea controlului

%? # .( 1      ' !
  .&7
a)? De corecta contabilizare la conturile de imobilizari sau la conturile de
cheltuieli ale perioadei
3 ?    3   
   3


  
 
c)? Va cheltuielile sunt reale si se justifica cu documente legale

3.?   ## (!7

a)? Instrument de comunicare, instrument de identificare a
responsabilitatilor si instrument de confirmare a increderii in situatiile
financiare prezentate;
3 ? 
 
    

     
3
c)? Instrument de raportare prevazut prin contractual de prestari de servicii

·? 1 #"# 

Sondajul este definit ca o tehnică ce constă în selecţionarea unui anumit număr

sau părţi dintr-o mulţime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obţinere a
elementelor probante şi extrapolarea rezultatelor obţinute asupra eşantionului la
întreaga masă sau mulţime. Tehnica sondajului este reglementată de Standardul
Internaţional de Audit (ISA) nr. 530.

Sondajele pe care le realizează auditorul în cursul misiunii sale sunt de două

naturi diferite:
în unele cazuri, în general cu ocazia verificării] funcţionării controlului intern,
auditorul caută să demonstreze că elementele care constituie masa, mulţimea,
prezintă o caracteristică comună (de exemplu, vizarea sau aprofundarea
comenzilor cu ocazia cumpărărilor); sondajele efectuate în astfel de cazuri sunt
sondaje asupra atribuţiilor;
 în alte cazuri, în] general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caută să
verifice valoarea dată unei mulţimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra
valorilor.
Auditorul poate folosi în general două tipuri de sondaje: sondajul st atistic şi
sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experienţa sa profesională; acesta din urmă,
însă, nu permite o extrapolare riguroasă a rezultatelor obţinute asupra eşantionului
la întreaga masă sau mulţime. Alegerea între cele două tipuri de sondaje depinde
de pregătirea profesională a auditorului şi de gradul de credibilitate pe care acesta
doreşte să îl dea concluziilor sale.

Oricare ar fi însă tipul de sondaj, este important să fie respectate câteva reguli
riguroase privind decizia asupra eşantionului şi parcurgerea unor etape obligatorii:
A. alegerea naturii multimii, a masei ± trebuie sa fie compatibila cu obiectivul
urmarit;
B. elementele cheie ± elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii
lor, prezinta riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a
acestora;
V. alegerea tehnicilor ± ce este influentata de natura controlului efectuat si
recurgerea sau nerecurgerea la tehnici statistice;
D. determinarea taliei esantionului ± se face in functie de anumiti factori care
difera dupa cum este vorba de sondaje asupra atributiilor sau asupra valorilor;
E. selectionarea esantionului ± care trebuie sa fie reprezentativ;
F. studiul esantionului ± toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate;
G. evaluarea rezultatelor ± inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului,
fiecare anomalie este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa,
accidentala sau exceptionala;
H. concluziile sondajului ± concluzia finala este suma concluziilor trase asupra
elementelor cheie, asupra anomaliilor exceptionale asupra restului masei.

5.?   0   /   # ' 2# &"'3$

Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul şi clientul

trebuie să convină termenii şi condiţiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnaţi
într-o ³Scrisoare de misiune de audit´.

Indiferent de forma pe care o îmbracă relaţia contractuală, din documentul respectiv

nu trebuie să lipsească termenii şi condiţiile următoare:

- obiectivul auditului situaţiilor financiare;

- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregătirea şi prezentarea

situaţiilor financiare;

- întinderea lucrărilor de audit, făcând referire la legislaţia aplicabilă, la reglementările

sau recomandarea organismelor profesionale al căror membru este auditorul;
- forma oricărui raport sau alte comunicări în legatură cu rezultatele misiunii de audit;
riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor şi a
altor limite inerente oricărui sistem contabil şi de control intern;
- necesitatea de a avea acces fără restricţii la orice document contabil, piese justificative sau
alte informaţii solicitate.

Auditorul poate să decidă să nu trimită o nouă ³scrisoare de misiune´ pentru fiecare

din exerciţiile viitoare.

A? '#'&#'($
  

  se înţelege nivelul, mărimea unei

peste care auditorul consideră că
o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor
financiare, cât si imaginea fidelă a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului
intreprinderii.

Pentru determinarea pragului de semnificaţie pot fi utilizate diferite elemente de

referinţă: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri

4? c.  7 

313 - Evaluarea controlului intern pleacă de la aspecte precum:
- existenţa de ghiduri şi manuale de proceduri;
- garantarea evoluţiei sistemului de control intern;
- asigurarea posibilităţii accesului la sistem pentru controlul extern;
- asigurarea posibilităţii confruntării descrierii teoretice cu realitatea?
314 - (1) În cadrul unui mediu informatizat, controlul intern pleacă de la aspecte precum:
- existenţa unei strategii informatice formalizate, elaborate cu implicarea conducerii
operaţionale;
- implicarea conducerii şi sensibilizarea sa faţă de riscurile crescute sau generate de
informatică;
- alocarea de resurse care demonstrează capacitatea sistemului informatic de a-şi atinge
obiectivele;
- recrutarea de personal cu un nivel de competenţă adaptat tehnologiilor utilizate şi
existenţa unui plan de formare continuă care trebuie să permită o actualizare a cunoştinţelor.
(2) Elementele de risc specifice, introduse de utilizarea informaticii, se referă la evaluarea
unor aspecte precum:
- nivelul de dependenţă a entităţii de sistemul său informatic, cu influenţă asupra
continuităţii exploatării, atunci când dependenţa este prea mare;
- nivelul de confidenţialitate a informaţiilor vehiculate de sistem;
- obligaţia de respectare a dispoziţiilor în vigoare referitoare la fiscalitate, protecţia
persoanelor, proprietatea intelectuală sau reglementări specifice anumitor sectoare de
activitate.
 
c

< 

 ' #  !&  ' # )55   !.   
# ##(#  '
 
 
  
5121=4458 1300 lei
Ê 
 
            

4458=741 1300 lei

%&'#%55'(#!&!.
Inregistrarea subventiei ce urmeaza a fi primita
445 = 741 1200 lei
Incasarea subventiei:
512=445

) & ' # Aü5  #  . # . '( 
. ( 
÷  
  
411= 754 650 lei

 
 

607= 371

     

512=411

·*!.'#)55
consideram ca avem de aface cu client in litigiu de aceea avem urmatoarele irnegistrari:
        
4111=4118
Ê   
                
491=754
ü  . #  #  # (      %55 !
 .ü:! 6 '& 
 
      

  
   
607=371 1000 (200*50)

 
 
461=7588 1000

A   #'!

     #.  .  # 5 555 '
( '  # 
=
'  #  # .# (
#.  ' !         .
#(' )%
 ( '%>
<
c
 ?

     
  
ü%845A5555'
 
     
             (diferenta dintre valoarea
contabila de 10 000 um si baza fiscal nula reprezinta o diferenta temporara deductibila in
valoare de 10 000 um, prin urmare intreprinderea va recunoaste o creanta privind impozitul
amanat in valoare de 16%*10 000, cu conditia sa existe probabilitatea ca intreprinderea sa
obtina suficient profit impozabil in n+1 pentru a putea beneficia de o reducere la plata
impozitelor)

4412=791 1600 lei

u
-#( ". #%5555' 

'   !  (  # %555 '  '  ( # %u55 '   #
'    (  .&   
7 A 
  1# 
   
&' .# ' #(   # '    .   
 '  '  1# 
   ( '   %
>' '?
 
       (consideram ca utilajul a fost achizitionat in
prealabil de la terti)
2131=404 20 000
Valoarea neta contabila a activului= Valoarea contabila a activului- Amortizarea contabila=
20 000 um- 2000 um= 18 000 um
Baza de impozitare a activului= Valoarea contabila a activului ± Amortizarea fiscal= 20 000
um -2800 um= 17 200 um
Impozitul pe profit= 16%*17200= 2752 um
     
     
      sunt de 18 000 um*16/100=
2880 um:
6911= 4411 2880 um
Recunoasterea datoriei cu impozitul amanat:
6912= 4412 128 um
6 ' ( '.#  )%
7
 
   
c
Imobilizari corporale (1) 4ü5555
Vredite client (2) ü5555
Dobanzi de incasat (3) ü555
amenzi de platit (4) Aü55
Dobanzi de platit (3) 4ü55

23? #' ' !  #45ü555'
2%3?    .  ! # A% 555 '    " ## 
 #%555'"##!(
2)3?
'  # !    (     
&(# 
2·3? '##!(
2ü3?  #' )5 
2A3? 
.#' '#)555'
 !' ' ( '%>'  (
( '# #' ?
informatii Valori contabile Baza fiscala Diferente
Imobilizari corporale 750 000 705 000 DTi=45 000
Vredite client 150 000 162 000 DT= -12 000
Dobanzi de incasat 15 000 0 DT=15 000
Total active 915 000 867 000
Amenzi de platit 16 500 0 DT= 16500
Dobanzi de platit 7500 0 DT= 7500
â? Inregistrarea pentru DTI de 45 000 de unde rezulta o datorie privind impozitul pe
profit de 30%*45 000= 13 500 um
6912 = 4412 13 500 um
Vheltuieli cu impozitul pe profit impozit pe profit amanat

â? Intregistrarea DTD de 12 000 um de unde rezulta o creanta privind impozitul pe

profit de 30%*12000= 3600 um
4412 = 791 3600 um
â? Inregistrarea constituirii datoriei privind impozitul amanat:
6912 = 4412 4500 um
â? Inregistrarea DTD de 16500 ce genereaza creante de 30%*16500 um la impozitul
pe profit amanat:
4412 = 791 4950
â? Inregistrarea DTD de 7500 ce genereaza creante de 30%*7500 um la impozitul pe
profit amanat:
4412 = 791 2250

4412
Si= 3 000 3600
13500 4950
4500 2250
Sfd= 10 200 datorie cu impozitul
amanat
5  #(#
" . #
)A5 555 ' *  # .#  ! "  '    ) 
'  ( ( " . ( # u5 555 ' 
 %5 555 ' 
=
.A5 555 ' 
=%  # '   (7)5    
 ! '  '   ( '   % >'    (? 
((#
(a) La 31.dec.N situatia utilajului este:

â? Baza contabila: (360.000 um- 360 000 um/3=360 000 um- 120 000 um=) 240 000 um
-Baza fiscala: (360 000 um-80 000 um=) 280 000 um
Valoarea neta contabila a A este mai mica decat baza de impozitare a utilajului
rezultand o diferenta temporara deductibila de 40 000 um*30%= 12 000

Inregistrarea constituirii creantei privind impozitul amanat:

4412 = 791 12 000 um
Impozit pe profit Venituri din impozitul pe profit amanat
Amanat
(b) La 31.dec.N+1

â? Baza contabila (240 000 um-120 000 um)=120 000 um

-Baza fiscala (280 000 um- 120 000 um)= 160 000 um
Valoarea neta contabila a A este mai mica decat baza de impozitare a utilajului
rezultand o diferenta temporara deductibila de 40 000 um*30%= 12 000

Inregistrarea constituirii creantei privind impozitul amanat:

4412 = 791 12 000 um
Impozit pe profit Venituri din impozitul pe profit amanat
Amanat
(c)La 31.dec.N+2

â? Baza contabila (120 000-120 000)=0

-Baza fiscala (160 000-160 000)=0
Vreanta cu impozitul amanat
4412 =791 36 000 um

 #1'1 1#

-%A5555
'c1'' #
- ##A
 ) #'!
  # # ## . 1' 
 " ')5555')#'!
=# 
# 1'! .   1'  #   .  
"'ü5555' !#( )%

 )%
= #    (     # # . 
' '.. 
La 31.dec.N-1
Amz liniara= 60000/6 ani= 10 000 um
Inregistrarea amortizarii liniare
6811= 2813 10 000 um
VNV = 50 000

à  ! 
VNV= 50 000 um
Valoarea justa reevaluata = 30 000 um
VJ< VNV de unde rezulta o reevaluare negativa de 20 000 um.
(a)? Anularea amortizarii cumulate
2813= 2133 10 000
(b)?Vorectarea valorii nete contabile
% = 2133 20 000 um
105 10 000 um
681 10 000 um
Inregistrarea cheltuielii cu amortizarea cumulate
30 000/5 = 6 000 um
6811= 2813 6000 um
à  ! "
VNV inainte de reevaluare = 30 000 um- 6000= 24 000
VJ dupa reevaluare = 50 000 um
VJ<VNV de unde rezulta o reevaluare pozitiva de 26 000 um.
(a)? Anularea amortizarii cumulate
2813=2133 6 000
(b)?Vorectarea valorii nete contabile
2133 = % 26 000 um
105 20 000 um
6811 6 000
Inregistrarea cheltuielii cu amortizarea cumulate
6811 = 2813 50 000/ 4 ani= 12 500 um
Transferul rezervei din reevaluare la rezultat reportat pentru soldul de 10 000 um
105 = 1175 10 000 um