Ce este donatia?

Donaţia este un contract prin care o persoană, numită donator, transmite în mod gratuit şi, de
regulă, irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil către o altă
persoană, numită donatar, care îl acceptă.

Deși este unanim acceptat ca este un contract, donatia este reglementata în Codul civil ca o
liberalitate, alături de testament, iar nu în titlul rezervat diferitelor contracte speciale.

Cine poate dispune prin donatii?

Orice persoana poate face și primi liberalitati, cu respectarea regulilor privind capacitatea.

Capacitatea deplina de exercițiu este ceruta în privința donatorului, întrucât acesta efectueaza
un act de dispoziție.

Capacitatea de a dispune prin donatii trebuie îndeplinită nu numai la data la care dispunatorul
își exprima consimtamantul ci, în cazul în care donatia se încheie intre persoane absente,
conditia capacitatii trebuie îndeplinită și la data acceptarii ofertei.

În cazul celui care primește donatia, conditia capacitatii trebuie îndeplinită la momentul
acceptarii.

Cu toate acestea, Codul civil instituie și o categorie de persoane care nu pot dispune prin
donatii  sau nu pot primi donatii, din ratiuni ce țin de protecția patrimoniului sau chiar a
dispunatorului.

Astfel, conform art. 988 Cod civil, nu pot dispune prin donatii: minorul (nici personal, nici
prin reprezentant legal), persoana pusa sub interdictie judecatoreasca (nici personal, nici
prin reprezentant legal), persoana insolvabila, fostul minor sau fostul interzis, ca urmare a
dobandirii capacitatii de exercițiu depline,. Aceștia din urma, nu pot dispune în favoarea
reprezentantului sau a ocrotitorului legal mai înainte ca acesta să fie descarcat de gestiunea sa,
cu o singura excepție, și anume, atunci când reprezentantul sau ocrotitorul este ascendentul
dispunatorului (părinte, bunic, etc.).

Cu toate acestea, în baza art. 41 alin. (3) și art. 43 alin. (3) Cod civil, persoanele lipsite de
capacitate de exercițiu și cele cu capacitate de exercițiu restransa, pot incheia donatii de mica
valoare.

În ceea ce privește persoanele ce nu pot primi donatii, Codul civil a stabilit ca sunt anulabile
donatiile „facute medicilor, farmacistilor sau altor persoane în perioada în care, în mod direct
sau indirect, ii acordau ingrijiri de specialitate dispunatorului pentru boala care este cauza a
decesului”. Dispozitiile sunt aplicabile și preotilor   sau altor persoane care acordau asistenta
religioasă  în timpul bolii care este cauza a decesului.

Ca excepție, donatiile sunt valabile, dacă, în situația de mai sus au fost făcute: soțului, rudelor
în linie dreapta sau colateralilor privilegiati, ori altor rude pana la al patrulea grad inclusiv
( dacă la incheierea contractului, donatorul nu aee soț și nici rude în linie dreapta sau
colaterali privilegiati).
 Ce pot sa donez?
Pot forma obiect material al donatiei bunurile mobile, imobile, corporale, incorporale,
bunurile prezente sau viitoare (cu excepția unei mosteniri nedeschise).

Când obiectul donatiei îl constituie un bun individual determinat, donatorul trebuie să

fie proprietarul acestuia, nefiind permisa donatia lucrului altuia.

În ceea ce privește donatiile de organe, Codul civil și Legea nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătății cuprind dispozitii prin care sunt instituite interdictii referitoare la
prelevarea și transplantul de organe.

Conform art. 67 Cod civil, nici persoana nu poate fi supusa experientelor, testelor,
prelevarilor, tratamentelor sau altor interventii în scop terapeutic ori în scop de cercetare
stiintifica decât în cazurile și în conditiile expres și limitativ prevazute de lege.

Pentru a putea fi donator în viața, persoana trebuie să fie majora, cu capacitate de exercițiu
deplina, iar prelevarea să fie făcută în scop terapeutic, conform dispozitiilor art. 68 alin. (1)
Cod civil coroborate cu dispozitiile art. 144 lit.a) din Legea nr. 95/2006.

Consimtamantul donatorului major trebuie să fie informat, scris, liber, prealabul și expres.

În toate cazurile, donatorul poate reveni asupra consimtamantului dat pana la momentul
prelevarii.

Donatia de organe de la persoanele decedate se efectueaza numai dacă moartea cerebrala a

fost confirmată medical.

În acest caz, donatia se face având consimtamantul scris al cel puțin unuia dintre membrii
majori ai familiei sau al rudelor, în următoarea ordine: soț supraviețuitor, părinți, descendenti,
frate/sora, alta ruda în linie colaterala pana la gradul al IV-lea inclusiv.

Ca excepție, consimtamantul acestora nu mai este necesar când persoana decedata și-a
exprimat deja optiunea în favoarea donarii și a fost inscris în Registrul național al donatorilor
de organe, tesuturi și celule.

Incheierea contractului de donatie
Contractul de donatie se încheie obligatoriu în forma autentica, indiferent de natura bunurilor
donate. Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea absolută a contractului.

Pentru a deveni valabilă, donatia care nu respecta conditia de forma, trebuie refacuta, în
întregime. Ca excepție, după moartea donatorului, nulitatea donatiei pentru nerespectarea
conditiei de forma poate fi acoperită. Astfel, mostenitorii universali sau cu titlu universal pot
confirma liberalitatea prin renuntarea la dreptul de a opune viicile de forma sau orice alte
motive de nulitate, fără ca prin aceasta renuntare sa prejudicieze drepturile tertilor.

Nu sunt supuse conditiei de validitate a formei autentice donatiile indirecte, donatiile

deghizate și darurile manuale.
Donatia indirecta – reprezintă actul juridic intemeiat pe intenția de a gratifica, intocmit însă
sub forma unui act de alta natura, dar care produce efectele unei donatii ( renuntarea la un
drept, remiterea/iertarea de datorie, stipulatia pentru altul).

Donatia deghizata – este o donatie simulata care, sub acoperirea unui contract cu titlu oneros
ascunde natura gratuita a unui contract secret. Spre exemplu, deși printr-un contract public de
vanzare-cumparare se instraineaza o casa, în fapt, dreptul de proprietate se transmite cu titlu
gratuit. În acest caz, deși părțile contractante recunosc existența unui preț, acesta nu exista în
realitate, nefiind datorat.

Darul manual – reprezintă acea donatie care are ca obiect un bun mobil corporal, ce nu are o
valoare mai mare de 25.000 lei și, care se realizeaza prin simplul acord de vointe al partilor,
însoțit de traditiunea/remiterea bunului de către donator, donatarului.

Incheierea contractului de donatie intre persoane absente presupune exprimarea

cosimtamantului partilor la momente diferite, implicand existența unei oferte de donatie și a
unei acceptari.

În aceasta situație, contractul se considera încheiat la momentul la care ofertantul a luat

cunoștința de acceptarea ofertei de către destinatar.

Atât oferta de donatie, cât și acceptarea donatiei trebuie incheiate în forma autentica.

Irevocabilitatea donatiilor
Conform art. 1270 alin. (1) Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege intre
părțile contractante. Cu alte cuvinte, orice contract valabil încheiat este și irevocabil.

Irevocabilitatea donatiei nu este însă numai una generala ci, se bucura și de o irevocabilitate
proprie, specială, derivata din calitatea de liberalitate, conform dispozitiilor art. 985 Cod civil
(donatia este contractul prin care donatorul dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea
celeilalte părți, numita donatar).

Părțile nu pot include în contract clauze care sa contravina irevocabilitatii donatiei, în caz
contrar, contractul va fi lovit de nulitate absolută.

Excepție:

 donatia cu termen – transmiterea irevocabila nu presupune predarea imediata a

bunului, termenul neafectand existența dreptului transmis, ci doar exercițiul acestui
drept;
 donatia sub conditie cazuala – intoarcerea convențională
 donatia cu rezerva uzufructului sau abitatiei
 donatia intre soti – aceasta fiind singura excepție veritabila de la principiul
irevocabilitatii. Dreptul soțului donator de a revoca donatia poate fi exercitat numai în
timpul casatoriei. În caz de divorț, revocarea donatiei poate surveni pana când
hotărârea de desfacere a casatoriei devine definitiva.
 Care sunt obligatiile donatorului?
În executarea donatiei, dispunatorul răspunde numai pentru dol și culpa grava, conform
dispozitiilor art. 1017 Cod civil.

Donatorul are obligatia de a preda bunul ce face obiectul donatiei și de a-l conserva pana la
predare, potrivit stipulatiilor din contract.

Fiind un contract cu titlu gratuit, donatorul nu este obligat sa garanteze donatarul pentru

vicii ascunse și nici pentru evictiune, decât în cazul în care:

 a promis expres garantia;

 evictiunea decurge din fapta sa;
 evictiunea decurge dintr-o imprejurare care afecteaza dreptul transmis, pe care a
cunoscut-o și nu a comunicat-o donatarului la incheierea contractului;
 donatia este cu sarcini, raspunzand în limita valorii acesteia, întocmai ca și vânzătorul;
 a cunoscut viciile ascunse și nu le-a adus la cunoștința donatarului la incheierea
contractului. În acest caz, donatorul este ținut sa repare prejudiciul cauzat donatarului.

Care sunt obligatiile donatarului?

Având în vedere ca donatia este un contract unilateral, prin care donatorul îl gratifica pe
donatar, acesta din urma, are obligatia de recunoștință fata de donator. Nerespectarea acestei
obligații poate atrage revocarea donatiei pentru ingratitudine.

Totuși, în situația în care contractul de donatie cuprinde anumite sarcini impuse donatarului,
acesta are obligatia de a le îndeplini, în caz contrar donatia putand fi revocata.

Revocarea donatiei
În principiu, donatia este irevocabila, însă, pe cale judiciara , în cazurile expres prevazute de
lege, aceasta poate fi revocata.

Cauzele legale de revocare a donatiei sunt:

Revocarea pentru ingratitudine

 donatarul a atentat la viața donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, știind ca alții
intenționează sa atenteze, nu l-a înștiințat;
 donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fata de donator;
 donatarul refuza nejustificat sa asigure alimente donatorului ajuns la nevoie, în limita
valorii actuale a bunului donat, tinandu-se, însă, seama de starea în care se afla bunul
la momentul donatiei.

Acțiunea în revocarea donatiei pentru ingratitudine are caracter personal, putand fi introdusa
doar de către donator, în termen de 1 an (termen de prescriptie) de la data la care donatorul
a știut ca donatarul a savarsit fapta de ingratitudine.

Ca urmare a revocarii, donatarul este obligat sa restituie bunul donat, atunci când restituirea în
natura este posibilia, sau, dacă bunul nu mai exista ori a fost instrainat, va fi obligat la
contravaloarea acestuia de la data solutionarii cererii de revocare. Donatarul este obligat și la
restituirea fructelor, începând cu data introducerii cererii.

Revocarea pentru ingratitudine nu aduce atingere drepturilor reale sau altor garantii asupra
bunului donat dobandite de către terti de la donatar, doar dacă tertii au dobândit bunul cu titlu
oneros și au fost de buna-credinta.

În cazul bunurilor supuse unor formalitati de publicitate, revocarea pentru ingratitudine nu

produce efecte fata de terti atunci când tertul și-a inscris dreptul dobândit înaintea inregistrarii
cerere de revocare în registrele de publicitate aferente.

Revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii

Dacă donatarul nu indeplineste sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii săi în
drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donatiei. În cazul în care sarcina a fost
stipulata în favoarea unui tert, acesta poate cere numai executarea sarcinii.

Dreptul la acțiunea prin care se solicita executarea sarcinii sau revocarea donatiei se prescrie
în termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executata.

Ca urmare a revocarii, bunul se întoarce în patrimoniul donatorului liber de orice sarcini,

donatia fiind desfiintata cu efect retroactiv de la data incheierii contractului.

Revocarea donatiei produce efecte și fata de drepturile dobandite asupra bunului de către terti
de la donatar, sub rezerva dispozitiilor art. 1029 coroborat cu art. 1648 Cod civil.

Promisiunea de donatie – contractul prin care promitentul își asuma obligatia de a dona în
viitor bunul sau beneficiarului.

Promisiunea de donatie trebuie incheiata în forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolutii.

În caz de neexecutare din partea promitentului, beneficiarul nu are deschisă calea de a solicita
instantei pronunțarea unei hotarari care sa țină loc de contract, ci doar dreptul de pretinde
daune-interese.

Revocarea promisiunii de donatie intervine de drept, dacă:

 anterior executarii sale intervine unul dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine
enuntate mai sus.
 anterior executarii sale, situația materiala a promitentului s-a deteriorat într-o
asemenea masura încât executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroasa pentru
acesta, ori promitentul a devenit insolvabil.