Sunteți pe pagina 1din 158

Facultatea de Științe Economice Campulung

Specializarea Contabilitatea si Informatica de Gestiune


Anul III

Disciplina Contabilitatea instituţiilor publice


Titular: Braga Filofteia Viorica

CUPRINS

Tema 1 Instituţiilor publice


1.1.Organizarea sistemului instituţiilor publice
1.1.1 Clasificarea instituţiilor publice
1.1.2 Caracteristicile activităţilor institiţiilor publice
1.1.3 Ordonatorii de credite
1.2 Principiile bugetare
Tema 2 Principiile organizării contabilităţii instituţiilor publice
2.1 Principiile contabile
2.2 Principiile execuţiei bugetare
2.3 Organizarea contabilităţii în instituţiile publice
2.4 Planul de conturi pentru instituţii publice
Tema 3 Contabilitatea finanţării bugetare a instituţiilor publice
3.1 Delimitări conceptuale şi legale privind finanţarea bugetară a instituţiilor publice
3.2 Documente specifice finantării bugetare
3.3 Contabilitatea finanţării din sursele bugetului de stat
contabilitatea finantării din sursele bugetelor locale
3.4 Contabilitatea finantării din sursele bugetelor fondurilor speciale şi din fonduri cu destinaţie
specială
3.5 Contabilitatea autofinanţării din venituri proprii
Tema 4 Contabilitatea activelor fixe
4.1 Delimitări privind activele fixe
4.2 Evaluarea activelor fixe
4.3 Contabilitatea activelor fixe
4.3.1 Sistemul de conturi
4.3.2 Documentele financiar contabile
4.3.3 Contabilitatea operaţiilor privind activele fixe corporale
4.3.4 Contabilitatea operaţiilor privind activele fixe necorporale
4.3.5 Contabilitatea operaţiilor privind activele financiare
Tema 5 Contabilitatea stocurilor
5.1 Delimitări privind stocurile
5.2 evaluarea stocurilor
5.3 Contabilitatea stocurilor
5.3.1 Sistemul de conturi privind stocurile
5.3.2 Documente specifice stocurilor
5.3.3 Contabilitatea operaţiilor privind stocurile de materii prime si materiale consumabile

1
5.3.4 Contabilitatea operaţiilor privind materialele date in prelucrare
5.3.5 Contabilitatea operaţiilor privind materialele de natura obiectelor de inventar
5.3.6 Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor
Tema 6 Contabilitatea terţilor
6.1 Delimitări privind tertii
6.2 Evaluarea creanţelor si datoriilor
6.3 Contabilitatea creantelor si datoriilor
6.4 Contabilitatea creantelor si datoriilor
Tema 7 Contabilitatea trezoreriei
7.1 Delimitari privind trezoreria
7.2 Contabilitatea trezoreriei
Tema 8 Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor
8.1 Delimitari privind veniturile si cheltuielile
8.2 Contabilitatea veniturilor si finantarilor
8.3 Contabilitatea cheltuielilor bugetare

Tema 9 Lucrări contabile de închidere a exerciţiului financiar.


9.1 Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere
9.2 Inventarierea generala a patrimoniului
9.3 Contabilitatea operatiilor de regularizare
9.4 Balanta conturilor dupa inventariere
9.5 Inchiderea finantarii
9.6 Redactarea situatiilor financiare

2
I. INSTITUŢIILE PUBLICE

1. Definirea şi clasificarea instituţiilor publice


Instituţiile publice pot fi definite ca „entităţi patrimoniale ce desfăşoară activităţi, de regulă,
sociale, în folosul comunităţii, activităţi care nu produc venituri sau produc venituri evaluate la
preţul factorilor şi care nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii, fiind necesară alocarea de
la buget de surse pentru acoperirea acestor cheltuieli.”
Instituţiile publice sunt organisme prin care statul organizează şi îşi desfăşoară activităţile. Legea
500/2002 stipulează că denumirea de instituţie publică include Parlamentul, Administraţia
Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi
publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de
modul de finanţare a acestora;
În România, din categoria instituţiilor publice fac parte:
- Parlamentul
- Presedenţia României;
- Guvernul;
- Ministerele
- Celelalte organe de specialitate ale administraţiei centrale de stat;
- Alte autorităţi publice;
- Autoritatea Judecătorească;
- Instituţiile de stat de subordonare centrală sau locală (instituţiile publice si serviciile publice cu
personalitate juridică, unităţile administrativ-teritoriale).

Acestea sunt instituţii de stat ce desfăşoară activitatăţi în strânsă legătură cu bugetul de stat, al
asigurărilor sociale de stat, cu bugetele locale si bugetele fondurilor speciale,prin acoperirea cheltuielilor
de funcţionare din alocaţii bugetare conform clasificaţiei bugetare.
Instituţiile publice îşi finanţează activităţile pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli sau
numai pe baza bugetelor de cheltuieli.
Resursele financiare publice se constituie şi gestionează printr-un sistem unitar de bugete
format din:
 bugetul de stat;
 bugetul asigurărilor sociale de stat;
 bugetele fondurilor speciale;
 bugetul trezoreriei statului;
 bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom;
 bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial dintr-unul din bugetele de
mai sus;
 bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
 bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi
ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;
 bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Procesul bugetar include elaborarea şi execuţia bugetului, stabilirea şi perceperea impozitelor,
taxelor şi a celorlalte venituri ale statului, urmărirea utilizării mijloacelor financiare aflate la

3
dispoziţia instituţiilor publice, controlul modului de folosire a mijloacelor materiale şi băneşti
aparţinând regiilor autonome, celorlalte instituţii publice.
Organul de decizie în domeniul finanţelor publice este Parlamentul. Acesta stabileşte şi
aprobă, prin lege, veniturile statului şi normele de cheltuieli aferente instituţiilor publice.
Parlamentul examinează şi aprobă anual bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale precum şi contul general al execuţiei bugetului. Legea stabileşte veniturile şi
cheltuielile bugetului pentru fiecare an, desfăşurându-le pe capitole şi subcapitole şi respectiv pe
acţiuni şi articole de cheltuieli.
Guvernul, organul suprem al administraţiei de stat, elaborează proiectele bugetului şi al
contului general anual de execuţie bugetară, supunându-le aprobării Parlamentului. De asemenea,
Guvernul aprobă şi răspunde de realizarea prevederilor bugetare şi exercită conducerea generală a
activităţii executive în domeniul finanţelor.
Ministerul Finanţelor Publice are, în procesul bugetar, o gamă largă de competenţe şi
responsabilităţi ce se pot rezuma astfel:
□ pregăteşte proiectele legilor bugetare anuale, ale legilor rectificative şi ale legilor privind
aprobarea contului general de executie;
□ dispune măsuri de aplicare a politicii fiscal-bugetare;
□ emite norme metodologice de elaborare a bugetelor, privind practicile de încasare a
veniturilor, angajare, ordonanţare, lichidare şi plată a cheltuielilor, încheierea exerciţiului,
contabilizare şi raportare;
□ aprobă clasificaţiile bugetare şi modificările acestora;
□ monitorizează execuţia bugetară;
□ colaborează cu BNR la elaborarea balanţei de plăţi externe, a reglementărilor în domeniul
monetar şi valutar;
□ propune soluţii de acoperire a deficitului sau utilizare a excedentului din contul curent al
balanţei de plăţi externe etc.
Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei centrale de stat au compartimente
specializate în domeniul financiar, care îndeplinesc următoarele atribuţii:
□ elaborează bugete de venituri şi cheltuieli şi urmăresc realizarea acestora;
□ repartizează creditele bugetare organelor ierarhic inferioare;
□ exercită controlul financiar asupra activităţii unităţilor subordonate şi iau măsuri pentru
înlăturarea deficienţelor constatate.
Organele locale ale administraţiei de stat (consilii comunale, orăşeneşti, municipale etc),
realizează autonomia locală şi au ca atribuţii următoarele:
□ aprobă anual bugetul local;
□ stabilesc impozitele şi taxele locale precum şi taxele speciale pe termen limitat, în condiţiile
prevăzute de lege;
□ încurajează organizarea şi desfăşurarea activităţii agenţilor economici în scopul creşterii
veniturilor locale şi al atragerii forţei de muncă disponibile.
Instituţiile publice de subordonare centrală sau locală întocmesc bugete de venituri şi
cheltuieli, urmăresc realizarea bugetelor aprobate de organele competente, îndeplinirea obligaţiilor
faţă de stat, utilizarea potrivit destinaţiei a resurselor financiare primite de la stat etc.

4
Particularităţile şi specificul activităţilor bugetare obligă diferenţierea şi gruparea instituţiilor
publice în funcţie de anumite criterii, dintre care amintim:

A. După criteriul prestaţiilor acestora către populaţie întâlnim


1. Instituţii publice ce desfăşoară acţiuni social-culturale. Acestea deţin ponderea în
cheltuielile bugetului de stat. Principalele categorii de instituţii potrivit acestui gen de activităţi
finanţate din bugetul statului si celelalte bugete sunt:
a. Instituţii de învăţământ: prescolar, primar, gimnazial, profesional, liceal, postliceal,
case de copii, universităţi si academii, case de cultură, biblioteci universitare etc.;
b. Instituţii din domeniul sănătăţii: dispensare medicale si policlinici, spitale, sanatorii,
preventorii si dispensare cu staţionare TBC, leagăne de copii, staţii de salvare, centre de recoltare si
conservare a sângelui etc.;
c. Instituţii din domeniul asistenţei sociale: cămine de bătrâni, cămine-spital pentru invalizi si
bolnavi cronici, cămine pentru copii infirmi, cantine de ajutor social, centre de primire a minorilor s.a.;
d. Instituţii sportive.
2. Autorităţi publice: Presedenţia, Senatul, Camera Deputaţilor,Guvernul, ministerele, celelalte
organe centrale si locale ale administraţiei de stat, consiliile locale, primăriile, prefecturile, autorităţile
judecătoresti, Curtea de Conturi, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenţei,
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare etc
3. Instituţii publice ce desfăşoară acţiuni privind apărarea naţională: unităţile militare
subordonate Ministerului ApărăriiNaţionale, unităţile de poliţie, pompieri, jandarmi, SRI, SIE;
4. Instituţii publice ce desfăşoară acţiuni economice : instituţii specializate în cercetare
stiinţifică, unităţi de cercetare pentru descoperiri de zăcăminte noi, protecţia mediului de gospodărire a
apelor etc.

B. Din punct de vedere al finanţării, întâlnim următoarele tipuri de instituţii publice:

 Instituţii publice finanţate integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale,
bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale;
Ex: Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice din judeţe şi din Municipiul Bucureşti; Unităţile
vamale teritoriale coordonate de către Direcţia Generală a Vămilor; Direcţiile Judeţene de Muncă şi
Protecţie Socială şi Direcţia Generală a Municipiului Bucureşti: Inspectoratele de stat teritoriale
pentru protecţia muncii; Inspectoratele şcolare judeţene şi al Municipiului Bucureşti, Instituţiile de
învăţământ superior de stat; Bibliotecile centrale universitare, etc.Oficiul central de plată al
pensiilor; Corpul de control privind Asigurările Sociale, etc.
 Instituţii publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, bugetele
locale sau bugetele fondurilor speciale; Ex.: muzee,case de cultură, universităţi, unităţi de
cercetare
 Instituţii publice finanţate integral din veniturile proprii; Ex. Şcolile de artă; Casele
universitarilor; Policlinicile cu plată, etc.
 Instituţii publice finanţate din credite externe sau fonduri nerambursabile primite de
la Uniunea Europeană.

5
Fondurile externe rambursabile sau nerambursabile de care beneficiază instituţiile publice din
ţara noastră vin, cel mai adesea, în completarea alocaţiilor de la bugetul de stat şi a veniturilor
proprii ale
instituţiilor respective.
Astfel, instituţiile publice pot primi finanţare atât internă, de la ordonatorul ierarhic superior,
cât şi finanţare externă, de la alte instituţii din străinătate. Finanţarea externă poate fi la rândul ei
de două tipuri:
 Finanţare rambursabilă;
 Finanţare nerambursabilă
De asemenea, instituţiile publice pot avea venituri proprii din vânzări de bilete, prestaţii
medicale plătite, închirieri de spaţii, prestări servicii sau pot primi donaţii sau sponsorizări de la
persoane fizice, juridice, asociaţii, fundaţii sau categorii de persoane.

C. In raport cu importanţa activităţii desfăşurate şi de subordonarea instituţiilor


publice avem:
 Instituţii ale administraţiei publice centrale:
 Instituţii ale administraţiei publice locale;
Instituţiile administraţiei publice centrale cuprind: Preşedinţia României, Parlamentul,
Guvernul, ministerele, celelalte autorităţi centrale de specialitate ale administraţiei publice şi
instituţiile din subordinea lor directă.
Instituţiile administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale cuprind
comunele, oraşele şi judeţele precum şi unităţile subordonate acestora. Acestea au la bază principiul
autonomiei locale şi al descentralizării serviciilor publice.
Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cât şi
gestionarea sub propria responsabilitate a intereselor colectivităţilor pe care le reprezintă.
Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt
reprezentate de consiliile locale alese şi primarii aleşi în condiţiile legii.
Consiliul Judeţean funcţionează în calitatea sa de autoritate a administraţiei publice pentru
coordonarea activităţilor consiliilor comunale şi orăşeneşti in vederea realizării serviciilor publice de
interes judeţean.
Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în Municipiul Bucureşti care îl
reprezintă pe plan local şi are sarcina de a conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor
şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
Serviciile publice descentralizate ale ministerelor la nivel judeţean cuprind:
 Direcţia Generală Judeţeană a Finanţelor Publice;
 Inspectoratele Şcolare Judeţene şi al Municipiului Bucureşti;
 Direcţiile Judeţene Sanitare;
 Consiliul Judeţean de Cultură.
Organele administraţiei locale finanţează acţiunile social-culturale, de sănătate, asistenţă
socială, gospodărie comunală şi locuinţe prin afectarea bugetelor locale.

D. Din punct de vedere al statutului juridic, instituţiile publice se împart în:


 instituţii publice cu personalitate juridică;
 instituţii publice fără personalitate juridică.
Instituţiile publice cu personalitate juridică sunt acele instituţii ai căror conducători au

6
calitatea de ordonatori de credite, li s-a acordat autonomie de decizie şi dreptul de a avea buget
anual propriu aprobat de către consiliul de conducere ales.
Instituţiile publice fără personalitate juridică sunt acelea ai căror conducători nu au
calitatea de ordonator de credite bugetare, categorie în care se cuprind: şcoli generale, cămine
culturale, dispensare medicale, etc., care sunt integrate din punct de vedere financiar-contabil, în
activitatea unei instituţii ierarhic superioare.

E. In funcţie de drepturile legate de aprobarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor


bugetare, instituţiile publice se împart în:
 instituţii publice superioare;
 instituţii subordonate.
Instituţiile publice superioare, reprezintă unităţile ai căror conducători au calitatea de
ordonatori principali de credite , aceştia sunt miniştrii şi conducătorii celorlalte organe centrale de
stat care primesc mijloace bugetare direct de la bugetul administraţiei centrale şi repartizează
credite bugetare aprobate unităţilor ierarhic inferioare în raport cu sarcinile acestora.
Instituţiile subordonate, reprezintă unităţi ai căror conducători au calitatea de ordonatori
secundari şi terţiari de credite şi care primesc prin repartizare mijloace bugetare pentru acoperirea
nevoilor proprii de la instituţiile ierarhic superioare.

1.2. Principii şi reguli bugetare


Ministerul Finanţelor Publice ia măsurile necesare pentru: asigurarea echilibrului bugetar
şi aplicarea politicii financiare a statului, precum şi pentru cheltuirea cu eficienţă a resurselor
financiare.
Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la
execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, rezultatul execuţiei bugetare, patrimoniul aflat în
administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar şi
informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a
contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale.
Conform legii finanţelor publice, principiile generale bugetare se adaptează la specificul
fiecărui buget. Aplicarea lor diferă de la ţară la ţară şi de la o perioadă la alta în cadrul aceluiaşi stat,
în funcţie de condiţiile concrete ale economiei respective cât şi de priorităţile şi obiectivele politicii
acestuia. Acestea sunt următoarele:
 Principiul universalităţii
 Principiul publicităţii
 Principiul unităţii
 Principiul recurenţei anuale
 Principiul specializării bugetare
 Principiul unităţii monetare
Principiul universalităţii
Veniturile şi cheltuielile vor fi în totalitate incluse în buget, în sume brute. Veniturile bugetare
nu pot fi afectate direct către o anumită cheltuială bugetară, exceptând donaţiile şi sponsorizările,
care au destinaţii distincte stabilite.
Principiul publicităţii
Sistemul bugetar este deschis şi transparent. Pentru distribuirea informaţiilor asupra
conţinutului bugetar, exceptând orice documente şi informaţii ce nu pot fi divulgate conform legii în
România se utilizează:

7
a) Dezbaterea publică a proiectelor de buget, când se aprobă aceste proiecte;
b) Dezbaterea publică a conturilor generale anuale pentru implementarea bugetelor, când se
aprobă aceste conturi;
c) Publicitatea în Monitorul Oficial al României a normelor pentru aprobarea bugetelor şi
conturile generale anuale pentru executarea acestor bugete;
d) Mijloace ale mass-media.
Principiul unităţii
Veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi trecute într-un singur document, în vederea asigurării
unei monitorizări şi folosiri eficiente a fondurilor publice.
Toate veniturile reţinute şi utilizate într-un sistem extra-bugetar, sub diverse forme şi
denumiri, vor fi introduse în bugetul de stat, urmând regulile şi principiile respectivului buget.
Veniturile şi cheltuielile fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic şi cele ale
fondului special pentru drumuri publice vor fi introduse în bugetul de stat ca venituri şi cheltuieli cu
destinaţie specială, urmându-se regulile şi principiile bugetare.
Principiul recurenţei anuale
Veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi aprobate prin lege pentru o perioadă de un an,
corespunzătoare exerciţiului bugetar.
Toate operaţiunile de încasari şi plăţi derulate în timpul anului bugetar, într-un cont de buget
vor aparţine exerciţiului aferent pentru implementarea bugetului respectiv.
Principiul specializării bugetare
Veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi scrise şi aprobate în buget pe surse de origine şi,
respectiv, pe categorii de cheltuieli, clasificate după natura lor economică şi destinaţia lor, conform
clasificării bugetare.
Principiul unităţii monetare
Toate operaţiunile bugetare vor fi exprimate în moneda naţională..

Reguli privind cheltuielile bugetare


- cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată fiind determinate de autorizările
conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.
-nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugete şi nici angajată şi efectuată din aceste bugete,
dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.
- nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este
aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare.

1.3. Ordonatorii de credite şi atribuţiile acestora în domeniul financiar-contabil

Prin ordonator de credite se înţelege persoana împuternicită să îndeplinească o funcţie de


conducere într-un organ de stat, instituţie etc., şi căreia i s-a acordat dreptul de a dispune de
creditele bugetare acordate.
Repartizarea şi utilizarea creditelor bugetare sunt în competenţa şi răspunderea
ordonatorilor de credite.
Prin credit bugetar se înţelege suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până
la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar

Ordonatorii de credite pot fi: principali, secundari şi terţiari.

8
 ordonatori principali sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică, care
nu sunt în subordinea altor instituţii şi care:
 pot avea în subordine instituţii conduse de ordonatori secundari sau terţiari de credite;
 primesc fonduri din bugetul de stat/ local/fonduri speciale;
 utilizează o parte din fonduri pentru funcţionarea proprie şi alocă, prin bugetele pe
care le aprobă, sume pentru finanţarea ordonatorilor secundari sau terţiari.
Pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale
ordonatorii principali sunt miniştrii şi conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale. Pentru bugetele locale, ordonatori principali sunt preşedinţii consiliilor judeţene,
primarul general al municipiului Bucureşti şi primarii celorlalte unităţi administrativ – teritoriale
 ordonatori secundari sunt conducătorii instituţiilor publice, cu personalitate juridică şi care:
 se află în subordinea ordonatorilor principali;
 primesc finanţare în baza bugetului aprobat de ordonatorul principal de credite;
 utilizează o parte din fonduri pentru funcţionarea proprie şi alocă, prin bugetele pe care le
aprobă, sume pentru finanţarea ordonatorilor terţiari.
În această categorie de ordonatori secundari de credite putem menţiona inspectoratele
şcolare, direcţiile de sănătate publică, direcţiile de muncă şi protecţie socială, etc.
 ordonatori terţiari sunt conducători de instituţii publice, cu personalitate juridică care:
 utilizează creditele bugetare repartizate de către ordonatorul principal sau secundar de
credite în funcţie de poziţia instituţiei în ierarhie, conform bugetelor proprii;
 nu au în subordine unităţi cu personalitate juridică.

Ordonatorii principali, secundari şi terţiari au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele


bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de
activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor prevederilor legale.

Teme de control
1. Definiţi instituţiile publice
2. Ce include sistemul unitar de bugete?
3. Clasificaţi instituţiile publice după criteriul prestaţiilor acestora către populaţie.
4. Clasificaţi instituţiile publice după importanţa activităţii desfăşurate şi după
subordonarea acestora.
5. Enunţaţi si prezentaţi conţinutul principiilor bugetare.
6. Cine sunt ordonatorii de credite?
7. Care este rolul ordonatorilor de credite

Intrebari de tip A/F


1.Instituţiile publice cu personalitate juridică sunt acele instituţii ai căror conducători au
calitatea de ordonatori de credite, li s-a acordat autonomie de decizie şi dreptul de a avea buget
anual propriu aprobat de către consiliul de conducere ales.
2. Instituţiile publice fără personalitate juridică sunt acelea ai căror conducători au
calitatea de ordonator de credite bugetare.
Intrebari de tip alegere multipla
1.Institutiile publice, in conformitate cu prevederile Legii Finantelor Publice, reprezinta denumirea
generica ce include :
1. Parlamentul, Presedintia Romaniei, Guvernul;
2. ministerele si alte institutii ale administratiei centrale autonome si

9
locale;
3. autoritatea judecatoreasca;
4. institutiile bancare;
5. institutiile de stat de subordonare centrala sau locala, indiferent de modul de finantare a activitatii
acestora

2. Dupa importanta activitatii si subordonarea acestora, institutiilepublice sunt grupate in:


1. institutii ale administratiei publice centrale( PresedintiaRomaniei, Parlamentul, Guvernul,
ministerele si celelalte autoritaticentrale de specialitate ale administratiei publice centrale si
institutiile teritoriale din subordonarea lor);
2. institutii ale administratiei publice locale (institutiile administratiei publice locale, formate din
unitatile administrativ teritoriale si cuprind comunele, orasele si judetele, precum si unitatile
publicesubordonate acestora);
3. institutii ierarhic superioare, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali de credite;
4. institutii subordonate, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori secundari si tertiari de credite.

II ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII INSTITUŢIILOR PUBLICE

2.1 Definirea, scopul, utilizatorii şi continutul contabilitatii instituţiilor publice

Potrivit Legii 82/1991, republicata, instituţiile publice „au obligaţia să organizeze şi să


conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară potrivit prezentei legi, şi
contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii”
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea
şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din
activitatea instituţiilor publice, trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică,
prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa
financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi pentru utilizatori
externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienţii, dar şi alţi utilizatori (organismele financiare
internaţionale).
Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la
execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, rezultatul execuţiei bugetare, patrimoniul aflat în
administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar şi
informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a
contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale.
Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi a contabilităţii, art.2, al.11
din Legea contabilităţii nr.82/1991, introdus prin Ordonanţa de Urgenţă nr.70/2004, contabilitatea
publică cuprinde:
• contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor şi
plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;
• contabilitatea trezoreriei statului;
• contabilitatea generala bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care să
reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi excedentul sau deficitul patrimonial;
• contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate
Instituţiile publice şi serviciile publice cu personalitate juridică şi a căror conducători au
calitatea de ordonator de credite, indiferent de modul de finanţare a cheltuielilor, au obligaţia,

10
potrivit legii, să conducă contabilitatea în partidă dublă începand cu anul 2006, noul sistem de
contabilitate se bazează pe contabilitatea de angajamente .

2.2 Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice


Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la institutiile publice revine
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective.
Institutiile publice organizeaza si conduc contabilitatea de regula, in compartimente
distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa
indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare si
raspund impreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii, in
conditiile legii.
Seful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupa functia de conducere
a compartimentului financiar-contabil si care raspunde si de activitatea de incasare a veniturilor si de
plata a cheltuielilor sau, dupa caz, una dintre persoanele care indeplineste aceste atributii in cadrul
unei institutii publice care nu are in structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana
care indeplineste aceste atributii pe baza de contract, in conditiile legii.
Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau
care nu au personal incadrat cu contract individual de munca, potrivit legii, pot incheia contracte de
prestari de servicii, pentru conducerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare trimestriale
si anuale, cu societati comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate, conform
legii. Incheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de
bunuri si servicii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu aceasta destinatie.
Persoanele care răspund de organizarea si conducerea contabilitatii trebuie sa asigure,
potrivit legii, conditiile necesare pentru organizarea si conducerea corecta si la zi a contabilitatii,
organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, precum si valorificarea
rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare, depunerea la termen a
acestora la organele in drept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor si situatiilor
financiare, organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul institutiei publice.
În organizarea contabilităţii instituţiilor publice un rol important îl are cunoaşterea şi
respectarea clasificaţiei bugetare, adică identificarea corectă a veniturilor şi cheltuielilor pe
structuri prestabilite.
Organizarea contabilităţii bugetare potrivit structurii clasificaţiei bugetare impune utilizarea
în acest scop a conturilor de venituri şi cheltuieli desfăşurate pe partizi şi fişe deschise pe
subdiviziunile clasificaţiei .
Moneda şi cursul de înregistrare
Contabilitatea operatiunilor economico-financiare se tine in limba romana si in moneda
nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in
valuta, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens.
Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul
zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
La data întocmirii situatiilor financiare, elementele monetare exprimate in valuta
(disponibilitati si alte elemente asimilate, creante si datorii) se reevalueaza la cursul comunicat de
Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.
Inregistrarea în contabilitatea institutiilor publice a operatiunilor privind contributia
financiara nerambursabila a Comunitatii Europene se efectueaza în EURO si in lei, la cursul INFO-
euro.

11
Cursul INFO-euro reprezinta rata de schimb intre euro si moneda nationala si este comunicat de
Banca Centrala Europeana. Cursul INFO-euro utilizat la inregistrarea in contabilitate a operatiunilor
din luna curenta (n) este cel din penultima zi lucratoare a lunii precedente (n-1). Acest curs va fi
utilizat de catre toate institutiile publice care efectueaza operatiuni finantate din fonduri comunitare
PHARE, ISPA, etc., respectiv:Agentii si/sau Autoritati de Implementare, institutiile publice
beneficiari finali ai fondurilor respective sub diverse forme: disponibilitati, bunuri, servicii.
Elementele monetare exprimate in euro: disponibilitati si depozite bancare, creante si datorii,
se reevalueaza cel putin, la intocmirea situatiilor financiare, la cursul INFO-euro comunicat in
penultima zi lucratoare a lunii in care se intocmesc situaţiile financiare

Documentele specifice instituţiilor publice şi registrele de contabilitate


Potrivit prevederilor art. 6, alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, precum
si celorlalte prevederi legale privind întocmirea si utilizarea formularelor comune si a celor cu regim
special utilizate în activitatea financiară si contabilă, orice operaţiune economică efectuată se
consemnează într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel
calitatea de document justificativ.
După rolul pe care îl au, documentele contabile pot fi clasificate asfel:
 Documente justificative sau documente primare -sunt acele documente care se
întocmesc la locul si în momentul producerii operaţiilor;
 Registre contabile sau documente de evidenţă contabilă - sunt acele documente în
care se înregistrează si se păstrează datele în structura proprie a contului;
 Documente de sinteză si raportare sunt acele documente prin care se centralizează
si se transmit informaţii în afara instituţiilor publice din care fac parte: balanţa de verificare, bilanţul
contabil si anexele la bilanţ, bugetul.
Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operaţiune.
Documentele justificative cuprind cel puţin următoarele elemente principale:
a) denumirea documentului;
b) denumirea si sediul persoanei juridice care întocmeste documentul;
c) numărul si data întocmirii acestuia;
d) menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economice;
e) conţinutul operaţiunii economice si, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia;
f) datele cantitative si valorice aferente operaţiunii efectuate;
g) numele si prenumele, precum si semnăturile persoanelor care le-au întocmit, le-au vizat si
le-au aprobat, după caz;
h) alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.
Documentele justificative utilizate în instituţiile bugetare se pot clasifica după mai multe criterii astfel:
 După natura operaţiilor pe care le reflectă:
 Documente referitoare la imobilizări sunt :Registrul numerelor de inventar, Fisa
mijlocului fix, Bonul de miscare a mijloacelor fixe, Procesul-verbal de scoatere din funcţiune a
mijloacelor sau de declasare a unor bunuri materiale, Procesul-verbal de recepţie, Lista de
inventariere.
 Documente care privesc materialele: Notă de recepţie si constatare de diferenţe,
Bon de predare, transfer, restituire, Bonul de consum individual sau colectiv, Lista
zilnică de alimente, Borderou de predare a documentelor, Fisă de magazie, Fisa de
evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă;, Lista de inventariere.
 Documente care privesc mijloacele bănesti si decontările: Procesul – verbal de plăţi,

12
Chitanţa pentru operaţii în valută, Dispoziţie de plată/încasare, Împuternicire,Chitanţa pentru
operaţiuni în lei, Cecul de numerar, Cererea pentru deschiderea creditelor bugetare, Dispoziţia
bugetară pentru repartizarea creditelor, Registrele de casă (în lei sau în valută), Decontul de
cheltuieli.
 Documente care privesc salariile si alte drepturi salariale de personal:, Statul de
salarii, Lista de avans chenzinal, Lista de indemnizaţii pentru concediul de odihnă, Fisa
de evidenţă a salariilor, Ordinul de deplasare;
 Documentele care privesc contabilitatea generală: Nota de contabilitate, Document
cumulativ, Declaraţia de inventar, Decizia de imputare.
 După locul de întocmire: Documentele interne, Documentele externe.

Comparativ cu cele utilizate de agentii economici la nivelul instituţiilor publice,


documentele justificative utilizate pot fi clasificate în două categorii :
 documente comune şi agenţilor economici (chitanţe, facturi, state de salarii, bonuri de
consum, ordine de deplasare, dispoziţii către casierie, ordine de plată, carnete CEC, etc.) ;
 documente specifice, legate în principal de activitatea de execuţie bugetară (cerere de
deschidere a creditelor bugetare, dispoziţia de repartizare a creditelor bugetare, fişa pentru
operaţiuni bugetare) .
Ex La instituţiile de învăţământ, care desfăşoară activităţi autofinanţate (cantine pentru elevi
sau studenţi, ateliere-şcoală, micromagazine, laboratoare de cofetărie-patiserie, etc.) se folosesc
documentele: bugetul de venituri şi cheltuieli; cererea de deschidere a creditelor bugetare; dispoziţia
bugetară; lista consumului zilnic de alimente;tabele nominale cu elevii sau studenţii care au plătit
costul hranei.
Instituţiile publice sunt finanţate în fiecare an de la buget pe seama creditelor bugetare aprobate
prin bugetul de venituri şi cheltuieli în mod corespunzător, căile de finanţare a instituţiilor de la
buget sunt diferite în funcţie de subordonarea lor.

Cererea de deschidere de credite este documentul prin care ordonatorii principali de credite
vor solicita Ministerului Finanţelor Publice deschiderea creditelor bugetare pentru activitatea
proprie şi a unităţilor subordonate, pentru cheltuieli curente şi pentru cheltuieli de capital.

Dispoziţia bugetară privind repartizarea creditelor este întocmită de ordonatorul principal


pentru alimentarea conturilor ordonatorilor secundari sau terţiari şi cuprinde elemente de identificare
a plătitorului şi beneficiarului, natura şi destinaţia creditului, valoarea creditului şi defalcarea sa pe
structura clasificaţiei bugetare .

13
Fişa pentru operaţii bugetare serveşte ca document pentru evidenţa analitică astfel :
- la instituţiile publice finanţate de la buget pentru evidenţa creditelor bugetare
aprobate, a plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective ;
- la instituţiile publice finanţate din mijloace extrabugetare şi fonduri cu destinaţie
specială pentru evidenţa prevederilor din bugetul aprobat, a plăţilor de casă şi a
cheltuielilor efective .
Fişa pentru operaţii bugetare se întocmeşte pe articole şi alineate ale clasificaţiei economice,
din cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli prevăzut de bugetul aprobat

Registrele contabile şi Planul de conturi al instituţiilor publice

Instituţiile publice, ca şi agenţii economici utilizează registrele de contabilitate obligatorii.

Acestea sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea mare.


Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod
ordonat şi astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor
contabile efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau
listări informatice, după caz.
Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi
sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei, în funcţie de data de
întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. Acesta se întocmeşte zilnic sau lunar, după caz,
fără ştersături şi spaţii libere,
Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar, după ce a
fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei.
În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare
automată a datelor, fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile,
în mod cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. În această
situaţie, Registrul-jurnal se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor.

14
În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică ce
conduc contabilitatea până la balanţa de verificare, Registrul-jurnal se va conduce de către unităţile
subordonate, cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii.
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate
elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor, inventariate potrivit legii.
Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar, după ce a fost
numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei.
Acesta se completează la înfiinţarea instituţiei, cel puţin odată pe an, pe parcursul
funcţionării instituţiei, cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării activităţii, precum şi în alte situaţii
prevăzute de lege pe bază de inventar faptic.
În acest registru se înscriu, într-o formă recapitulativă, elementele inventariate după natura
lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului.
Registrul “Cartea mare“ este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar
si sistematic, prin regruparea conturilor, existenta si miscarea elementelor de activ si de pasiv, la un
moment dat.
Registrul Cartea mare (sah) se intocmeste intr-un exemplar, lunar, separat pentru debitul si
separat pentru creditul fiecarui cont sintetic, pe masura inregistrarii operatiunilor.
Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi
înlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse.
Editarea Cartii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau in functie de
necesitatile proprii.
Potrivit art. 24 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, registrele de contabilitate,
precum si documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se
păstrează în arhivă timp de zece ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul
căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.

Planul de conturi al instituţiilor publice


Planul de conturi al instituţiilor publice este rezultatul procesului de armonizare contabilă,
astfel încât reflectă contabilitatea de angajamente şi are în vedere respectarea standardelor
internaţionale de contabilitate pentru sectorul public.
Planul de conturi este rezultatul sintezei mecanismului de reprezentare şi calcul a situaţiei
patrimoniale şi a rezultatelor obţinute. Planul de conturi asigură evidenţa existenţei mişcării şi
transformării elementelor patrimoniale pe parcursul derulării execuţiei bugetare.
Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul
conturilor prevăzute în planul de conturi general. Planul de conturi cuprinde:
A) conturi bugetare pentru reflectarea încasărilor veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi
determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). Din această categorie fac
parte următoarele conturi:
− 5252 „Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent”
− 5253 „Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi”
− 770 „Finanţarea de la buget”
− 771 „Finanţarea în baza unor acte normative speciale”
− 772 „Venituri din subvenţii”
− 773 „Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială”
− 774 „Finanţarea din fonduri externe nerambursabile”
− 776 „Fonduri cu destinaţie specială”

15
− 778 „Venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din
fonduri externe nerambursabile”
− 779 „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit”, şi altele.
B) conturi generale pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei, a cheltuielilor şi
veniturilor aferente exerciţiului, indiferent dacă veniturile au fost încasate, iar cheltuielile plătite,
pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). Din această
categorie fac parte următoarele conturi:
− 151 „Provizioane”
− 161 „Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”
− 162 „Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice
locale”
− 203 „Cheltuieli de dezvoltare”
− 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare”
− 206 „Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive”
− 208 „Alte active necorporale”
− 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri”
− 212 „Construcţii”, şi altele.
Planul de conturi general este un sistem codificat de clasificare a tranzacţiilor care au loc la
nivelul unei instituţii publice şi cuprinde următoarele clase de conturi:
Clasa 1 „Conturi de capitaluri”
Clasa 2 „Conturi de active fixe”
Clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”
Clasa 4 „Conturi de terţi”
Clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”
Clasa 6 „Conturi de cheltuieli”
Clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”
Clasa 8 „Conturi speciale”
Exemple:
80** CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI
8060 Credite bugetare aprobate
8061 Credite deschise de repartizat
8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii
În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt dezvoltate pe conturi
sintetice de gradul I şi II. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de
specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. Conform normelor în vigoare, conturile
sintetice au fost desfăşurate pe principalele conturi analitice care stau la baza întocmirii bilanţului
contabil şi îndeosebi a executării bugetului de venituri şi cheltuieli.
Dezvoltarea în analitic a conturilor prevăzute în planul de conturi se face potrivit indicaţiilor
date de organele ierarhic superioare şi în funcţie de necesitatea evidenţierii distincte a anumitor
elemente de activ şi pasiv în funcţie de specificul unităţii subordonate.

Teme de control:
1. Ce prevede Legea 82-1991 cu privire la organizarea contabilităţii în instituţii publice?
2. Ce cuprinde contabilitatea publice?
3. Cine răspunde de organizarea contabilităţii ?

16
4. Cum poate fi organizată contabilitatea în instituţii publice?
5. Care sunt documentele justificative?
6. Care sunt documentele specifice instituţiilor publice

Intrebari de tip A/F


1.Potrivit Legii 82/1991, republicata, instituţiile publice „au obligaţia să organizeze şi să
conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară si contabilitatea de gestiune.
2. Incepand cu anul 2006, noul sistem de contabilitate al institutiilor publice se bazează pe
contabilitatea de trezorerie .
3. Contabilitatea operatiunilor economico-financiare se tine in limba romana si in moneda
nationala.
Intrebari de tipul alegere multipla
1.Contabilitatea institutiilor publice asigura informaţii ordonatorilor de credite cu privire la :
1. executia bugetelor de venituri si cheltuieli;
2. rezultatul executiei bugetare;
3. patrimoniul aflat in administrare;
4. rezultatul economic;
5. costul programelor aprobate prin buget.

2.Cererea pentru deschidere de credite este un document specific institutiilor publice, cu ajutorul
caruia se realizeaza:
1. alimentarea conturilor ordonatorilor secundari si tertiari de credite de catre ordonatorul principal;
2. deschiderea finantarii la nivelul ordonatorilor principali;
3. evidentierea creditelor bugetare aprobate;
4. evidenta prevederilor din bugetul aprobat, a platilor de casa si a cheltuielilor efective.

III. CONTABILITATEA FINANŢĂRII INSTITUŢIILOR PUBLICE

3.1 Consideraţii generale privind finanţarea instituţiilor publice

Instituţiile publice pot fi finanţate pentru cheltuielile curente si cele de capital astfel:
- integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetele locale sau bugetul
fondurilor speciale. Acestea au obligaţia de a vărsa integral veniturile realizate la bugetele
din care au fost finanţate
- din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor
sociale sau bugetele fondurilor speciale;
- integral din veniturile proprii;
- din credite externe sau fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană.

Instituţiile publice finanţate integral sau parţial din bugete primesc fonduri bugetare sub forma
creditelor bugetare nerambursabile.
Creditele bugetare sunt mijloace băneşti prevăzute în legea bugetară anuală ca limite
maxime pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, în structura aprobată de lege, cu destinaţii
riguros stabilite prin clasificarea indicatorilor finanţelor publice. Sunt sume nerambursabile,
nepurtătoare de dobânzi, fiind utilizate în interesul general al statului sau al colectivităţilor locale.
Acestea reprezintă în acelaşi timp şi un mijloc de “protejare” a disponibilităţilor bugetului.

17
Utilizarea creditelor bugetare
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, prin bugetul asigurărilor sociale de stat şi
bugetele fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după
deschiderea, repartizarea creditelor bugetare şi/sau alimentarea cu fonduri a conturilor dechise
pe seama acestora.
Destinaţia utilizării creditelor bugetare de către ordonatorii principali, secundari şi terţiari de
credite este prevăzută în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate legal în vederea realizării
sarcinilor instituţiilor publice cărora le sunt alocate. Pe baza creditelor bugetare deschise şi în limita
acestora unităţile trezoreriei statului efectuează plăţi prin conturile bancare sau cu numerar dispuse
de instituţiile publice pentru îndeplinirea sarcinilor previzionate ce poartă denumirea de plăţi de
casă.
Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate şi utilizate
pentru finanţarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un
capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea altui capitol, cu anumite excepţii prevăzute de lege1.

Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, care nu
contravin legii bugetare anuale, sunt în competenţa fiecărui ordonator principal de credite, pentru
bugetul propriu şi pentru bugetele unităţilor subordonate şi se pot efectua înainte de angajarea
cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului financiar.

Deschiderea şi repartizarea/ retragerea creditelor bugetare


În urma aprobării creditelor bugetare, acestea trebuie deschise de către instituţiile publice
destinatare în vederea efectuării de cheltuieli în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
Nedeschiderea creditelor bugetare de către instituţiile publice conduce la imposibilitatea
utilizării creditelor aprobate.
Deschiderea de credite bugetare delimitează în cadrul procesului bugetar faza de aprobare
a bugetului de cea de execuţie a bugetului de către instituţiile publice. Aceasta are loc la începutul
fiecărui trimestru.

Aprobarea deschiderii de credite bugetare se face în limita prevederilor din bugetul de stat,
prin legea bugetară anuală pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar pentru cheltuielile curente –
de personal, materiale şi servicii, subvenţii şi transferuri – şi de capital, pe capitole şi subcapitole de
cheltuieli potrivit clasificaţiei bugetare elaborată de Ministerul Finanţelor Publice, în raport cu
gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi cu gradul de încasare a veniturilor
bugetare şi de posibilităţile de acoperire a deficitului bugetar. Creditele bugetare se solicită
pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru şi în limita prevederilor trimestriale, pentru cheltuielile
strict legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
Repartizarea pe trimestre a creditelor bugetare se aprobă de către Ministerul Finanţelor
Publice în limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate pe capitole, subcapitole, titluri
de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, în raport cu gradul de folosire a
fondurilor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează
efectuarea cheltuielilor respective, precum şi în funcţie de gradul de încasare a veniturilor bugetare
şi de posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar.

1
Legea nr 500/ 11.06.2002 privind finanţele publice, publicată în M.Of nr 597/13.08.2002, art. 47.

18
PROCEDURA PRIN CARE ARE LOC DESCHIDEREA ŞI REPARTIZAREA
CREDITELOR BUGETARE ESTE URMĂTOAREA:

1. Întocmirea „Cererii de deschidere a creditelor bugetare” de către ordonatorul


principal

Ordonatorul principal de credite întocmeşte o „Cerere de deschidere a creditelor bugetare” în


două exemplare. Aceasta cuprinde:
 borderou pentru transmiterea dispoziţiilor pentru repartizarea/retragerea creditelor
bugetare - pe fiecare judeţ, cu sumele defalcate pe titluri;
 notă justificativă pentru deschiderea de credite;
 dispoziţie bugetară privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare pentru cheltuieli
proprii, pentru cheltuielile ordonatorilor secundari şi terţiari de credite.

2.Aprobarea cererii de deschidere de credite bugetare de către Ministerul Finanţelor


Publice
Ministerul Finanţelor Publice după verificarea şi aprobarea în condiţiile legii a „Cererii de
deschidere a creditelor bugetare”, confirmă deschiderea creditelor pe trimestrul respectiv atât
ordonatorilor principali de credite cât şi trezoreriei centrale. Procedura, în cazul ordonatorului
principal de credite, este reprezentată schematic în figura nr. 1.

MINISTERUL
1 exemplar FINANŢELOR 1 exemplar
PUBLICE

Spre
aprobare

TREZORERIA
CENTRALĂ
„Cerere de
ORDONATOR deschidere de
PRINCIPAL întocmeşte credite”
DE CREDITE (2 exemplare)

Figura nr. 1. Circuitul „Cererii de deschidere a creditelor bugetare” în cazul


ordonatorilor principali de credite

Creditele bugetare aprobate pot fi folosite pentru finanţarea cheltuielilor, la cererea


ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite de către Ministerul Finanţelor
Publice, prin deschiderea conturilor pe seama acestora la Trezoreria Statului.

19
3. Repartizarea creditelor bugetare la nivelul ordonatorului principal de credite
Pe baza cererii de deschidere se întocmeşte „Dispoziţia bugetară de repartizare”, în
patru exemplare, care se transmite spre aprobare Ministerului Finanţelor Publice, iar după ce
aceasta este aprobată parcurge următorul circuit: un exemplar este transmis la Trezoreria
centrală, un exemplar se transmite la Trezoreria judeţului sau sectorului, unde ordonatorul îşi
are conturile de disponibilităţi şi de finanţări, un exemplar rămâne după aprobare la ordonatorul
principal, iar cel de-al patrulea exemplar se transmite instituţiilor subordonate. Procedura, în cazul
ordonatorului principal de credite, este reprezentată schematic în figura nr. 2.

TREZORERIA
MINISTERUL CENTRALĂ
FINANŢELOR
PUBLICE
TREZORERIA
Spre LOCALĂ
aprobare

„Dispoziţie INSTITUŢII
ORDONATOR SUBORDONATE
bugetară de
PRINCIPAL întocmeşte repartizare”
DE CREDITE
(4 exemplare)

ordonatorilor principali de credite

Figura nr. 2. Circuitul „Dispoziţiei bugetare de repartizare a creditelor bugetare”


în cazul ordonatorilor principali de credite

4. Repartizarea creditelor la nivelul ordonatorilor secundari şi terţiari de credite

La rândul lor, ordonatorii principali de credite, aprobă repartizarea pe trimestre a creditelor


bugetare pentru celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, pentru bugetele proprii şi pentru
bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor terţiari de credite, după
caz. De asemenea, ordonatorii secundari de credite aprobă creditele bugetare pentru bugetele proprii
şi pentru bugetele ordonatorilor terţiari. Aprobarea şi repartizarea creditelor bugetare la nivel
secundar şi terţiar se realizează pe baza „Dispoziţiei bugetare de repartizare a creditelor
bugetare”.

5. Suplimentarea şi retragerea creditelor bugetare repartizate

20
Pe parcursul exerciţiului bugetar pot apărea situaţii neprevăzute prin care este necesară
suplimentarea creditelor bugetare, ce se face prin Hotărâre de Guvern, care se va include într-o lege
rectificativă ce va fi aprobată de către Parlament în cursul exerciţiului.
Dacă în cursul execuţiei bugetare unele credite bugetare deschise trebuie retrase parţial sau
total această operaţiune se efectuează din iniţiativa ordonatorului de credite principal, secundar sau
terţiar pe baza „Dispoziţiei bugetare pentru retragerea creditelor deschise”.
Ordonatorii principali de credite sunt obligaţi să analizeze lunar necesitatea menţinerii unor
credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziţii legale, sarcinile au fost diminuate, desfiinţate
sau amânate şi de a propune Ministerului Finanţelor Publice reducerea sau anularea acestora.

Instituţiile publice derulează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale
Trezoreriei statului, în raza cărora îşi au sediul şi au deschise conturile aceste instituţii.

Indiferent de sursă, activitatea de finanţare a instituţiilor publice se desfăsoară în 2 etape:


 deschiderea si repartizarea creditelor de finanţare, care are loc după aprobarea bugetului
şi la începutul fiecărui trimestru;
 finanţarea propriu-zisă a ordonatorilor de credite, care se efectuează în momentul în care
intervin operaţii de decontare ale instituţiei cu terţii.

A. Contabilitatea deschiderii şi repartizării creditelor bugetare


Deschiderea de finanţare reprezintă aprobarea sumelor solicitate de instituţiile publice si
aprobate prin bugete, în timp ce finanţarea propriu-zisă presupune utilizarea finanţării primite,
respectiv evidenţierea plăţilor nete de casă si a cheltuielilor efective.
Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget
sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrări executate si servicii prestate,
reprezintă plăţi de casă. În această categorie se includ si plăţile efectuate prin casierie.
Plăţi nete = Plăţi – Restituiri (reîntregirile)de casă, de credite bugetare.
Reîntregirea creditelor bugetare constă în diminuarea plăţilor de casă de către trezorerie cu
sumele restituite de instituţii, sporind corespunzător disponibilul de credite după relaţia :
Disponibil = Credite bugetare – Plăţi + Reconstituiri de credite deschise de casă de credite.

Contabilitatea creditelor bugetare la instituţiile publice se ţine cu ajutorul conturilor din afara
bilanţului, din grupa 80” Credite bugetare”, care se desfăşoară pe următoarele conturi sintetice:
8060 Credite bugetare aprobate
8061 Credite deschise de repartizat
8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii
8066 Angajamente bugetare
8067 Angajamente legale.
Inregistrările operaţiunilor în aceste conturi se fac în partidă simplă.
Contul 8060 “Credite bugetare aprobate” este utilizat de toţi ordonatorii de credite, indiferent
de gradul de subordonare şi modul de finanţare a cheltuielilor, cu ajutorul acestui cont se tine
evidenta creditelor bugetare aprobate pentru efectuarea cheltuielilor. Contabilitatea analitica a
creditelor aprobate se tine pe titluri, articole si alineate in cadrul fiecarui subcapitol sau capitol al
bugetului aprobat.
In debitul contului se înregistrează, la începutul exercitiului bugetar creditele bugetare aprobate,
cu defalcarea pe trimestre, precum si suplimentarile efectuate în cursul exercitiului bugetar care

21
majoreaza creditele bugetare aprobate. In creditul contului se înregistrează diminuarile de credite
efectuate în cursul exercitiului bugetar, care micsoreaza creditele bugetare aprobate.
Soldul contului reprezinta totalul creditelor bugetare aprobate la un moment dat.
Contul 8061 “Credite deschise de repartizat” Cu ajutorul acestui cont ordonatorii
principali si secundari finantati din buget evidentiaza creditele deschise cu scopul de a fi repartizate
institutiilor subordonate.
In debitul contului ordonatorii principali de credite înregistrează creditele deschise pentru a
fi repartizate ordonatorilor din subordine, precum si creditele retrase de la acestia, iar in credit
creditele repartizate precum si cele retrase acestora. La ordonatorii secundari, in debit se
înregistrează creditele repartizate de ordonatorul principal pentru a fi repartizate ordonatorilor
tertiari, iar in credit creditele
repartizate ordonatorilor tertiari precum si creditele retrase de ordonatorul principal.
Soldul contului reprezinta totalul creditelor repartizate.
Contul 8062 “Credite deschise pentru cheltuieli proprii”
Cu ajutorul acestui cont ordonatorii de credite ţin evidenta creditelor deschise de la buget de
M.F.P. pentru cheltuielile proprii
In debitul contului ordonatorii de credite înregistrează creditele deschise pentru cheltuieli
proprii, iar in credit, creditele retrase in cursului anului. Ordonatorii secundari si tertiari,
înregistrează în debit creditele primite prin repartizare de la ordonatorul superior pentru cheltuieli
proprii, iar in credit, creditele retrase.
Soldul contului reprezinta totalul creditelor deschise pentru cheltuieli proprii la un moment
dat.
Contul 8066 „Angajamente bugetare” asigură evidenţa angajamentelor bugetare, adică a
sumelor rezervate în vederea efectuării unor cheltuieli bugetare, în limita creditelor bugetare
aprobate,
Prin compararea datelor cu cele din contul 8060 „Credite bugetare aprobate” se determină
măsura creditelor bugetare disponibile care mai pot fi angajate. În debitul contului se înregistrează
angajamentele bugetare precum şi suplimentările efectuate în cursul exerciţiului bugetar, pentru ca
în credit să se evidenţieze diminuările de angajamente bugetare din cursul anului.
Contul 8067 „Angajamente legale” ţine evidenţa angajamentelor legale aprobate de
ordonatorul de credite în limita creditelor bugetare aprobate, are funcţiune similară lui 8066, cu
precizarea că la finele anului bugetar, în credit se evidenţiază totalul plăţilor efectuate în contul
angajamentelor legale.
Soldul contului la finele lunii reprezinta totalul angajamentelor legale, iar la finele anului
totalul angajamentelor legale ramase neachitate.
Exemplu privind deschiderea creditelor bugetare
Se consideră un ordonator principal (Ministerul Educaţiei şi Cercetării) de credite căruia i s-au
prevăzut pentru trimestrul I al anului bugetar N credite bugetare aprobate de 150.000 u.m., iar în
cursul trimestrului i s-au retras credite de 30.000 u.m. Din cele 150.000u.m., 20.000 um sunt
aprobaţi pentru cheltuielile proprii ale ordonatorul principal, iar diferenţa spre a fi repartizată
subordonaţilor (130.000 u.m.,). Ministerul Educaţiei şi Cercetării repartizează cei 100.000 um unui
ordonator secundar (Inspectoratul Şcolar Judeţean X) . Suma de 100.000 um aprobata şi primită de
ordonatorul secundar X are urmatoarea destinaţie: 40.000 pentru cheltuielile proprii ale acestia iar
diferenţa spre ai repartiza ordonatorului terţiar Y ( Universitatea de stat Z).

La ordonatorul principal (Ministerul Educaţiei şi Cercetării) situaţia se prezintă astfel:

22
1) sume primite pentru finanţarea instituţiei
D 8060 „Credite bugetare aprobate” = 150.000

D 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii = 20.000

2) sume de repartizat ordonatorilor secundari


D 8061 „Credite deschise de repartizat” = 100.000

3) repartizarea de fonduri ordonatorilor subordonaţi


= C 8061 „Credite deschise de 100.000
repartizat”

4) retragerea de fonduri ordonatorului principal


= C 8060 „Credite bugetare 30.000
aprobate”

La ordonatorul secundar – Inspectoratul Şcolar Judeţean X se evidenţiază în conturi operaţiile:


1) primirea surselor de finanţare de la ordonatorul principal

D 8060 „Credite bugetare aprobate” = 100.000

2) D 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii ” = 40.000 sume de


repartizat
ordonatorului subordonat
D 8061 „Credite deschise de = 60.000
repartizat”

3) repartizarea de fonduri ordonatorului terţiar


= C 8061„Credite deschise de 60.000
repartizat”

Ordonatorul terţiar va evidenţia în conturi operaţiile următoarele:


1) primirea surselor de finanţare de la ordonatorul principal
D 8060 „Credite bugetare aprobate” = 40.
000
D 8062„Credite deschise pentru cheltuieli = 40.
proprii ” 000

23
Notă: Dacă la finele anului conturile din această grupă prezintă sold, acestea nu se redeschid
pentru valorile acestor solduri în anul următor.

B. Contabilitatea operaţiunilor de finanţare propriu-zisă


Finanţarea propriu-zisă se evidenţiază cu ajutorul conturilor din grupa 77 „Finanţări, alocaţii
bugetare cu destinaţie specială, fonduri cu destinaţie specială” şi a conturilor din clasa 6.

B1. In cadrul instituţiilor publice finanţate integral din buget.

Instituţiile publice finanţate integral din buget ( oricare ar fi acesta) utilizează contul 770
„Finanţarea de la buget” pentru a evidenţia plăţile efectuate din creditele bugetare deschise şi
disponibile pentru realizarea cheltuielilor prevăzute în buget.
Platile efectuate din contul de finantare bugetara de catre institutiile finantate integral de la
buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrari executate si servicii prestate,
reprezinta plati de casa. In aceasta categorie se includ si platile efectuate prin casierie, in
conformitate cu reglementarile legale in vigoare.

Contul 770 „Finanţare de la buget” este utilizat de către toţi ordonatorii, are funcţiune
contabilă de pasiv.
În creditul contului se înregistrează sumele plătite, iar în debit, sumele recuperate din finanţarea
anului curent reprezentând reconstituirea creditelor bugetare (avansuri recuperate sau sume
neutilizate în totalitate din cele ridicate din cont, sume recuperate din imputaţii ce privesc exerciţiul
bugetar curent etc.). În debit, se înregistrează, la sfârşitul perioadei totalitatea plăţilor nete efectuate
pentru închiderea contului prin creditul contului de rezultat patrimonial.
Soldul creditor al contului, înaintea operaţiunii de închidere reprezintă totalul plăţilor
efectuate. La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold. Contabilitatea analitică se ţine pe fiecare
sursă de finanţare pe structura clasificaţiei bugetare.
Contul se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II :
7701 „Finanţarea de la bugetul de stat”;
7702 „Finanţarea de la bugetele locale”;
7703 „Finanţarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat”;
7704 „Finanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj”;
7705 „Finanţarea din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”.
Principalele operaţiuni vizează:
 evidenţiere finanţări – plăţi de casă în cursul perioadei

% = 770
6xx „Finanţarea de la
„Conturi de cheltuieli” buget”
401/404/42/43/44…
„Conturi de terţi”
16 „Împrumuturi şi datorii asimilate”

 reconstituiri de credite din plăţi eronat executate, sume recuperate din imputaţii aferente
anului bugetar curent, etc.

24
770 = %
„Finanţarea de la 232 “Avansuri acordate pentru active fixe
buget” corporale”
- cu sumele incasate reprezentand avansuri
restituite in anul curent pentru active fixe corporale.
234 “Avansuri acordate pentru active fixe
necorporale”
- cu sumele incasate reprezentand avansuri
restituite in anul curent pentru active fixe
necorporale.
267 “Creante imobilizate”
- cu valoarea garantiilor restituite de furnizori, din
cele acordate in anul curent.
438 “ Alte datorii sociale”
- cu sumele necuvenite incasate.
448 “Alte datorii si creante cu bugetul”
- cu sumele incasate de la buget reprezentând
varsaminte efectuate in plus in exercitiul curent
461 “Debitori ”
- cu sumele incasate de la debitori in contul de
finantare in cazul in care privesc anul curent ;
- cu sumele provenite din recuperarea cheltuielilor
de executare silita precum si incasarea taxei de
participare la licitatie nerestituita, retinuta pentru
acoperirea cheltuielilor de executare in conditiile
prevazute de lege.
5251 “Disponibil al bugetului asigurarilor sociale de
stat”
- la sfarsitul perioadei, cu totalul platilor nete de
casa efectuate.
5711 “Disponibil din veniturile curente ale Fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate”
- la sfarsitul perioadei, cu totalul platilor nete de
casa efectuate.
5741 “Disponibil din veniturile curente ale
bugetului asigurarilor pentru somaj”
- la sfarsitul perioadei, cu totalul platilor nete de
casa efectuate.
581 “Viramente interne”
- cu sumele intrate in contul de disponibil din alt
cont de trezorerie.

 închidere cont finanţare la finele anului


770 „Finanţarea de la buget” 121.Rezultatul
= patrimonial

25
Exemplu: O instituţie publică finanţată integral din bugetul de stat şi care nu este considerată
persoană impozabilă din punct de vedere al TVA înregistrează următoarele tranzacţii în cursul lunii:
 înregistrează şi achită prin virament facturi de utilităţi în valoare de 2.000 lei, TVA
24 %.
 ridică 400 lei numerar din cont pentru acordarea unui avans din decontare.
 înregistrează şi achită cu ordin de plată factura pentru materiale consumabile în
valoare de 5.000 lei, TVA 24%.
 înregistrează decontul de cheltuieli în care sunt înscrise: factura de servicii in valoare
de 250 lei, TVA 24%, combustibil consumat 60 de lei. Numerarul neutilizat se
depune în caserie, urmând a fi depus la trezorerie.
 plăteşte prin virament salariile lunii anterioare în valoare de 67.000 lei.
Înregistrarea facturilor de utilităţi:
610 = 401 2.480 lei
Cheltuieli privind energia şi apa Furnizori

Plata facturilor de utilităţi:


401 = 7701 2.480 lei
Furnizori Finanţarea de la bugetul
de stat

Ridicare numerar:
581 = 7701 400 lei
Viramente interne Finanţarea de la bugetul
de stat
Şi
5311 = 581 400 lei
Casa în lei Viramente interne

Acordare avans spre decontare:


542 = 5311 400 lei
Avansuri de trezorerie Casa în lei

Înregistrare factură materiale consumabile:


302 = 401 6.200 lei
Materiale consumabile Furnizori

Plată factură materiale consumabile:


401 = 7701 6.200 lei
Furnizori Finanţarea de la bugetul
de stat

26
Înregistrare decont cheltuieli:
% = 542 400 lei
628 Avansuri de trezorerie 310 lei
Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terţi
6022 60 lei
Cheltuieli privind combustibilul
5311 30 lei
Casa în lei

Depunere numerar neutilizat:


581 = 5311 30 lei
Viramente interne Casa în lei
Şi
7701 = 581 30 lei
Finanţarea de la bugetul de stat Viramente interne

Achitare salarii prin virament:


421 = 7701 67.000 lei
Personal-salarii datorate Finanţarea de la bugetul
de stat

7701 Finanţarea de la bugetul de stat


D C
30 lei 2.480 lei
400 lei
6.200 lei
67.000 lei
TSD 30 lei TSC 76.080 lei
SFC = 76080-30 = 76050 lei

La sfârşitul perioadei, contul se închide prin 121 Rezultat patrimonial:


7701 = 121.01 76.050 lei
Finanţarea de la bugetul de stat Rezultatul patrimonial-
instituţii publice finanţate
integral din buget

Nota Daca instituţia publică ar fi fost finanţată integral din celelalte bugete ( BL BAS,
BAS) pentru evidenta platilor de casa in loc de contul 7701 se foloseau celelalte conturi, adică
7702,7703, 7704, 7705.

27
B2. Cazul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii primite de la
bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale sau bugetele fondurilor speciale.
Instituţiile publice care, în completarea veniturilor proprii, primesc şi subvenţii de la buget,
utilizează pentru evidenţierea acestora contul 772 Venituri din subvenţii. Acesta este cont de pasiv
care înregisrează in credit veniturile din subvenţii primite de la buget, iar in debit, la sfârsitul
perioadei, veniturile încorporate în contul de rezultat patrimonial. La sfârsitul perioadei, contul nu
prezintă sold. Contul se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
 7721 Subvenţii de la bugetul de stat;
 722 Subvenţii de la alte bugete.
Încasarea acestor sume se face în următoarele conturi de disponibil, în funcţie de instituţia
publica:
5211 “Disponibil al bugetului local”- în cazul instituţiilor publice ce apartin administraţiei
publice locale;
525 ”Disponibil al bugetului asigurarilor sociale de stat”- în cazul Caselor Naţionale de
Pensii
561 "Disponibil al institutiilor publice finantate din venituri proprii si subventii"
5711”Disponibil din veniturile Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate”- cu
sumele reprezentand subventii primite de la bugetul de stat si de la alte administratii la nivelul
caselor de asigurari de sanatate.
5741 “Disponibil din veniturile curente ale bugetului asigurarilor pentru somaj”- cu sumele
reprezentand subventii primite de la bugetul de stat la nivelul Agentiei Nationale pentru Ocuparea
Fortei de Munca
Exemplu: Casa de asigurări de sănătate primeşte de la bugetul de stat o subvenţie în valoare de
300.000 lei pentru implementarea unui sistem informatic de evidenţă a asiguraţilor la nivel naţional.
Valoarea sistemului informatic se ridică la 78.500 lei, iar modernizarea reţelei de calculatoare se
ridică la suma de 188.900 lei. Suma rămasă neutilizată la sfârşitul perioadei se regularizează cu
bugetul de stat.
Primirea subvenţiei de la bugetul de stat:
5711 = 7721 300.000 lei
Disponibil din veniturile curente Subvenţii de la bugetul
ale Fondului naţional unic de de stat
asigurări sociale de sănătate

Achiziţia programului informatic:


2081 = 404 78.500 lei
Programe informatice Furnizori de imobilizări

Achitarea programului informatic:


404 = 5711 78.500 lei
Furnizori de imobilizări Disponibil din veniturile
curente ale Fondului
naţional unic de asigurări
sociale de sănătate

28
Achiziţia calculatoarelor noi:
214 = 404 188.900 lei
Mobilier, aparatură birotică, Furnizori de imobilizări
echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte
active fixe corporale
Achitarea facturii de calculatoare:
404 = 5711 188.900 lei
Furnizori de imobilizări Disponibil din veniturile
curente ale Fondului
naţional unic de asigurări
sociale de sănătate

Preluarea soldului debitor al contului de disponibil în rezultatul execuţiei bugetare din anul
curent:
5712 = 5711 32.600 lei
Rezultatul execuţiei bugetare din Disponibil din veniturile
anul curent curente ale Fondului
naţional unic de asigurări
sociale de sănătate

Închiderea contului 7721 prin transferul soldului creditor în contul 121.05:


7721 = 121.05 300.000 lei
Subvenţii de la bugetul de stat Rezultatul patrimonial-
bugetul Fondului naţional
unic de asigurări sociale
de sănătate

B3. În cadrul instituţiilor publice finanţate din credite externe sau fonduri nerambursabil
primite de la Uniunea Europeană, finanţarea din fonduri externe nerambursabile este reflectată in
contabilitate prin intermediul contului 774 "Finantarea din fonduri externe nerambursabile".Cu
ajutorul acestui cont institutiile publice - beneficiari finali - tin evidenta sumelor primite din
contributia financiara nerambursabila, potrivit memorandumurilor de finantare încheiate cu
institutiile finantatoare externe. Contul 774 "Finantarea din fonduri externe nerambursabile" este un
cont de pasiv. In creditul contului se înregistrează contributia financiara nerambursabila, iar in
debit, la sfarsitul perioadei, finantarea din fonduri externe nerambursabile pentru inchiderea
contului prin creditul contului de rezultat patrimonial.
Soldul creditor al contului inaintea operatiunii de închidere, reprezinta contributia financiara
nerambursabila primita .
Contul se detaliaza pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II:
- 7741"Finantarea din fonduri externe nerambursabile în bani”
- 7742"Finantarea din fonduri externe nerambursabile în natura"

29
Contabilitatea analitica se conduce distinct pe fiecare program de finantare, pe structura
clasificatiei bugetare.
În corelaţie cu contul 774 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile vom prezenta si
contul 778 Venituri din cofinanţarea de la buget aferenta programelor/ proiectelor finanţate din
fonduri externe nerambursabile datorită faptului că ambele conturi sunt implicate în evidenţierea
contabilă a programelor finanţate din fonduri nerambursabile.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cofinantarii de la buget acordata in completarea
fondurilor externe nerambursabile pentru finantarea unor programe sau proiecte. Contul 778 "
Venituri din cofinantarea de la buget aferenta programelor/proiectelor finantate din fonduri externe
nerambursabile" este un cont de pasiv. In creditul contului se înregistrează veniturile realizate din
cofinantarea de la buget aferenta programelor/proiectelor finantate din fonduri externe
nerambursabile, iar in debit, la sfarsitul perioadei, totalul veniturilor realizate pentru inchiderea
contului si stabilirea rezultatului patrimonial.
La sfârsitul perioadei, contul nu prezinta sold.
Exemplu: O autoritate publică locală primeşte fonduri externe nerambursabile de la o
agenţie de implementare în valoare de 1.000.000 euro la cursul de 3,34 lei/ euro (cursul Băncii
Central Europene) în contul deschis la o bancă comercială. Conversia în lei a împrumutului se
realizează la cursul băncii comerciale de 3,345 lei/ euro. Din fondurile externe nerambursabile,
instituţia publică achită factura în valoare de 278.000 lei a unui furnizor de servicii.
Constituirea creanţei în urma cererii de fonduri depuse de instituţie la agenţia de
implementare:
458 = 774 3.340.000 lei
Sume de primit de la Agenţii/ Autorităţi Finanţarea din fonduri externe
de Implementare nerambursabile

Încasarea sumei în contul de la banca comercială:


5152 = 458 3.340.000 lei
Disponibil în valută din fonduri externe Sume de primit de la Agenţii/
nerambursabile Autorităţi de Implementare

Conversia sumei cu înregistrarea diferenţei favorabile din cursul băncii comerciale şi


cursul Băncii Central Europene:
581 = % 3.345.000 lei
Viramente interne 5152 3.340.000 lei
Disponibil în valută din
fonduri externe 5.000 lei
nerambursabile
765
Venituri din diferenţe de curs
valutar

Şi:
5151 = 581 3.345.000 lei
Disponibil în lei din fonduri externe Viramente interne
nerambursabile

Achitarea facturii furnizorului:

30
401 = 5151 278.000 lei
Furnizori Disponibil în lei din fonduri
externe nerambursabile

Exemplu: Un ordonator principal de credite dezvoltă un proiect de reabilitare ecologică a


unei zone montane. Proiectul este finanţat în proporţie de 70% prin fonduri externe nerambursabile,
restul de 30% reprezentând partea de cofinanţare în valoare de 120.000 lei cu care participă statul
român conform memorandumurilor de finanţare. Din disponibilul de cofinanţare, instituţia achită un
furnizor de active fixe în baza unei facturi care însumează 13.000 lei.
Încasarea cotei de cofinanţare:
558 = 778 120.000 lei
Disponibil din cofinanţarea de buget Venituri din cofinanţarea de
aferentă programelor/ proiectelor buget aferentă programelor/
finanţate din fonduri externe proiectelor finanţate din
nerambursabile fonduri externe
nerambursabile

Achitarea furnizorului:
404 = 558 13.000 lei
Furnizori de imobilizări Disponibil din cofinanţarea de
buget aferentă programelor/
proiectelor finanţate din
fonduri externe
nerambursabile

B4. Contabilitatea finanţării din donaţii şi sponsorizări


Conform Legii 500/2002 privind finanţele publice, instituţiile publice pot folosi, pentru
desfăşurarea activităţii lor, bunuri materiale şi fonduri baneşti de la persoane juridice şi fizice, sub
forma de donaţii şi sponsorizări. Aceste sume provenite din partea unor terţe persoane române sau
străine, persoane fizice sau juridice, au la bază contracte sau convenţii în care persoanele care
acorda finanţarea stabilesc limita si destinaţia. Donaţiile si sponsorizările primite de către instituţiile
publice sunt înregistrate in conturile:
- 776 Fonduri cu destinaţie specială
- 779 Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit.
Contul 779 ”Venituri din bunuri si servicii primite cu titlu gratuit” ţine evidenta veniturilor
din donatii si sponsorizari primite de institutiile publice sub forma de bunuri, bunurile primite prin
transfer, serviciile primite cu titlu gratuit. Este un cont de pasiv. In creditul acestui cont se
înregistrează veniturile realizate, iar in debit, la sfârsitul perioadei, veniturile incorporate in contul
de rezultat patrimonial.La sfârsitul perioadei, contul nu prezinta sold.
Contul 776 “Fonduri cu destinatie speciala” tine evidenta veniturilor fondurilor cu destinatie
speciala, cu ajutorul său fiind înregistrate donaţiile şi sponsorizările primite sub formă de bani. Este
un cont de pasiv. In creditul contului se înregistrează veniturile cu destinatie speciala iar in debit.
La sfarsitul perioadei, veniturile incorporate in contul de rezultat patrimonial.
La sfârsitul perioadei, contul nu prezinta sold.

Sumele încasate prin contul deschis la banca se înregistează prin intermediul contului
550 Disponibil din fonduri cu destinatie speciala,

31
Exemplu Primăria locală din oraşul X primeşte o donaţie în contul de la bancă în valoarea de
10. 000 lei pe bază de contract de la un agent economic în vederea achiziţiei unor băncuţe şcolare, să
se înregistreze
a) încasarea donaţiei în contul de la bancă
550 = 776 10 000 lei
Dacă această sumă s-ar încasa în numerar atunci înregistrarea donaţiei ar fi următoarea:
5311 = 776 10000 lei
iar depunerea sumei în contul de la bancă
550 = 581 10 000 lei
581 = 5311 10 000 lei
b) factura de achiziţie a 100 băncuţe la un preţ de 100 lei/buc ca obiecte de inventar
3031 = 401 10 000
c) achitarea furnizorului de obiecte de inventar prin virament bancar
401 = 550 10000 lei
d) darea în folosinţă a obiectelor de inventar
3032 = 3031 10000 lei
d) închiderea conturilor de venituri si cheltuieli
121.02.= 776

B5. Contabilitatea autofinanţării din venituri proprii


Finanţarea din venituri proprii cuprinde venituri generate de încasarea de taxe (de
şcolarizare, de piaţa), prestări de servicii (întocmirea de proiecte, studii de cercetare, servicii de
cadastru, consultanţă fiscală), închirieri (spaţiu, utilaje).

Sistemul de conturi utilizat în cadrul acestui tip de finanţare cuprinde:


contul 560 Disponibil din venituri proprii, cont de activ se debitează la încasarea sumelor de la
persoane fizice sau juridice se creditează cu plaţile efectuate din acesta sursă;
- conturile de cheltuieli (clasa 6) pentru a reflecta consumurile finanţate din veniturile proprii;
- contul 121.10 Rezultatul patrimonial– institutii publice si activitatii finantate integral
sau partial din venituri proprii pentru a reflecta excedentul sau deficitul unui exerciţiul
financiar pentru activităţile finanţate din venituri proprii.
Exemplu: O instituţie din domeniul sănătăţii care funcţionează în regim de autofinanţare
încasează în numerar pe bază de chitanţe taxe de consultaţii analize şi specializări în suma de 15 000
lei aceasta suma se depune în contul de la bancă şi se efectuează pe baza ei o serie de tranzacţii
a) se încasează în numerar veniturile din prestări servicii, specifice instituţiei publice.
5311 = 704 15000 lei
b) se depune suma de 15 000 în contul de la bancă
560 = 581 15.000 lei
581 = 5311 15.000 lei
c) se cumpără medicamente pe bază de factura în valoare de 3000 lei
3029 = 401 3000 lei
d)se achită furnizorii de medicamente prin virament bancar
560 = 401 3000 lei
e) se înregistrează factura de achiziţie hrană în valoare 500 lei
3027 = 401 500 lei
f) se înregistrează fondul de salarii brute 10000 lei

32
641 = 421 10 000 lei
g)se înregistrează reţinerile aferente salariilor( contributia individuală la asigurari sociale 950 lei,
contribuţia angajatilor la asigurari sociale de sănătate 650 lei, contribuţia angajatilor la fondul de
şomaj 100 lei, impozit pe salarii 1600 lei)
421 = % 3300
4312 950 lei
4314 650 lei
4372 100 lei
444 1600
h) se achită salariile nete prin alimentarea cardurilor personale
421 = 560 6.700

Teme de control.
1. Care sunt posibilităţile de finanţare a instituţiilor publice?
2. Cum se realizează deschiderea finanţării?
3. Cum funcţionează conturile din grupa 80 Credite bugetare?
4. Conturile specifice finanţării din credite externe neeambursabile
5. Conturile specifice finanţării din donaţii şi sponsorizări
6. Conurile specifice finanţării din venituri proprii.

Teste de autoevaluare:

Întrebări de tipul adevărat sau fals

1. Pentru inregistrarea creditelor bugetare alocate si aprobate de la buget, institutiile publice utilizeaza contul
8060 “Credite bugetare aprobate”

2. Pentru repartizarea creditelor bugetare aprobate se foloseste contul 8061 “Credite deschise de repartizat” in
contabilitatea institutiilor publice.

3. Pentru evidentierea creditelor aprobate pentru nevoi proprii, institutiile publice utilizeaza contul 8067
“Credite deschise pentru nevoi proprii

Întrebări de tipul alegere multiplă

1. Finantarile de la bugetul de stat sunt evidentiate in contabilitatea institutiilor cu ajutorul unui cont specific.
Care este varianta corecta?

a. 770.1 d. 771

b. 770.3 e. 773

c. 770.2

2. Creditele bugetare sunt definite ca :

a. suma aprobată prin buget, d. credite contractate de la o banca


comerciala

33
reprezentând limita maximă până la
care se pot ordonanta şi efectua plati în
cursul anului bugetar
b. limita minima si destinatia prevazuta in e. credite contractate de la o Banca Nationala
buget pentru o cheltuiala a României.

c. limita maxima de cheltuieli ce pot fi


efectuate de ordonatorii de credit

IV CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE

Activele fixe reprezintă o componentă importantă a activului patrimonial şi sunt deţinute de


către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. În funcţie de conţinutul lor, activele
fixe includ:
• activele fixe corporale
• activele fixe necorporale
• activele financiare
4.1 Activele fixe necorporale sunt active fără substanţă fizică, ce se utilizează pe o perioadă
mai mare de un an.
În cazul instituţiilor publice imobilizările necorporale cuprind:
 cheltuieli de dezvoltare;
 concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare,cu excepţia
celor create intern de instituţie;
 înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări
muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe
pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi;
 alte active fixe necorporale;
 avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie.
Cheltuieli de dezvoltare – sunt active generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor
cunoştinţe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înaintea
stabilirii producţiei de serie sau utilizării (contul 203).
Exemple de activităţi de dezvoltare sunt
 proiectarea, construcţia şi testarea producţiei intermediare sau folosirea intermediară a
prototipurilor şi modelelor;
 proiectarea uneltelor şi matriţelor care implică tehnologie nouă;
 proiectarea, construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de
vedere economic pentru producţia pe scară largă;
 proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele,
procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite.

Alte active fixe necorporale includ programele informatice create de instituţie sau
achiziţionate de la terţi, pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi alte active fixe necorporale
(contul 208).
Activele fixe necorporale se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice în momentul
transferului dreptului de proprietate, dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros sau în momentul

34
întocmirii documentelor, dacă sunt construite sau produse de instituţie, respectiv, primite cu titlu
gratuit.
Evaluarea iniţială a activele fixe necorporale se face la valoarea contabilă de intrare,
determinată prin:
− costul de achiziţie, pentru cele procurate cu titlu oneros;
- costul de producţie, pentru cele construite sau produse de instituţie;
− valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. donaţii, sponsorizări).
Conform reglementărilor contabile specifice prin cost de achiziţie al unui bun se înţelege
preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport –aprovizionare si alte cheltuieli
accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.
Reducerile comerciale si alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul de
achiziţie.
Prin cost de producţie al unui bun se înţelege costul de achiziţie al materiilor prime si
consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum si cota cheltuielilor indirecte de
producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia acestora. Costul de producţie este
utilizat drept bază pentru evaluarea iniţială a activelor fixe necorporale construite sau produse de
către instituţie.
Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea
ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizaţi.
Un element necorporal raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut
ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.
Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal, după achiziţionarea, finalizarea
acestuia sau primirea cu titlu gratuit care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi
iniţial, se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect
îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial.
Un activ fix necorporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările
cumulate de valoare.
Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor
activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.
Acestea pot fi ajustări permanente, denumite şi amortizări şi/sau ajustări provizorii, denumite
ajustări pentru depreciere, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor
fixe necorporale.
În ceea ce priveşte amortizarea, valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a
activului fix necorporal care trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile.
Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării
liniare.
Amortizarea se înregistrează lunar, începând cu luna următoare dării în folosinţă sau
punerii în funcţiune a activului, după caz.
Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a
activelor fixe necorporale.
Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută
de lege.
Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani, cu aprobarea
ordonatorului de credite (contul 280);

35
Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare,
achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de
către instituţiile publice care le deţin (contul 280);
Înregistrările de reprezentaţii teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale,
evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice
sau alte suporturi nu se amortizează.
Programele informatice create de instituţiile publice, achiziţionate sau dobândite pe alte căi
se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare, care nu poate depăşi o perioada de 5 ani,
cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280).
În cazul nerecuperării integrale, pe calea amortizării, a valorii contabile a activelor fixe
necorporale scoase din funcţiune, valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor
publice, integral, la momentul scoaterii din funcţiune.
Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la
sfârşitul exerciţiului financiar, pe seama cheltuielilor (contul 290).
În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus
la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie
diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.
În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată,
ajustarea trebuie majorată.
Deprecierea unui activ fix necorporal poate să apară în următoarele situaţii:
 încetarea sau apropierea încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ;
 bunul este inutilizabil sau trebuie cedat;
 există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în
funcţiune;
 performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate;
 modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu.
Reevaluarea activelor fixe necorporale se efectuează în baza unor reglementări legale sau de
către evaluatori autorizaţi.
Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate potrivit normelor metodologice, în contul
105 Rezerve din reevaluare.
Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii, iar contabilitatea
analitică pe feluri de active fixe necorporale.
Contabilitatea imobilizărilor necorporale (activelor fixe necorporale) se conduce cu ajutorul
conturilor de activ din grupa 20 – active fixe necorporale: 203,205,206,208,2081,2082.
Activele fixe necorporale pot intra in patrimoniu prin: achiziţie, producţie, donatie, transfer
cu titlu gratuit, plusuri constatate la inventar.
Activele fixe necorporale ies din patrimoniu prin: vanzare, transfer cu titlu gratuit, casare la
finele duratei de viaţă utilă, lipsuri constate la inventar.

Operaţiuni privind active fixe necorporale


1. Intrarea în patrimoniu a activelor fixe
necorporale care se supun amortizării
– achiziţionate de la terţi 203 (205,208) 404
– primite prin donaţie 203 (205,208) 779
transfer cu titlu gratuit intre instituţii sau 203 (205,208) 481/482
redistribuiri între unităţi

36
– realizate din producţie proprie 203 (205,208) 721
– recepţionate la finalizarea investiţiei 203 (205,208) 233
– constatate plus la inventar 203 (205,208) 779
– diferenţe din reevaluare 203 (205,208) 105
2. Intrarea în patrimoniu a activelor fixe
necorporale care nu se supun amortizării
-primite prin donatie, transfer cu titlu 206 100
gratuit, intre institutii sau redistribuiri intre
unitati, constatate plus la inventar
- achizitionate de la terti 682 404
206 100
diferenţe din reevaluare 206 105
3. Ieşirea din patrimoniu a activelor fixe
necorporale care se supun amortizării
– vânzarea 461 791

– scăderea din evidenţă: % 203(205,208)


– cu valoarea neamortizată 691
– cu valoarea amortizată 280
- casare, lipsă la inventar, transfer % 203(205,208)
691
280
4. Iesirea din patrimoniu a activelor fixe 100 206
necorporale care nu se supun amortizarii
prin casare, lipsa la inventar, transfer,
donaţie, vânzare
5. Inregistrarea amortizarii 6811 280
- cheltuieli cu amortizarea activelor fixe
necorporale
6. Inregistrarea ajustarilor pentru
deprecierea activelor fixe necorporale
- constituirea sau majorarea ajustarilor 6813 290
pentru deprecierea activelor fixe
necorporale
- diminuarea sau anularea ajustarilor 290 7813
constituite pentru deprecierea activelor fixe
necorporale
7. Avansuri acordate furnizorilor de active
fixe necorporale
- avansuri acordate 234 512(541,542,
550,551,560,
561,770)
- decontarea avansurilor acordate 404 234

8. Active fixe necorporale in curs de


executie

37
- realizate din productie proprie 233 721
- facturate de furnizori 233 404
- la receptia finala a investitiei - pentru 203 (205,208) 233
active fixe necorporale amortizabile
- la receptia finala a investitiei - pentru 682 233
active fixe necorporale neamortizabile
- scazute din evidenta 691 233
- cedate 658 233
- pierderi din calamitati 690 233
- constituirea sau majorarea ajustarilor 6813 293
pentru deprecierea activelor fixe
necorporale in curs de executie
- diminuarea sau anularea ajustarilor 293 7813
constituite pentru deprecierea activelor fixe
necorporale in curs de executie

Exemple:
1.O primărie a achiziţionat drepturile de autor pentru reproducerea unui material ştiinţific, în
valoare de 10. 000 lei.
205 = 404 10.000 lei
Concesiuni, brevete, licenţe, mărci Furnizori de active fixe
comerciale, drepturi şi active similare

2. O instituţie publică a realizat un program informatic în valoare de 6.000 lei. În luna


decembrie 2006, cheltuielile efectuate pentru realizarea programului au fost de 2.000 lei iar în luna
ianuarie 2007, când s-a finalizat programul valoarea acestuia a fost de 4.000 lei.
În luna decembrie 2006 s-a înregistrat un activ necorporal în curs de execuţie în valoare de
2.000 lei (contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru realizarea programului în luna decembrie).
233 = 721 2.000 lei
Active fixe necorporale în curs de Venituri din producţia de
execuţie active fixe necorporale

În luna ianuarie 2007 s-au înregistrat:


Un activ fix necorporal în curs pentru valoarea cheltuielilor efectuate în luna ianuarie:
233 = 721 4.000 lei
Active fixe necorporale în curs de Venituri din producţia de
execuţie active fixe necorporale

Recepţia programului informatic la finalizarea acestuia:


2081 = 233 6.000 lei
Programe informatice Active fixe necorporale în curs
de execuţie

3. Un ordonator principal a primit cu titlu gratuit înregistrarea unor cântece populare ale
solistei ML în valoare de 800 lei.
Intrarea în instituţie a imobilizării necorporale primite gratuit:
206 = 100 800 lei

38
Înregistrări ale evenimentelor cultural- Fondul activelor fixe
sportive necorporale

4. Direcţia Muncii a primit prin transfer de la o altă instituţie publică un program informatic
de contabilitate la valoarea rămasă de 5.000 lei.
2081 = 779 5.000 lei
Programe informatice Venituri din bunuri şi servicii
primite cu titlu gratuit

5. Primăria unui sector a înregistrat cheltuieli de dezvoltare realizate prin forţe proprii în
sumă de 1.000 lei:
203 = 721 1.000 lei
Cheltuieli de dezvoltare Venituri din producţia de
active fixe necorporale

6. O primărie contractează cu SC INFO SRL elaborarea unui program informatic pentru


urmărirea decontărilor cu furnizorii. Înainte de începerea producţiei, instituţia plăteşte la începutul
lunii martie societăţii comerciale un avans de 2.000 lei (costul programului informatic este suportat
din veniturile proprii ale primăriei). La sfârşitul lunii, programul este gata, fiind facturat de
societatea comercială la valoarea de 5.000 lei.
Acordarea avansului la începutul lunii martie:

234 = 561 2.000 lei


Avansuri acordate pentru active fixe Disponibil al instituţiilor
necorporale publice finanţate din venituri
proprii şi subvenţii

Achiziţia programului informatic:


2081 = 404 6.000 lei
Programe informatice Furnizori de active fixe

Decontarea avansului şi plata diferenţei de către primărie societăţii comerciale:


404 = % 6.000 lei
Furnizori de active fixe 234 2.000 lei
Avansuri acordate pentru
active fixe necorporale
561 4.000 lei
Disponibil al instituţiilor
publice finanţate din venituri
proprii şi subvenţii

7. La inventarul de la 31 decembrie 2008, se constată plus la inventar un program informatic


de salarizare evaluat la 4.000 lei.
Înregistrarea programului informatic constatat ca plus la inventar:
2081 = 779 4.000 lei
Programe informatice Venituri din bunuri şi servicii
primite cu titlu gratuit

39
8. Un ordonator principal a achiziţionat de la o televiziune privată înregistrarea ultimului
concert susţinut de maestrul IP în valoare de 12.000 lei.
Achiziţia înregistrării concertului conform facturii:
6822 = 404 12.000 lei
Cheltuieli cu active fixe necorporale Furnizori de active fixe
neamortizabile

Recepţia înregistrării concertului conform procesului verbal de recepţie:


206 = 100 12.000 lei
Înregistrări ale evenimentelor cultural- Fondul activelor fixe
sportive necorporale

10. O instituţie publică vinde un program informatic amortizat în proporţie de 60% şi a cărui
valoare contabilă a fost de 10.000 lei. Preţul de vânzare negociat este de 5.500 lei. În această situaţie
se înregistrează:
Vânzarea programului informatic conform factură:
4611 = 791 5.500 lei
Debitori sub 1 an Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

Scoaterea din evidenţă a programului informatic vândut:


% = 2081 10.000 lei
2808 Programe informatice 6.000 lei
Amortizarea altor active fixe necorporale
691 4.000 lei
Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu
active fixe

Amortizarea înregistrată până la data vânzării = 60% x 10.000 = 6.000 lei


Valoarea neamortizată = 10.000 – 6.000 = 4.000 lei

11.Presupunem că programul informatic ar fi fost integral amortizat la data vânzării. În acest


caz s-ar fi înregistrat:
Vânzarea programului informatic conform factură:
461 = 791 5.500 lei
Debitori Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

Scoaterea din evidenţă a programului informatic vândut:


2808 = 2081 10.000 lei
Amortizarea altor active fixe necorporale Programe informatice

12. Dacă instituţia publică nu ar fi vândut programul informatic, ci l-ar fi casat la sfârşitul
duratei de utilizare, atunci ar fi înregistrat doar scoaterea acestuia din evidenţă astfel:
2808 = 2081 10.000 lei
Amortizarea altor active fixe necorporale Programe informatice

40
13. Un ordonator principal casează la 20 martie 2008 o lucrare muzicală din anul 1970 ca
urmare a deteriorării materialului pe care a fost înregistrată. Această lucrare a fost înregistrată la o
valoare contabilă de 700 lei.
100 = 206 700 lei
Fondul activelor fixe necorporale Înregistrări ale evenimentelor
cultural-sportive

14. La inventarul de la 31 decembrie 2008, se constată minus la inventar o înregistrare a unui


eveniment sportiv evaluat la 7.000 lei.
Înregistrarea minusului constatat la inventariere (scoaterea din evidenţă):
100 = 206 7.000 lei
Fondul activelor fixe necorporale Înregistrări ale evenimentelor
cultural-sportive

15. La 31 decembrie 200N, la inventarul realizat de o instituţie de învăţământ superior se


constată pentru un program informatic o valoare actuală de 4.000 lei, valoarea contabilă a acestuia
fiind de 5.000 lei. În cursul anului 200N+1 s-a trecut la un nou sistem contabil iar programul
informatic nu mai corespunde cerinţelor pentru care a fost achiziţionat. La data trecerii la noul
sistem, pentru acest program s-a înregistrat o amortizare totală de 3.500 lei.
La 31 decembrie 200N se înregistrează ajustarea pentru depreciere:
6813 = 2908 1.000 lei
Cheltuieli operaţionale privind ajustările Ajustări pentru deprecierea
pentru deprecierea activelor fixe altor active fixe necorporale
Deprecierea la 31 decembrie 200N = 5.000 – 4.000 = 1.000 lei
Casarea programului informatic în cursul anului 200N+1:
% = 2081 5.000 lei
2808 Programe informatice 3.500 lei
Amortizarea altor active fixe necorporale
691 1.500 lei
Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu
active fixe

Concomitent se anulează ajustarea pentru deprecierea existentă:


2908 = 7813 1.000 lei
Ajustări pentru deprecierea altor active Venituri din ajustări privind
fixe necorporale deprecierea activelor fixe

16. O instituţie publică deţine un program informatic de contabilitate a cărui valoare de


inventar este de 3.000 lei. La sfârşitul anului 2006 amortizarea cumulată este de 1.200 lei.
Programul informatic apare în bilanţul întocmit la 31 decembrie 2006 la valoarea de 3.000
lei (valoare de intrare) – 1.200 lei (ajustare permanentă) = 2.800 lei.

17. O instituţie publică a realizat un program informatic în valoare de 6.000 lei care a fost
finalizat şi dat în folosinţă în luna ianuarie 2008. S-a stabilit o durată de viaţă utilă de 4 ani cu
aprobarea ordonatorului de credite. Instituţia publică va înregistra amortizarea programului
informatic începând cu luna februarie 2008.
Cota de amortizare = 100/4 =25%

41
Amortizarea lunară = (25% x 6.000)/ 12 = 125 lei
Înregistrarea amortizării în luna februarie 2008:
6811 = 2808 125 lei
Cheltuieli operaţionale privind Amortizarea altor active fixe
amortizarea activelor fixe necorporale

18. O Direcţie sanitar-veterinară reevaluează un contract de licenţă pe care l-a achiziţionat


cu 3 ani în urmă de la o firmă din Ungaria. Valoarea contabilă a contractului este de 1.500 lei, iar
valoarea justă stabilită în urma raportului de evaluare întocmit de un evaluator autorizat a fost
stabilită la 1.700 lei. Contractul are o durată de 10 ani, licenţa fiind amortizată liniar.
Cota de amortizare anuală = 100/ 10 = 10%
Amortizarea anuală = 10% x 1.500 = 150 lei
Amortizarea cumulată până la data reevaluării = 150 x 3= 450 lei
Valoare netă contabilă = 1.500 – 450 = 1.050 lei
Diferenţă din reevaluare = 1.700 – 1.050 = 650 lei
Înregistrarea diferenţei din reevaluare:
205 = 105 650 lei
Concesiuni, brevete, licenţe, mărci Rezerve din reevaluare
comerciale, drepturi şi active similare

Teme de control:
1. Care sunt activele fixe necorporale?
2. Cum sunt acestea evaluate la intarea in patrimoniu?
3. Care sunt activele neamortizabile?
4. Când se constată deprecierea unui activ necorporal?
5. Care sunt posibilităţile de intrare în patrimoniu pentru activele necorporale?
6. Care sunt posibilităţile de ieşire din patrimoniu pentru activele necorporale?

Teste de autoevaluare

1.Categoria activelor fixe necorporale include :

a. cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, d. cheltuieli de dezvoltare, concesiuni,


brevete,licente, marci, drepturi si alte brevete,licente, marci, drepturi si alte
valori asimilate, terenuri valori asimilate, alte imobilizari
necorporale,

b. cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, e. cheltuieli de dezvoltare, concesiuni,


brevete,licente, marci, drepturi si alte brevete,licente, marci, drepturi si alte
valori asimilate,inregistrari ale valori asimilate, cheltuieli privind energia.
evenimentelor cultural sportive
echipamente tehnologice.

42
c. cheltuieli de dezvoltare, concesiuni,
brevete,licente, marci comerciale, drepturi
si alte valori asimilate, inregistrari ale
evenimentelor cultural sportive,alte
imobilizari necorporale,imobilizari
necorporale in curs

2.O institutie publica cumpara pe baza de factura o inregistrare a unei lucrari muzicale in valoare de
1500 lei de la un furnizor, cum se inregistreaza
a) achizitia acestei inregistrari
b) achitarea acestui furnizor prin virament bancar din surse ale bugetului de stat.

a. 206 = 100 1500 lei c. 206 = 100 1500 lei


6821 = 404 1500 lei 6821 = 404 1500 lei
404 = 770.1 1500 lei
b. 206 = 404 1500 lei d. 206 = 770.1 1500 lei
404 = 770.1

3.Care este inregistrarea contabila corecta pentru scaderea din gestiune a unei inregistrari a unor
evenimente sportive ?
a. 206 = 100 c. 682 = 206

b. 100 = 206 d. 690 = 206

4.2.Contabilitatea activelor fixe corporale


Active fixe corporale sunt considerate obiectul sau complexul de obiecte care se utilizează ca
atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
 au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;
 sunt detinute de o institutie publica pentru a fi utilizate in productia proprie de bunuri sau prestarea
de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative,
 au o durată normală de utilizare mai mare de un an.
În prezent, conform Hotărârii Guvernului nr.105/2007 (intrată în vigoare la 12.02.2007,
valoarea minimă de intrare este de 1.800 lei

După conţinut, activele fixe corporale cuprind:

A. Terenurile si amenajările de terenuri. Contabilitatea se ţine separat : pentru terenuri se


foloseste contul 2111 –terenuri-, iar pentru amenajări de terenuri contul 2112 – amenajări de
terenuri-. Evidenţa analitică a terenurilor se poate realiza pe următoarele categorii : terenuri
agricole, terenuri silvice, terenuri fără construcţii, terenuri cu construcţii, terenuri cu zăcăminte
etc. Amenajările de terenuri cuprind diverse lucrări realizate pentru racordarea la sistemul de
alimentare cu energie electrică, pentru acces, împrejmuiri si alte lucrări asemănătoatoare.

B. Construcţiile. Pentru evidenţa construcţiilor se foloseste contul sintetic 212 Construcţii


Construcţiile se evidenţiază pe grupe, subgrupe, clase si subclase, potrivit Catalogului privind
clasificarea si duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

43
C. Instalaţiile tehnice, mijloacele de transport, animalele si plantaţiile. Pentru
contabilizarea lor, se utilizează contul sintetic de gradul I 213 Instalaţii tehnice, mijloace de
transport, animale si plantaţii, care este cont de activ si care se dezvoltă în conturi sintetice de gradul
II, conform planului de conturi.

D. Mobilierul, aparatura birotică, echipamentele de protecţie a valorilor umane si


materiale si alte active corporale sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului 214,
conform Catalogului, pe grupe, subgrupe, clase si subclase.
Pentru contul 214, evidenţa analitică se ţine pe trei categorii, şi anume:
■ unelte, accesorii de producţie, inventar gospodăresc şi aparatură birotică;
■ fondul bibliotecar;
■ valori de muzeu, obiecte de artă şi de expoziţie.
E. Avansuri si active fixe corporale în curs de execuţie sunt sumele acordate drept avans
furnizorilor de active fixe corporale si sunt evidenţiate cu ajutorul contului 232 –Avansuri acordate
pentru active fixe corporale. Lucrările de investiţii neterminate până la sfârsitul perioadei, realizate
în regie proprie sau în antepriză, reprezintă active fixe corporale în curs de execuţie si sunt
evidenţiate cu ajutorul contului 231 – Active fixe corporale in curs de executie.
Evaluarea se realizează la cost de producţie sau de achiziţie.

F. Alte active ale statului cuprind : zăcămintele (rezervele de cărbune, de petrol si gaze
naturale, rezervele de minereuri metalifere si nemetalifere), resursele biologice necultivate (pădurile
virgine, resursele piscicole neexploatate), rezervele de apă (întinderile de apă si alte rezerve
subterane în situaţia în care li se poate atribui o valoare de piaţă). Pentru evidenţierea lor, se
utilizează contul 215 – alte rezerve ale statului-.
O cale nouă de procurare a activelor fixe corporale o reprezintă si pentru instituţile publice
leasing-ul. Activele fixe corporale deţinute în baza unui contract de leasing se evidenţiază în
contabilitate în funcţie de natura contractului de leasing.
Mai sunt asimilate si se înregistrează ca mijloace fixe:
• Valorile de muzeu, obiectele de artă si expoziţie;
• Cărţile din bibliotecă (evidenţiate, gestionate si inventariate în conformitate cu prevederile
art.40 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002);
• Investiţiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;
• Capacităţile puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare
ca mijloace fixe;
• Investiţiile efectuate la mijloacele fixe, în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali,
prin majorarea valorii de intrare a mijlocului fix.

Activele fixe corporale se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice la momentul


transferului dreptului de proprietate, pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data
întocmirii documentelor, pentru cele construite sau produse de instituţie, respectiv primite cu titlu
gratuit, respectiv din donaţii şi sponsorizări.
Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii, sponsorizări sau cu titlu gratuit se
înregistrează în contabilitate la valoarea justă. Valoarea justă se determină pe baza raportului
întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluări efectuate,
de regulă, de evaluatori autorizaţi.

44
Evaluarea iniţială a activele fixe corporale se face la valoarea contabilă de intrare,
determinată prin:
− costul de achiziţie, pentru cele procurate cu titlu oneros;
− costul de producţie, pentru cele construite sau produse de instituţie;
− valoarea justă pentru cele dobândite gratuit.
Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal după achiziţionarea, finalizarea
acestuia sau primirea cu titlu gratuit, care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi
iniţial, respectiv reparaţiile curente, se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt
efectuate.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect
îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial, modernizările sau
mărirea duratei de viaţă utile, respectiv reparaţiile capitale.
Acestea conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, ceea ce se poate realiza fie
direct, prin creşterea veniturilor, creşterea potenţialului de servicii furnizate, fie indirect, prin
reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare.
În cazul clădirilor, investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi
materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a
acestora.
Pentru activele fixe luate cu chirie, la expirarea contractului de închiriere, valoarea
investiţiilor efectuate se scade din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se
înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu sau a agentului economic care le
deţine, pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective, potrivit
contractelor încheiate.
Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările
cumulate de valoare.
Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor
activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.
Acestea pot fi ajustări permanente, denumite şi amortizări (dacă deprecierea activelor fixe
corporale are caracter permanent) şi/sau ajustări provizorii, denumite în continuare ajustări pentru
depreciere (dacă deprecierea activelor fixe corporale are caracter provizoriu).
Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix corporal care trebuie
înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile.
Durata de viaţă utilă este perioada pe parcursul căreia se estimează că se va utiliza activul
supus amortizării
Prezentăm în continuare câteva din particularităţile legate de amortizarea activelor
corporale la instituţiile publice din România.
Instituţiile publice amortizează activele fixe corporale utilizând metoda amortizării liniare
(contul 281) lunar, începând cu luna următoare recepţiei sau punerii în funcţiune, după caz, a
activului.
Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a
activelor fixe corporale.
Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută
în Catalogul privind duratele normale de utilizare care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Sunt considerate active fixe corporale supuse amortizării:
- Investiţiile efectuate la activele fixe corporale luate cu chirie;

45
- Capacităţile puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de
înregistrare ca active fixe corporale, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor
efectuate cu realizarea lor;
- Investiţiile efectuate la activele fixe corporale în scopul îmbunătăţirii parametrilor
tehnici iniţiali şi care conduc la mărirea valorii acestora;
- Amenajările la terenuri.
Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie, în concesiune sau în folosinţă gratuită, se
calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu.
Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice
se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile, pe perioada contractului sau pe
durata normală de utilizare rămasă, după caz.
La încetarea contractului, valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se
cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic care le deţine, după caz,
pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. În procesul-verbal de
predare-preluare a investiţiei se va preciza valoarea amortizată a investiţiei, astfel încat agentul
economic care le deţine să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare.
Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durata
normală de funcţionare (DN) cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă),
existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. Astfel
stabilită, durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea
integrală a valorii de intrare a acestuia.
În cazul nerecuperării integrale, pe calea amortizării, a valorii contabile a activelor fixe
corporale scoase din funcţiune, valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor
publice, integral, la momentul scoaterii din funcţiune.
La instituţiile publice din România nu se supun amortizării următoarele active fixe
corporale2:
 Bunurile care aparţin domeniului public al statului şi al unităţilor administrativ- teritoriale
potrivit legii, inclusiv investiţiile efectuate la acestea;
 Activele fixe corporale din patrimoniul serviciilor publice de interes local, care desfăşoară
activităţi de natură economică, a căror uzură fizică şi morală se recuperează prin tarif sau
preţ, potrivit legii;
 Activele fixe corporale aflate în conservare- scoaterea temporară din funcţiune a activelor
fixe corporale în situaţia în care nu pot fi utilizate în scopul pentru care au fost achiziţionate
sau în alte scopuri şi care nu justifică efectuarea de cheltuieli de funcţionare-, precum şi
rezervele de mobilizare care sunt evidenţiate în contabilitate ca active fixe corporale;
 Lacurile, bălţile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii;
 Terenurile;
 Bunurile din patrimoniul cultural naţional;
 Bunurile utilizate în baza unui contract de închiriere;
 Bunurile de natura armamentului şi tehnicii de luptă.
Legat de ajustările pentru depreciere, instituţiile publice pot înregistra în contabilitate ajustări
pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar, pe seama cheltuielilor
(contul 291).

2
*** O.G. nr. 81/2003, publicată în M. Of. al României nr. 624/31.08.2003, art. 9.

46
Deprecierea unui activ fix corporal poate apărea în situaţiile:
− deteriorării fizice a activului;
− încetării sau apropierii încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ;
− cedării bunului sau devenirii acestuia inutilizabil;
− în care există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau de punere în
funcţiune;
− în care performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate;
− modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu.
În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la
reflectarea acesteia în contabilitate au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea
ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.
Dacă însă, se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată în contabilitate
iniţial, ajustarea trebuie majorată.
Reevaluarea este operaţiunea de actualizare a valorii contabile a activelor fixe corporale aflate
în patrimoniul instituţiilor publice şi se face la valoarea justă, valoare determinată pe baza unor
evaluări efectuate, de regulă, de profesionişti calificaţi, membrii ai unui organism profesional în
domeniu.
Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor
Publice sau de către evaluatori autorizaţi.
În acest caz, al determinării valorii unui activ corporal fix pe baza reevaluării, ulterior
recunoaşterii iniţiale a acestuia ca activ, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în
locul costului de achiziţie, respectiv al costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite
înainte acelui activ.
Pe cale de consecinţă, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere
valoarea acestuia, determinată în urma reevaluării.
Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât, valoarea contabilă să nu
difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului.
Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric (plusul de
valoare) trebuie înregistrată în contabilitate la rezerva din reevaluare (contul 105).
Legat de valorificarea sau scoaterea din funcţiune a activelor corporale fixe, potrivit prevederilor
legale în vigoare, pot fi transmise fără plată, orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare,
indiferent de durata de folosinţă, dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în
administrare, dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă, potrivit
reglementărilor în vigoare, instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv.
Instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe
care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate.
Transmiterea, fără plată, de la o instituţie publică la o altă instituţie publică, se va face pe
bază de proces-verbal de predare-preluare, aprobat de ordonatorul principal de credite al
instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv, precum şi de ordonatorul de
credite care îl are în administrare.
Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi,
similare, având cel puţin aceeaşi parametri, caz în care, bunurile valorificate prin schimb pot
reprezenta, după caz, plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează
conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice.
Indiferent însă de modalitatea de valorificare sau de scoatere din funcţiune a activelor fixe
corporale, necorporale şi în curs, aceste operaţiuni se fac cu aprobarea ordonatorului principal sau

47
secundar de credite, după caz. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile
ordonatorilor terţiari de credite, cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după
caz, în funcţie de subordonare.
Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii, iar contabilitatea
analitică pe fiecare obiect de evidenţă, prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de
obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia, destinat să îndeplinească în mod independent,
în totalitate, o funcţie distinctă.
Activele fixe corporale pot intra in patrimoniu prin: achiziţie, producţie proprie, donatie,
transfer cu titlu gratuit, plusuri constatate la inventar şi dezmembrări, investiţii, leasing, închirieri.
Activele fixe corporale ies din patrimoniu prin: cedare (vanzare), transfer cu titlu gratuit,
casare, lipsuri constate la inventar, închiriere şi concesiune.

Operaţiuni privind active fixe corporale


1 Intrarea in patrimoniu a activelor fixe
corporale care se supun amortizarii
- achizitionate de la terti 211 (212,213, 404
214)
- primite prin donatie (cu titlu gratuit) 211 (212,213, 779
214)
- prin transfer cu titlu gratuit intre institutii %
sau redistribuiri intre unitati 211 (212,213, 481 sau 482-
214) val.neamortiz.
281xx- val amortizată
- realizate din productie proprie 211 (212,213, 722
214)
- constatate plus la inventar 211 (212,213, 779
214)
- achizitionate in regim de leasing financiar 212 (213,214) 167

- diferente din reevaluare 211 (212,213, 105


214)
2. Intrarea in patrimoniu a activelor fixe
corporale care nu se supun amortizarii

- primite prin donatie, transfer cu titlu 211 (212,213, 101 (102,103,


gratuit intre institutii sau redistribuiri intre 214) 104)
unitati, realizate din productie proprie,
constatate plus la inventar,

- intrarea in patrimoniu prin achizitionare de 211 (212,213, 101 (102,103,


la terti, 214) 104)
682 404
si concomitent
211 (212,213, 101 (102,103,
- achizitionate in regim de leasing financiar 214) 104)
682 404

48
si concomitent

Trecerea bunurilor imobile în proprietatea 212 101, 103


publică a statului, urmare a procedurii de
executare silită
- cheltuieli cu active fixe corporale 682 167
neamortizabile achizitionate in regim de
leasing financiar
- diferente din reevaluare 211 (212,213, 105
214)
- alte active ale statului (zacaminte, resurse 215 101
biologice necultivate, rezerve de apa)

3. Iesirea din patrimoniu a activelor fixe


corporale care se supun amortizarii
- vanzare 461 791
- scaderea din evidenta % 211 (212,213,
- cu valoarea neamortizata 691 214)
- cu valoarea amortizata 281
- prin transfer cu titlu gratuit între instituţii % 211 (212,213,
sau redistribuiri intre unitati 281 214)
4812 sau 482
- lipsa la inventar,casare, donaţie % 211 (212,213,
691 214)
281
- calamităţi naturale % 211 (212,213,
690 214)
281
4. Iesirea din patrimoniu a activelor fixe
corporale care nu se supun amortizarii
prin casare, transfer, donaţie, lipsuri la
inventar, pierderi din calamităţi
- scaderea din evidenta 101 (102,103, 211 (212,213,
104) 214)
- alte active ale statului (zacaminte, resurse 101 215
biologice necultivate, rezerve de apa)
5. Inregistrarea amortizarii
- cheltuieli cu amortizarea activelor fixe 6811 281
corporale
6. Inregistrarea ajustarilor pentru
deprecierea activelor fixe corporale
- constituirea sau majorarea ajustarilor 6813 291
pentru deprecierea activelor fixe corporale
- diminuarea sau anularea ajustarilor 291 7813

49
constituite pentru deprecierea activelor fixe
corporale
7. Avansuri acordate furnizorilor de active
fixe corporale

- avansuri acordate 232 512 (541,542,


550,551,560,
561,770)
- decontarea avansurilor acordate 404 232
8. Active fixe corporale in curs de executie
- realizate din productie proprie 231 722
- facturate de furnizori 231 404
- receptia finala a investitiei – pentru active 211 (212,213, 231
fixe corporale amortizabile 214)
- receptia finala a investitiei – pentru active 682 231
fixe corporale neamortizabile
- scazute din evidenta 691 231
- cedate 658 231
- pierderi din calamitati 690 231
- constituirea sau majorarea ajustarilor 6813 293
pentru deprecierea activelor fixe corporale
in curs de executie
- diminuarea sau anularea ajustarilor 293 7813
constituite pentru deprecierea activelor fixe
corporale in curs de executie
1. O instituţie publică achiziţionează o instalaţie al cărei preţ de achiziţie este de 35.000 lei,
cheltuielile de transport inscrise in aceeasi factură au fost de 1.000 lei.
Cost de achiziţie = 35.000 + 1.000 = 36.000 lei
Înregistrarea achiziţiei conform facturii:
2131 = 404 36.000 lei
Echipamente tehnologice (maşini, utilaje Furnizori de active fixe
şi instalaţii de lucru)

2. La inventarierea realizată la sfârşitul anului 2008, un ordonator de credite a constatat ca


plus la inventar un mijloc de transport în valoare de 3.000 lei.Sa se inregistreze acest plus.
2133 = 779 3.000 lei
Mijloace de transport Venituri din bunuri şi servicii
primite cu titlu gratuit

3.O primărie cumpără mobilier în valoare de 3.000 lei de la SC Mobila SRL.


Înregistrarea achiziţiei conform facturii:
214 = 404 3.000 lei
Mobilier, aparatură birotică, echipamente Furnizori de active fixe
de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi alte active fixe corporale

4. Un spital judeţean primeşte prin donaţie un ecograf evaluat la 20.000 lei.

50
213 = 779 20.000 lei
Instalaţii tehnice, mijloace de transport, Venituri din bunuri şi servicii
animale şi plantaţii primite cu titlu gratuit

5. O instituţie publică construieşte în regie o clădire. Construcţia a început în luna august


2008 şi s-a finalizat în luna iunie 2009.
Cheltuielile realizate în cei doi ani sunt: Lei
Elemente Anul 2008 Anul 2009
Cheltuieli cu materiile prime 14.000 60.000
Cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 3.000
Cheltuieli cu salariile 12.000 50.000
Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 3.300 13.750
Cheltuieli cu amortizarea 3.000 12.000
Cheltuieli cu energia şi apa 2.500 5.000
Total cheltuieli 36.800 143.750
Costul de producţie al clădirii = 36.800 + 143.750 = 180.550 lei

Anul 2008:
Înregistrarea consumului de materii prime:
601 = 301 14.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

Înregistrarea consumului de materiale consumabile:


602 = 302 2.000 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile

Înregistrarea salariilor:
641 = 421 12.000 lei
Cheltuieli cu salariile personalului Personal –salarii datorate

Înregistrarea contribuţiei la asigurări sociale:


6451 = 4311 2.340 lei
Contribuţiile angajatorilor pentru Contribuţiile angajatorilor
asigurările sociale pentru asigurările sociale

Înregistrarea contribuţiei la asigurări sociale de sănătate:


6453 = 4313 720 lei
Contribuţiile angajatorilor pentru Contribuţiile angajatorilor
asigurările sociale de sănătate pentru asigurările sociale de
sănătate

Înregistrarea contribuţiei la fondul de şomaj:


6452 = 4371 240 lei
Contribuţiile angajatorilor pentru Contribuţiile angajatorilor
asigurări de şomaj pentru asigurări de şomaj

Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:

51
6811 = 281 3.000 lei
Cheltuieli operaţionale privind Amortizări privind activele
amortizarea activelor fixe fixe corporale

Înregistrarea cheltuielilor cu energia şi apa:


610 = 401 2.500 lei
Cheltuieli privind energia şi apa Furnizori

Înregistrarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie:


231 = 722 36.800 lei
Active fixe corporale în curs de execuţie Venituri din producţia de
active fixe corporale

Anul 2009:
Înregistrarea consumurilor se face la fel ca in anul 2008
Înregistrarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie:
231 = 722 143.750 lei
Active fixe corporale în curs de execuţie Venituri din producţia de
active fixe corporale

Recepţia şi darea în folosinţă a clădirii:


212 = 231 180.550 lei
Construcţii Active fixe corporale în curs
de execuţie

5. O instituţie publică importă un utilaj cu 6.000 $ conform facturii emise de furnizor.


Transportul extern este în valoare de 1.200$ iar în vamă se percepe o taxă vamală de 10% şi un
comision vamal de 0,5%. La data vămuirii cursul de schimb este de 2,5 lei/ $.Transportul până la
instituţia publică este asigurat de o firmă din ţară care facturează servicii de transport în valoare
totală de 357 lei. Montajul este realizat de o firmă specializată din ţară, valoarea acestuia fiind de
600 lei, exclusiv T.V.A. Cota T.V.A. 19%.
Stabilirea costului de achiziţie al utilajului:
Valoarea externă a utilajului 6.000$ x 2,5 lei/$ =15.000 lei
Transport extern 1.200$ x 2,5 lei/$ = 3.000 lei
Valoarea în vamă 15.000 lei + 3.000 lei = 18.000 lei
Taxa vamală 10% x 18.000 lei = 1.800 lei
Comisionul vamal 0,5% x 18.000 lei = 90 lei
Total valoare pentru importe exclusiv TVA 19.890 lei
Taxa pe valoarea adăugată 24% x 19.890 lei = 4773,6 lei
Transport intern inclusiv TVA 357 lei
Montaj exclusiv TVA 600 lei
TVA aferent montajului 24% x 600 lei = 144 lei
Total cost de achiziţie 19.890 lei + 4773,6 lei + 357 lei + 600 lei + 144 lei =
25.764,6 lei
Se înregistrează recepţia utilajului importat ce necesită montaj conform proces verbal de
recepţie provizorie:
231 = % 25.020,6 lei

52
Active fixe corporale în curs de execuţie 4041 15.000 lei
Furnizori active fixe sub 1 an/
furnizor utilaj
4041 3.000 lei
Furnizori active fixe sub 1 an/
furnizor transport extern
446 6.663,6 lei
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
4041 357 lei
Furnizori active fixe sub 1 an/
furnizor transport intern

Se înregistrează montajul utilajului:


231 = 4041 744 lei
Active fixe corporale în curs de execuţie Furnizori active fixe sub 1 an/
furnizor montaj

Se înregistrează recepţia finală şi punerea în funcţiune a utilajului:


2131 = 231 25.764,6 lei
Echipamente tehnologice (maşini, utilaje Active fixe corporale în curs
şi instalaţii de lucru) de execuţie

În situaţia în care utilajul importat nu necesita montaj (sau probe tehnologice), s-ar fi
înregistrat recepţia utilajului (Proces verbal de recepţie) la un cost de achiziţie de 24.026,4 lei.
2131 = % 25.020,6 lei
Echipamente tehnologice (maşini, utilaje 4041 15.000 lei
şi instalaţii de lucru) Furnizori active fixe sub 1 an/
furnizor utilaj
4041 3.000 lei
Furnizori active fixe sub 1 an/
furnizor transport extern
446 6.663,6lei
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
4041 357 lei
Furnizori active fixe sub 1 an/
furnizor transport intern

6. Muzeul de arta, cumpara un tablou ( face parte din patrimoniul public al unitatilor
administrativ teritoriale) in valoare de 5.000 lei de la un colectionar privat. Cum se
inregistreaza achizitia ?
214 = 103 5000 lei
Mobilier, aparatura birotica, Fondul bunurilor care
echipamente de protectie a alcatuiesc domeniul
valorilor umane si materiale si alte public al unitatilor
active corporale administrative teritoriale

53
6822 404 5000 lei
Cheltuieli cu activele fixe “Furnizori de active fixe”
necorporale neamortizabile

7. Cum se inregistreaza intrarea prin transfer a unui obiect de muzeu ( face parte din
patrimoniul public al statului) in valoare de 10000 lei
214 = 101 10.000 lei

8. Instituţia publică I primeşte prin donatie de la instituţia publică M un autoturism a cărui


valoare de intrare este de 25.000 lei. Până la data transferului valoarea cumulată a amortizării
autoturismului este de 20.000 lei. Bunul intră în administrarea instituţiei publice I.

Instituţia publică I înregistrează intrarea prin transfer a autoturismului astfel:


2133 = % 25.000 lei
Mijloace de transport 2813 20.000 lei
Amortizarea instalaţiilor
tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor şi
plantaţiilor
779 5.000 lei
Venituri din bunuri şi servicii
primite cu titlu gratuit

9. Până la achiziţia unui nou mijloc de transport, se primeşte de la ordonatorul principal un


autoturism a cărui valoare neamortizată este de 25.200 lei.
Instituţia subordonată înregistrează primirea prin transfer a mijlocului de transport:
2133 = 4812 25.200 lei
Mijloace de transport Decontări privind activele fixe

Instituţia superioară înregistrează transferul mijlocului de transport:


4812 = 2133 25.200 lei
Decontări privind activele fixe Mijloace de transport

10. Se achiziţionează în baza unui contract de leasing financiar un autoturism a cărui valoare
de intrare este de 52.000 lei.
2133 = 167 52.000 lei
Mijloace de transport Alte împrumuturi şi datorii
asimilate

11. Un ordonator principal cumpără de la persoane fizice 100 ha teren în judeţul Arges
pentru construirea unei autostrăzi. Cele 100 de ha sunt achiziţionate la preţul de 100.000 lei.
Intrarea în patrimoniu a terenului (transferul dreptului de proprietate):
2111 = 101 100.000 lei
Terenuri Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul public al
statului

Achiziţia terenului:

54
6821 = 404 100.000 lei
Cheltuieli cu activele fixe corporale Furnizori de active fixe
neamortizabile

12. Muzeul de Istorie transferă opere de artă (bunuri ce fac parte din domeniul public al
statului) evaluate la 250.000 lei către Muzeul de Artă.
Muzeul de Artă înregistrează intrarea prin transfer:
214 = 101 250.000 lei
Mobilier, aparatură birotică, echipamente Fondul bunurilor care
de protecţie a valorilor umane şi materiale alcătuiesc domeniul public al
şi alte active fixe corporale statului

Muzeul de Istorie înregistrează ieşirea prin transfer:


101 = 214 250.000 lei
Fondul bunurilor care alcătuiesc Mobilier, aparatură birotică,
domeniul public al statului echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi
alte active fixe corporale

13. Un muzeu primeşte ca donaţie de la un colecţionar privat o colecţie de fluturi (bunuri ce


fac parte din domeniul public al statului) specifici zonei tropicale evaluată la 10.000 lei.
214 = 101 10.000 lei
Mobilier, aparatură birotică, echipamente Fondul bunurilor care
de protecţie a valorilor umane şi materiale alcătuiesc domeniul public al
şi alte active fixe corporale statului

14. Unei primării i se donează o clădire pentru extinderea bibliotecii comunale existente.
Valoarea justă a clădirii donate este de 70.000 lei.
212 = 103 70.000 lei
Construcţii Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul public al
unităţilor administrativ-
teritoriale

15. Presupunem că instituţia publică de la exemplul nr. 5 este o primărie şi construieşte în


regie o clădire (va face parte din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale) în care urmează să-şi
desfăşoare activitatea.
În anul 2008 se efectuează aceleaşi înregistrări reliefate în cadrul rezolvării exemplului.
În anul 2009:
 cheltuielile efectuate de instituţie se înregistrează asemănător.
 înregistrarea imobilizării în curs este identică cu exemplul anterior.
 recepţia finală a imobilizării:
6821 = 231 143.750 lei
Cheltuieli cu active fixe corporale Active fixe corporale în curs
neamortizabile de execuţie

Intrarea în patrimoniu a clădirii finalizate:


212 = 103 180.550 lei
Construcţii Fondul bunurilor care

55
alcătuiesc domeniul public al
unităţilor administrativ-
teritoriale

16. O primărie construieşte în antrepriză o şcoală generală din fondurile bugetului local,
clădirea urmând a fi inclusă în domeniul public local al comunei. Contractul de atribuire a
construcţiei a fost încheiat în septembrie 2006 cu SC Construct SA, estimându-se o valoare totală a
construcţiei de 150.000 lei. În octombrie 2006, primăria plăteşte societăţii de construcţii un avans în
valoare de 20.000 lei, iar societatea depune o garanţie de bună execuţie în valoare de 7.500 lei (5%
din valoarea contractului). Pe 20 decembrie, societatea de construcţii facturează primăriei o primă
situaţie de lucrări în valoare de 50.000 lei. Pe 29 decembrie 2006 , primăria achită factura societăţii
de construcţii,. În anul 2007, societatea facturează primăriei mai multe situaţii de lucrări facturile
însumând 80.000 lei. Pe data de 30 septembrie 2007, şcoala este terminată, se întocmeşte procesul
verbal de recepţie, iar primăria achită facturile anului 2007. de asemenea, primăria deblochează 70%
din garanţia depusă de societatea de construcţii (restul de 30% se va debloca la un an de la recepţia
construcţiei, pentru a acoperi şi un an de construcţie).
Plata avansului în luna octombrie 2006
232 = 7702 20.000 lei
Avansuri acordate pentru active fixe Finanţarea de la bugetele
corporale locale

Depunerea garanţiei:
D 8049 7.500 lei
Garanţie bancară pentru
bună execuţie
Înregistrarea facturii din data de 20.12.2006
231 = 404 50.000 lei
Active fixe corporale în curs de execuţie Furnizori de active fixe

Achitarea datoriei faţă de firma constructoare (decontarea avansului şi plata diferenţei):


404 = % 50.000 lei
Furnizori active fixe 7702 30.000 lei
Finanţarea de la bugetele
locale
232 20.000 lei
Avansuri acordate pentru
active fixe corporale

Înregistrarea facturilor din anul 2007:


231 = 404 80.000 lei
Active fixe corporale în curs de execuţie Furnizori de active fixe

Înregistrarea fiecărei facturi din anul 2007 se înregistrează asemănător înregistrării facturii
din 20.12.2006.
Recepţia clădirii conform procesului verbal de recepţie:
6821 = 231 130.000 lei
Cheltuieli cu active fixe corporale Active fixe corporale în curs
neamortizabile de execuţie

56
Şi includerea sa în domeniul public al comunei:
212 = 103 130.000 lei
Construcţii Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul public al
unităţilor administrativ-
teritoriale

Plata facturilor din anul 2007:


404 = 7702 80.000 lei
Furnizori active fixe Finanţarea de la bugetele
locale

Deblocarea parţială a garanţiei (70%):


C 8049 5.250 lei
Garanţie bancară pentru
bună execuţie

17. Societatea comercială ALFA SA are datorii la bugetul statului privind impozitul pe
profit. Ca urmare a procedurii de executare silită, se trece în proprietatea publică a statului o clădire
în valoare de 72.000 lei.
Trecerea bunului în proprietatea publică a statului.
212 = 101 72.000 lei
Construcţii Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul public al
statului

Concomitent are loc şi stingerea creanţei bugetare:


7301 = 463 72.000 lei
Impozit pe profit Creanţe ale bugetului de stat
Notă: Până la executarea silită s-a înregistrat creanţa bugetară curentă de 72.000 lei (impozitul pe profit datorat
bugetului de stat de societatea comercială).

463 = 7301 72.000 lei


Creanţe ale bugetului de stat Impozit pe profit

În situaţia în care creanţa bugetară era din anii precedenţi, stingerea acesteia se înregistra
astfel:
117.09 = 463 72.000 lei
Rezultatul reportat-bugetul de stat Creanţe ale bugetului de stat

18. Teatrul Naţional realizează o reparaţie curentă a instalaţiei de sonorizare, concretizată în


schimbarea unor piese. Firma de service facturează prestaţia la valoarea de 1.000 lei. Întrucât
reparaţia nu conduce la creşterea duratei de viaţă a instalaţiei sau la îmbunătăţirea performanţelor
acesteia, cheltuiala cu reparaţia se va înregistra astfel:
611 = 401 1.000 lei
Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Furnizori

57
19. Pentru creşterea performanţelor iniţiale ale unui calculator, s-a decis înlocuirea
procesorului. Procesorul nou a fost achiziţionat cu 800 lei.
214 = 404 800 lei
Mobilier, aparatură birotică, echipamente Furnizori de active fixe
de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi alte active fixe corporale

20. O instituţie publică finanţată integral din venituri proprii închiriază pe o durată de 6 luni
un spaţiu (clădire) pentru desfăşurarea unor cursuri de perfecţionare. Valoarea clădirii închiriate este
de 70.000 lei iar chiria pentru cele 6 luni este de 4.200 lei. Chiria se plăteşte lunar.
Înregistrarea clădirii închiriate:
D 8031 70.000 lei
Active fixe corporale luate
cu chirie

Înregistrarea chiriei de plătit:


D 8036 4.200 lei
Chirii şi alte datorii asimilate

Înregistrarea chiriei lunare plătită în prima lună:


612 = 560 700 lei
Cheltuieli cu chiriile Disponibil al instituţiilor
publice finanţate integral din
venituri proprii

Şi:
C 8036 700 lei
Chirii şi alte datorii asimilate
Ultimele două înregistrări se repetă în următoarele 5 luni.
La expirarea contractului de închiriere se înregistrează scoaterea din evidenţă a clădirii
închiriate:
C 8031 70.000 lei
Active fixe corporale luate
cu chirie

21. Se înregistrează preluarea cheltuielilor cu investiţiile efectuate la un mijloc de transport


închiriat. Valoarea cheltuielilor efectuate de chiriaşi este de 1.000 lei.
2133 = 2813 1.000 lei
Mijloace de transport Amortizarea instalaţiilor
tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor şi
plantaţiilor

22. Ministerul Finanţelor Publice casează un autoturism care, în urma unui accident de
circulaţie, a fost foarte grav avariat. Valoarea contabilă a autoturismului este de 40.000 lei., iar

58
amortizarea cumulată este de 30.000 lei. Din casare se recuperează jantele de aluminiu, evaluate la
3.000 lei. Scoaterea din evidenţă a autoturismului avariat:
% = 2133 40.000 lei
2813 Mijloace de transport 30.000 lei
Amortizarea instalaţiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor şi
plantaţiilor
10.000 lei
690
Cheltuieli extraordinare din
calamităţi

Înregistrarea pieselor recuperate:


302 = 791 3.000 lei
Materiale consumabile Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

23. La o şcoală generală se casează un calculator integral amortizat, valoarea de intrare fiind
2.000 lei. Din casare se recuperează un mouse evaluat la 30 lei. Acesta este folosit pentru înlocuirea
unui mouse defect de la un alt calculator.
Casarea calculatorului integral amortizat:
2814 = 214 2.000 lei
Amortizarea mobilierului, aparaturii Mobilier, aparatură birotică,
birotice, echipamentelor de protecţie a echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi a altor valorilor umane şi materiale şi
active fixe corporale alte active fixe corporale

Înregistrarea piesei recuperate:


302 = 791 30 lei
Materiale consumabile Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

Utilizarea piesei recuperate:


602 = 302 30 lei
Cheltuieli cu materiale consumabile Materiale consumabile

24. O instituţie publică finanţată de la bugetul de stat vinde o clădire cu preţul de vânzare de
150.000 lei. Clădirea a fost achiziţionată cu 180.000 lei iar până la data vânzării s-a înregistrat o
amortizare de 60.000 lei.
Vânzarea clădirii:
461 = 791 150.000 lei
Debitori Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

Scoaterea din gestiune:


% = 212 180.000 lei

59
2812 Construcţii 60.000 lei
Amortizarea construcţiilor
691 120.000 lei
Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu
active fixe

25. Instituţia publică M transferă instituţiei publice I un autoturism a cărui valoare de intrare
este 25.000 lei (între ele nu exista relaţii de subordonare) Până la data transferului, valoarea
cumulată a amortizării a autoturismului este de 20.000 lei.
Instituţia publică M înregistrează ieşirea prin transfer a autoturismului astfel:
% = 2133 25.000 lei
2813 Mijloace de transport 20.000 lei
Amortizarea instalaţiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor şi
plantaţiilor
5.000 lei
691
Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu
active fixe

26. Presupunem că instituţia publică I nu solicită instituţiei M transferul autoturismului (a se


vedea exemplul 43). Instituţia publică I vinde prin licitaţie publică autoturismul cu preţul de 6.000
lei. Autoturismul a fost finanţat de la bugetul de stat. Taxa de participare la licitaţie este de 100 lei.

Vânzarea prin licitaţie:


461 = 791 6.000 lei
Debitori Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

Scoaterea din gestiune:


% = 2133 25.000 lei
2813 Mijloace de transport 20.000 lei
Amortizarea instalaţiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor şi
plantaţiilor
5.000 lei
691
Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu
active fixe

Încasarea taxei de participare la licitaţie (s-au prezentat doi participanţi):


5311 = 719 200 lei
Casa în lei Alte venituri operaţionale

Încasarea contravalorii a autoturismului vândut (în termen de 10 zile de la data licitaţiei):


7701 = 461 6.000 lei
Finanţarea de la bugetul de stat Debitori

27. La ordonatorul principal de credite, în urma inventarierii la 31.12.2006, se constată ca


minus la inventar un laptop evaluat la 2.400 lei. Valoarea laptop-ului se impută şefului serviciului

60
administrativ, reţinându-i-se suma pe statul de plată lunar timp de 12 luni. Laptopul a fost
achiziţionat în luna decembrie 2006 şi urma să fie amortizat începând cu luna ianuarie 2007.
Înregistrarea lipsei constatate la inventar:
691 = 214 2.400 lei
Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu Mobilier, aparatură birotică,
active fixe echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi
alte active fixe corporale

Imputarea lipsei din decembrie 2006:


4282 = 719 2.400 lei
Alte creanţe în legătură cu personalul Alte venituri operaţionale

Reţinerea lunară a sumei imputate:


421 = 4282 200 lei
Personal-salarii datorate Alte creanţe în legătură cu
personalul
Ultima înregistrare se repetă până la recuperarea integrală a valorii imputate.

28. Ca urmare a unui incendiu provocat de o terţă persoană s-a distrus mobilier a cărui
valoare actuală a fost stabilită la 2.500 lei. Mobilierul a fost achiziţionat din finanţarea de la bugetul
de stat cu 2.800 lei şi a fost amortizat în proporţie de 20%. Valoarea s-a imputat persoanei vinovate
şi s-a încasat ulterior prin casierie.

Scoaterea din gestiune a mobilierului distrus:


% = 214 2.800 lei
2814 Mobilier, aparatură birotică, 480 lei
Amortizarea mobilierului, aparaturii echipamente de protecţie a
birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi
valorilor umane şi materiale şi a altor alte active fixe corporale
active fixe corporale
690 2.320 lei
Cheltuieli extraordinare din calamităţi

Imputarea sumei:
461 = % 2.500 lei
Debitori 719 2.320 lei
Alte venituri operaţionale
4482 180 lei
Alte creanţe privind bugetul

Încasarea prin casierie:


5311 = 461 180 lei
Casa în lei Debitori

Plata datoriei faţă de buget:


4482 = 7701 180 lei
Alte creanţe privind bugetul Finanţarea de la bugetul de

61
stat

În situaţia în care instituţia publică ar fi fost finanţată integral din venituri proprii,
înregistrările sunt:
Scoaterea din gestiune a mobilierului distrus:
% = 214 2.800 lei
2814 Mobilier, aparatură birotică, 480 lei
Amortizarea mobilierului, aparaturii echipamente de protecţie a
birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi
valorilor umane şi materiale şi a altor alte active fixe corporale
active fixe corporale
691 2.320 lei
Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu
active fixe

Imputarea sumei:
461 = 719 2.500 lei
Debitori Alte venituri operaţionale

Încasarea prin casierie:


5311 = 461 2.500 lei
Casa în lei Debitori

Depunerea numerarului la trezorerie:


560 = 5311 2.500 lei
Disponibil al instituţiilor publice finanţate Casa în lei
integral din venituri proprii

29. În urma unui incendiu, Muzeul Grigore Antipa casează 6 exponate(bunuri ce fac parte
din domeniul public al statului) evaluate la 10.000 lei.
101 = 214 10.000 lei
Fondul bunurilor care alcătuiesc Mobilier, aparatură birotică,
domeniul public al statului echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi
alte active fixe corporale

30. În vederea construirii de locuinţe pentru cadre militare, s-a aprobat trecerea unui teren în
valoare de 300.000 lei din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării în
domeniul privat al statului şi administrarea aceluiaşi minister.
101 = 2111 300.000 lei
Fondul bunurilor care alcătuiesc Terenuri
domeniul public al statului

2111 = 102 300.000 lei


Terenuri Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul privat al
statului

62
31. O instituţie publică vinde un teren ce face parte din domeniul privat al statului cu preţul
de 100.000 lei. Terenul are o valoare de intrare de 70.000 lei.
Vânzarea terenului:
461 = 791 100.000 lei
Debitori Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

Scoaterea din evidenţă a terenului vândut:


102 = 2111 70.000 lei
Fondul bunurilor care alcătuiesc Terenuri
domeniul privat al statului

32. Se înregistrează redevenţa lunară 1.000 lei pentru un teren concesionat. Terenul
concesionat a fost achiziţionat din venituri proprii. Se încasează redevenţa.
Înregistrarea redevenţei:
4111 = 706 1.000 lei
Clienţi cu termen sub 1 an Venituri din chirii

Încasarea redevenţei:
560 = 4111 1.000 lei
Disponibil al instituţiilor publice finanţate Clienţi cu termen sub 1 an
integral din venituri proprii

33. În cursul anului 2004 o instituţie publică a achiziţionat un teren cu 100.000 lei. Terenul
face parte din domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale. La sfârşitul anului 2004 se
constată o valoare actuală a terenului de 80.000 lei, iar la sfârşitul anului 2005 valoarea actuală a
terenului este de 70.000 lei. Terenul este vândut în cursul anului 2006 cu 102.000 lei.
Anul 2004:
Intrarea în gestiune a terenului:
2111 = 104 100.000 lei
Terenuri Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul privat al
unităţilor administrativ-
teritoriale

Achiziţia terenului:
6821 = 404 100.000 lei
Cheltuieli cu activele fixe corporale Furnizori de active fixe
neamortizabile

Înregistrarea ajustării pentru depreciere la sfârşitul anului 2004:


6813 = 2911 20.000 lei
Cheltuieli operaţionale privind ajustările Ajustări pentru deprecierea
pentru deprecierea activelor fixe terenurilor şi amenajărilor la
terenuri
Depreciere = 100.000 – 80.000 = 20.000

63
Anul 2005:
Majorarea ajustării pentru depreciere la sfârşitul anului 2005:
6813 = 2911 10.000 lei
Cheltuieli operaţionale privind ajustările Ajustări pentru deprecierea
pentru deprecierea activelor fixe terenurilor şi amenajărilor la
terenuri
Valoarea de intrare = 100.000 lei
Valoarea actuală la 31.12.2005 = 70.000 lei
Ajustarea necesară = 100.000 – 70.000 = 30.000 lei
Ajustarea existentă = 20.000 lei
- se va majora ajustarea existentă cu 30.000 - 20.000 = 10.000 lei

Anul 2006:
Vânzarea terenului:
461 = 791 102.000 lei
Debitori Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

Scoaterea din evidenţă a terenului vândut:


104 = 2111 100.000 lei
Fondul bunurilor care alcătuiesc Terenuri
domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale

Anularea ajustării:
2911 = 7813 30.000 lei
Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi Venituri din ajustări privind
amenajărilor la terenuri deprecierea activelor fixe
34. O instituţie publică deţine un teren a cărui valoare de intrare este de 120.000 lei. La
sfârşitul anului 2006 valoarea justă a terenului este de 100.000 lei.
Se înregistrează o ajustare pentru deprecierea terenului de 120.000 – 100.000 = 20.000 lei
În bilanţ la 31 decembrie 2006 terenul este evaluat la valoarea de 120.000 (valoare de
intrare) – 20.000 lei (ajustare pentru depreciere) = 100.000 lei.

35. Instituţia X deţine un autoturism achiziţionat cu 51.000 lei în luna martie 2006. Durata de
funcţionare este de 5 ani.
Amortizarea se calculează şi se înregistrează din luna aprilie 2006.
Cota de amortizare = 100/5 = 20%
Amortizare anuală = 20% x 51.000 = 10.200 lei
Amortizare lunară = 10.200/ 12 = 850 lei
Înregistrarea amortizării lunare:
6811 = 2813 850 lei
Cheltuieli operaţionale privind Amortizarea instalaţiilor
amortizarea activelor fixe tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor şi
plantaţiilor

64
Teme de control:
1. Care sunt activele fixe corporale?
2. Cum sunt acestea evaluate la intarea in patrimoniu?
3. Care sunt activele neamortizabile?
4. Când se constată deprecierea unui activ corporal?
5. Care sunt posibilităţile de intrare în patrimoniu pentru activele corporale?
6. Care sunt posibilităţile de ieşire din patrimoniu pentru activele corporale?

Teste de autoevaluare

1.Care este inregistrarea contabila corecta privind constatarea unui plus la inventar la inventarul
activelor fixe corporale constind dintr-un calculator in valoare de 2000 lei.
a. 214 = 779 2000 lei c. 214 = 101 2000 lei

b. 214 = 404 2000 lei d. 214 = 102 2000 lei

2. Muzeul de arta, cumpara un tablou( face parte din patrimoniul public al unitatilor administrativ teritoriale)
in valoare de 5.000 lei de la un colectionar privat. Cum se inregistreaza achizitia ?

a. 214 = 103 5000 d. 214 = 404 5000

b. 214 = 103 5000 e. 214 = 401 5000


6822 = 404 5000

c. 213 = 404 5000

3.Cum se inregistreaza factura de achizitie a unui mijloc de transport ( face parte din domeniul privat al
statului) in cadrul unei institutii publice ?
a. 2133 = 103 d. 2133 = 404
6821 = 404

b. 2133 = 103 e. 2133 = 401

c. 2131 = 404

4. Cum se inregistreaza intrarea unei instalatii in cadrul unei institutii publice prin donatie?

a. 2131 = 404 d. 404 = 2131

b. 2131 = 779 e. 2131 = 104

c. 2131 = 102

5. Cum se inregistreaza intrarea prin donatie a unui mijloc de transport( face parte din patrimoniul privat al
statului) in valoare de 8000 lei in cadrul unei instututii publice?

a. 2133 = 404 8000 d. 7583 = 2133 8000

65
b. 2133 = 779 8000 e. 2133 = 281 8000

c. 779 = 2133 8000

4.3 Activele financiare

Un activ financiar este orice activ care reprezinta: depozite, un instrument de capitaluri
proprii al unei alte entitati, un drept contractual.
Activele financiare cuprind:
- titluri de participare;
- alte titluri imobilizate;
- creante imobilizate.
Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni detinute de stat sau
unitatile administrativ-teritoriale potrivit legii, în capitalul unor societati comerciale sau organisme
internationale, a caror detinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub forma de dividende
(contul 260).
Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligatiunile detinute de stat, a caror detinere
pe o perioada indelungata aduce venituri sub forma de dobanzi (contul 265).
Creante imobilizate reprezinta drepturile institutiilor publice pentru imprumuturi acordate
pe termen lung si alte creante pe termen lung, potrivit legii.
Contabilitatea creantelor imobilizate se tine pe urmatoarele categorii: împrumuturi acordate
pe termen lung si alte creante imobilizate.
În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistreaza sumele acordate tertilor în baza
unor contracte de imprumut pentru care se percep dobânzi, potrivit legii (cont 267).
In categoria altor creante imobilizate intra: garantiile, depozitele, depuse de institutia
publica la terti (cont 267).

Activele financiare de natura titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate se


inregistreaza la momentul dobandirii acestora, in conditiile prevazute de lege.
Imprumuturile acordate pe termen lung se inregistreaza in momentul constatarii dreptului de
creanta respectiv.
Activele financiare se evalueaza la costul de achizitie sau valoarea determinata prin
contractul de dobandire a acestora.
Activele financiare trebuie prezentate în bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile
cumulate pentru pierderea de valoare pe care instituţiile publice le pot înregistra la sfârşitul exerciţiului
financiar, pe seama cheltuielilor (contul 296).
În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus
la reflectarea acesteia în contabilitate au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea
ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.
În situaţia, însă, în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată
în contabilitate, ajustarea trebuie majorată.
Calea de iesire din patrimoniu a activelor financiate este vânzarea. Pentru înregistrarea în
contabilitate se utilizează grupa de conturi 52-disponibil al bugetelor.

66
I Operatiuni specifice bugetului de stat
1 Inregistrarea titlurilor de participare detinute de stat la societatile 260 463
comerciale, rezultate din conversia in actiuni a creantelor bugetare
catre bugetul de stat
2 Inregistrarea altor titluri imobilizate detinute de statul Roman prin 265 269
Ministerul Finanţelor Publice
3 Inregistrarea plaţii actiunilor detinute de stat 269 7701
4 Inregistrarea altor titluri imobilizate (obligaţiuni pe termen mediu şi 265 463
lung) rezultate din conversia creanţelor bugetului de stat
5 Vanzarea si inregistrarea diferentelor favorabile dintre valorea 461 %
contabila a altor titluri imobilizate vandute si pretul de cesiune 265
Incasarea altor titluri imobilizate vandute 764

520 461
6 Vanzarea si inregistrarea diferentelor nefavorabile dintre valoarea % 265
contabila a altor titluri imobilizate vandute si pretul de cesiune 461
664

Incasarea altor titluri imobilizate vandute 520 461


7 Vanzarea si inregistrarea diferentelor nefavorabiledintre valorea % 260
contabila a titlurilor de participare pe termen mediu si lung vandute 461
si pretul de cesiune 664

Incasarea titlurilor de participare vandute 520 461


8 Vanzarea si inregistrarea diferentelor favorabile dintre valorea 461 %
contabila a titlurilor de participare vandute si pretul de cesiune 260
764
Incasarea titlurilor de participare vandute
520 461
9 Inregistrarea creantelor reprezentand dividende aferente actiunilor, 463 750
dobandite ca urmare a conversiei creantelor bugetare

10 Incasarea dividentelor cuvenite bugetului de stat 520 463

II Operaţiuni specifice instituţiilor publice finantate din bugetul


asigurarilor sociale
1 Inregistrarea titlurilor de participare (acţiuni), rezultate din conversia 260 465
creantelor bugetului asigurarilor sociale de stat
2 Vanzarea si inregistrarea diferentelor nefavorabiledintre valorea % 260
contabila a titlurilor de participare pe termen mediu si lung vandute 461
si pretul de cesiune 664

Incasarea titlurilor de participare vandute 5251 461

67
3 Vanzarea si inregistrarea diferentelor favorabile dintre valorea 461 %
contabila a titlurilor de participare vandute si pretul de cesiune 260
764
Incasarea titlurilor de participare vandute
5251 461
4 Inregistrarea creantelor reprezentand dividende aferente actiunilor, 465 750
dobandite ca urmare a conversiei creantelor bugetare

5 Incasarea dividentelor cuvenite 5251 463

Operaţiunile specifice instituţiilor publice finantate din bugetul asigurarilor de somaj,


bugetele locale si cele specifice instituţiilor publice finantate din bugetul fondului national unic
de asigurări sociale de sănătate sunt asemanatoare celor prezentate la pct. 1-5 pentru bugetul
asigurarilor sociale de stat. Deosebirea consta in faptul că, se folosesc alte conturi de creante si
disponibilităţi astfel
- 4664 Creante ale bugetului asigurarilor de somaj,
- 550 Disponibil din veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj,
- 464 Creante le bugetului local,
-521 Disponibil din veniturile bugetulelor locale
- 4665 Creante ale bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
- 571 Disponibil din veniturile Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate

1. O societate comercială are datorii la bugetul de stat în valoare de 62.500 lei. S-a stabilit
conversia creanţelor bugetare (datoriilor societăţii faţă de bugetul statului) în acţiuni.
Înregistrarea titlurilor de participare ca urmare a conversiei creanţelor bugetare în acţiuni:
260 = 463 62.500 lei
Titluri de participare Creanţe ale bugetului de stat

2. Se înregistrează conversia unor creanţe ale bugetului de stat în obligaţiuni în valoare de


45.000 lei:
265 = 463 45.000 lei
Alte titluri imobilizate Creanţe ale bugetului de stat

3. Din bugetul local se achiziţionează acţiuni în valoare de 30.000 lei (acţiunile sunt
subscrise dar aportul nu este vărsat). Pentru achiziţie se plătesc comisioane în valoare de 400 lei.
Ulterior se plătesc acţiunile integral.
Achiziţia acţiunilor:
260 = 269 30.000 lei
Titluri de participare Vărsăminte de efectuat pentru
active financiare

Plata comisioanelor:
622 = 7702 400 lei
Cheltuieli privind comisioanele şi Finanţarea de la bugetele
onorariile locale

68
Plata acţiunilor:
269 = 7702 30.000 lei
Vărsăminte de efectuat pentru active Finanţarea de la bugetele
financiare locale
Comisioanele datorate pentru achiziţia sau vânzarea titlurilor de valori imobilizate reprezintă
cheltuieli ale perioadei.
Notă: Suma este plătită de unitatea administrativ-teritorială din finanţarea primită de aceasta de la bugetul local
pentru activitatea proprie. La sfârşitul perioadei, suma va diminua contul de disponibil al bugetului local, înregistrarea
fiind următoarea:
7702 = 5211 30.000 lei
Finanţarea de la bugetele locale Disponibil al bugetului local

4. Se înregistrează şi încasează dividende cuvenite bugetului de stat în valoare de 12.000 din


deţinerea de acţiuni pe termen lung la societăţi comerciale.
Înregistrarea dividendelor cuvenite bugetului de stat:
463 = 750 12.000 lei
Creanţe ale bugetului de stat Venituri din proprietate

Se încasează dividendele:
520 = 463 12.000 lei
Disponibil al bugetului de stat Creanţe ale bugetului de stat

6. O instituţie publică finanţată de la bugetul de stat plăteşte garanţii furnizorilor de utilităţi


în valoare de 2.000 lei.
267 = 7702 2.000 lei
Creanţe imobilizate Finanţarea de la bugetele
locale

7. Se acordă credite ipotecare pentru construirea de locuinţe prin ANL în valoare de 400.000
lei. Se încasează rate la credite acordate în valoare de 20.000 lei anual. Pentru creditele respective se
încasează dobândă. Pentru primul an dobânda este de 2.000 lei.
Acordarea creditelor ipotecare:
2675 = 551 400.000 lei
Împrumuturi acordate pe termen lung Disponibil din alocaţii
bugetare cu destinaţie specială

Încasarea ratelor:
551 = 2675 20.000 lei
Disponibil din alocaţii bugetare cu Împrumuturi acordate pe
destinaţie specială termen lung

Înregistrarea dobânzilor de încasat:


2676 = 766 2.000 lei
Dobânzi aferente împrumuturilor pe Venituri din dobanzi
termen lung

Încasarea dobânzilor:

69
551 = 2675 20.000 lei
Disponibil din alocaţii bugetare cu Împrumuturi acordate pe
destinaţie specială termen lung

8. O instituţie publică finanţată integral din venituri proprii încasează garanţiile restituite de
furnizorii de utilităţi în valoare de 1.000 lei.
560 = 267 1.000 lei
Disponibil al instituţiilor publice finanţate Creanţe imobilizate
integral din venituri proprii

9. Se vând acţiuni achiziţionate din bugetul local cu preţul de 32.000 lei, valoarea contabilă a
titlurilor de participare vândute fiind de 28.000 lei.
Vânzarea titlurilor de participare:
5211 = % 32.000 lei
Disponibil al bugetului local 260 28.000 lei
Titluri de participare
764 4.000 lei
Venituri din investiţii
financiare cedate

10. Presupunem că valoarea contabilă a titlurilor de participare vândute (de la exemplul


anterior, nr. 72) este de 33.000 lei.
Vânzarea titlurilor de participare:
% = 260 33.000 lei
5211 Titluri de participare 32.000 lei
Disponibil al bugetului local
664 1.000 lei
Cheltuieli din investiţiile financiare
cedate

11. Se cunosc următoarele informaţii pentru 10.000 de titluri de participare deţinute de stat la
o societate comercială:
Valoare de intrare N Valoare la 31.12.200N Valoare la 31.12.N+1 Valoare la 31.12.N+2
10 lei/ titlu 9 lei/ titlu 8,7 lei/ titlu 11 lei/ titlu
În anul N+3 se vând jumătate din acţiunile deţinute cu 11,5 lei/ titlu.
La 31.12.200N acţiunile sunt depreciate. Se constituie ajustare pentru depreciere în valoare
de 10.000 titluri x (10 lei/ titlu – 9 lei/ titlu) = 10.000 lei
6863 = 2961 10.000 lei
Cheltuieli financiare privind ajustările Ajustări pentru pierderea de
pentru pierderea de valoare a activelor valoare a acţiunilor
financiare

La 31.12.200N+1 acţiunile sunt depreciate.


Ajustarea necesară = 10.000 titluri x (10 lei/ titlu – 8,7 lei/ titlu) = 13.000 lei
Ajustarea existentă = 10.000 lei
Deci se majorează ajustarea pentru depreciere cu 13.000 lei – 10.000 lei = 3.000 lei
6863 = 2961 3.000 lei
Cheltuieli financiare privind ajustările Ajustări pentru pierderea de

70
pentru pierderea de valoare a activelor valoare a acţiunilor
financiare

La 31.12.200N+2 se anulează deprecierea înregistrată (de 13.000 lei) deoarece a crescut


valoarea acţiunilor (este superioară valorii de intrare):
2961 = 7863 13.000 lei
Ajustări pentru pierderea de valoare a Venituri din ajustări pentru
acţiunilor pierderea de valoare a
acţiunilor

În anul 200N+3:
Vânzarea acţiunilor:
461 = % 57.500 lei
Debitori 260 50.000 lei
Titluri de participare
764 7.500 lei
Venituri din investiţii
financiare cedate
Preţ de cesiune = 5.000 titluri x 11,5 lei/ titlu = 57.500 lei
Valoarea de intrare a acţiunilor vândute = 5.000 titluri x 10 lei/ titlu = 50.000 lei
Câştig din vânzarea acţiunilor = 57.500 lei – 50.000 lei = 7.500 lei
Încasarea titlurilor de participare vândute:
520 = 461 57.500 lei
Disponibil al bugetului de stat Debitori

12. Casa de Pensii XXX primeste conform legii, 500 de titluri de participare de la S.C. IMPEX SA,
in valoare de 50 lei/ titlu, in contul creantelor bugetare catre acest buget. Care este inregistrarea
corecta pentru acest enunt?
260 = 465 25.000
Titluri de participare Creanţe ale bugetului
asigurarilor sociale de stat

13. Cum se inregistreaza incasarea in contul de disponibil al bugetului de asigurari sociale a


dividendelor aferente titlurilor de participare detinute de Casa de Pensii X la o societate comerciala in
valoare de 200 lei.
525 = 750 200 lei
Creanţe ale bugetului de stat Venituri din proprietate

Teste de autoevaluare
1. Casa de Pensii XXX primeste conform legii, 500 de titluri de participare de la S.C. IMPEX SA, in
valoare de 50 lei/ titlu, in contul creantelor bugetare catre acest buget. Care este inregistrarea corecta pentru
acest enunt?

a. 260 = 465 250000 d. 465 = 260 250000

b. 260 = 404 250000 e. 260 = 770.1 250000

c. 260 = 463 250000

71
2. Administratia financiara Câmpulung primeste de la Sc X SA 500 de actiuni la valoarea de 200 lei/actiune
pentru a compensa creanta reprezentând impozitul pe salarii catre acea societate.

a. 260 = 464 100000 lei d. 260 = 444 100000 lei

b. 260 = 404 100000 lei e. 260 = 463 100000 lei

c. 260 = 5121 100000 lei

V. CONTABILITATEA STOCURILOR

5.1 Delimităţi şi structuri


Stocurile sunt active circulante:
 deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
 în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii;
 sau sub forma de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în
desfăşurarea activităţii curente a instituţiei, în procesul de producţie sau pentru prestarea de
servicii.
În cadrul stocurilor sunt incluse:
• Materiile prime- participă direct la fabricarea produselor si se regăsesc în produsul finit
integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată. ( contul 301)
• Materialele consumabile (de exemplu: materialele auxiliare, combustibili, materiale pentru
ambalat, piese deschimb, seminţe si materiale de plantat, furaje etc.) -participă la procesul de
fabricaţie fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit sau asigură desfăsurarea activităţii curente a
instituţiei.(contul 302)
• Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât
limita prevăzută de lege pentru a fi considerate active fixe corporale, indiferent de durata lor de
folosinţă, sau cu o durată ami mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate
acestora (echipamentul de protecţie, de lucru, îmbrăcămintea specială, mecanismele, sculele,
dispozitivele, verificatoarele, aparatele de măsură si control etc.) (contul 303)
• Semifabricatele sunt acele produse care nu au parcurs în întregime fazele procesului
tehnologic si care au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unităţii sau se livrează terţilor.(contul
341)
• Produsele finite sunt acele elemente de stoc care au parcurs în întregime fazele procesului
tehnologic si nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul instituţiei. (contul 345)
• Rebuturi, materiale recuperabile si deseurile cuprind rebuturile (definitive sau parţiale) si
produsele declasate. Rebutul definitiv este acel produs rezultat în urma procesului tehnologic, dar
care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte si nu
poate fi utilizat decât, eventual, ca materie primă sau material pentru producerea altor bunuri.
Rebutul parţial este produsul care nu corespunde standardelor dar care, fiind supus unor operaţii de
remediere eficiente sub aspect economic, devine un produs corespunzător sau poate fi valorificat ca
produs declasat. Produsul declasat este acel produs care nu corespunde normelor si/sau standardelor
dar poate fi valorificat, în condiţiile legii, la preţ redus. (contul 346)

72
• Producţia în curs de execuţie este reprezentată de acele produse care nu au trecut prin
toate fazele prevăzute în procesul tehnologic sau care nu au fost supuse probelor si recepţiei tehnice
sau necompletate în întregime. Tot în această categorie mai sunt asimilate si lucrările si serviciile
aflate în curs de execuţie.(contul 331)
• Stocurile aflate la terţi sunt bunuri aflate în custodie, prelucrare sau consignaţie la terţi si
se înregistrează distinct pe categorii de stocuri ( conturile: 351, 354, 356, 357, 358, 359).
• Animalele si păsările includ animalele născute vii si cele tinere de orice fel crescute pentru
producţie, reproducţie, muncă, reprezentaţie, expunere, precum si animalele si păsările la îngrăsat
pentru a fi valorificate.( contul 361)
• Mărfurile reprezintă bunurile pe care instituţia le cumpără în vederea revânzării sau
produsele realizate în instituţii si transferate spre vânzare magazinelor proprii.(contul 371).
• Ambalajele sunt reprezentate de materiale refolosibile, achiziţionate sau realizate în
instituţie, folosite pentru ambalarea produselor destinate vânzării si care în mod temporar pot fi
păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte.(contul 381).
Stocuri specifice sectorului public:
Materiale din rezerva de stat includ bunuri din proprietatea publică a statului, scopul
constituirii acestui tip de stoc fiind acela de a interveni operativ pentru protecţia populaţiei, a
economiei si pentru apărarea ţării, în situaţii excepţionale determinate de calamităţi naturale
(inundaţii, cutremure etc) , epidemii, accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau
economice, conjuncturi externe sau în situaţie de război. (contul 3041)
Materiale din rezerva de mobilizare includ bunuri din proprietatea publică a statului
necesare în situaţie de război, (cont 3042) fiind clasificate pe domenii asfel:
În industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri, utilaje strict
specializate, scule, dispozitive, verificatoare etc.
În telecomunicaţii si transporturi: materiale destinate restabilirii si menţinerii în stare de
funcţionare a capacităţilor de transport si telecomunicaţii necesare asigurării nevoilor forţelor
sistemului naţional de apărare;
În domeniul sănătăţii : materiale sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime si
materiale necesare fabricării produselor farmaceutice, aparatură, instrumentar medical;
În comerţ : produse alimentare si industriale necesare asigurării cererilor unităţilor militare,
solicitate pe plan local, la momentul mobilizării.
Ambalaje din rezerva de stat si de mobilizare cuprind ambalajele aferente bunurilor ce se
constituie în rezerva de stat si de mobilizare.(contul 305)
Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului sau a
unităţilor administrativ-teritoriale, precum si bunurile de acest fel aflate în custodie sau în
consignaţie la terţi sunt evidenţiate distinct de către instituţiile statului abilitate în acest sens.(contul
347)
Alte stocuri cuprind: muniţiile si furniturile pentru apărare naţională, ordine publică si
siguranţă naţională, precum si alte stocuri specifice altor instituţii publice. (contul 309)

De reţinut:
1. Un alt aspect specific stocurilor deţinute de instituţiilor publice se referă la documentele
aflate în fondurile bibliotecilor. Aceste documente, care au statut de bunuri culturale comune sau
care au fost clasate în categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional
mobil, nu sunt active fixe ci materiale de natura obiectelor de inventar aflate în folosinţă, ele

73
fiind evidenţiate, gestionate si inventariate în condiţiile legii. ( pentru înregistrarea lor se utilizează
conturile: 3031, 3032)
2. Eliminarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune, uzate
fizic sau moral, după o perioadă de minim 6 luni de la achiziţie.

5.2 Evaluarea stocurilor

A. Evaluarea initiala
Stocurile se înregistrează în contabilitate la costul de achizitie, costul de productie sau
valoarea justa, dupa caz.
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii,
precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
Astfel, pentru stocurile ce participă la procesul de producţie evaluarea la intrare se realizează
la cost de achiziţie.
Stocurile utilizate în activitatea de bază a unei instituţii publice, pentru care nu se plăteşte
T.V.A., au în componenţa costului de achiziţie preţul de cumpărare al stocurilor, cheltuielile de
transport, aprovizionare implicit taxa pe valoare adăugată aferentă acestora. Pentru stocurile utilizate
în alte activităţi decât activitatea de bază, pentru care instituţia este plătitoare de T.V.A., costul de
achiziţie cuprinde doar primele două elemente.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al activelor
fixe cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata
in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota
cheltuielilor
indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul
direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea, precum si
regiile corespunzatoare.
In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea,
metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul
cu amanuntul.
Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor,
manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate,
daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in
contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
Metoda pretului cu amanuntul este folosita in unitatile de desfacere cu amanuntul pentru a
determina costul stocurilor cu articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si
pentru care nu este indicat sa se foloseasca alta metoda.
In aceasta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din
pretul de vanzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei
brute.
B. Evaluarea la iesirea din gestiune
La iesirea din gestiune, stocurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin
aplicarea uneia din metodele:
a) metoda primul intrat-primul iesit (FIFO);
b) metoda costului mediu ponderat (CMP);

74
c) metoda ultimul intrat-primul-iesit (LIFO);

Principalele modalitati de iesire a stocurilor de materii prime si materiale consumabile sunt: pierderi
din calamitati, transfer la institutiile subordonate, lipsuri la inventar, consum

a) Metoda ”primul intrat - primul iesit” (FIFO) – potrivit acestei metode, bunurile iesite
din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura
epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al
lotului urmator, in ordine cronologica.
b) Metoda costului mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea costului fiecarui
element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul
perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei.
Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.
c) Metoda "ultimul intrat-primul iesit" (LIFO) – potrivit acestei metode, bunurile iesite
din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari (lot). Pe masura
epuizarii
lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului
anterior, in ordine cronologica.
Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura
stocurilor, de la un exercitiu la altul. Daca, in situatii exceptionale, ordonatorii de credite decid sa
schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri , in notele explicative trebuie sa se prezinte
urmatoarele informaţii:
- motivul schimbarii metodei; si
- efectele sale asupra rezultatului.
O institutie trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate
stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea
unor metode diferite de calcul a costului poate fi justificata.

C. Evaluarea la data bilantului


Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat
valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor.
In acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin
reflectarea unei ajustari pentru depreciere.
Prin valoare realizabila neta se intelege pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe
parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului,
atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.
Contabilitatea stocurilor se poate organiza cantitativ si valoric sau numai valoric prin
folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
Metode de înregistrare a stocurilor
Evidenţa stocurilor se poate realiza cu ajutorul a două metode, şi anume:
a) metoda inventarului permanent care presupune înregistrarea în debitul conturilor de stocuri
a stocurilor intrate în gestiune, iar la ieşirea din gestiune, acestea se creditează, ceea ce permite
cunoaşterea la orice moment a situaţiei cantitative şi valorice a stocurilor aflate în gestiune.
Pentru stocurile cumpărate înregistrările sunt:
A. Metoda inventarului permanent

1. Achizitionarea stocurilor

75
a. -in cazul in care s-au intocmit facturi : % 401
301,302,303,304,
305,309,351,354,
356,357,358,361,
371,378, 381)
4426
b. -in cazul in care nu s-au intocmit facturi: % 408
301,302,303,304,
305,309,351,354,
356,357,358,361,
371,378, 381)
4426
2. Stocuri primite cu titlu gratuit (donatii, sponsorizari, % 779
comasari de unitati, etc.) 301,302,303,309,
361,371,381)
3. Stocuri rezultate din dezmembrarea imobilizarilor 301 (302,303) 791
4.1 Stocuri primite prin transfer de la ordonatorul principal 301,302,303,309, 4813
361,371,381
4.2 Stocuri primite prin transfer de la instituţii subordonate 301,302,303,309, 482
aceluiaş ordonator 361,371,381
5 Lucrarile si serviciile in curs de executie precum si 331 709
produsele obtinute din productia proprie, la sfarsitul 332,341,345,346,
perioadei 348,
361,381)
6. Reluarea productiei, lucrarilor si serviciilor in curs 709 331 (332,341,345,
de executie, la inceputul perioadei 346,348,361, 381)
7. Retinerea din productie proprie a produselor finite % 345
ca materii prime, materiale, marfuri sau ambalaje 301,302,303,
371,381
8. Materii prime, materiale, produse, animale, marfuri, 351 %
ambalaje, bunuri date spre prelucrare sau custodie la terti, 301,302,303,345,361,
marfuri depuse in consignatie 371,381
9. Primirea bunurilor de la terti , inclusiv valoarea serviciilor % %
prestate 301,302,303,345, 351,401
361,371,381
10. Consumuri de stocuri
- materii prime 601 301
- materiale consumabile 602 302
- materiale de natura obiectelor de inventar (la momentul 603 303
scoaterii din folosinta)
- animale si pasari 606 361
- ambalaje 608 381
- munitii si furnituri pentru aparare nationala, ordine 609 309
publica si siguranta nationala si alte
stocuri specifice unor institutii
materiale si ambalaje pentru rezerva de stat si 689 304 (305)
de mobilizare
11.1 Stocuri transferate de la ordonatorul superior la un 4813 301,302,303,309,361,
ordonator inferior acestuia 371,381

76
11.2 Stocuri transferate intre instituţii subordonate aceluiaş 482 301,302,303,309,361,
ordonator 371,381
12. Vanzarea catre terti pe baza de factura a stocurilor de 411 %701 (702,703,
produse (cont 701- 703), de materii prime, materiale, 704,705,706, 707)
marfuri (cont 707) precum si facturarea serviciilor prestate 4427
(cont 704- 706)
13. Vanzarea catre terti fara factura a stocurilor de produse 418 %701 (702,703,
(cont 701- 703), de materii prime, materiale, marfuri (cont 704,705,706, 707)
707) precum si a serviciilor prestate (cont 704- 706) 4428

14. Scaderea din evidenta a stocurilor vandute:


- semifabricate, produse finite, produse reziduale 709 341 (345,346)
- diferente de pret intre costul de productie si pretul
standard sau prestabilit al produselor:
-nefavorabile 348 709
-favorabile 709 348
- marfuri (in unitatile cu amanuntul)
% 371
607
378

- marfuri (in unitatile en-gros) 4428 371


607
-ambalaje
608 381
12. Plusuri de natura stocurilor constatate la inventariere
- materii prime 301 601
- materiale consumabile 302 602
- materiale de natura obiectelor de inventar 303 603
- munitii si furnituri pentru aparare nationala,ordine 309 609
publica si siguranta nationala si alte stocuri specifice altor
institutii
- produse :
- animale si pasari
- achizitionate 361 719
- din productie proprie 361 709

- marfuri- in unitatile cu amanuntul 371 %


378
607

- marfuri- in unitatile en-gros 371 607

- ambalaje 381 608


- achizitionate
- din productie proprie 381 709
13. Lipsuri constatate cu ocazia inventarierii
- materii prime 601 301
- materiale consumabile 602 302
- materiale de natura obiectelor de inventar 603 303

77
- animale si pasari 606 361
- achizitionate 709 361
- din productie proprie 607 371
- marfuri
- ambalaje 608 381
- achizitionate 709 381
- din productie proprie

- munitii si furnituri pentru aparare nationala, 609 309


ordine publica si siguranta nationala si alte stocuri
specifice unor institutii
- materiale si ambalaje pentru rezerva de stat si 684 304 (305)
de mobilizare
- imputarea lipsurilor persoanelor vinovate:
- cand sumele se cuvin bugetului 428 448
-cand sumele raman la dispozitia institutiei 428 719
B.Metoda inventarului intermitent
1.Achizitionarea stocurilor % 401
a.- in cazul in care s-au intocmit facturi: 601 (602,603)
4426
% 408
601(602,603)
b.- in cazul in care nu s-au intocmit facturi:
4428
2. La sfarsitul lunii, stabilirea stocurilor, pe 601 (602,603)
301 (302,303)
baza inventarului
3. La inceputul lunii urmatoare, trecerea pe 301 (302,303)
601 (602,603)
cheltuieli a stocurilor constatate la sfarsitul
lunii anterioare, pe baza inventarului

C. Ajustari pentru deprecierea stocurilor


1. Constituirea sau majorarea ajustarilor pentru
deprecierea stocurilor 6814 391(392,393,394,395
,396,397,398)
2.Diminuarea sau anularea ajustarilor constituite
pentru deprecierea stocurilor 391 (392,393, 7814
394,395,396,397,
398)

Metoda inventarului intermitent, presupune reflectarea stocurilor la intrarea în patrimoniu a


direct în conturile de cheltuieli aferente, iar la finele lunii să se efectueze inventarierea, iar stocurile
neconsumate să se înregistreze direct în conturile de stocuri, urmând ca în luna următoare să se
treacă din nou pe conturile de cheltuieli. Metoda poate fi utilizată la instituţiile publice la care
stocurile sunt de valoare mică şi se consumă imediat ce se aprovizionează.
Contabilitatea analitică a stocurilor se poate organiza pe baza a trei metode: Metoda operativ-
contabilă, Metoda cantitativ-valorică, Metoda global-valorică.

Exemple privind evaluarea la iesire


O instituţie publică deţine un stoc de materiale consumabile la 1.03.N 100 bucăţi la costul unitar
de achiziţie de 3 lei. Pe data de 5.03.N achiziţionează 60 de bucăţi de material consumabil la cost de

78
achiziţie de 3,5 lei/ bucată conform facturii, iar pe data de 12.03.N consumă 80 de bucăţi conform
bonurilor de consum. Pe data de 18.03.N achiziţionează alte 40 bucăţi la preţ de 2,9 lei pe bucată,
cheltuielile de transport facturate de furnizor 34 lei. Pe data de 24.03.N se consumă 60 de bucăţi.

Metoda FIFO:
1.03.N Sold iniţial 100 buc x 3 lei/buc = 300 lei
5.03.N Achiziţii 60 buc x 3,5 lei/buc = 210 lei 302 = 401 210 lei
12.03.N Consum 80 buc x 3 lei/buc = 240 lei 602 = 302 240 lei
12.03.N Sold 20 buc x 3 lei/buc = 60 lei
60 buc x 3,5 lei/buc = 210 lei
= 270 lei
18.03.N Achiziţii Preţ de cumpărare: 40 buc x 2,9 lei/buc = 116 lei
Cheltuieli de transport = 34 lei 302 = 401 150 lei
Deci, costul de achiziţie este (116 lei + 34 lei)/40 buc =3,75 lei/ buc
23.03.N Consum 20 buc x 3 lei/buc = 60 lei
40 buc x 3,5 lei/buc = 140 lei 602 = 302 200 lei
Total 60 de bucăţi evaluate la = 200 lei
31.03.N Sold final 20 buc x 3,5 lei/buc = 70 lei
40 buc x 3,75 lei/buc = 150 lei
220 lei

Metoda LIFO:
1.03.N Sold iniţial 100 buc x 3 lei/buc = 300 lei
5.03.N Achiziţii 60 buc x 3,5 lei/buc = 210 lei 302 = 401 210 lei
12.03.N Consum 60 buc x 3,5 lei/buc = 210 lei
20 buc x 3 lei/buc = 60 lei 602 = 302 270 lei
= 270 lei
12.03.N Sold 80 buc x 3 lei/buc = 240 lei
18.03.N Achiziţii Preţ de cumpărare: 40 buc x 2,9 lei/buc = 116 lei
Cheltuieli de transport = 34 lei 302 = 401 150 lei
Deci, costul de achiziţie este (116 lei + 34 lei)/40 buc =3,75 lei/ buc
23.03.N Consum 40 buc x 3,75 lei/buc = 150 lei
20 buc x 3 lei/buc = 60 lei 602 = 302 210 lei
Total 60 de bucăţi evaluate la = 210 lei
31.03.N Sold final 60 buc x 3 lei/buc = 180 lei

Metoda costului mediu ponderat (calculat după fiecare intrare)


1.03.N Sold iniţial 100 buc x 3 lei/buc = 300 lei
5.03.N Achiziţii 60 buc x 3,5 lei/buc = 210 lei 302 = 401 210 lei
CMP1= (300 lei + 210 lei)/ (100 buc + 60 buc)
= 3,19 lei/ buc
12.03.N Consum 80 buc x 3,19 lei/buc = 255,2 lei
602 = 302 255,2 lei
12.03.N Sold 80 buc x 3,19 lei/buc = 255,2 lei
18.03.N Achiziţii Preţ de cumpărare: 40 buc x 2,9 lei/buc = 116 lei
Cheltuieli de transport = 34 lei 302 = 401 150 lei
Deci, costul de achiziţie este (116 lei + 34 lei)/40 buc =3,75 lei/ buc
CMP2= (255,2 lei + 150 lei)/ (80 buc + 40 buc)
= 3,38 lei/ buc
23.03.N Consum 60 buc x 3,38 lei/buc = 202,8 lei 602 = 302 202,8 lei
31.03.N Sold final 60 buc x 3,38 lei/buc = 202,8 lei

79
Metoda costului mediu ponderat (calculat la sfârşitul lunii):
1.03.N Sold iniţial 100 buc x 3 lei/buc = 300 lei
5.03.N Achiziţii 60 buc x 3,5 lei/buc = 210 lei 302 = 401 210 lei
18.03.N Achiziţii Preţ de cumpărare: 40 buc x 2,9 lei/buc = 116 lei
Cheltuieli de transport = 34 lei 302 = 401 150 lei
Deci, costul de achiziţie este (116 lei + 34 lei)/40 buc =3,75 lei/ buc
CMP= (300 lei + 210 lei + 150 lei)/ (100 buc + 60 buc + 40 buc)
= 3,3 lei/ buc
Consum total (80 buc + 60 buc) x 3,3 lei/buc = 462 lei 602 = 302 462 lei
31.03.N Sold final 60 buc x 3,3 lei/buc = 198 lei

1.O primărie a achiziţionat 300 litri de vopsea pentru amenajarea băncilor din două parcuri.
Valoarea facturii este de 1.000 lei, TVA 19%. Achiziţia se va înregistra:
Conform metodei inventarului permanent:
302 = 401 1.190 lei
Materiale consumabile Furnizori

Conform metodei inventarului intermitent:


602 = 401 1.190 lei
Cheltuieli cu materiale consumabile Furnizori

Dacă instituţia publică ar fi cumpărat vopseaua pentru desfăşurarea unor activităţi


economice, atunci înregistrarea achiziţiei ar fi fost:
Conform metodei inventarului permanent:
% = 401 1.190 lei
302 Furnizori 1.000 lei
Materiale consumabile
4426 190 lei
TVA deductibilă

Conform metodei inventarului intermitent:


% = 401 1.190 lei
602 Furnizori 1.000 lei
Cheltuieli cu materiale consumabile
4426 190 lei
TVA deductibilă

2.O instituţie publică a achiziţionat 200 de minicalculatoare cu valoare unitară de 20 de lei şi


echipament de lucru pentru angajaţi în valoare totală de 1.500 lei. Obiectele de inventar sunt date în
folosinţă. Achiziţia şi darea în folosinţă se vor înregistra:
3031 = 401 5.500 lei
Materiale de natura obiectelor de inventar Furnizori
în magazie

Darea în folosinţă a obiectelor de inventar:


3032 = 3031 5.500 lei
Materiale de natura obiectelor de inventar Materiale de natura obiectelor
în folosinţă de inventar în magazie

80
3. O instituţie publică cumpără materiale consumabile, preţ de achiziţie 1.200 lei, TVA 19%.
Pe factură apar un rabat de 10% şi o remiză de 2%. Factura este achitată din venituri proprii. Pentru
această operaţiune, instituţia publică este considerată persoană impozabilă din punct de vedere al
TVA.
Calculul facturii:
Preţ de achiziţie 1.200 lei
(-) rabat 10% 120 lei
(-) remiză 2% 21,6 lei
= Net comercial 1.058,4 lei
TVA 19% 201,1 lei
= Net de plată 1.259,5 lei
Achiziţia materialelor:
% = 401 1.259,5 lei
302 Furnizori 1.058,4 lei
Materiale consumabile
4426 201,1 lei
TVA deductibilă

Achitarea facturii:
401 = 5601 1.259,5 lei
Furnizori Disponibil al institutiilor
publice finantate integral din
venituri proprii

Dacă instituţia publică nu este persoană impozabilă din punct de vedere TVA, atunci
achiziţia se va înregistra:
302 = 401 1.259,5 lei
Materiale consumabile Furnizori

4.Un spital judeţean are în dotare un atelier de croitorie ce produce lenjerii de pat, feţe de
masă şi uniforme medicale. În luna septembrie, atelierul a cumpărat 100 m de pânză în valoare de
4,5 lei/ m şi 50 de papiote de aţă cu valoarea unitară de 1 leu. Din acestea, consumă în cursul lunii
60 m pânză şi 30 papiote de aţă. Salariul angajatei de la atelierul de croitorie este de 550 lei, iar
cheltuielile cu asigurările sociale se ridică la suma de 165 lei. Din producţie a rezultat 30 de lenjerii
de pat. Lenjeriile de pat sunt produse pentru uzul exclusiv al spitalului, urmând a fi păstrate sub
formă de obiecte de inventar, până la momentul dării în folosinţă.
Costul de producţie al lenjeriilor = 270 lei + 30 lei + 550 lei + 165 lei
= 1.015 lei

Achiziţia materiilor prime conform facturii:


301 = 401 500 lei
Materii prime Furnizori

Consumul materiilor prime conform documentelor de consum:


601 = 301 300 lei

81
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

Obţinerea produselor finite şi predarea lor la depozit:


345 = 709 1.015 lei
Produse finite Variaţia stocurilor

Transferul produselor finite la obiecte de inventar:


3031 = 345 1.015 lei
Materiale de natura obiectelor de inventar Produse finite
în magazie

5.O instituţie publică cumpără 100 m steri de lemn în valoare totală de 3.000 lei, TVA 19%,
conform facturii. Lemnul este trimis spre prelucrare în vederea obţinerii unor bănci pentru
amenajarea unui parc, la o unitate specializată conform avizului de însoţire a mărfii care trebuie să
poarte menţiunea „Pentru prelucrare la terţi”. Factura de manoperă însumează 1.500 lei, TVA 19%.
Achiziţia lemnului:
301 = 401 3.570 lei
Materii prime Furnizori

Trimiterea spre prelucrare a lemnului:


351 = 301 3.570 lei
Materii şi materiale aflate la terţi Materii prime

Recepţia băncilor şi înregistrarea facturii de manoperă:


302 = % 5.355 lei
Materiale consumabile 351 3.570 lei
Materii şi materiale aflate
la terţi 1.785 lei
401
Furnizori

6.O policlinică primeşte de la o persoană fizică o donaţie sub formă de materiale sanitare
evaluată la suma de 5.000 lei. Primirea donaţiei se va înregistra:
3039 = 779 5.000 lei
Medicamente şi materiale sanitare Venituri din bunuri şi servicii
primite cu titlu gratuit

7.Din dezmembrarea unui activ fix corporal, o instituţie publică obţine materiale evaluate la
o sumă de 3.000 lei. Recepţia acestora se înregistrează:
302 = 791 3.000 lei
Materiale consumabile Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

8. O instituţie publică primeşte de la un ordonator ierarhic superior, obiecte de inventar în


valoare de 1.500 lei, conform documentelor de transfer:
3031 = 4813 1.500 lei
Materiale de natura obiectelor de inventar Decontări privind stocurile

82
în magazie

9.O instituţie publică primeşte de la o altă instituţie publică, ambele subordonate ale aceluiaşi
ordonator principal, materiale consumabile în valoare de 2.500 lei, conform documentelor de
transfer:
302 = 482 2.500 lei
Materiale consumabile Decontări între instituţii
subordonate

10.O instituţie publică a confiscat în urma unui control un stoc de mărfuri evaluat de comisia
de evaluare la suma de 10.000 lei. Valorificarea bunurilor se realizează la preţul de vânzare de
12.000 lei, TVA 19%.
Confiscarea bunurilor şi intrarea lor în proprietatea privată a unităţilor administrativ
teritoriale:
349 = 104 10.000 lei
Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii Fondul bunurilor care
în proprietatea privată a unităţilor alcătuiesc domeniul privat al
administrativ-teritoriale unităţilor administrativ-
teritoriale

Valorificarea bunurilor:
4111 = % 14.280 lei
Clienţi cu termen sub 1 an 4481 12.000 lei
Alte datorii faţă de buget
4427 2.280 lei
TVA colectată

Descărcarea gestiunii:
104 = 349 10.000 lei
Fondul bunurilor care alcătuiesc Bunuri confiscate sau intrate
domeniul privat al unităţilor potrivit legii în proprietatea
administrativ-teritoriale privată a unităţilor
administrativ-teritoriale

Încasarea creanţei:
557 = 4111 14.280 lei
Disponibil din valorificarea bunurilor Clienţi cu termen sub 1 an
intrate în proprietatea privată a statului

11. O instituţie publică are în stoc la 1.12.N produse finite la cost standard de 1.000 lei (Si
345), iar diferenţele de preţ aferente acestuia sunt favorabile în valoare de 130 lei (Si 348). În cursul
lunii decembrie, instituţia obţine produse finite la cost standard 2.000 lei. În cursul lunii, instituţia
vinde produse la preţul de vânzare de 4.000 lei, cost standard 2.500 lei. Costul efectiv determinat la
începutul lunii decembrie este de 2.100 lei. Calculele şi înregistrările efectuate în luna decembrie cu
privire la produsele finite sunt următoarele:
Obţinerea produselor finite la cost standard:
345 = 709 2.000 lei
Produse finite Variaţia stocurilor

83
Vânzarea produselor finite:
4111 = % 4.760 lei
Clienţi cu termen sub 1 an 701 4.000 lei
Venituri din vânzarea
produselor finite 760 lei
4427
TVA colectată

Descărcarea gestiunii de produse finite la cost standard:


709 = 345 2.500 lei
Variaţia stocurilor Produse finite

La sfârşitul perioadei se înregistrează diferenţele de preţ aferente produselor obţinute.


(Diferenţele de preţ se vor înregistra în roşu)
348 = 709 100 lei
Diferenţe de preţ la produse Variaţia stocurilor

Calculul diferenţelor de preţ aferente produselor vândute:


130lei  100lei
Coeficient (K) = = 0,01
1.000lei  2.000lei

Diferenţele de preţ aferente produselor vândute = 2.500 lei x 0,01


= 25 lei
Înregistrarea diferenţelor de preţ aferente produselor:
709 = 348 25 lei
Variaţia stocurilor Diferenţe de preţ la produse

În balanţa de verificare aferentă lunii decembrie, soldurile conturilor de produse finite şi de


diferenţe de preţ vor fi:
Sf 345 = 1.000 lei + 2.000 lei – 2.500 lei = 500 lei
Sf 348 = 130 lei + 100 lei – 130 lei = 5 lei
În bilanţul încheiat la 31.12.N, produsele finite vor fi evidenţiate la costul efectiv, respectiv
Sf 345 – Sf 348 = 495 lei

12. O instituţie publică transferă către un ordonator ierarhic superior, materiale în valoare de
1.500 lei, conform documentelor de transfer:
4813 = 302 1.500 lei
Decontări privind stocurile Materiale consumabile

13. O instituţie publică transferă către o altă instituţie publică, ambele subordonate aceluiaşi
ordonator principal, materiale consumabile în valoare de 2.500 lei, conform documentelor de
transfer:
482 = 302 2.500 lei
Decontări între instituţii subordonate Materiale consumabile

84
14. Un spital a constatat, în urma inventarierii magaziei de alimente, un plus de făină evaluat
la suma de 100 lei. Înregistrarea acestuia se realizează astfel:
302 = 602 100 lei
Materiale consumabile Cheltuieli privind materialele
consumabile

15. În urma inventarierii, o instituţie publică constată ca plus la inventar, animale de


laborator evaluate la 200 lei, intrate în instituţie prin achiziţie de la terţi:
361 = 719 200 lei
Animale şi păsări Alte venituri operaţionale

16. Un spital a constatat în urma inventarierii depozitului de medicamente un stoc faptic la


31.12.N de 4.000 lei la un produs cu consistenţă apoasă ambalat în fiole. Valoarea stocului scriptic
de fiole, stabilit în urma verificării evidenţelor contabile este de 4.250 lei.
Limita maximă de perisabilitate admisă pentru acest tip de medicament pentru depozitare
este de 0,5% . în aceste condiţii, valoarea perisabilităţilor se va calcula astfel:
Perisabilitatea admisă = 0,5 % x 4.250 lei = 21,25 lei
6029 = 3029 21,25 lei
Cheltuieli privind medicamentele şi Medicamentele şi materialele
materialele sanitare sanitare
Diferenţa de 250 lei – 21,25 lei = 228,75 lei va fi imputată gestionarului sau va fi scăzută din
evidenţă, în funcţie de rezultatul analizei efectuate.

17. La inventarierea de la sfârşitul anului o instituţie publică a descoperit lipsa unui stoc de
materiale consumabile a cărui valoare contabilă este de 250 lei. Lipsa se impută gestionarului la
valoarea de 300 lei plus TVA 19%. Casierul depune suma în casieria instituţiei.
Constatarea pagubei:
6029 = 3029 200 lei
Cheltuieli privind medicamentele şi Medicamentele şi materialele
materialele sanitare sanitare

Imputarea pagubei generează două situaţii:


A) dacă suma rămâne la dispoziţia instituţiei:
4282 = 719 357 lei
Alte creanţe în legătură cu personalul Alte venituri operaţionale

B) dacă suma se cuvine statului:


4282 = 4481 357 lei
Alte creanţe în legătură cu personalul Alte datorii faţă de buget

Depunerea sumei în casierie:


5311 = 4282 357 lei
Casa în lei Alte creanţe în legătură cu
personalul

85
Dacă gestionarul rămâne angajatul instituţiei, reţinerea se poate efectua eşalonat pe statul de
plată lunar (în fiecare lună, însă, totalul reţinerilor de pe stat nu trebuie să depăşească 1/3 din
salariu net).
421 = 4282 357 lei
Personal-salarii datorate Alte creanţe în legătură cu
personalul

18. O instituţie publică deţine în gestiune stocuri de obiecte de inventar, care cu ocazia
inventarierii la 31.12.N , s-a constatat că sunt uzate moral. Valoarea contabilă a stocului este de
4.000 lei, preţul estimat de vânzare este de 1.600 lei, iar cheltuielile estimate cu vânzarea sunt de
100 lei.
Valoarea realizabilă netă = 1.600 lei – 100 lei = 1.500 lei
Valoare contabilă = 4.000 lei
Depreciere = 2.500 lei
Deprecierea stocului se va înregistra astfel:
6814 = 3922 2.500 lei
Cheltuieli operaţionale privind ajustările Ajustările pentru deprecierea
pentru deprecierea activelor circulante materialelor de natura
obiectelor de inventar

În bilanţul anului N , stocul de obiecte de inventar va fi recunoscut la valoarea de 4.000 lei –


2.500 lei = 1.500 lei, adică valoarea realizabilă netă.
În N + 1, instituţia vinde stocul de obiecte de inventar la preţul de 1.300 lei.
Transferul obiectelor de inventar la mărfuri:
371 = 3031 4.000 lei
Mărfuri Materiale de natura obiectelor
de inventar în magazie

Vânzarea mărfurilor:
4111 = 707 1.300 lei
Clienţi cu termen sub 1 an Venituri din vânzarea
mărfurilor

Descărcarea gestiunii:
607 = 371 4.000 lei
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri

Anularea ajustării constituite în anul anterior:


3922 = 7814 2.500 lei
Ajustările pentru deprecierea Venituri din ajustări pentru
materialelor de natura obiectelor de deprecierea activelor
inventar circulante

20. O instituţie publică înregistrează materiale consumabile din dezmembrarea imobilizărilor


corporale în valoare de 300 lei. Ea vinde ulterior aceste materiale la preţul de 300 lei, unei societăţi
comerciale, pe baza avizului de expediţie, urmând să întocmească ulterior factura.
Transferul materialelor în categoria mărfurilor:
371 = 3028 300 lei

86
Mărfuri Alte materiale consumabile

Vânzarea mărfurilor:
418 = % 357 lei
Clienţi – facturi de întocmit 707 300 lei
Venituri din vânzarea
mărfurilor 57 lei
4428
TVA neexigibilă

Descărcarea gestiunii:
607 = 371 300 lei
Cheltuieli cu mărfurile Mărfuri

Cazul 1: Preţul înscris în factură este de 300 lei:


Varianta A: Regularizarea conturilor 418 şi 4428:
4111 = 418 357 lei
Clienţi cu termen sub 1 an Clienţi – facturi de întocmit

4428 = 4427 57 lei


TVA neexigibilă TVA colectată

Varianta B: Stornarea în roşu a înregistrării iniţiale:


418 = % 357 lei
Clienţi – facturi de întocmit 707 300 lei
Venituri din vânzarea
mărfurilor 57 lei
4428
TVA neexigibilă

Înregistrarea facturii:
4111 = % 357 lei
Clienţi cu termen sub 1 an 707 300 lei
Venituri din vânzarea
mărfurilor 57 lei
4427
TVA colectată
SAU
Stornarea în negru a înregistrării iniţiale:
% = 418 357 lei
707 Clienţi – facturi de întocmit 300 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
4428 57 lei
TVA neexigibilă
Înregistrarea facturii:
4111 = % 357 lei

87
Clienţi cu termen sub 1 an 707 300 lei
Venituri din vânzarea
mărfurilor 57 lei
4427
TVA colectată

21. O instituţie publică constată o pagubă în valoare de 300 lei la magazia de alimente a
cantinei ca urmare a unei intrări prin efracţie. Hoţii nu sunt prinşi, iar creanţa se prescrie.
Înregistrarea pagubei:
6027 = 3027 300 lei
Cheltuieli privind hrana Hrana

Înregistrarea creanţei:
461 = % 357 lei
Debitori 719 300 lei
Alte venituri operaţionale
4427 57 lei
TVA colectată

Prescrierea creanţei:
654 = 461 357 lei
Pierderi din creanţe şi debitori diverşi Debitori

22 Sa se inregistreze distribuirea halatelor ( echipamente de protectie ) in valoare de 5120


lei catre salariati, stiind ca 30 % din valoare este suportata de salariati?
% 3031 5120 lei
3032 3584 lei
4282 1536 lei

Teste de autoevaluare
Intrebări de tipul A/F
1. Metoda inventarului permanent presupune inregistrarea in contabilitate a tuturor operatiilor de intrari si
iesiri de stocuri, astfel incât, stocurile pot fi determinate cantitativ si valoric, in orice moment .

2. Metoda inventarului intermitent presupune determinarea si inregistrarea iesirilor de stocuri in contabilitate


pe baza inventarierii stocurilor

Întrebări de tipul alegere multiplă

1.Care este inregistrarea contabila privind vinzarea de produse finite catre clienti in situatia in care nu s-a
intocmit factura ( activitate inregistrata in scopuri de TVA)?
a. 411 = % d. 5311 = 701
701
4428
b. 418 = % e. 411 = 701
701

88
4428
c. 418 = %
701
4427
2. O institutie publica prezinta in luna aprilie anul N, urmatoarea situatie a stocurilor de materii prime XXX
Stoc initial 1 04 100 kg*10 lei
Intrari 02 04 100 kg* 12 lei
10 04 70 kg* 13 lei
Iesiri 3 04 120 kg
18.04 100 kg
Care este valoarea iesirilor si a stocului final in cazul in care se foloseste metoda CMP calculat dupa fiecare
intrare

a. 1953.7 lei 715.7 lei d. 2.513 lei 596.5 lei

b. 2330 lei 780 lei e. 2.419,2 lei 691.2 lei

c. 2.510 lei 600 lei

3. Principalele modalitati de iesire a stocurilor de materii prime si materiale consumabile sunt.

a. plusuri la inventar, consum, pierderi din d. pierderi din calamitati, transfer la


calamitati, transfer institutiile subordonate ,lipsuri la inventar,
consum

b. consum, pierderi din calamitati, transfer e. achizitie de la terti, transfer de la


,lipsuri la inventar, primite cu titlu gratuit institutiile publice superioare, plusuri de
inventar, primite cu titlu gratuit, rezultate
in dezmembrarea imobilizarilor,

c. pierderi din calamitati, transfer la


institutiile subordonate ,lipsuri la inventar,
vânzare

VI. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII

Decontările instituţiilor publice privesc două mari categorii de relaţii, şi anume:


1. Relaţii de decontare cu terţe persoane juridice (din afara instituţiilor), având calitatea de
instituţii superioare şi/sau instituţii subordonate privind finanţarea bugetară, respectiv de la care
primesc sau cărora le repartizează mijloace băneşti aprobate prin buget. Tot aici se includ şi relaţiile
de decontare cu terţii debitori sau creditori persoane juridice având calitatea de clienţi sau diverşi
debitori reprezentând creanţe de încasat rezultate în urma activităţii instituţiei publice, precum şi
relaţii de decontare cu terţii creditori din afara instituţiei în calitatea acestora de furnizori de bunuri
şi servicii, lucrări executate etc.
2. Relaţii de decontare în cadrul instituţiei publice privind drepturile şi obligaţiile evaluate
în bani dintre instituţia publică şi personalul angajat pe baza contractelor individuale de muncă
încheiate conform prevederilor legale în vigoare.

89
Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul
exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile
subordonate aceleiaşi instituţii superioare, după caz, reprezentând valoarea activelor fixe şi a
materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei, precum şi
sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea
cheltuielilor din alocaţii bugetare, din fonduri speciale, fonduri cu destinaţie specială, împrumuturi
externe rambursabile şi nerambursabile.
Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice, cuprinde operaţiile care se
înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea unităţii debitoare, cât
şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite (conturile 481,482).
Exemple: Transferul între instituţia superioară şi instituţiile subordonate
− Transferul de materii prime 4813 = 301
− Transferul de materiale consumabile 4813 =302
− Transferul de active fixe corporale 4812 = 214
− Sume plătite numerar în cadrul decontărilor reciproce 481 =531

Potrivit principiilor contabilităţii de angajamente, efectele tranzacţiilor şi ale altor


evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce
numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit.

Evaluarea creanţelor si datoriilor

Evaluarea initiala
Creantele si datoriile institutiilor publice se înregistreaza în contabilitate la valoarea
nominala.
Operatiunile în valuta trebuie înregistrate în momentul recunoasterii initiale în moneda de raportare,
aplicându-se sumei în valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda straina, la
data efectuarii tranzactiei.
Creantele si datoriile în valuta se înregistreaza în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb
de la data efectuarii operatiunilor comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cât si în valuta.
Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării
drepturilor şi obligaţiilor.

Evaluarea la momentul decontarii


Diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor în valuta la
cursuri diferite fata de cele la care au fost înregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele
la care au fost raportate în situatiile financiare anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau
cheltuieli
în perioada în care apar.
Atunci când creanta sau datoria in valuta este decontata în decursul aceluiasi exercitiu
financiar în care a survenit, întreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta în acel exercitiu.
Atunci când creanta sau datoria in valuta este decontata într-un exercitiu financiar ulterior, diferenta
de curs valutar recunoscuta în fiecare exercitiu financiar, ce intervine pâna în exercitiul decontarii,
se determina tinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenita în cursul fiecarui asemenea
exercitiu financiar.

90
Evaluarea la data bilantului
La data intocmirii situatiilor financiare, creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul
publicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru data intocmirii situatiilor financiare,
respectiv pentru ultima zi a exercitiului financiar.
Creantele si datoriile aferente fondurilor nerambursabile primite de la Comunitatea
Europeana se evalueaza la cursul publicat de Banca Centrala Europeana, valabil pentru ultima zi a
lunii in care se intocmesc situatiile financiare.
La data bilantului, evaluarea creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de
incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la
inventariere si valoarea contabila neta a creantelor se inregistreaza in contabilitate pe seama
ajustarilor pentru depreciere.
Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea creanţelor la sfârşitul
exerciţiului financiar, pe seama cheltuielilor (conturile 491,496,497).
În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus
la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură, atunci acea ajustare trebuie
diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.
În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată,
ajustarea trebuie majorată.
Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia
cu furnizorii, clienţii, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de
stat, Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE, ISPA, SAPARD etc.), cu
debitorii şi creditorii diverşi, debitori şi creditori ai bugetelor, decontările între instituţii publice,
precum şi evidenţa operaţiilor care necesită clarificări ulterioare şi alte decontări

I.Contabilitatea operaţiilor privind terţii

A. Contabilitatea relaţiilor cu furnizorii


Relaţiile de decontare ale unei instituţii publice cu furnizorii sunt determinate de operaţii de
aprovizionare de stocuri, de active fixe corporale, bunuri sau servicii primite de la aceştia, etc.; şi
cum respectivele bunuri sunt achitate cu bani publici, operaţiile de decontare amintite sunt încadrate
în structura de achiziţii publice. Procesul de achiziţii publice reprezintă ansamblul activităţilor ce se
întreprind pentru atribuirea, încheierea şi îndeplinirea unui contract de achiziţie publică şi prin care
se dobândesc, definitiv sau temporar, de către o persoană juridică definită ca autoritate contractantă,
produse, lucrări sau servicii.
Reflectarea în contabilitate a operaţiilor de decontare cu furnizorii este asigurată de conturile din
grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate” – conturi cu funcţie contabilă de pasiv, excepţie face 409
„Furnizori – debitori”, care este cont de activ.
În pleiada de înregistrări contabile privind relaţiile cu furnizorii se pot delimita cel puţin
următoarele:
 se evidenţiază preţul de înregistrare al stocurilor achiziţionate, respectiv c/val facturilor
reprezentând abonamente, chirii şi alte cheltuieli efectuate anticipat.

% = 401 „Furnizori”
3xx „Conturi de stocuri”
471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

91
 se evidenţiază valoarea consumurilor şi a altor angajamente faţă de terţi înregistrate direct pe
cheltuieli
6xx „Conturi de cheltuieli” = 401 „Furnizori”

 evidenţiere avansuri acordate furnizorilor în contul unor livrări de bunuri, executări de lucrări
sau prestări de servicii din finanţarea bugetară
409 „Furnizori-debitori ” = 770 „Finanţare de la
buget”

 evidenţiere obligaţie de plată a ratelor de leasing, respectiv a dobânzilor facturate de locator în


acţiunea de procurare de active fixe corporale

% = 404„Furnizori de
167 „Alte împrumuturi şi datorii active fixe”
asimilate”
168 „Dobânzi aferente împrumuturilor
şi datoriilor asimilate”

 active fixe corporale neamortizabile achiziţionate trecute pe cheltuieli


682 „Cheltuieli cu activele fixe = 404„Furnizori de
neamortizabile” active fixe”

 evidenţiere facturi primite, anterior înregistrate ca facturi nesosite


408 „Furnizori-facturi nesosite” = 401 „Furnizori”

 achitare furnizori de stocuri din conturile de disponibil, din avansuri spre decontare, respectiv
din venituri proprii
401 = %
„Furnizori” 51 „Conturi la trezoreria
statului”
542 „Avansuri de trezorerie”
56„Disponibil din venituri
proprii ”

 datorii prescrise sau anulate la instituţiile publice finanţate integral din veniturile proprii
401 = 719„Alte venituri
„Furnizori” operaţionale ”

 evidenţiere diferenţe de curs favorabile rezultate în urma achitării datoriilor în valută către
furnizorii de active fixe corporale
404 „Furnizori de active fixe” = 765„Venituri din diferenţe de curs

92
valutar ”

 plata în numerar a furnizorilor de active fixe şi regularizare avans


404 „Furnizori de active fixe” = %
232„Avansuri acordate
pentru active fixe”
531 „Casa”

 se evidenţiază sume clarificate reprezentând datorii faţă de furnizorii de active fixe achitate
404 = 473 „Decontări din operaţii în
„Furnizori de active fixe” curs de clarificare”

 evidenţiere timbre fiscale şi poştale pentru care nu s-au primit facturi


532 „Alte valori” = 408„Furnizori-facturi nesosite”

 ambalaje nerestituite furnizorilor în situaţia în care acestea circulă pe principiul restituirii


381 „Ambalaje” = 409 „Furnizori-debitori”

 regularizare avansuri cu furnizorii de bunuri de natura stocurilor la primirea efectivă a bunurilor


şi achitarea diferenţei datorate din finanţarea bugetară
401 = %
„Furnizori” 409 „Furnizori-debitori ”
770 „Finanţare de la buget”
 diferenţe nefavorabile de curs din lichidarea datoriilor în valută
665 = 401 „Furnizori”
„Cheltuieli din diferenţe de curs
valutar”

B.Contabilitatea relaţiilor cu clienţii


Decontările cu clienţii se concretizează în creanţe ale instituţiilor publice faţă de terţe persoane
fizice sau juridice. Creanţele sunt active circulante ce se regăsesc la instituţiile publice sub forma
drepturilor instituţiei asupra persoanelor fizice şi juridice legate de prejudicii produse de cele din
urmă primelor sau de relaţii de vânzare de produse sau servicii, pentru care instituţia trebuie să
primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie.
Evidenţa contabilă a decontărilor din creanţele instituţiei faţă de terţe persoane este asigurată de
conturile din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate” cu următoarea componenţă: 411 „Clienţi”, 413
„Efecte de primit de la clienţi”, 418 „Clienţi – facturi de întocmit”, 419 „Clienţi – creditori”.
În contabilitatea clienţilor se evidenţiază distinct operaţiunile privind livrările de mărfuri şi
produse, lucrările executate şi serviciile prestate efectuate pe baza efectelor comerciale, creanţele
incerte, avansurile primite de la clienţi, respectiv bunurile vândute, lucrările executate şi serviciile
prestate pentru care nu s-au întocmit facturi, după cum urmează:

93
 se înregistrează valoarea la preţ de vânzare a produselor finite, mărfurilor livrate clienţilor,
lucrărilor, a studiilor şi a contractelor de cercetare executate etc.
411 „Clienţi” = 70 „Venituri din activităţi
economice” (701-708)

 sume încasate în numerar de la clienţi reprezentând avansuri pentru produsele şi materialele


vândute, lucrările executate şi serviciile prestate
531 „Casa” = 419 „Clienţi-creditori”

 valoarea la cost de achiziţie a materialelor şi produselor rezervă de stat ieşite pentru


împrospătarea stocurilor
411 „Clienţi” = 304 „Materiale şi produse
rezervă de stat”

 sume datorate de clienţi din valoarea efectelor comerciale acceptate


413 „Efecte de primit” = 411 „Clienţi”

 valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi


511 „Valori de încasat” = 413 „Efecte de primit”

 diferenţe favorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de încasat


413 = 765
„Efecte de primit” „Venituri din diferenţe de curs
valutar ”

 valoarea la preţ de vânzare a produselor, lucrărilor executate, studiilor executate pentru care nu
s-au întocmit facturi
418 = 70
„Clienţi-facturi de întocmit” „Venituri din activităţi
economice”

 valoarea facturilor întocmite către clienţi


411 = 418
„Clienţi” „Clienţi - facturi de întocmit”

 decontarea avansurilor încasate de la clienţi pentru produsele şi materialele vândute, lucrările


executate şi serviciile prestate
419 = 411
„Clienţi-creditori” „Clienţi”

 se evidenţiază valoarea creanţelor reactivate

94
411 = 714
„Clienţi” „Venituri din creanţe
reactivate şi debitori diverşi”

 sume datorate de către clienţi bugetului


411 = 448
„Clienţi” „Alte datorii şi creanţe cu
bugetul”

 sume virate bugetului


datorii şi creanţe cu bugetul” = 411
„Clienţi”

 sume încasate de la clienţi în contul de disponibil, în numerar, etc.

% = 411
512 sau 550,560 „Clienţi”
„Conturi la bănci”
531
„Casa”

 valoarea nominală a tichetelor de masă nefolosite, returnate către emitenţi


411 = 532
„Clienţi” „Alte valori”

 diferenţe favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută la sfârşitul perioadei


411 = 765
„Clienţi” „Venituri din diferenţe de curs
valutar”

 valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienţilor


411 = 419
„Clienţi” „Clienţi-creditori”

 sume trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii din evidenţă a clienţilor


654 = 411
„Pierderi din creanţe” „Clienţi”

 sume clarificate reprezentând creanţe încasate

473 = 411
„Decontări din operaţii în curs de „Clienţi”
clarificare”

95
C. Contabilitatea creanţelor bugetare

a) Constituirea respectiv stingerea creanţelor bugetului de stat din obligaţii ale


contribuabililor, persoane fizice sau juridice, reflectate cu ajutorul contului 463 „Creanţe ale
bugetului de stat” vizează următoarele înregistrări generice:
 înregistrarea creanţelor bugetului de stat pentru veniturile stabilite prin declaraţie fiscală sau
decizie emisă de organul fiscal

463 = %
„Creanţe ale bugetului de stat” 73 „Venituri fiscale”
74 „Venituri din contribuţii de
asigurări”
75 „Venituri nefiscale”
766 „Venituri din dobânzi”

Notă: majorarea creanţelor bugetului de stat cu dobânzile şi penalităţile de întârziere, potrivit


legii implică acelaşi articol contabil de la constituirea creanţelor
 încasarea veniturilor bugetului prin casierie, inclusiv dobânzi şi penalităţi
5311 = 463
„Casa în lei” „Creanţe ale bugetului. de stat”

 compensarea cu obligaţii de plată viitoare la solicitarea debitorului a sumelor care exced


creanţele bugetului de stat
4671 = 463
„Creditori ai bugetului de stat” „Creanţe ale bugetului de stat”

 sume de compensat cu obligaţii datorate altor bugete


463 = 4671
„Creanţe ale bugetului de stat” „Creditori ai bugetului de stat”

 şi concomitent, cu virarea către alte bugete


4671 = 520
„Creditori ai bugetului de stat” „Disponibil al bugetului de
stat”

 scutirea sau reducerea creanţelor bugetului de stat prin acordarea înlesnirilor la plată, potrivit
legii, respectiv anularea sau prescripţia creanţelor din anul curent

73 „Venituri fiscale” = 463


74 „Venituri din contribuţii de asigurări” „Creanţe ale bugetului de
75 „Venituri nefiscale” stat”
766 „Venituri din dobânzi”

96
 scutirea, anularea sau prescripţia creanţelor bugetului de stat din anii precedenţi
117.09 = 463
„Rezultat reportat - buget de stat” „Creanţe ale bugetului de
stat”

 stingerea creanţelor prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publică a statului, urmare a
procedurii de executare silită
21 = 101
„Active fixe corporale” „Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului”

şi concomitent

73/75 = 463
„Venituri fiscale”/ „Creanţe ale bugetului de stat”
„Venituri nefiscale”

Exemplu: Un compartiment de contabilitate a creanţelor bugetare înregistrează creanţe privind


impozitul pe profit pentru primul trimestru de 13.600lei. Prin intermediul trezoreriei se încasează
13.620 lei (un agent economic a plătit o sumă mai mare decât cea din declaraţie). Suma se
compensează ulterior cu datoria agentului economic privind impozitul pe profit (presupunem că
acesta trebuie să plătească pentru trimestrul II 11.200 lei).
Înregistrarea creanţelor bugetului de stat pentru primul trimestru:
463 = 7301 13.600 lei
Creanţe ale bugetului de stat Impozit pe profit

Încasarea prin trezorerie:


520 = 463 13.620 lei
Disponibil al bugetului de stat Creanţe ale bugetului de stat

Înregistrarea datoriei faţă de contribuabil:


463 = 4671 20 lei
Creanţe ale bugetului de stat Creditori ai bugetului de stat

Înregistrarea creanţei bugetului de stat pentru al doilea trimestru (pentru exemplificarea


compensării prezentăm doar înregistrarea obligaţiei contribuabilului respectiv din trimestrul II):
463 = 7301 120 lei
Creanţe ale bugetului de stat Impozit pe profit

97
Compensarea datoriei cu creanţa din trimestrul II:
4671 = 463 20 lei
Creditori ai bugetului de stat Creanţe ale bugetului de stat

Încasarea diferenţei prin trezorerie:


520 = 463 100 lei
Disponibil al bugetului de stat Creanţe ale bugetului de stat

b. Constituirea respectiv stingerea creanţelor bugetelor locale din obligaţii ale


contribuabililor, persoane fizice sau juridice, sunt reflectate cu ajutorul contului 464 „Creanţe
ale bugetului local” vizează următoarele înregistrări generice, redate mai jos:
 înregistrarea creanţelor bugetului local pentru veniturile stabilite prin declaraţie fiscală sau
decizie emisă de organul fiscal

464 = %
„Creanţe ale bugetului local” 730 „Impozit pe venit, profit”
732 „Alte impozite pe venit, profit,
câştiguri din capital”
734 „Impozite şi taxe pe
proprietate”
735 „Impozite şi taxe pe bunuri şi
servicii”
739 „Alte impozite şi taxe fiscale”

Notă: majorarea creanţelor bugetului local cu dobânzile şi penalităţile de întârziere, respectiv în


baza actelor de control implică articolul contabil de mai sus
 stingerea creanţelor bugetului local prin încasarea în numerar, respectiv prin intermediul
trezoreriilor

5311 „Casa în lei” = 464


521 „Disponibil al bugetului local la trezoreria „Creanţe ale bugetului
statului” local”

 sume de compensat sau de restituit la cererea contribuabililor sau din oficiu reprezentând sume
plătite în plus faţă de obligaţia fiscală ca urmare a unei erori de calcul, aplicare eronată a
prevederilor legale sau hotărâri ale organelor judiciare

98
464 = 4672
„Creanţe ale bugetului local” „Creditori ai bugetului local”

 compensarea cu obligaţii de plată viitoare la solicitarea debitorului a sumelor care exced


creanţele bugetului local

4672 = 464
„Creditori ai bugetului local” „Creanţe ale bugetului local”

 stingerea creanţelor prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publică a unităţilor


administrativ-teritoriale, urmare a procedurii de executare silită

21 = 103
„Active fixe corporale” „Fondul bunurilor ce alcătuiesc
domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale”

şi concomitent

% = 464
730 „Impozit pe venit, profit” „Creanţe ale bugetului
732 „Alte impozite pe venit, câştiguri din local”
capital”
734 „Impozite şi taxe pe proprietate”
735 „Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii”
739 „Alte impozite şi taxe”
75 „Venituri nefiscale”

- sume de compensat cu obligaţii datorate altor bugete


464 = 4672
„Creanţe ale BL” „Creditori ai BL”

 scutirea/anularea sau prescripţia creanţelor din anii precedenţi

117.02 = 464
„Rezultat reportat – buget local” „Creanţe ale bugetului
local”

 înregistrarea pe cheltuieli a pierderilor din creanţele bugetului local neîncasate, potrivit legii

654 = 464
„Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” „Creanţe ale bugetului
local”

99
Pentru utilizarea corecta a conturilor de creante bugetare voi prezenta tipurile de venituri
ce alimentează fiecare buget

Principalele venituri ale bugetului de stat: impozitul pe profit, impozitul pe dividende, impozitul pe
venit ( salarii, activitati agricole, inchirieri, dobanzi, activitati independente etc.), impozitul pe venitul
microîntreprinderilor, TVA, taxele vamale, accizele, comisioanele vamale etc.
Principalele venituri ale bugetului local: impozitul pe clădiri; impozitul pe teren; impozitul
pe mijloacele de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; taxa pentru
folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hotelieră; taxe
speciale; alte taxe locale.
Principalele venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat: contributia angajatorului la asigurari
sociale, contribuţia angajatilor asigurari sociale.
Principalele venituri ale bugetului de somaj: contributia angajatorului la fondul de somaj,
contribuţia angajatilor la fondul de somaj.
Principalele venituri ale bugetului fondului naţional unic de asigurari sociale de sănătate:
contributia angajatorului la asigurari sociale de sănatate, contribuţia angajatilor asigurari sociale de sanatate
contributia angajatorului la asigurari sociale, contribuţia angajatilor asigurari sociale.

Exemple : 1.Consiliului Local xxx inregistreaza declaratia privind impozitul pe teren primita de la
un agent economic in cadrul in valoare de 500 lei.
464 = 734 500 lei
2. Sa se inregistreaze declaratia privind contributia unitatii la asigurari sociale de stat primita de la un
agent economic in cadrul Casei Nationale de Asigurari Sociale de Stat in valoare de 1250 lei si de asemenea
incasarea acesteia prin contul de la Trezorerie.
465 = 7451
525 = 465
3. Să se inregistreaze declaratia privind contributia unitatii la asigurari sociale de somaj primita de la
un agent economic in cadrul Agentiei Nationale de Ocupare si Formare Profesionala in valoare de 250 lei si
de asemenea incasarea prin contul de la Trezorerie.
466 = 7452
5741 = 466

Remarcă: Din dorinţa de a nu ne repeta, considerăm ca suficientă prezentarea operaţiilor


privind creanţele bugetului de stat, respectiv local ca eventuale modele pentru evidenţierea
creanţelor bugetului asigurărilor sociale de stat, a bugetului fondurilor speciale, a bugetului
asigurărilor pentru şomaj, respectiv a bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate.

c) Pentru sumele încasate de la contribuabili, necuvenite bugetelor şi care urmează a se restitui


celor dintâi, la cerere sau din oficiu, instituţiile publice utilizează contul 467 „Creditori ai
bugetelor” – distinct pe buget de stat, local, etc:
 sume de restituit contribuabililor bugetului local după acoperirea obligaţiilor de plată faţă de
creditorii bugetari

464 = 4672
„Creante fata de bugetul local” „Creditori ai bugetului local”

100
 sume încasate în contul de disponibil al bugetului de stat ce urmează a se restitui contribuabililor
520 = 4671
„Disponibil al bugetului de stat” „Creditori ai bugetului de
stat”

 c/val taxă de participare la licitaţie depusă de ofertanţi în contul de la trezorerie al bugetului


local aferentă bunurilor supuse executării silite

528 = 4672
„Disponibil din sume încasate în cursul „Creditori ai bugetului
procedurii de executare silită” local”

 dobânzi cuvenite contribuabililor bugetului asigurărilor sociale de stat pentru sumele restituite la
cererea acestora, după termenul legal de plată
666 = 4673
„Cheltuieli privind dobânzile” „Creditori ai bugetului
asigurărilor sociale de stat”

 sume de compensat sau de restituit la cerere – contribuabili buget asigurărilor de şomaj – din
plăţi, erori de calcul, aplicare eronată a legii
4664 = 4674
„Creanţe ale bugetului asigurărilor pentru „Creditori ai bugetului
şomaj” asigurărilor pentru şomaj”

 compensarea de sume care exced creanţele bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate cu obligaţii de plată viitoare, la solicitare
4675 = 4665
„Creditori ai bugetului Fondului naţional „Creanţe ale bugetului
unic de asigurări sociale de sănătate” Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate ”

 sume restituite contribuabililor bugetului asigurărilor pentru şomaj

4674 = 5741
„Creditori ai bugetului asigurărilor pentru „Disponibil din veniturile
şomaj ” bugetului asigurărilor pentru şomaj”

 sume virate de către bugetul asigurărilor sociale de stat către alte bugete, în urma compensării

101
4673 = 5251
„Creditori ai bugetului asigurărilor sociale „Disponibil al bugetului
de stat” asigurărilor sociale de stat”

Exemplu O societate comercială solicită rambursarea taxei pe valoarea adăugată în sumă de


12.000 lei conform decontului de taxă pe valoarea adăugată.
Înregistrarea sumei de restituit:
735 = 4671 12.000 lei
Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii Creditori ai bugetului de stat

Restituirea taxei pe valoare adăugată:


4671 = 520 12.000 lei
Creditori ai bugetului de stat Disponibil al bugetului de stat

D Împrumuturi pe termen scurt

Ministerele şi unităţile administrativ-teritoriale acordă pe termen scurt împrumuturi


pentru înfiinţarea unor instituţii subordonate, finanţate integral din venituri proprii. De asemenea,
instituţiile pentru ocuparea forţei de muncă acordă împrumuturi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de
întreprinderi mici şi mijlocii, unităţi cooperatiste, asociaţii familiale, precum şi activităţi
independente desfăşurate de persoane fizice autorizate.
Evidenţa contabilă este asigurată de contul 468 „Împrumuturi acordate potrivit legii” pe
analiticele corespunzătoare – buget de stat, buget local, împrumuturi din fondul de tezaur, sume
acordate din fondul de rulment, etc.
1) Se consideră un ordonator principal de credite al bugetului de stat – minister – ce acordă un
împrumut pe termen scurt pentru înfiinţarea, în subordinea sa, a unei instituţii finanţate integral din
venituri proprii. În contabilitatea sa se va evidenţia:
 acordarea împrumutului pe termen scurt (sub un an)
4681 = 7701
„Împrumuturi acordate din bugetul de stat” „Finanţarea de la bugetul de
stat”

 dobânzi de încasat aferente împrumutului acordat


469 = 766
„Dobânzi aferente împrumuturilor acordate” „Venituri din dobânzi”

 încasarea împrumutului la scadenţă, mai puţin dobânda


520 = 4681
„Disponibil al bugetului de stat” „Împrumuturi acordate din
bugetul de stat”

102
2) Dacă ne situăm la nivelul bugetului local, pentru acoperirea golurilor temporare de casă
provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile curente ale bugetului, se acordă sume special
din fondul de rulment astfel:
4687 = 5221
„Sume acordate din fondul de rulment, „Disponibil curent din
potrivit legii” fondul de rulment”

 ulterior se vor încasa sume din cele acordate pentru acoperirea golurilor de casă provenite din
decalaje între veniturile şi cheltuielile curente
5221 = 4687
„Disponibil curent din fondul de rulment” „Sume acordate din fondul
de rulment”

 la sfârşitul anului se evidenţiază sumele utilizate pentru acoperirea definitivă a deficitului


bugetului local – pentru sumele acordate în timpul anului care nu se mai restituie
Alte cheltuieli operaţionale” = 4687
„Sume acordate din fondul de
rulment”

E. Contabilitatea decontărilor cu personalul reflectă drepturile salariale, sporurile,


adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele
pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în
natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată şi care se suportă din fondul
de salarii.
Relaţiile de decontare cu personalul implică înregistrarea în conturile de cheltuieli a
drepturilor de personal cuvenite angajaţilor, cât şi plata efectivă a acestor sume personalului.
Conform art. 56, alin.(l) din Legea 571/2003, sunt considerate venituri din salarii toate
veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui
contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care
se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile
pentru incapacitate temporară de muncă.
Salariile sunt formate din salariul de bază cuvenit angajaţilor, sporurile, adaosurile,
indemnizaţiile şi alte sume acordate (pentru conducere, indexările de salarii pentru compensarea
creşterii preţurilor, indemnizaţiile acordate pentru – concediu de odihnă etc.
În categoria decontărilor cu personalul se mai cuprind şi ajutoarele materiale şi de protecţie
socială sub formă de: ajutoare de boală, ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, ajutoare
pentru îngrijirea copilului, ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate de instituţie care se suportă din
contribuţia pentru asigurări sociale, sumele achitate, potrivit legii, pentru şomaj etc. precum şi
sumele care reprezintă premii acordate personalului.
În instituţiile publice personalul angajat poate fi încadrat fie în categoria funcţionarilor
publici, fie în categoria personalului contractual.
Personalul contractual din sectorul bugetar reprezintă personalul angajat în funcţii de
conducere sau în funcţii de execuţie, pe bază de contract individual de muncă.
Salariile de bază şi indemnizaţiile de conducere pentru personalul contractual se stabilesc
astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile

103
alocate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele
fondurilor speciale pentru cheltuielile cu salariile, în vederea realizării obiectivelor stabilite.
Conform OMF nr. 86 din 28/01/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile
publice, începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2005, ordonatorii principali de
credite şi instituţiile publice şi serviciile publice din subordinea acestora achită salariile într-o
singură tranşă lunară, în perioada 5-15 a lunii curente pentru luna precedentă.
Elementele de calcul si decontare a remuneratiei factorului: munca, asa cum sunt evidentiate la
nivelul unui stat de salarii se prezinta, dupa cum urmeaza:
• Salariul de baza brut
(+) sporuri si adausuri (spor de vechime în muncă, spor de fidelitate, spor de stres, spor de
doctorat, spor pentru orele suplimentare de muncă, spor pentru ore suplimentare, spor pentru ore
prestate în zilele prevăzute libere prin lege;.);
(+) indemnizatiile de conducere si alte sporuri acordate pentru conducere;
(+) indexari de salarii sau compensari de cresteri de pret;
(+) salariu în natură
(+) alte drepturi de personal (indemnizaţia pentru concediul de odihna, prima de Paste/Crăciun,
sumele primite pentru zile libere ocazionate de evenimente deosebite, indemnizaţia pentru concediul
de boala, ajutoarele materiale în bani etc.)
•Venit brut
(-) contributia personalului la contributia pentru asigurari sociale (10,50%);
(-)contributia angajatului la asigurarile sociale de sanatate (5,5%);
(-) contributia angajatului la fondul de somaj (0.5% din salariu de bază);
•Total contributii

• Venit net (Venit brut – Total contributii)


(-) deducerea personala
(-) cotizatia la sindicat
(-) contributia la schemele facultative de pensii private in suma de 400 euro/an
Aceste deduceri se acorda numai daca salariatul are funcţia de baza in aceea instituţie
• Venit impozabil
(-) impozit pe veniturile sub forma salariala (16% din venitul impozabil):
• Salariul net (Venit brut – Total contributii – Impozit pe salarii )

Impozitul pe veniturile din salarii


Impozitul lunar se determină după cum urmează:
 la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut
a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
■ deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
■ cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
■ contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la nivelul anului să
nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro;

 pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei

104
de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de
realizare a acestora.
Instituţiile publice au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei
luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de
25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Deducerea personala
Este diferenţiată pe tranşe de venit iar în cadrul fiecărei tranşe de venit este diferenţiată în
funcţie de numărul de persoane aflate în întreţinere, numai pentru veniturile din salarii la locul unde
se află funcţia de bază astfel

Nr.persoane în nu au pesr 1 pers 2 pers 3 pers 4 pers. sau mai


întreţinere multe
Venit brut lunar
0-1000 lei 250 lei 350 lei 450 lei 550 lei 650 lei
1001-3000 lei 250[1-(VBL- 350[1- 450[1- 550[1- 650[1-(VBL-
1000)/2000] (VBL- (VBL- (VBL- 1000)/2000]
1000)/2000] 1000)/2000] 1000)/2000]
Peste 3000 lei 0 0 0 0 0

Persoanele aflate în întreţinere pot fi:


- soţul/ soţia, copii sau alţi membrii de familie
- rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv.
Persoanele de mai sus nu sunt considerate în întreţinere, dacă:
- veniturile lunare, din orice sursă depăşesc 250 lei;
- detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de
ses si de peste 20.000 m2 in zonele montane;
- obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in
sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si
din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea
pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata
Suma reprezentând deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate în întretinerea
contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal în care acestea au fost întretinute.
Pentru utilizarea muncii salariate instituţiile publice mai înregistrează datorii legate de asigurările şi
protecţia socială, datorii care constituie pentru instituţii cheltuieli curente.
Contribuţiile angajatorului la protecţia socială şi cotele aferente acestora sunt următoarele:

Denumire contribuţie Cota Înregistrare


1 Contribuţia la asigurări sociale 20,8% 6451Contribuţia = 4311 Contribuţia
angajatorilor la asigurări angajatorilor la
sociale asigurări sociale
2 Contribuţia la asigurari sociale de 5,2% 6453Contribuţia = 4313 Contribuţia
sănătate angajatorilor la asigurări angajatorilor la
sociale de sănătate asigurări sociale de
sănătate
3 Contribuţia la fondul de şomaj 0,5% 6452 Contribuţia = 4371 Contribuţia

105
angajatorilor la fondul de angajatorilor la fondul
şomaj de şomaj
4 Contribuţia la fondul pentru 0,85 6455 Contribuţia la fondul = 4317Contribuţia la
concedii şi indemnizaţii pentru concedii şi fondul pentru concedii
indemnizaţii şi indemnizaţii
5 Contribuţii la fondul de accidende 0,5-4% 6454 Contributiile = 4315 Contributiile
şi boli profesionale (cota difera in angajatorilor pentru angajatorilor pentru
funcţie de obiectul de activitate este accidente de munca si boli accidente de munca si
cuprinsă între profesionale boli profesionale

6 Contribuţia la fondul de garantare 0,25% 6456 Contribuţiile = 4373 Contribuţiile


pentru plata creanţelor salariale angajatorilor la fondul de angajatorilor la fondul
garantare pentru plata de garantare pentru
creanţelor salariale plata creanţelor
salariale

Baza lunară de calcul, la care instituţia publică datorează contribuţii de asigurări sociale, o
constituie fondul total de salarii brute lunare realizate şi/sau veniturile brute lunare realizate de
angajaţi.

Exemplu: Georgescu Cristian este salariat al unei instituţii publice finanţată de la bugetul
de stat cu un salariu de bază de 900 lei pentru luna februarie 2009. Are o vechime în muncă de 7 ani
şi două persoane în întreţinere. Salariatul nu a beneficiat în luna februarie de indemnizatie de
asigurări sociale de sănătate.
Pentru vechimea în muncă de 7 ani Georgescu Cristian beneficiază de un spor de
vechime de 10% (se încadrează în tranşa de vechime 5 –10 ani).
Calculul contribuţiilor şi impozitului pe salarii:
Salariu de bază = 900 lei
Spor vechime = 10% x 900 = 90 lei
Venit brut total = 990 lei
Contribuţia pentru asigurări de şomaj = 0,5% x 900 = 5 lei
Contribuţia pentru asigurări sociale = 10,5% x 990 = 104 lei
Contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate = 5,5% x 990 = 54 lei
Venit net = 990 – 5-104-54 = 827 lei
Deducere personală = 450 lei
Baza de calcul a impozitului pe salarii = 827 – 450 = 377 lei
Impozit pe salarii = 16% x 377 = 60 lei
Rest de plată = 827 –60 = 767 lei
Înregistrarea venitului brut din salarii:
641 = 421 990 lei
Cheltuieli cu salariile personalului Personal –salarii datorate

Înregistrarea contribuţiei pentru asigurări sociale:


421 = 4312 104 lei
Personal – salarii datorate Contribuţiile asiguraţilor
pentru asigurări sociale

Înregistrarea contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate:


421 = 4314 54 lei

106
Personal – salarii datorate Contribuţiile asiguraţilor
pentru asigurări sociale de
sănătate

Înregistrarea contribuţiei pentru asigurări de şomaj:


421 = 4372 5 lei
Personal – salarii datorate Contribuţiile asiguraţilor
pentru asigurări de şomaj

Înregistrarea impozitului pe salarii:


421 = 444 60 lei
Personal – salarii datorate Impozitul pe venituri din
salarii şi din alte drepturi

Plata salariului net prin card:


421 = 7701 767 lei
Personal – salarii datorate Finanţarea de la bugetul de
stat

Plata datoriilor faţă de stat:


% = 7701 227 lei
444 Finanţarea de la bugetul
Impozitul pe venitul din salarii şi din alte de stat
drepturi
4312
Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări
sociale
4314
Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări
sociale de sănătate
4372
Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări
de şomaj

Contribuţia instituţiei pentru asigurări sociale 990x 20,8% = 206 lei


Contribuţia instituţiei pentru asigurări de şomaj 990x 0,5% = 5lei
Contribuţia instituţiei pentru asigurări sociale de sănătate 990 x 5,2% = 51 lei
Contribuţia instituţiei pentru indemnizaţii şi concedii 990x0,75% = 7 lei
Contribuţii la fondul de accidende şi boli profesionale 990x 0,6% = 6 lei
(cota difera in funcţie de obiectul de activitate este
cuprinsă între 0,5-4%)
Contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor 990x 0,25% = 2 lei
salariale

Înregistrarea contribuţiei instituţiei pentru asigurări sociale:


6451 = 4311 206 lei
Contribuţiile angajatorilor pentru Contribuţiile angajatorilor
asigurări sociale pentru asigurări sociale

107
Înregistrarea contribuţiei instituţiei pentru asigurări de şomaj:
6452 = 4371 5 lei
Contribuţiile angajatorilor pentru Contribuţiile angajatorilor
asigurări de şomaj pentru asigurări de şomaj

Înregistrarea contribuţiei instituţiei pentru asigurări sociale de sănătate:


6453 = 4315 51 lei
Contribuţiile angajatorilor pentru Contribuţiile angajatorilor
asigurări sociale de sănătate pentru asigurări sociale de
sănătate

Înregistrarea contribuţiei instituţiei pentru accidente de muncă şi boli profesionale:


6454 = 4315 6 lei
Contribuţiile angajatorilor pentru Contribuţiile angajatorilor
accidente de muncă şi boli profesionale pentru accidente de muncă şi
boli profesionale

Înregistrarea contribuţiei instituţiei pentru concedii şi indemnizaţii:


6455 = 4317 7 lei
Contribuţiile angajatorilor pentru concedii Contribuţiile angajatorilor
şi indemnizaţii pentru concedii şi indemnizaţii

Înregistrarea contribuţiei instituţiei la fondul de garantare pentru plata creanţelor


salariale:
6456 = 4373 2 lei
Contribuţiile angajatorilor la fondul de Contribuţiile angajatorilor la
garantare pentru plata creanţelor salariale fondul de garantare pentru
plata creanţelor salariale

F. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii – evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi


prevăzute de lege, cuvenite pensionarilor conform legii(contul 422). Contul se detaliază pe următoarele
conturi sintetice de gradul II: 4221 „Pensionari civili-pensii datorate”;
4222 „Pensionari militari-pensii datorate”.
1. Inregistrarea cheltuielilor privind drepturile 676 422
de pensii si a altor drepturi de asigurari
sociale
2. Inregistrarea retinerilor din pensii 422 = %
- impozit pe venit din pensii 444
- chirii, cumparari cu plata in rate si alte 427
obligatii.
- debite fata de institutie 461

3. Sumele plătite prin virament reprezentând 422 7703


pensii si alte drepturi de asigurari sociale
4 Sumele platite în numerar reprezentând 422 5311
pensii si alte drepturi de asigurări sociale 5311 7703
potrivit legii.
5 Inregistrarea pensiilor neridicate 422 426

108
Exemplu In cadrul Casei de Pensii Arges se înregistrează datoriile reprezentând pensiile de
asigurări sociale, aferente lunii ianuarie în valoare de 20.000 lei, achitarea acestora se face cu
numerar
676 = 422 20.000 lei
422 = 5311 20.000 lei

G. Contabilitatea decontărilor cu şomerii – evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate


şomerilor, potrivit legii utilizând contul 424.
1. Înregistrarea cheltuielilor privind drepturile 676 424
de somaj si a altor drepturi de asigurari
sociale retinute
2. Înregistrarea obligatiilor aferente platii 424 = %
drepturilor de asigurari pentru somaj si a
altor drepturi de asigurari sociale:
- cu sumele retinute somerilor pentru 461
stingerea debitelor datorate institutiei
publice
- sumele platite prin conturile de la 7704
trezorerie reprezentind indemnizatii datorate
somerilor
- sumele platite in numerar reprezentand 531
indemnizatii de somaj datorate somerilor
- inregistrarea indemnizatiilor de somaj 426
neridicate

Exemplu Un ordonator finanţat din fondul asigurărilor de şomaj realizează următoarele


tranzacţii în cursul perioadei:
 înregistrează drepturi de somaj in valoare de 100.000
 plăteşte şomerilor indemnizaţii de şomaj în valoare de 100.000 în numerar,
înregistrându-se indemnizaţii neridicate în valoare de 2.000 lei;
Înregistrarea cheltuielilor cu drepturile de şomaj:
676 = 424 100.000 lei
Asigurări sociale Şomeri-indemnizaţii
datorate

Ridicarea de numerar pentru plata indemnizaţiilor de şomaj:


581 = 7704 100.000 lei
Viramente interne Finanţarea din bugetul
asigurărilor pentru şomaj
Şi
5311 = 581 100.000 lei
Casa în lei Viramente interne

109
Achitarea indemnizaţiilor de şomaj:
424 = % 100.000 lei
Şomeri-indemnizaţii datorate 5311
Casa în lei
426
Drepturi de personal
neridicate

H. Contabilitatea decontărilor cu bursierii permite evidenţa decontărilor cu elevii, studenţii şi


doctoranzii pentru drepturile sub formă de burse acordate în conformitate cu reglementările legale în vigoare,
utilizând contul 429 „Bursieri şi doctoranzi”.

1. Inregistrarea burselor pentru elevi, studenţi şi 679 429


doctoranzi, pe baza statelor de plată întocmite Alte cheltuieli
2. Plata în numerar a burselor datorateelevilor, 429 5311
studenţilor şi doctoranzilor

Exemplu O instituţie de învăţământ superior ridică 10.000 lei numerar de la trezorerie în


vederea achitării burselor de studiu cuvenite studenţilor:
Ridicarea de numerar:
581 = 770 10.000 lei
Viramente interne Finanţarea de la buget

Şi:
5311 = 581 10.000 lei
Casa în lei Viramente interne

Achitarea burselor în numerar:


429 = 5311 10.000 lei
Bursieri şi doctoranzi Casa în lei

E) Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor


Pierderile de valoare reversibile pentru creanţe se stabilesc la sfârşitul exerciţiului bugetar când
se compară valoarea contabilă mai mare cu valoarea actuală – realizabilă netă de la inventar mai
mică, recunoscându-se în această situaţie o ajustare de valoare generată de depreciere.
Ajustările pentru deprecierea creanţelor se constituie pentru clienţi incerţi, dubioşi, rău platnici
sau aflaţi în litigiu, pentru deprecierea creanţelor-debitori diverşi şi pentru deprecierea creanţelor
bugetare, potrivit dispoziţiilor legale. Evidenţa contabilă este asigurată de conturile din grupa 49
„Ajustări pentru deprecierea creanţelor”.

Se consideră următoarea situaţie:

110
 creanţe incerte pentru suma nerecuperată de la client
4118 = 4111 1.500
„Clienţi incerţi” „Clienţi”

 ajustare de valoare pentru deprecierea clienţilor


6814 = 491 1.500
„Cheltuieli operaţionale privind „Ajustări pentru
ajustările pentru deprecierea activelor deprecierea
circulante” creanţelor-clienţi”

 trecerea creanţei pe cheltuieli, ca urmare a imposibilităţii recuperării sumei


654 = 4118 1.
„Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” „Clienţi 500
incerţi”

 anularea deprecierii de valoare consecinţă a trecerii creanţei pe cheltuieli

491 = 7814 1.500


„Ajustări pentru deprecierea „Venituri din
creanţelor clienţi” ajustări pentru
deprecierea
activelor
circulante”
Distinct se vor contabiliza deprecierile de valoare privind creanţele bugetare, folosind aceeaşi
metodologie.

Teste de autoevaluare
1. Cum se inregistreaza achitarea avansului catre personal in cadrul unei institutii publice finantate
din surse ale bugetului de stat, prin virarea sumelor in contul acestora de card?

a. 421 = 425 d. 425 = 770.2

b. 425 = 5311 e. 641 = 770.1

2. Inregistrarea corecta pentru un fond de salarii in valoare de 10500 lei este?

111
a. 6451 = 421 10.500 lei d. 6452 = 421 10.500 lei

b. 641 = 421 10.500 lei e. 421 = 5311 10.500 lei

c. 421 = 641 10.500 lei

3. O institutie de invatamânt preuniversitar inregistreaza bursele lunii aprilie in valoare de 2000 lei. Care este
inregistrarea corespunzatoare?

a. 429 = 5311 2000 lei d. 658 = 429 2000 lei

b. 5311 = 429 2000 lei e. 679 = 429 2000 lei

c. 421 = 429 2000 lei

4.Cum se inregistreaza declaratia privind impozitul pe profit primita de la un agent economic in cadrul
Administratiei Financiare Câmpulung in valoare de 1500 lei?

a. 463 = 7301 1500 lei d. 464 = 7301 1500 lei

b. 691 = 441 1500 lei e. 465 = 7301 1500 lei

c. 730 = 463 1500 lei

5. Cum se inregistreaza incasarea sumei de 100 lei prin contul de la Trezorerie reprezentand contributia
unitarii la asigurari sociale, de la un agent economic in cadrul Casei Nationale de Sanatate X?
a. 520 = 465 100 lei d. 525 = 465 100 lei

b. 520 = 463 100 lei e. 5311 = 465 100 lei

c. 525 = 7451 100 lei

VII. CONTABILITATEA TREZORERIEI INSTITUŢIILOR PUBLICE

Trezoreria reprezintă un element important al gestiunii financiare a instituţiei publice. Ca


înţeles generic, trezoreria reprezintă totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o unitate
patrimonială pentru a-şi achita datoriile faţă de furnizori,salariaţi, creditori, bugetul de stat etc.

7.1 Structura trezoreriei

În structura trezoreriei, respectiv a operaţiilor de trezorerie se cuprind:


■ disponibilităţile băneşti aflate în conturi curente la bănci, în lei şi valută, cecurile şi
efectele comerciale depuse spre încasare sau scontare la bănci;
■ mijloace băneşti din împrumuturi externe şi interne contractate sau garantate;

112
■ mijloace băneşti ale bugetelor;
■ investiţiile financiare, cum sunt obligaţiunile emise şi răscumpărate;
■ acreditivele în lei şi valută şi avansurile de trezorerie;
■ disponibilităţi din fonduri speciale;
■ împrumuturi pe termen scurt;
Deci, contabilitatea trezoreriei asigură reflectarea existenţei şi mişcării titlurilor de
plasament, a disponibilităţilor existente în conturi la trezoreria statului, Banca Naţională a României,
bănci comerciale şi în casierie.
Investitiile pe termen scurt la institutiile publice se prezinta sub forma obligatiunilor emise
si rascumparate. In scopul asigurarii surselor de finantare, unitatile administrativ-teritoriale pot
emite in conditiile legii, obligatiuni cu dobanda sau cu discount pe care le rascumpara la termen
(conturile 505 si 509)
În scopul întaririi rolului finantelor publice si al asigurarii unei discipline bugetare ferme,
institutiile publice indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile de pe
lânga unele institutii publice, finantate integral din venituri proprii, efectueaza operatiunile de
încasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului în raza carora îsi au sediul si unde au
deschise conturile de venituri, cheltuieli si disponibilitati, în conditii de siguranta.
Este interzis institutiilor publice de a efectua operatiunile de mai sus prin bancile comerciale,
cu exceptia situatiilor prevazute de lege.
În vederea efectuarii cheltuielilor prevazute in buget, institutiile publice au obligatia de a
prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise, bugetul de venituri si cheltuieli/bugetul de
cheltuieli, aprobat în conditiile legii.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, bugetele locale, pot fi folosite de institutiile publice finantate de la buget, la
cererea ordonatorilor de credite numai dupa deschiderea si repartizarea acestora.
Creditele bugetare aprobate in bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial din
venituri proprii pot fi folosite in limita disponibilitatilor existente in cont.
Contabilitatea institutiilor publice asigura înregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor
efective, pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.
Contabilitatea mijloacelor băneşti aflate în casieria entităţii se ţine distinct în lei şi în valută,
ponderea acestora în totalul decontărilor instituţiei fiind redusă.
Acreditivele reprezintă disponibilităţile băneşti ale unei instituţii, virate într-un cont distinct,
la dispoziţia unui furnizor în vederea achitării obligaţiei instituţiei.
Avansurile de trezorerie reprezintă sume puse la dispoziţia unor persoane împuternicite de
instituţie, în vederea efectuării de plăţi în favoarea acesteia.
Se disting, ca o structură bine definită în componenţa trezoreriei unei instituţii publice,
disponibilităţile din fonduri cu destinaţie specială.
Entităţile publice pot desfăşura şi activităţi finanţate integral sau parţial din venituri proprii
(precum activităţile din instituţii de spectacole, muzee, cantine de elevi şi studenţi) reflectate în
conturi speciale de disponibil din venituri proprii.
De asemenea, se evidenţiază distinct disponibilul din veniturile fondurilor speciale – este
vorba despre veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj, respectiv fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate, etc.
Viramentele interne reflectă operaţiunile de transferuri de disponibilităţi băneşti între
conturile de la trezorerie statului şi casieria instituţiei publice.

113
7.2 Analiza şi funcţionarea conturilor de trezorerie
Instituţiile publice folosesc pentru evidenţierea operaţiunilor de încasări şi plăţi conturile din
clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”
Conturile de trezorerie sunt conturi de activ cu excepţia vărsămintelor de efectuat,
împrumuturilor pe termen scurt, dobânzilor de plată şi contului de ajustare de valoare pentru
deprecierea obligaţiunilor care au funcţie contabilă de pasiv. Se remarcă şi prezenţa unor conturi
bifuncţionale, cum sunt cele de disponibil al bugetelor (local, asigurări sociale de stat), disponibil al
fondurilor speciale (fondul bugetului asigurărilor pentru şomaj, etc.).
Conturile de activ se debitează cu încasările efectuate sau cu titlurile emise şi se creditează cu
plăţile efectuate sau cu anularea titlurilor. Soldul debitor reprezintă disponibilităţile existente sau
titlurile deţinute în cadrul instituţiei publice. Conturile de pasiv se creditează în momentul
contractării datoriei – cu împrumuturile contractate, dobânzile de plată, vărsăminte de efectuat
pentru titluri, etc. şi se debitează cu stingerea acestor datorii.

7.3 Evaluarea elementelor de trezorerie

Evaluarea elementelor de trezorerie se referă la evaluarea investiţiilor financiare pe termen


scurt respectiv a disponibilităţilor şi operaţiilor în valută.
Investiţiile financiare pe termen scurt de natura obligaţiunilor emise şi răscumpărate de
primării se evaluează la patru momente sau reguli generale stabilite în acest sens: la intrarea în
patrimoniu; cu ocazia inventarierii; la bilanţ şi, respectiv la ieşirea din patrimoniu. La intrare în
patrimoniul instituţiei investiţiile financiare se evaluează la costul de achiziţie, sau la valoarea
stabilită potrivit contractelor. La bilanţ, investiţiile pe termen scurt trebuie prezentate la valoarea
de intrare mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. Pentru deprecierea
investiţiilor pe termen scurt, la sfârşitul exerciţiului bugetar, cu ocazia inventarierii, dacă se constată
că valoarea contabilă o devansează pe cea realizabilă netă – de inventar se constituie o ajustare ce
poate fi ulterior majorată, respectiv diminuată sau anulată. La ieşirea din instituţie a investiţiilor pe
termen scurt, eventualele ajustări pentru pierderea de valoare se anulează.
Evaluarea disponibilităţilor şi a operaţiilor în valută, implică următoarele tratamente
contabile:
- operaţiile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei,
comunicat de BNR;
- la finele perioadei evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt:
acreditive, depozite pe termen scurt în valută, se realizează la cursul de schimb comunicat de
BNR, valabil pentru această dată. Eventualele diferenţe se înregistrează în conturile de venituri
sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

7.4 Contabilitatea trezoreriei

7.4.1 Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt.


Investitiile pe termen scurt la institutiile publice se prezinta sub forma obligatiunilor emise
si rascumparate. In scopul asigurarii surselor de finantare, unitatile administrativ-teritoriale pot
emite in conditiile legii, obligatiuni cu dobanda sau cu discount pe care le rascumpara la termen.
Reflectarea în contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt se realizează cu ajutorul
contului 505 “ Obligaţiuni emise şi răscumpărate”, cu funcţie contabilă de activ. Se debitează cu

114
obligaţiunile emise şi răscumpărate, respectiv se creditează cu valoarea titlurilor anulate. Are sold
final debitor ce semnifică valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărarete, care nu au fost anulate.
Contabilitatea analitică se ţine distinct pe categorii şi feluri de obligaţiuni emise ce urmează a
fi răscumpărate.
Vărsămintele de efectuat pentru obligaţiunile emise şi răscumpărate sunt evidenţiate în
contul 509, cont de pasiv care înregistrează în credit sumele datorate pentru obligaţiuni emise, iar în
credit sumele achitate pentru acestea. Soldul creditor reprezintă sumele datorate pentru obligaţiunile
emise.

Exemplu:O primărie a emis la data de 1 octombrie N, 10.000 de obligaţiuni cu valoare


nominală de 150 lei/ obligaţiune şi preţ de emisiune de 140 lei/ obligaţiune. Cuponul obligaţiunii
este de 20%, durata împrumutului 5 ani, dobânda se plăteşte anual la aniversarea împrumutului. La
data de 30 septembrie N+1, primăria răscumpără şi anulează 2.000 de obligaţiuni.
Emisiunea obligaţiunilor la 1 octombrie N:
% = 161 1.500.000 lei
461 Împrumuturi din emisiunea de 1.400.000 lei
Debitori obligaţiuni
169 100.000 lei
Prime privind rambursarea obligaţiunilor

Încasarea împrumutului obligatar in numerar:


5311 = 461 1.400.000 lei
Casa în lei Debitori

Reflectarea datoriei cu dobânda la 31.12.N, conform principiului independenţei exerciţiilor:


Dobânda = 1.500.000 lei x 20% x 3/12 = 75.000 lei
666 = 1681 75.000 lei
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente
împrumuturilor din emisiunea
de obligaţiuni

Reflectarea amortizării primei de rambursare la 31.12.N (metoda liniară):


Prima de rambursare amortizată = 100.000 lei / 5 ani x 3/12 = 5.000 lei
6868 = 169 5.000 lei
Cheltuieli financiare privind amortizarea Prime privind rambursarea
primelor de rambursare a obligaţiunilor obilgaţiunilor

Răscumpărarea obligaţiunilor la 30.09.N+1:


505 = 509 300.000 lei
Obligaţiuni emise şi răscumpărate Vărsăminte de efectuat pentru
investiţiile pe termen scurt

Plata sumelor datorate pentru obligaţiunile răscumpărate:


509 = 5311 300.000 lei
Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile Casa în lei
pe termen scurt

Plata dobânzii aferente primului an de împrumut:

115
Dobânda = 1.500.000 lei x 20% = 300.000 lei, din care s-a înregistrat ca datorie la sfârşitul
exerciţiului N suma de 75.000 lei
% = 5311 300.000 lei
1681 Casa în lei 75.000 lei
Dobânzi aferente împrumuturilor din
emisiunea de obligaţiuni 225.000 lei
666
Cheltuieli privind dobânzile

Anularea obligaţiunilor răscumpărate:


161 = 505 300.000 lei
Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni Obligaţiuni emise şi
răscumpărate

7.4.2. Contabilitatea încasărilor şi plăţilor efectuate prin conturi la trezoreria statului şi la


bănci

Conturile la trezoreria statului şi la bănci evidenţiate de grupa 51 grupează disponibilităţile din


împrumuturi pe termen scurt primite de la trezoreria statului, valorile de încasat, încasările şi plăţile
prin conturile la bănci în lei şi valută, disponibilităţile din împrumuturi şi, respectiv împrumuturile
primite.
a) Împrumuturile pe termen scurt primite de instituţiile publice de la trezoreria statului se
concretizează în sume la nivelul contului 510 „Disponibil din împrumuturi din disponibilităţile
contului curent general al trezoreriei statului”, cont de activ ce implică operaţiile generice
următoare:
 primirea împrumutului în baza contractului de credit

510 = 5198
„Disponibil din împrumuturi din „Împrumuturi primite din
contul curent general al trezoreriei disponibilităţile contului curent
statului” general al trezoreriei statului”

 plăţi efectuate către furnizorii de active fixe

404 = 510
„Furnizori de active fixe” „Disponibil din împr. din cont
curent general al trezoreriei
statului”

 obligaţie de plată privind dobânda aferentă împrumutului

666 „Cheltuieli cu dobânzile = 5186 „Dobânzi de plătit”


 dacă la scadenţă nu se rambursează împrumutul

116
5198 = 5192
„Împr. primite din disp contului „Împrumuturi pe TS
curent general al trezoreriei statului” nerambursate la scadenţă”

b) Disponibilităţile din împrumuturi de care beneficiază instituţiile publice necesare


desfăşurării activităţii acestora se delimitează în disponibilităţi provenite de la împrumuturi
diferenţiate pe tipuri de contractanţi – buget de stat, buget local, dar şi în funcţie de condiţiile
obţinerii acestora – garantate, contractate.
Evidenţa contabilă este asigurată de conturile 513 „Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de stat”, 514 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de stat”,
516 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe împrumuturi interne şi externe garantate de
autorităţile administraţiei publice locale”.
Pentru a nu relua înregistrările generice ce sunt, în mare parte similare, am considerat suficientă
prezentarea doar a unei singure speţe, model pentru toate celelalte

Exemplu Se consideră Consiliul Local X ce contractează un împrumut de 250.000 lei, dobândă


10%, pe trei ani, în vederea realizării unei investiţii.
Se acordă antreprenorului de investiţii un avans de 75.000 lei, se calculează dobânda datorată şi
se recepţionează activul fix la finalizarea investiţiei.
 primire împrumut

5161 = 1622 250.000


„Disponibil în lei din împrumuturi interne „Împr. interne şi externe
şi externe contractate de autorităţile locale” contractate de administraţia
publică locală”

 acordare avans antreprenorului de investiţii

232 = 5161 75.000


„Avansuri acordate pentru active fixe „Disponibil din împr.
corporale” contractate de autorităţile locale”

 calcul dobândă neajunsă la scadenţă

666 = 1682 25.000


„Cheltuieli privind dobânzile” „Dobânzi aferente împr.
contractate de autorităţile locale”

 recepţie clădire în baza situaţiei de lucrări finale

212 = 404 25
„Construcţii” „Furnizori de active 0.000
fixe”
 plată furnizor

117
404 = % 250.000
„Furnizori de active fixe” 516
„Disponibil din împrumuturi 175.000
contractate de autorităţile locale”
232 75.000
„Avansuri acordate pentru active
fixe corporale”

 plată dobândă la scadenţa finală fără achitarea împrumutului

1682 = 770.02 75.000


„Dobânzi aferente împr. contractate de „Finanţarea de la bugetul
autorităţile locale” local”

c) Disponibilul din fonduri externe nerambursabile – cont 515, alocat instituţiilor publice de
către instituţiile finanţatoare externe se utilizează pentru finanţarea unor programe stabilite prin
acorduri, numai în scopul pentru care a fost acordate. Înregistrările generice sunt următoarele:
 sume primite, reprezentând fonduri externe nerambursabile

5151 = 458
„Disponibil în lei din fonduri externe „Sume de primit de la Agenţii/Autorităţi de
nerambursabile” implementare”

 sume intrate în contul special de disponibil în valută al instituţiei ce beneficiază de fonduri


externe nerambursabile

5152 = 774
„Disponibil în valută din fonduri „Finanţare din fd. nerambursabile”
nerambursabile”

 dobânzi încasate aferente disponibilităţilor aflate în cont

5151 = 518
„Disponibil în lei din fonduri „Dobânzi”
nerambursabile”

 diferenţe de curs valutar – favorabile rezultate la sfârşitul perioadei în urma lichidării


creanţelor în valută

5151 = 765
„Disponibil în lei din fonduri „Venituri din diferenţe de curs valutar”
nerambursabile”
 achitare furnizori de active fixe din disponibilul existent

404 = 5151
„Furnizori de active fixe” „Disp. în lei din fonduri nerambursabile”

118
 sume rambursate din contul de disponibil din fonduri externe nerambursabile, reprezentând
împrumuturi interne şi externe contractate/garantate de autorităţile administraţiei publice
locale

162/163 = 5151
„Împrumuturi interne/externe „Disponibil în lei din fonduri externe
contractate/garantate de autorităţile locale” nerambursabile”

d) Acele instituţii publice ce nu dispun de suficiente mijloace băneşti pentru desfăşurarea


normală a activităţii, pot apela la împrumuturi pe termen scurt – cont 519, acordate sub forma
unor linii de creditare. În creditul contului sunt reflectate sumele primite, reprezentând
împrumuturile pe termen scurt, iar în debit restituirile de sume. Sunt situaţii în care bugetul de stat,
respectiv local pot acorda credite instituţiilor din subordine în vederea înfiinţării de noi instituţii sau
servicii publice de interes central/local sau pentru înfiinţarea unor activităţi finanţate integral din
venituri extrabugetare – 5194/5195 „Împrumuturi primite din bugetul de stat/local pentru înfiinţarea
unor instituţii şi servicii publice sau activităţi finanţate integral din venituri proprii.”
De asemenea, unităţile administrativ-teritoriale, pentru realizarea de investiţii, contractează de la
instituţiile financiare credite – 5196 „Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale”, reflectarea contabilă a acestor acţiuni implică operaţiile:
 împrumuturi primite de la bugetul de stat pentru înfiinţarea de activităţi finanţate integral din
venituri proprii

560 = 5194
„Disponibil din venituri proprii” „Împr. din BS ptr. înfiinţarea de
activităţi finanţate integral din venituri
proprii”

 credit contractat de Consiliul local X pentru realizarea unei investiţii

521 = 5196
„Disponibil al bugetului local” „Împrumuturi interne şi externe
contractate de administraţiile locale”

 avansuri acordate furnizorilor pentru realizarea investiţiei

232 = 521
„Avansuri acordate ptr. active fixe „Disponibil al bugetului local”
corporale”

 rambursare credit la scadenţă din surse bugetare

5196 = 7702
„Împrumuturi interne şi externe „Finanţarea de la bugetul local”
contractate de autorităţile locale”

119
7.4.3 Contabilitatea disponibilităţilor bugetelor
Operaţiunile privind încasarea veniturilor de către ordonatorii de credite se reflectă în conturi
specifice de disponibil, pe categoriile admise, potrivit legii cu ajutorul conturilor din grupa 52
„Disponibil al bugetelor”

7.4.4 Contabilitatea disponibilităţilor din fonduri cu destinaţie specială


În acord cu reglementările în vigoare, disponibilităţile din fonduri cu destinaţie specială se
delimitează în: 550 „Disponibil din fonduri cu destinaţie specială”, 551 „Disponibil din alocaţii
bugetare cu destinaţie specială”, 552 „Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozite”, 553
„Disponibil din taxe speciale”, 554 „Disponibil din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile
publice de interes local”, 555 „Disponibil al fondului de risc”, 556 „Disponibil din depozite speciale
constituite pentru construirea de locuinţe”, 557 „Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în
proprietatea privată a statului”.
a) Reflectarea resurselor băneşti din fonduri speciale – spre exemplu cele pentru constituirea
fondului de dezvoltare al spitalului, presupune:

550 = 1391
„Disponibil din fonduri cu „Fond de dezvoltare a spitalului”
destinaţie specială”
Utilizarea disponibilului şi implicit a fondului constituit implică operaţiile:
 achitare furnizori de active fixe

404 = 550
„Furnizori de active fixe” „Disponibil din fonduri cu destinaţie
specială”

 contabilizare la sfârşitul perioadei a diminuării fondului cu valoarea cheltuielilor de


amortizare aferente activelor fixe achiziţionate

1391 = 6811
„Fondul de dezvoltare a „Cheltuieli operaţionale cu amortizarea
spitalului” activelor fixe”

b) Sumele încasate reprezentând alocaţii de la buget pentru cheltuieli cu destinaţie specială


se reflectă în contul 551 „Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială”care înregistrează în
debit încasările iar în credit plăţile efectuate din cont.
Ex. Se presupune primirea de către consiliul local X pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor,
prin alocarea de la buget, a sumei de 20.000 u.m. din care se acordă antreprenorului de investiţii un
avans de 6.000 u.m. astfel:
 alocaţii bugetare încasate

120
551 = 773 20.
„Disponibil din alocaţii bugetare cu „Venituri din alocaţii bugetare 000
destinaţie specială” cu destinaţie specială”

 acordare avans antreprenorului

409 = 551 6.
„Furnizori-debitori” „Disponibil din alocaţii bugetare 000
cu destinaţie specială”

c) Evidenţa sumelor primite de la alte instituţii publice sau de la agenţii economici în vederea
efectuării unor operaţii speciale – garanţii depuse de agenţii economici pentru participarea la
licitaţii, inclusiv taxa de participare şi contravaloarea caietelor de sarcini, operaţiuni de mandat
efectuate din sumele puse la dispoziţie de către agenţii economici, care nu se restituite până la finele
anului, sau pentru păstrarea unor drepturi băneşti – drepturi băneşti ale persoanelor lipsite de
libertate păstrate de penitenciare, drepturi de personal, burse şi pensii, alocaţii pentru copii, alocaţii
pentru şomaj ordonanţate, dar neridicate în cursul anului de către persoanele beneficiare, este
asigurată de către contul 552 „Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozite”. Soldul
debitor reflectă disponibilităţile existente în cont la un moment dat.
Operaţiunile generice sunt redate mai jos:
 garanţii depuse de agenţii economici în numerar - participare la licitaţii

581 = 5311
„Viramente interne” „Casa în lei”
552 = 581
„Disp. ptr. sume de mandat şi în depozit” „Viramente interne”

 sume primite de la alte instituţii publice în vederea efectuării unor sume de mandat

552 = 462
„Disponibil pentru sume de mandat şi sume în „Creditori”
depozit”
 plăţi către furnizorii de materiale din contul de mandat

401 = 552
„Furnizori” „Disp. ptr. sume de mandat şi
în depozit”

 virarea la sfârşitul anului în contul de depozite a drepturilor de personal, respectiv burse ale
elevilor neridicate

581 = 5311
„Viramente interne” „Casa în lei”

121
552 = 581
„Disponibil pentru sume de mandat şi sume în „Viramente
depozit” interne”

7.4.5 Contabilitatea disponibilităţilor instituţiilor publice şi activităţilor finanţate din


venituri proprii
Se impune distincţia între instituţiile finanţate integral din venituri proprii ce funcţionează ca
instituţii publice autonome (servicii publice) cum este cazul Corpului Gardienilor Publici şi
respectiv activităţile finanţate din venituri proprii – este cazul activităţilor din structura Consiliilor
Locale precum păşunatul sau administraţia pieţelor sau oboarelor. De asemenea, există activităţi ce
pot fi finanţate parţial sau integral din venituri proprii cum ar fi activitatea de microproducţie
desfăşurată la atelierele şcoală, cantinele de elevi şi studenţi, instituţiile de cercetări etc.
În acord cu delimitarea realizată şi conturile de disponibil se structurează astfel:
560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii”,
561 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii”,
562 „Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii.”
Se va detalia, în cele ce urmează prin exemplificări, cazul activităţilor finanţate din venituri
proprii – păşunat, respectiv administraţia pieţelor şi oboarelor.
a) Se consideră o primărie ce a contractat un împrumut pe termen scurt pentru activitatea
„Administraţia pieţelor şi a oboarelor” necesar pentru modernizarea pieţei centrale a oraşului.
 primire împrumut

562 = 519
„Disp activităţi finanţate din „Împrumuturi pe termen
venituri proprii” scurt”
 evidenţiere factură antreprenor

212 „Construcţii” = 404 „Furnizori de active fixe”

 achitarea facturii reprezentând contravaloarea lucrărilor de modernizare

404 = 562
„Furnizori de active fixe” „Disp activităţi finanţate din
venituri proprii”
 încasare taxe piaţă în primele trei luni în numerar şi depunere la trezorerie

581 = 5311
„Viramente interne” „Casa în lei”
562 = 581
„Disponibil al activităţilor „Viramente interne”
finanţate din venituri proprii”

 calcul dobândă de plată

122
666 = 5186
„Cheltuieli privind dobânzile” „Dobânzi de plătit”

 rambursare prima rată a împrumutului


519 = 562
„Împrumuturi pe termen scurt” „Disponibil al activităţilor
finanţate din venituri proprii”

b) Se evidenţiază la Consiliul Local X următoarele operaţiuni privind activitatea – păşunat:


 se încasează în numerar la casierie taxa de păşunat în sumă de 15.000 u.m.
5311 = 708
„Casa în lei” „Venituri din activităţi 15.000
diverse”

 se depune numerarul în contul de disponibil deschis la trezorerie


581 = 5311 15.
„Viramente interne” „Casa în lei” 000
562 = 581 15.
„Disp activităţi finanţate din „Viramente interne” 000
venituri proprii”

 se achiziţionează îngrăşăminte chimice conform facturii fiscale

302 = 401 2.000


„Materiale consumabile” „Furnizori”
 se dau în consum îngrăşămintele integral

602 = 302 2.000


„Chelt cu materialele „Materiale consumabile”
consumabile”

Instituţiile publice ce beneficiază de finanţare dublă – venituri proprii, şi în completare


subvenţii primite de la buget, vor reflecta disponibilităţile într-un cont special deschis la trezorerie,
după metodologia:
 încasări sume în numerar depuse la trezorerie, din venituri proprii

581 = 5311
„Viramente interne” „Casa în lei”
561 = 581
„Disp. instituţii finanţate din „Viramente interne”
venituri proprii şi subvenţii”

 încasare sume, în completare, din subvenţii de la buget

123
561 = 7721
„Disp. instituţii finanţate din venituri „Subvenţii de la bugetul de stat”
proprii şi subvenţii”

7.4.6 Contabilitatea disponibilului din veniturile fondurilor speciale


Se cuprind în această structură conturile de disponibil din veniturile Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate – 571 şi, respectiv disponibilul din veniturile bugetului asigurărilor
pentru şomaj – 574, fiecare detaliate în conturi de disponibil din venituri curente, cont de rezultat al
execuţiei bugetare curente (cont bifuncţional) cât şi al execuţiei bugetare din anii precedenţi şi cont
de depozite.
Pentru disponibilul din veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
înregistrările generice sunt următoarele:
 în derularea activităţii curente
 înregistrarea creanţelor bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe
baza titlurilor de creanţă

4665 = %
„Creanţe ale bugetului Fondului 7453
naţional unic de asigurări sociale de „Contrib angajatori ptr asig
sănătate” sociale de sănătate”
7463
„Contrib asiguraţilor ptr asig
sociale de sănătate”
 încasarea veniturilor bugetului prin intermediul trezoreriilor

5711 = 4665
„Disp venituri curente ale „Creanţe ale bg Fondului
Fondului naţional unic de asig de naţional unic de asigurări sociale de
sănătate” sănătate”

 efectuare de plăţi din disponibilul încasat


% = 5711
6xx „Conturi de cheltuieli” „Disponibil din veniturile
404 „Furnizori active fixe” curente ale Fondului naţional unic
de asigurări de sănătate”

 închidere conturi de venituri şi cheltuieli la finele anului

7xx = 121.05
„Conturi de venituri” „Rez patrimonial – bg Fond
naţional unic de asig sociale de
sănătate”

124
121.05 = 6xx
„Rez patrimonial – bg Fond „Conturi de cheltuieli”
naţional unic de asig sociale de
sănătate”

 închidere cont de finanţare la nivelul plăţilor nete de casă


770.5 = 5711
„Finanţarea din bg Fd naţional „Disp venituri curente ale
unic de asig sociale de sănătate” Fondului naţional unic de asigurări
de sănătate”

 preluarea soldului debitor al contului de disponibil în rezultatul execuţiei bugetare din anul
curent

5712 = 5711
„Rez execuţie bugetară din anul „Disp. ven curente Fond asig de
curent” sănătate”

 la începutul anului următor se transferă rezultatul patrimonial – excedent asupra rezultatului


reportat

121.05 = 117.05
„Rez patrimonial – bug Fondului „Rez reportat – bug Fondului
naţional unic de asig sociale de naţional unic de asig sociale de
sănătate” sănătate”
 virarea de către casele de asigurări de sănătate la Casa Naţională se Asigurări de Sănătate a
excedentului execuţiei bugetare din anul curent

481 = 5712
„Decontări între instituţii” „Rezultatul execuţiei bugetare din
anul curent”

7.4.7 Contabilitatea ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie


Pentru ajustarea deprecierii obligaţiunilor emise şi răscumpărate se utilizează contul 595
„Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate” care evidenţiază pe
credit constituirea sau majorarea ajustărilor iar pe debit diminuarea, respectiv anularea respectivelor
structuri, după cum urmează:
 constituire ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor, în baza procesului verbal de
inventariere

6864 = 595
„Cheltuieli financiare privind „Ajustări - pierderea de valoare a
pierdere de valoare a activelor circulante” obligaţiunilor”
 anulare ajustare rămasă fără obiect în exerciţiul următor

125
595 = 7864
„Ajustări - pierderea de valoare a „Venituri financiare din ajustări
obligaţiunilor” pentru pierderea de valoare a
activelor circulante”

7.4.8. Contabilitatea altor valori de trezorerie

In casieriile instituţiilor publice se păstrează şi alte valori, cum sunt timbre poştale şi fiscale,
bilete de tratament şi odihnă, tichete şi bilete de călătorie, bonuri valorice pentru carburanţi auto,
bilete cu valoare nominală, tichete de masă, alte valori care sunt evidenţiate cu ajutorul contului 532
„Alte valori”.
Exemplu O instituţie publică achiziţionează cu plata în numerar timbre poştale în valoare de
500 lei şi bonuri cantităţi fixe de motorină în valoare de 1.000 lei. În aceiaşi lună se dau în consum
timbre poştale în sumă de 170 lei şi bonuri cantităţi fixe în sumă de 300 lei.
Achiziţia timbrelor poştale şi a bonurilor cantităţi fixe:
% = 5311 Casa 1.500 lei
5321 500 lei
Timbre fiscale şi poştale
5324 1.000 lei
Bonuri valorice pentru carburanţi auto

Consumul timbrelor poştale:


626 = 5321 170 lei
Cheltuieli poştale şi taxe de Timbre fiscale şi poştale
telecomunicaţii

Achiziţia motorinei:
3022 = 5324 1.000 lei
Combustibili Bonuri valorice pentru
carburanţi auto

Justificarea consumului de carburant pe baza foilor de parcurs:


6022 = 3022 300 lei
Cheltuieli privind combustibilul Combustibili

Exemplul 2 O instituţie publică cumpăra pe baza de factură in data de 15.01.2009, 100


tichete de masă la un preţ de 7lei/buc, cheltuielile de imprimare inscrise pe factura sunt in valoare de
30 lei
% 401 730 lei
5326 700 lei
628 30 lei
Consumul acestora pe baza tabelului nominal.
642 = 5326 700 lei

7.4.9.Contabilitatea acreditivelor şi avansurilor de trezorerie

126
Acreditivul este o formă de decontare care a luat o amploare destul de mare în cadrul
relaţiilor de decontare interne, ştiut fiind faptul că, este utilizată cu prioritate în relaţiile
internaţionale. Acreditivele reprezintă disponibilităţile băneşti ale unei entităţi, virate într-un cont
distinct, la dispoziţia unui furnizor în vederea achitării obligaţiei faţă de acesta, pe măsura livrării
bunurilor, executării lucrărilor şi prestării serviciilor, după caz, reprezentând o garantare a plăţii
obligaţiilor. Contul de acreditive se deschide de beneficiar la momentul prevăzut în contract (legat
de prestarea, livrarea, executarea de servicii) prin virarea mijloacelor băneşti din contul de disponibil
sau din cel de finanţare bugetară. Din momentul deschiderii contului de acreditive, instituţia nu mai
poate efectua plăţi sau încasări către o altă persoană juridică sau fizică decât către persoana juridică
pentru care a fost deschis contul. Din momentul efectuării recepţiei bunurilor sau lucrărilor pentru
care a fost încheiat contractul de acreditiv, după un număr de zile, de asemenea, stabilit în contracte
se face plata furnizorului din acreditiv.

Exemplu : 1. O instituţie publică finantata integral din bugetul de stat acordă un avans spre
decontare de 500 de lei unui salariat care pleacă în delegaţie la Cluj. La întoarcerea din delegaţie,
salariatul depune decontul care are ataşate ca documente factura de cazare în sumă de 150 lei şi
bilete de tren utilizate 180 lei. Instituţia plăteşte diurnă pentru două zile salariatului, în sumă de 26
lei.
Ridicarea în numerar de la trezorerie pentru plata avansului:
581 = 7701 500 lei
Viramente interne Finanţarea de la buget

Şi:
5311 = 581 500 lei
Casa în lei Viramente interne

Acordarea avansului:
542 = 5311 500 lei
Avansuri de trezorerie Casa in lei

Justificarea avansului la întoarcerea din delegaţie:


% = 542 500 lei
614 Avansuri de trezorerie 330 lei
Cheltuieli cu deplasări, detaşări,
transferări 26 lei
646
Cheltuieli cu indemnizaţiile de delegare,
detaşare şi alte drepturi salariale 144 lei
5311
Casa în lei

Teste de autoevaluare

1. Din contul de disponibil din venituri proprii se platesc furnizori de imobilizari, in valoare de 500 lei. Care
este inregistrarea contabila corecta?
a. 404 = 571 500 lei d. 404 = 560 500 lei

127
b. 401 = 590 500 lei e. 404 = 5311 500 lei

c. 560 = 404 500 lei

2. Care este inregistrarea contabila corecta privind consumul de timbre postale in valoare de 20 lei?
a. 624 = 5321 20 lei d. 635 = 5321 20 lei

b. 628 = 5321 20 lei e. 5321 = 5311 20 lei

c. 626 = 5321 20 lei

3. Care este inregistrarea ce reprezinta achizitia de combustibili pe baza de bonuri valorice?


a. 3022 = 401 d. 6022 = 3022

b. 3022 = 404 e. 3022 = 5311


c. 3022 = 5324

VIII.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR LA INSTITUŢIILE


PUBLICE

8.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

8.1.1 Delimitări şi structuri privind cheltuielile instituţiilor publice; fazele efectuării


cheltuielilor
Potrivit IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” cheltuielile reprezintă „descreşteri ale
beneficiilor economice sau ale potenţialului de servicii în timpul perioadei de raportare sub formă de
ieşiri sau de consum de active sau apariţii de datorii care au ca rezultat descreşteri în activele
nete/capitaluri proprii, altele decât cele legate de distribuirile către proprietari.” Recunoaşterea
cheltuielilor respectă convenţia contabilităţii de angajamente care consideră că efectele
evenimentelor şi tranzacţiilor sunt considerate atunci când acestea se produc şi nu pe măsura
încasării sau plăţii numerarului; astfel legislaţia românească în vigoare, prin OMFP nr. 1917/2005
admite următoarele momente de recunoaştere privind cheltuielile:
 pentru bunurile achiziţionate, cheltuielile se recunosc la transferul dreptului de proprietate;
 pentru servicii, cheltuiala se recunoaşte când serviciile au fost prestate şi lucrările executate;
 cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate, mai puţin în cazul
obiectelor de inventar pentru care cheltuiala se recunoaşte la scoaterea acestora din folosinţă;
 pentru consumul propriu cheltuiala se înregistrează când are loc producţia;
 cheltuielile de personal se recunosc în perioada în care munca a fost prestată;
 cheltuielile cu dobânzile se recunosc în perioada în care sunt datorate şi nu atunci când sunt
plătite;

128
 cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizării, pe durata de viaţă utilă a
activelor fixe;
 cheltuielile privind diferenţele de curs valutar, se recunosc în momentul decontării
creanţelor şi datoriilor in valută sau reevaluării acestora cu ocazia raportării in
situaţiilefinanciare;
 cheltuielile cu transferurile între unităţi, fie ele curente sau de capital, se recunosc numai la
beneficiarii finali ai fondurilor.
În delimitarea cheltuielilor se impune distincţia între cheltuielile bugetare şi cele publice.
Astfel, dacă cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se acoperă de la bugetul
de stat, din bugetele locale, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale,
cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituţiilor publice
(aparat se stat, instituţiile social-culturale, armată, ordine internă şi siguranţă naţională, etc.) care se
acoperă fie de la buget (pe plan central sau local), fie din bugetele proprii ale instituţiilor, pe seama
veniturilor obţinute de acestea şi lăsate la dispoziţia lor potrivit legii.
Clasificarea cheltuielilor:
A. După natura activităţii şi destinaţia cheltuielilor, acestea sunt grupate astfel:
■ Cheltuieli operaţionale3;
■ Cheltuieli financiare;
■ Cheltuieli extraordinare;
■ Alte cheltuieli finanţate din buget.
Cheltuielile operaţionale cuprind:
■ cheltuieli privind stocurile;
■ cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
■ cheltuieli cu alte lucrări şi servicii executate de terţi;
■ cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
■ cheltuieli cu personalul;
■ alte cheltuieli operaţionale;
Cheltuielile financiare ale instituţiei publice sunt legate de activitatea financiară a acesteia
şi se referă la:
■ pierderi din creanţe legate de participaţii, determinate de plata garanţiilor către alte
societăţi - gaze, telefon, energie - şi care au devenit nerecuperabile;
■ cheltuieli cu diferenţele de curs valutar, determinate de reevaluarea disponibilităţilor
băneşti şi a împrumuturilor în valută, operaţie efectuată la finele fiecărei luni, precum şi în urma
încasării creanţelor şi plăţii datoriilor exprimate în valută;
■ cheltuielile cu dobânzile plătite pentru împrumuturile contractate de instituţie;
■ cheltuielile determinate de diferenţele din reevaluare şi diferenţele de curs aferente
dobânzilor încasate (diferenţe nefavorabile);
■ dobânzi de transferat Comunităţii Europene, în cadrul programului SAPARD, precum şi
sume transferate bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programului
SAPARD şi alte pierderi legate de acest program;
■ alte cheltuieli financiare care nu se regăsesc în structurile de mai sus;
■ cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele;

3
în literatura românească de specialitate s-a preluat sintagma de „activităţi operaţionale” şi nu de activităţi de exploatare,
deoarece se consideră că activitatea de exploatare este specifică agenţilor economici. Cu toate acestea, IPSAS 1
utilizează sintagma „activităţi de exploatare” şi le defineşte ca fiind acele activităţi „pe care o entitate le desfăşoară
pentru a-şi atinge obiectivele”.

129
Alte cheltuieli finanţate de la buget se referă la cheltuielile efectuate din resurse bugetare
provenite din subvenţii de la buget, transferuri consolidabile, transferuri neconsolidabile etc. în
aceasta categorie de cheltuieli sunt incluse:
■ cheltuielile privind subvenţiile de la buget, care se referă la cheltuielile efectuate din
subvenţiile provenite de la bugetul de stat;
■ cheltuielile privind sumele alocate, care cuprind cheltuielile determinate de sumele alocate
de ordonator principal de credite, conform bugetului aprobat;
■ cheltuieli privind transferurile consolidabile, care se referă la cheltuielile legate de sumele
alocate de la buget, considerate transferuri consolidabile;
■ cheltuieli privind transferurile neconsolidabile, care sunt cheltuielile determinate de
transferurile neconsolidabile;
■ cheltuielile privind dobânzile şi comisioanele aferente datoriei publice externe şi interne;
■ cheltuielile privind împrumuturile acordate;
■ cheltuielile privind rambursările de credite;
Cheltuielile extraordinare sunt cheltuieli ce apar în instituţie ca urmare a fenomenelor
naturale care determină pierderi pe care instituţia nu le-a prevăzut, precum şi cheltuieli legate de
valoarea neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de
utilizare.

B.Ţinând seama de clasificaţia economică, cheltuielile bugetare se clasifică în:


• A. Cheltuieli curente
• B. Cheltuieli de capital
• C. Operaţiuni financiare
• D. Rezerve, excedent/deficit
A. Cheltuielile curente se grupează la rândul lor pe titluri, astfel:
■ titlul I - Cheltuieli salariale, care cuprinde cheltuielile cu salariile, defalcate pe salarii în
bani şi în natură, iar la rândul lor, în salarii de bază, salarii de merit, indemnizaţii de conducere, spor
de vechime etc, contribuţiile aferente salariilor, sume destinate deplasărilor, tichetele de masă;
■ titlul II - Bunuri şi servicii, care cuprinde cheltuielile cu rechizitele, cu hrana animalelor
şi a oamenilor, cu medicamentele, cu furniturile de birou, cu obiectele de inventar, cu lucrările şi
serviciile executate de terţi;
■ titlul III - Dobânzi, care se referă la dobânzile şi comisioanele aferente datoriei publice
interne şi externe;
■ titlul IV - Subvenţii care cuprinde alocaţiile de la buget acordate instituţiilor publice,
precum şi subvenţiile acordate pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif;
■ titlul V - Fonduri de rezervă, care cuprinde fondurile aflate la dispoziţia guvernului şi a
administraţiei publice locale în vederea utilizării lor conform dispoziţiilor legale;
■ titlul VI şi VII - Transferuri, care cuprinde transferurile dintre diversele bugete şi
reprezintă transferuri consolidabile şi transferurile neconsolidabile, care cuprind burse, ajutoare
sociale, contribuţii şi plăţi la diverse programe etc. şi transferurile curente;
■ titlul VIII - Asistenţa socială, care se referă la cheltuieli legate de asigurări şi de asistenţă
socială;
B. Cheltuieli de capital, în care apar titlurile:
■ titlul IX unde se reflectă cheltuielile cu investiţiile instituţiilor publice, ale regiilor
autonome, ale companiilor şi societăţilor cu capital de stat, precum şi ale activităţilor autofinanţate,
precum şi cheltuielile cu reparaţiile capitale aferente activelor fixe corporale şi necorporale; pentru

130
efectuarea cheltuielilor de capital, instituţiile publice prezintă unităţilor de trezorerie programul de
investiţii aprobat
■ titlul X - Stocuri, care cuprinde fondurile de rezerve de stat şi de mobilizare, precum şi
fondul seminţelor de rezervă.
C. Operaţiuni financiare, în care apar următoarele cheltuieli:
■ titlul XI - împrumuturi acordate, care reflectă cheltuielile cu împrumuturile acordate
pentru înfiinţarea unor instituţii sau acordate de diverse agenţii guvernamentale prin agenţii de
credit;
■ titlul XII - Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite.
D. Rezerve, excedent / deficit.

Efectuarea propriu-zisă a cheltuielilor necesită parcurgerea următoarelor faze:

Angajarea este prima fază a execuţiei bugetare în care se urmăreşte ca sumele prevăzute în
buget pe partea de cheltuieli să nu fie depăşite. Angajarea cheltuielilor îmbracă două forme, şi
anume:
■ Angajament bugetar care reprezintă actul prin care o autoritate competentă afectează
fonduri publice unei destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate. Tot angajament bugetar este şi
actul administrativ prin care rezervă creditul bugetar pentru plata unei obligaţii ce rezultă din
execuţia ulterioară a angajamentului legal. Angajamentul bugetar precede angajamentului legal.
■ Angajamentul legal este o fază în cadrul execuţiei bugetare care se referă la actele
juridice din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice sau actul juridic
prin care se creează sau se constată obligaţii de plată pe seama fondurilor publice.
Pentru acţiuni ce se desfăşoară pe mai multe exerciţii bugetare, în buget se înscriu separat
creditele de angajament şi creditele bugetare, iar ordonatorii de credite vor încheia angajamente
legale în limita creditelor de angajament aprobate pentru exerciţiul bugetar respectiv.
II. Lichidarea cheltuielilor este faza în procesul execuţiei bugetare în care se verifică
existenţa angajamentelor şi realitatea sumei datorate, se verifică condiţiile de exigibilitate ale
angajamentului, pe baza documentelor justificative ce stau la baza operaţiei respective.
Verificarea existenţei obligaţiei de plată vizează pe de-o parte verificarea documentelor
justificative ce au stat la efectuarea operaţiei şi, pe de altă parte, verificarea realităţii operaţiei, adică
dacă bunurile au fost livrate, lucrările executate şi serviciile prestate sau, după caz, existenţa unui
titlu care să justifice plata.
Cele două faze de mai sus - angajarea şi ordonanţarea - se efectuează numai cu acordarea
vizei de control financiar preventiv propriu.
III. Ordonanţarea cheltuielilor este faza execuţiei bugetare prin care se confirmă că
operaţia a avut loc şi plata poate fi realizată.
Primele trei faze - angajarea, lichidarea, ordonanţarea - sunt de competenţa ordonatorului de
credite şi se efectuează pe baza avizelor date de compartimentele de specialitate ale instituţiei
publice.
IV. Plata cheltuielilor este faza în cadrul execuţiei bugetare în care instituţia publică îşi
achită efectiv obligaţiile faţă de terţi.
In cadrul exerciţiului bugetar pot apărea venituri neîncasate sau cheltuieli neplătite până la 31
decembrie. Acestea se vor încasa sau se vor plăti în anul următor, iar creditele bugetare neutilizate
până la închiderea exerciţiului bugetar se anulează de drept

131
Evidenţa contabilă a cheltuielilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 6 „Conturi de
cheltuieli”.
Conturile din clasa 6 asigură evidenţa sintetică a conturilor de cheltuieli – au funcţie contabilă de
activ şi conţinut economic de utilizări (diminuări de resurse). La sfârşitul perioadei de gestiune (1
lună), aceste conturi nu prezintă sold fiind preluate în contul de rezultat patrimonial. Sunt conturi de
procese nebilanţiere.

8.1.2Conţinutul economic al conturilor de cheltuieli


Contabilitatea analitică a cheltuielilor, în instituţiile publice, se ţine pe structura clasificaţiei
bugetare.
Analitic, conform clasificaţiei funcţionale cheltuielile sunt dezvoltate pe capitole şi subcapitole,
respectiv pe titluri, articole şi alineate conform clasificaţiei economice.
Astfel, structura unui cont de cheltuieli va cuprinde:
■ 1. simbolul contului din planul de conturi;
■ 2. capitolul;
■ 3. sursa de finanţare a cheltuielilor, respectiv: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat etc, venituri proprii şi subvenţii, alte surse etc.
■ 4. subcapitolul;
■ 5. titlul;
■ 6. articolul;
■ 7. alineatul;
■ 8. paragraful.
Pentru programele aprobate prin buget, contul va include şi un cod al programului.
Spre exemplu, contul 641.51.01.01.1.10.01 reflectă:
■ 641 - simbolul contului cheltuieli cu salariile;
■ 51 - reprezintă codul capitolului „Autorităţi publice”, conform clasificaţiei bugetare;
■ 01 - arată bugetul finanţator, în cazul de faţă, bugetul de stat;
■ 01 - reflectă instituţia finanţată, în cazul de faţă, .Administraţia prezidenţială”;
■ I - reflectă titlul de cheltuieli conform clasificaţiei bugetare, respectiv „Cheltuieli de
personal”, titlul I;
■ 10.01 - arată codul articolului din clasificaţia bugetară, în cazul de faţă „Cheltuieli cu
salariile”, respectiv „Salarii de bază”

8.2 CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI FINANŢĂRILOR

8.2.1 Delimitări şi structuri privind veniturile instituţiilor publice


În acord cu reglementările româneşti în vigoare, veniturile reprezintă sume realizate pe
parcursul unui exerciţiu bugetar, chiar dacă acestea au fost încasate sau nu şi constau în impozite,
taxe, contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii, precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor
prestate, după caz, aferente unei perioade de timp. Recunoaşterea veniturilor se realizează în baza
documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul
fiscal), avize de expediţie, facturi, alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective
a acestora, în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei.
Pentru veniturile din activităţi economice momentul recunoaşterii este predarea bunurilor către
cumpărători, livrarea lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract, facturarea
lucrărilor executate şi serviciilor prestate, moment care atestă transferul de proprietate către clienţi.

132
Veniturile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie
prezentate la venituri extraordinare. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau
evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care, prin urmare, nu se
aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile
desfăşurate de o instituţie publică, pentru realizarea obiectului sau de activitate, stabilit conform
regulamentelor de organizare şi funcţionare. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se
delimitează clar de activităţile curente ale instituţiei, se are în vedere, mai degrabă, natura
elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie, decât frecvenţa
cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. Pornind de la prevederile de mai sus, în
contabilitatea instituţiilor publice româneşti veniturile se delimitează, după natura lor, în următoarele
categorii: a) venituri operaţionale; b) venituri financiare; c) venituri extraordinare.
Veniturile operaţionale ale unei instituţii publice provin din venituri economice; venituri din
alte activităţi operaţionale; venituri din producţia de active fixe; alte venituri. O categorie distinctă,
specifică instituţiilor publice, o constituie veniturile bugetelor denumite şi venituri bugetare –
resurse ale bugetelor, reprezentate de impozite şi taxe, contribuţii de asigurări, etc. Se adaugă acestei
structuri veniturile din finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie specială,
precum şi veniturile din provizioane şi ajustări de valoare.
Veniturile financiare provin din câştiguri din creanţe legate de participaţii, diferenţe de curs
valutar rezultate în urma reevaluării disponibilităţilor, datoriilor şi creanţelor în valută, venituri
privind dobânzile.
Veniturile extraordinare se referă la despăgubirile din asigurări dar şi la veniturile obţinute de
instituţie din valorificarea unor bunuri ale statului.
Analiza şi funcţionarea conturilor de venituri
Evidenţa contabilă a veniturilor se realizează prin conturile din clasa 7
Conturile de venituri sunt redate sintetic în contabilitate cu ajutorul clasei 7 – au funcţie
contabilă de pasiv (excepţie făcând contul 709 ”Variaţia stocurilor”), cu conţinut economic de surse.
La sfârşitul exerciţiului aceste conturi nu prezintă sold fiind preluate prin contul de rezultat al
exerciţiului. Nu sunt conturi bilanţiere. Dezvoltarea analitică este asigurată cu ajutorul Clasificaţiei
indicatorilor privind bugetele pe capitole, subcapitole, paragrafe.
Se consideră la consiliul local X, înregistrarea de venituri din impozitul pe clădiri de la
persoanele juridice, în baza declaraţiilor, astfel: 734.07.02.01.02
- 734 – simbolul contului de venituri;
- 07.02 – simbolul capitolului din clasificaţie „Impozite şi taxe pe proprietate”;
- 01 – semnifică simbolul subcapitolului „Impozit pe clădiri”;
- 02 – arată simbolul paragrafului „Persoane juridice.”

IX. RAPORTĂRILE CONTABILE ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE

Potrivit Legii 82/1991, republicată în august 2002, ministerele, organe ale administraţiei
publice centrale şi locale, alte autorităţi publice, instiţii publice autonome şi instituţiile publice
subordonate, au obligaţia să întocmeaca situaţii financiare trimestriale şi anuale, care, conform
normelor naţionala se compun din bilanţ, contul de rezultat patrimonial, situaţia fluxurilor de
trezorerie, situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor, anexe la situaţiile financiare şi
contul de execuţie bugetară.

133
Situaţiile financiare reprezintă documentele oficiale de prezentare a situaţiei patrimoniului
aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a execuţiei bugetului
de venituri şi cheltuieli.
Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a
performanţei financiare pentru respectivul exerciţiu financiar.
Pe baza situaţiilor financiare primite de la instituţiile publice, Ministerul Finanţelor Publice
întocmeşte anual bilanţul instituţiilor publice, care se prezintă Guvernului o dată cu contul general
de execuţie a bugetului de stat.

9.1 Etape premergătoare întocmirii situaţiilor financiare

Pentru întocmirea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice, trebuie parcurse mai multe
etape:
■ inventarierea generală a patrimoniului;
■ întocmirea balanţei de verificare sintetice;
■ întocmirea situaţiilor financiare.

 Inventarierea generală a patrimoniului

Inventarierea patrimoniului instituţiilor publice se efectuează pe baza Normelor privind


organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv, aprobate prin Ordinul
2861/2009.
Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se
constată existenţa tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la
data la care aceasta se efectuează.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de activ şi
de pasiv ale fiecărei unităţi, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, aparţinând altor
persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale care trebuie să ofere o
imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţei unităţii pentru respectivul exerciţiu financiar.
Inventarierea elementelor de activ şi pasiv reprezintă ansamblul operaţiilor necesare
constatării existenţei elementelor de activ şi pasiv, cantitativ-valoric, sau numai valoric, aflate la
momentul efectuării operaţiei de inventariere în patrimoniul instituţiilor publice.
In cadrul instituţiilor publice, rolul inventarierii este acela de a asigura păstrarea integrităţii
patrimoniale, adică de a stabili situaţia reală a elementelor de activ şi de pasiv, iar în cazul
existenţei unor diferenţe între situaţia reală, determinată la momentul inventarierii, şi situaţia din
contabilitate, să se regularizeze diferenţele, astfel încât în situaţiile financiare să fie prezentată
situaţia actuală şi imaginea fidelă a patrimoniului.
Inventarierea se efectuează cel puţin o dată pe an, de regulă la sfârşitul exerciţiului
financiar, precum şi în următoarele situaţii:
■ la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului;
■ ori de câte ori există indicii legate de lipsuri sau plusuri în gestiune, care nu pot fi stabilite
cert decât prin inventariere;
■ ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;
■ cu prilejul reorganizării gestiunilor;
■ ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră.

134
Ministerul Finanţelor Publice poate aproba excepţii de la regula inventarierii generale a
patrimoniului în cazul în care unităţile patrimoniale fac o cerere justificată, avizată de direcţiile
generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau ale municipiului
Bucureşti.
Inventarierea generală a patrimoniului presupune parcurgerea mai multor etape:
I. Declanşarea operaţiei de inventariere;
II. Pregătirea inventarierii;
III. Efectuarea inventarierii propriu-zise;
IV. Efectuarea regularizării plusurilor şi minusurilor de inventariere.

I. Declanşarea operaţiei de inventariere


Pentru declanşarea operaţiei de inventariere, conducerea instituţiei emite decizia de
inventariere. In decizia de inventariere se stabileşte perioada în care trebuie să se efectueze
operaţia de inventariere şi se stabileşte componenţa comisiei de inventariere, numele
responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunile supuse inventarierii.
De remarcat că, la instituţiile publice, comisia de inventariere este unică.
Din comisia de inventariere fac parte persoane cu pregătire tehnică şi economică, care să
asigure efectuarea corectă a inventarierii patrimoniului.
După primirea deciziei de inventariere, responsabilul comisiei de inventariere va ridica, sub
semnătura contabilului-şef sau a altei persoane delegate, listele de inventariere, vizate şi parafate de
către acesta, după care comisia se prezintă la sediul gestiunii ce urmează a fi inventariată.

II. Pregătirea inventarierii


În vederea desfăşurării în bune condiţii a operaţiei de inventariere, ordonatorii de credite au
obligaţia de a crea condiţii corespunzătoare efectuării operaţiei de inventariere.
Aceste condiţii se referă la:
■ depozitarea valorilor materiale grupate pe sortimente, prototipuri, dimensiuni, codificarea
acestora şi etichetarea lor pe raft;
■ punerea la zi a evidenţei tehnico-operative la gestiunile de valori materiale şi a celei
contabile şi efectuarea lunară a confruntării datelor dintre aceste evidenţe (operaţie care poartă
numele de punctaj);
■ participarea întregului personal din comisie la lucrările de inventariere;
■ participarea personalului calificat din afara instituţiei pentru identificarea particularităţilor
unor valori materiale şi semnarea de către acesta a listelor de inventariere pentru autentificarea
acestora;
■ dotarea gestiunilor cu aparate şi instrumente pentru numărare, cântărire, cu mijloace de
identificare şi cu formulare şi rechizite necesare;
■ dotarea comisiei de inventariere cu calculatoare şi cu mijloace tehnice pentru sigilarea
gestiunilor;
■ dotarea gestiunilor cu două rânduri de încuietori diferite.
In vederea derulării în bune condiţii a operaţiei de inventariere şi pentru respectarea
cerinţelor legale, comisia de inventariere trebuie să ia o serie de măsuri organizatorice:
(a) înainte de începerea operaţiei de inventariere, luarea gestionarului răspunzător de
gestiunea valorilor materiale a unei declaraţii scrise din care să rezulte:
- dacă gestionează valori materiale şi în alte locuri de depozitare;

135
- dacă în afara bunurilor ce aparţin unităţii respective, mai există în magazie bunuri ce
aparţin terţelor persoane, primite cu sau fără documente;
- are minusuri sau plusuri în gestiune despre care are cunoştinţă;
- a primit sau eliberat valori materiale fără documente legale;
- deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate în urma vânzării bunurilor;
- are documente de primire-predare ce nu au fost operate în evidenţa tehnico-operativă sau
evidenţa contabilă;
(b) identificarea tuturor locurilor de depozitare unde există bunuri ce urmează a fi
inventariate;
(c) închiderea şi sigilarea în prezenţa gestionarului a magaziei, după întreruperea operaţiei
de inventariere;
(d) bararea şi semnarea fişelor de magazie şi menţionarea datei la care a început
inventarierea, precum şi înregistrarea documentelor neînregistrate în fişele de magazie şi predarea
celor din urmă la contabilitate;
(e) verificarea numerarului din casierie şi înregistrarea încasărilor din ziua curentă;
(f) verificarea aparatelor de măsură şi control.
In perioada desfăşurării inventarierii, este indicat ca operaţiile de predare-primire să se
sisteze, iar dacă acest lucru nu este posibil, trebuie creată o zonă în care să se efectueze această
operaţie. Comisia de inventariere va menţiona pe documentele aferente operaţiilor efectuate în
timpul inventarierii „primit sau eliberat în timpul inventarierii”.

III. Efectuarea inventarierii propriu-zise


Pentru efectuarea propriu-zisă a inventarierii se va trece la stabilirea faptică a tuturor
valorilor materiale şi băneşti, precum şi a relaţiilor cu terţele persoane, astfel:
■ pentru stocuri, inventarierea se efectuează prin numărare, cântărire, măsurare sau cubaj,
după caz;
■ pentru bunurile ambalate, inventarierea se face prin sondaj;
■ pentru lichide, este necesară scoaterea de probe din vase;
■ pentru materialele de masă precum cimentul, oţelul beton, varul etc. inventarierea se face
cu ajutorul calculelor tehnice;
■ obiectele de inventar aflate asupra angajaţilor se inventariază şi se trec în liste separate de
inventar, menţionându-se persoanele care le deţin în păstrare;
■ bunurile cu grad mare de perisabilitate se inventariază primele, înlesnindu-se desfacerea
lor imediată;
■ bunurile aflate temporar (custodie, leasing, închiriate etc.) în instituţie se inventariază şi se
trec pe liste separate, care se trimit proprietarilor pentru confirmare;
■ creanţele sau datoriile faţă de terţi se inventariază prin verificarea extraselor, soldurilor
debitoare, respectiv creditoare, ale conturilor de clienţi şi furnizori; pentru creanţele sau datoriile cu
o vechime mai mare de 6 luni, se cere confirmarea soldurilor de la terţele persoane;
■ disponibilităţile din conturi se inventariază prin confruntarea soldurilor acestora cu
extrasele de cont cerute de la bănci;
■ pentru bunurile greu vandabile, deteriorate, depreciate, fără mişcare, abandonate sau
sistate, precum şi pentru creanţele şi datoriile aflate în litigiu, se întocmesc fişe separate de
inventariere;
■ inventarierea activelor fixe corporale se realizează prin constatarea existenţei şi
apartenenţa acestora la unităţile deţinătoare;

136
■ terenurile se inventariază pe baza documentelor de atestare a proprietăţii şi a schiţelor de
amplasare;
■ activele fixe se inventariază pe locuri de folosinţă şi pe gestiuni; etc.
Listele de inventariere se semnează pe fiecare filă de membrii comisiei şi de gestionar, iar pe
ultima filă gestionarul menţionează dacă toate valorile materiale şi băneşti au fost inventariate.
Ordonatorii de credite din învăţământ, sănătate, cultură etc, ale căror cheltuieli sunt
finanţate din bugetul de stat şi, parţial, din alte bugete sau din venituri proprii, vor întocmi liste de
inventariere distincte pentru stocurile de bunuri obţinute din diversele surse de finanţare, din care un
exemplar se trimite ordonatorului care le-a finanţat.
După efectuarea inventarierii propriu-zise, listele de inventar se completează cu situaţia
fiecărui element preluată din situaţia aflată în contabilitatea curentă, după care se face diferenţa între
situaţia scriptică şi cea faptică, determinându-se, astfel, diferenţele în minus sau în plus.
După stabilirea diferenţelor, acestea se preiau în listele de inventariere, în variantă
simplificată. Pentru deprecierile constatate, se întocmesc liste de inventar distincte, care se preiau,
de asemenea, în listele de inventariere.
Pentru elementele patrimoniale care nu reprezintă valori materiale, este suficientă
prezentarea lor în situaţii analitice distincte care să fie totalizate, să justifice soldul conturilor
sintetice respective în care acestea sunt cuprinse, după care se preiau în centralizatorul listelor de
inventar.
Datele centralizate în urma inventarierii, trecute în listele de inventar, se preiau în Registrul-
inventar. Acesta este un document contabil obligatoriu, de înregistrare anuală şi de grupare a
rezultatelor inventarierii patrimoniului. In el se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv,
inventariate potrivit normelor legale şi grupate după natura lor, conform posturilor din bilanţul
contabil.
Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere se face la valoarea actuală. Pentru
activele fixe, valoarea actuală se determină ca diferenţă între valoarea de intrare, amortizare şi
provizioane, iar pentru celelalte elemente de activ, ca diferenţă între valoarea de intrare şi
provizioane, având în vedere că în contabilitatea instituţiilor publice, conform noului sistem de
contabilitate, se aplică principiul prudenţei.
Rezultatele inventarierii se înscriu într-un proces-verbal, care trebuie să conţină, în principal,
următoarele elemente:
■ data întocmirii;
■ numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere;
■ numărul şi data actului de numire a comisiei de inventariere şi gestiunea inventariată;
■ data începerii şi terminării operaţiei de inventariere;
■ rezultatele inventarierii;
■ concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi lipsurilor constatate şi
la persoanele vinovate, precum şi propuneri de măsuri în legătură cu acestea;
■ volumul stocurilor depreciate, fără mişcare, cu mişcare lentă, greu vandabile, fără
desfacere asigurată şi propuneri de măsuri în vederea integrării lor în circuitul economic;
■ propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar şi declasare sau casare a unor stocuri;
■ constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor
din gestiune şi alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Procesul verbal, ce cuprinde propunerile privind rezultatele inventarierii, se depune în termen
de 3 zile de la data încheierii operaţiunilor de inventariere conducătorului unităţii, care, cu avizul

137
contabilului-şef şi al şefului compartimentului juridic, decide în termen de 5 zile, asupra soluţionării
propunerilor făcute.

IV. Efectuarea regularizării plusurilor şi minusurilor din gestiune


Rezultatele inventarierii se reflectă în contabilitate conform dispoziţiilor legale în vigoare şi
a normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice.
Pentru toate lipsurile, plusurile şi pagubele determinate de expirarea termenelor de garanţie,
se cer explicaţii scrise de la persoanele care răspund de gestiune.
Există situaţii în care legea permite compensarea lipsurilor cu plusurile constatate la inventar.
Aceste compensări se pot face în următoarele condiţii:
■ să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza asemănărilor
exterioare - culoare, desen, dimensiuni, etc;
■ diferenţele constatate în plus şi în minus să se refere la aceeaşi gestiune şi la aceeaşi
perioadă de gestiune.
Nu se admite compensarea plusurilor cu minusurile din gestiune, atunci când există indicii că
lipsurile se datorează sustragerii sau degradării bunurilor din vina persoanei care răspunde de
gestionarea acestora.
In cazul în care lipsurile în gestiune se datorează unei persoane, acestea se impută persoanei
vinovate la valoarea de înlocuire. Prin valoare de înlocuire se înţelege costul de achiziţie al bunului
respectiv la data constatării pagubei, la care se adaugă taxele nerecuperabile, T.V.A.-ul, cheltuielile
de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli. Putem admite că acest cost de înlocuire este, de fapt,
egal cu preţul de vânzare cu amănuntul practicat la data constatării lipsei.
Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidenţa tehnico-operativă şi cea contabilă, în
cel mult 5 zile de la data terminării operaţiunii de inventariere. După această operaţie, se procedează
la închiderea conturilor analitice şi sintetice şi la întocmirea balanţei de verificare sintetică, care stă
la baza întocmirii situaţiilor financiare.

Particularităţi la instituţiile publice


a) La ordonatorii de credite subordonaţi care nu-şi organizează contabilitatea în partidă
dublă, valoarea materialelor aflate în stoc, înregistrate pe cheltuieli, se evidenţiază în contabilitate
prin diminuarea cheltuielilor şi majorarea stocului de materiale, iar la începutul anului următor se va
face operaţia inversă. Similar se procedează şi cu stocurile aflate în laboratoarele, atelierele, secţiile
etc. instituţiilor publice, eliberate din magazie, dar neconsumate.
b) Bunurile aflate în patrimoniul public şi privat al instituţiilor se inventariază separat şi se
trec în liste distincte.
c) Comisia de inventariere la instituţiile publice este unică, aceasta având atribuţii de
inventariere atât al propriului patrimoniu, cât şi la instituţiile din subordine, care nu au personalitate
juridică.
d) Scăderea din gestiune a lipsurilor neimputabile se va face numai în baza aprobării
ordonatorului respectiv, cu avizul ordonatorului de credite superior.
e) Plusurile de numerar din casierie se varsă la bugetul de stat.

 Întocmirea balanţei de verificare sintetice

Balanţa de verificare sintetică este documentul contabil pe baza căruia se asigură


centralizarea informaţiilor preluate din conturile sintetice.

138
Acest document are şi rolul de a verifica eventualele erori din contabilitatea curentă, erori
care determină ruperea echilibrului între structurile de activ şi de pasiv (capitaluri şi datorii) ale
patrimoniului. în concluzie, balanţa de verificare are un rol foarte important în contabilitate, aceasta
făcând legătura dintre contabilitatea curentă şi documentele de sinteză şi de generalizare.

3. Întocmirea situaţiilor financiare

Instituţiile publice prezintă situaţia patrimoniului aflat în administrarea statului şi al unităţilor


administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli cu ajutorul situaţiilor
financiare trimestriale şi anuale.
Normele româneşti prevăd următoarea structură a situaţiilor financiare ale instituţiilor
publice:
a) bilanţ;
b) contul de rezultat patrimonial;
c) situaţia fluxurilor de trezorerie;
d) situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
e) anexe la situaţiile financiare, care includ politici contabile şi note explicative;
f) contul de execuţie bugetară.
Standardul internaţional de contabilitate pentru sectorul public 1 „Prezentarea situaţiilor
financiare” (IPSAS 1) stabileşte componenţa unui set complet de situaţii financiare:
a) o situaţie a poziţiei financiare;
b) o situaţie a performanţei financiare;
c) o situaţie a modificărilor activelor nete/capitalurilor proprii;
d) o situaţie a fluxurilor de trezorerie; şi
e) politicile contabile şi note la situaţiile financiare.
In standard se precizează că aceste componente enumerate anterior prezintă denumiri
diferite. Astfel, situaţia poziţiei financiare este numită bilanţ sau situaţia activelor şi datoriilor;
situaţia performanţei financiare apare ca situaţia veniturilor şi cheltuielilor, situaţia veniturilor,
situaţia de exploatare sau cont de profit şi pierdere iar notele la situaţiile financiare pot să includă şi
elemente denumite „programe”.
Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţelor
instituţiei publice. Acestea sunt semnate de conducătorul instituţiei şi de conducătorul
compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită de acesta.
IPSAS 1 prevede că „obiectivul raportării financiare în sectorul public trebuie să fie oferirea
informaţiilor utile luării deciziilor şi demonstrarea răspunderii entităţii pentru resursele încredinţate
ei”.
Instituţiile publice trebuie să prezinte situaţia fluxurilor de trezorerie unităţilor de trezorerie
unde au deschise conturile, pentru a obţine viza privind exactitatea plăţilor de casă şi a soldurilor
conturilor de disponibilităţi.
Instituţiile publice şi persoanele juridice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de
credite trimit un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale organului ierarhic superior la
termenele stabilite de acesta.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, alte autorităţi
publice, instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale, ai căror conducători au calitatea de
ordonatori principali de credite depun, potrivit normelor şi la termenele stabilite, un exemplar din

139
situaţiile financiare trimestriale şi anuale Ministerului Finanţelor Publice sau Direcţiilor generale ale
finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, după caz.

9.2.1. Bilanţul contabil


Bilanţul contabil este un document de sinteză, cu ajutorul căruia se prezintă bunurile
economice, ca elemente de activ şi drepturile şi obligaţiile, ca elemente de pasiv, de obicei la finele
exerciţiului financiar. Instituţiile publice au obligaţia întocmirii bilanţului contabil şi a celorlalte
documente de sinteză din situaţiile financiare şi trimestrial.
Elementele patrimoniale sunt prezentate în bilanţul contabil astfel:
■ elementele de activ sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii;
■ elementele de datorii sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii.
Bilanţul contabil se încheie pe baza balanţei de verificare întocmite trimestrial şi la 31
decembrie a exerciţiului bugetar.
Activele sunt definite de normele româneşti ca „resurse controlate de către instituţia publică
ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice
viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil”.
Datoriile sunt „obligaţii actuale ale instituţiei publice ce decurg din evenimente trecute şi
prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte ieşiri de resurse care încorporează beneficii
economice.”
Capitalurile proprii „reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-
teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice după deducerea tuturor
datoriilor.”
Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete şi se determină ca diferenţă între active şi
datorii.

Active nete/Capitaluri = Total active - Total datorii

9.2.2. Contul de rezultat patrimonial


Acest document prezintă finanţările primite, veniturile realizate şi cheltuielile efectuate de
instituţia publică într-un exerciţiu financiar.
Cheltuielile instituţiei publice sunt grupate în contul de rezultat patrimonial pe feluri de
cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, iar veniturile şi finanţările, după natura sau sursa lor,
indiferent dacă veniturile şi finanţările au fost încasate sau cheltuielile plătite.
Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice în momentul în care apare
documentul care atesta efectuarea tranzacţiei, indiferent dacă acesta a fost încasat sau nu.
Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a
instituţiei publice, anume excedent sau deficit patrimonial.
Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte şi pe total astfel:
 buget (de stat, local, asigurări sociale, şomaj, sănătate),
 fonduri externe nerambursabile
 venituri proprii sau
 venituri proprii şi subvenţii
În Contul de rezultat patrimonial elaborat de instituţiile publice, veniturile si cheltuielile sunt
împărţite în trei categorii, şi anume:
■ venituri şi cheltuieli operaţionale, în care se regăsesc veniturile, finanţările şi cheltuielile
efectuate de instituţie pentru desfăşurarea activităţii pentru care aceasta a fost înfiinţată;

140
■ venituri şi cheltuieli financiare, care exprimă veniturile şi cheltuielile efectuate de
instituţie pentru desfăşurarea activităţii financiare a instituţiei;
■ venituri şi cheltuieli extraordinare, în care se regăsesc cheltuielile ce intervin în mod
accidental în activitatea instituţiei.

9.2.3. Situaţia fluxurilor de trezorerie


Situaţia fluxurilor de trezorerie este o componentă a situaţiilor financiare ale instituţiilor, în
care se regăsesc mişcările sub forma plăţilor şi încasărilor legate de trezoreria acestora.
Această situaţie se întocmeşte, conform normelor emise de MFP, pe baza metodei directe, în
care sunt prezentate încasările şi plăţile pe cele trei tipuri de activităţi, şi anume:
■ activitatea operaţională, în care se prezintă încasările şi plăţile rezultate din activitatea
curentă;
■ activitatea de investiţii, în care sunt regăsite încasările şi plăţile determinate de activitatea
de investiţii;
■ activitatea financiară, în care sunt prezentate încasările şi plăţile efectuate prin conturile
din trezorerie, împrumuturile acordate şi rambursate sau alte surse financiare.

9.2.4.Contul de execuţie bugetară


Acesta prezintă toate operaţiunile financiare efectuate în exerciţiul financiar curent respectiv
încasările realizate şi plăţile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul, precum şi
informaţii necesare unei bune administrări a bugetului astfel:
 operaţiunile financiare privind veniturile:
 prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare trimestriale/definitive,
 drepturi constatate, total, din care - ani precedenţi
- anul curent

 încasari realizate,
 stingeri pe alte căi decât încasări,
 drepturi constatate de încasat,
 operaţiunile financiare privind cheltuielile
 credite bugetare iniţiale, credite bugetare trimestriale/ definitive,
 angajamente bugetare,
 angajamente legale,
 cheltuieli efective ( costuri, consumuri sau utilizări de resurse).
 Operaţiuni financiare privind rezultatul execuţiei bugetare ( încasari realizate minus plăţi
efectuate).
Conturile de execuţie bugetară se întocmesc pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi
creditoare ale conturilor de finanţare bugetară şi de disponibil, care trebuie să corespundă cu cele din
conturile deschise în trezorerie în trezorerie sau la banci.

9.2.5 Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor


Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la:
■ structura capitalurilor proprii,
■ influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile,
■ influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau
din corectarea erorilor contabile.

141
9.2.6. Anexele la situaţiile financiare
Anexele la situaţiile financiare sunt părţi componente ale situaţiilor financiare şi conţin
politici contabile şi notele explicative.
Elementele prezentate in situaţiile financiare se evalueaza in conformitate cu principiile
contabile generale, conform contabilitatii de angajamente.
Principiile contabile generale sunt:
-Principiul continuitatii activitatii;
- Principiul permanentei metodelor;
- Principiul prudentei;
- Principiul contabilitatii pe baza de angajamente;
- Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii;
- Principiul intangibilitatii;
- Principiul necompensarii;
- Principiul comparabilitatii informaţiilor;
- Principiul materialitatii (pragului de semnificatie);
- Principiul prevalentei economicului asupra juridicului (realităţii asupra aparenţei);
- Politici contabile.
Aplicarea prezentelor reglementari contabile presupune stabilirea unui set de proceduri de
catre conducerea fiecarei institutii publice pentru toate operatiunile derulate, pornind de la
întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situatiilor financiare trimestriale si
anuale.
Aceste proceduri trebuie elaborate de catre specialişti în domeniul economic si tehnic,
cunoscatori ai specificului activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de institutie.
La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de baza ale contabilitatii de
angajamente.
Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât sa se asigure furnizarea, prin situaţiile
financiare, a unor informaţii care trebuie sa fie:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor economice; si
b) credibile în sensul ca:
 reprezintă fidel rezultatul patrimonial si pozitia financiara a institutiei
publice;
 sunt neutre;
 sunt prudente;
 sunt complete sub toate aspectele semnificative.
Modificarile politicii contabile sunt permise doar daca sunt cerute de lege sau au ca rezultat
informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile institutiei publice. Acest lucru
trebuie mentionat in notele
explicative.
Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de
evaluare a activelor, precum si orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru
necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute. Notele
explicative se prezinta sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din bilant trebuie sa existe
informaţii in notele explicative.
Conţinutul si structura notelor explicative se vor dezvolta prin precizari pentru intocmirea
situatiilor financiare.

142
Tabel nr. 1 CLASIFICAŢIE BUGETARĂ ECONOMICĂ

TITLU ARTICOL ALINIAT DENUMIREA INDICATORILOR


01 A. CHELTUIELI CURENTE
02 TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL
10 Cheltuieli cu salariile
10.01 Fond aferent salariilor de bază
10.02 Salarii de merit
10.03 Indemnizaţie de conducere
10.04 Spor de vechime
10.05 Sporuri pentru condiţii de muncă
10.06 Alte sporuri
10.07 Ore suplimentare
10.08 Fond de premii
10.09 Prima de vacanţă
10.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul
10.11 Fond aferent plăţii cu ora
10.12 Fond pentru convenţii civile
10.13 Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii
10.14 Alte drepturi salariale
11 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat
12 Contribuţii pentru asigurările de şomaj
13 Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate
14 Deplasări, detaşări, transferări
14.01 Deplasări, detaşări, transferi în ţară
14.02 Deplasări în străinătate
15 Tichete de masă
16 Contribuţii pentru asigurările de accidente de muncă
şi boli profesionale
20 TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE ŞI
SERVICII
21 Drepturi cu caracter social
21.01 Rechizite şcolare
21.02 Transport elevi, studenţi, şomeri, asistaţi, bolnavi,
invalizi şi însoţitori lor
21.03 Drepturi pentru elevi şi studenţi pe perioada
concursurilor şi campionatelor
21.04 Drepturi pentru donatorii de sânge
21.05 Alte drepturi stabilite de dispoziţiile legale
22 Hrana
22.01 Hrana pentru oameni
22.02 Hrana pentru animale
23 Medicamente şi materiale sanitare
23.01 Medicamente
23.02 Materiale sanitare
23.03 Reactivi
24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie
24.01 Încălzit
24.02 Iluminat şi forţă motrică
24.03 Apă, canal, salubritate
24.04 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax
24.05 Furnituri de birou
24.06 Materiale pentru curăţenie
24.07 Alte materiale şi prestări servicii
25 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

143
TITLU ARTICOL ALINIAT DENUMIREA INDICATORILOR
25.01 Materiale pentru laborator
25.02 Materiale pentru anatomia patologică
25.03 Materiale pentru radiologie
25.04 Materiale pentru medicina nucleară
25.05 Materiale pentru ecografie
25.06 Materiale pentru endoscopie
25.07 Materiale pentru explorări funcţionale (EKG, probe
respiratorii etc.)
25.08 Piese de schimb şi repararea curentă a echipamentelor
25.09 Alte materiale si prestări de servicii cu caracter
funcţional
26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată
şi echipament
26.01 Lenjerie şi accesorii de pat
26.02 Echipament
26.03 Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă
durată
27 Reparaţii curente
28 Reparaţii capitale
29 Cărţi şi publicaţii
30 Alte cheltuieli
30.01 Calificarea, perfecţionarea şi specializarea
profesională a salariaţilor
30.02 Protocol
30.03 Protecţia muncii
30.04 Transmiterea drepturilor
30.07 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale
31 Manuale
32 Fondul Preşedintelui
33 Fondul Primului Ministru
34 TITLUL III: SUBVENŢII
35 Subvenţii
35.01 Subvenţii de la buget pentru instituţii publice
35.02 Subvenţii pe produse şi activităţi
35.03 Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif
35.04 Subvenţii pentru transportul feroviar public de călători
35.05 Subvenţii pentru transportul de călători cu metroul
36 TITLUL IV. PRIME
37 Prime acordate producătorilor agricoli
38 TITLUL V. TRANSFERURI
39 Transferuri consolidabile
39.01 Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale
pentru dezvoltarea sistemului energetic
39.02 Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale
pentru drumuri judeţene, comunale şi pentru străzile
care se vor amenaja în perimetrele destinate
construcţiilor de cvartale de locuinţe noi în localităţi
rurale şi urbane
39.03 Transferuri din bugetul de stat către bugetele
pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi
externe
39.07 Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale
pentru drepturile acordate persoanelor cu handicap
39.08 Transferul reprezentând cota-parte din tarifele de
utilizare a spectrului

144
TITLU ARTICOL ALINIAT DENUMIREA INDICATORILOR
39.10 Transferuri din bugetul de stat către bugetul fondului
de asigurări speciale de sănătate, reprezentând
contribuţia datorată de persoanele care satisfac
serviciul militar în termen
39.11 Transferuri din bugetul de stat către bugetul fondului
de asigurări speciale de sănătate, reprezentând
contribuţia datorată de persoanele care execută o
pedeapsă privativă de libertate sau arest preventiv
39.14 Program privind pietruirea drumurilor comunale şi
alimentarea cu apă a satelor
39.15 Transferuri sin bugetul pentru accidente de muncă şi
boli profesionale către bugetul Fondului naţional unic
de asigurări sociale de sănătate
39.17 Transferuri din bugetul asigurărilor sociale de stat
către bugetul fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate reprezentând contribuţiile
persoanelor aflate în concediu medical pentru sarcina
şi lehuzie sau concediu medical pentru îngrijirea
copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani
39.19 Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale
pentru construcţii de locuinţe şi săli de sport
39.20 Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale
pentru finanţarea elaborării şi/sau actualizării
planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor
locale de urbanism
39.22 Transferuri din bugetul asigurărilor pentru şomaj către
bugetul asigurărilor sociale de stat
39.24 Transferuri către bugetele locale pentru aeroporturi de
interes local
39.25 Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale
pentru retehnologizarea centralelor termice şi electrice
de termoficare
39.26 Transferuri din bugetul asigurărilor sociale pentru
şomaj către bugetul asigurărilor sociale de stat
39.27 Transferuri din bugetul asigurărilor pentru şomaj către
bugetele locale pentru finanţarea programelor pentru
ocuparea temporară a forţei de muncă
39.28 Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale
pentru finanţarea studiilor de fezabilitate aferente
proiectelor SAPARD
39.29 Transferuri din bugetul de stat către bugetul
asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli
profesionale
39.30 Transferuri din bugetul asigurărilor de şomaj către
bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli
profesionale
39.31 Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale
din Fondul de intervenţie
40 Transferuri neconsolidabile
40.01 Locuinţe
40.02 Burse
40.03 Alocaţii şi late ajutoare pentru copii
40.04 Pensii şi ajutoare IOVR, militari şi alte persoane
40.05 Pensii de asigurări sociale
40.06 Servicii sociale

145
TITLU ARTICOL ALINIAT DENUMIREA INDICATORILOR
40.07 Indemnizaţia de şomaj
40.08 Ajutoare sociale
40.09 Alte ajutoare, alocaţii şi indemnizaţii
40.11 Contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale
40.13 Diferenţa de dobânzi aferentă creditelor bancare
subvenţionată potrivit dispoziţiilor legale
40.15 Plăţi compensatorii
40.16 Plan naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare
40.17 Alocaţia familială complementară
40.18 Transferuri aferente restructurării industriei de apărare
40.19 Alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii
40.21 Plăţi efectuate în cadrul programelor de dezvoltare
40.22 Cheltuieli pentru susţinerea programelor tehnice de
conservare sau de închidere a minelor
40.23 Protecţia socială ce se acordă pentru unele activităţi
din sectorul minier
40.24 Plan sectorial
40.25 Alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale
40.26 Transferuri aferente Fondului Naţional de Preaderare
40.27 Transferuri aferente Fondului Român de Dezvoltare
Socială
40.28 Executarea silită a creanţelor bugetare
40.29 Despăgubiri civile, precum şi cheltuieli judiciare şi
extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea
intereselor statului, potrivit dispoziţiilor legale
40.30 Onorariile pentru expertizele contabile dispuse în
cadrul procesului penal
40.31 Transferuri pentru finanţarea patrimoniului genetic al
animalelor
40.32 Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, altele decât cele care primesc
subvenţii de la bugetul de stat potrivit legii
40.33 Proiecte de comunicare, informare publică şi
promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste
hotare
40.34 Sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi
organizaţiilor reprezentative ale acestora
40.35 Finanţarea partidelor politice
40.36 Finanţarea acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social-
cultural
40.37 Finanţarea unor programe şi proiecte interetnice şi
combaterea intoleranţei
40.38 Finanţarea ansamblului „Memorialul victimelor
comunismului şi al rezistenţei Sighet”
40.39 Comenzi de stat pentru cărţi şi publicaţii
40.40 Sprijin financiar pentru producerea şi distribuirea
filmelor
40.41 Asociaţii şi fundaţii
40.42 Alocaţiile de încredinţare şi plasament familial
40.43 Ajutor anual pentru veteranii de război
40.44 Programe pentru sănătate
40.45 Programe pentru tineret
40.46 Sprijin financiar pentru activitatea Comitetului
Olimpic Român

146
TITLU ARTICOL ALINIAT DENUMIREA INDICATORILOR
40.47 Cadastru imobiliar
40.48 Meteorologie şi hidrologie
40.49 Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor
40.50 Cheltuieli pentru valorificarea cenuşilor de pirită
40.51 Cooperarea economică internaţională
40.53 Sprijinirea producătorilor agricoli
40.54 Cabaline din patrimoniul genetic naţional
40.55 Programe cu finanţare rambursabilă
40.56 Transferuri pentru drumuri, căi ferate, aviaţie şi
navigaţie
40.57 Transferuri pentru finanţarea de bază a învăţământului
superior
40.58 Transferuri pentru constituirea fondului de garantare a
creditelor bancare acordate studenţilor
40.59 Transferuri pentru cercetare-dezvoltare (granturi)
40.60 Transferuri pentru acţiuni de sănătate
40.61 Susţinerea cultelor
40.62 Stimularea exporturilor
40.63 Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de
calamităţi naturale în agricultură
40.64 Fond la dispoziţia primului-ministru pentru sprijinirea
comunităţilor româneşti de pretutindeni
40.66 Contribuţia statului la salarizarea personalului de cult
40.68 Programe de protecţie socială şi integrare
socioprofesională a persoanelor cu handicap
40.69 Completarea primelor de asigurare
40.70 Susţinerea sistemului de protecţie a copilului
40.71 Indemnizaţie de merit
40.75 Contribuţia statului, care se alocă Patriarhiei Române,
pentru sprijinirea aşezămintelor Bisericii Ortodoxe
Române din afara graniţelor
40.76 Vărsăminte la fondul de risc pentru garanţiile de stat
pentru împrumuturile externe
40.77 Vărsăminte la trezoreria statului din valorificarea
activelor statului
40.80 Alte transferuri
40.81 Fond de garantare a împrumuturilor acordate
întreprinderilor mici şi mijlocii
40.82 Transferuri pentru acţiuni de ecologizare
40.83 Transferuri către Consiliul Naţional de Formare
Personală a Adulţilor
40.84 Finanţarea ansamblului „Memorialului revoluţiei -
Decembrie 1989” din municipiul Timişoara
40.86 Programul de realizare a sistemului naţional de
antigrindină
40.87 Sume destinate finanţării programelor sportive
realizate de structurile sportive de drept privat
40.88 Transferuri către Consiliul Naţional al Persoanelor
Vârstnice
40.89 Transferuri pentru sprijinirea proprietarilor de păduri
40.90 Ajutor pentru încălzirea locuinţei
40.91 Renta viageră
40.93 Programe comunitare
40.94 Programe cu finanţare nerambursabilă
40.95 Programe ISPA

147
TITLU ARTICOL ALINIAT DENUMIREA INDICATORILOR
40.96 Programe SAPARD
40.98 Sprijinirea înfiinţării de noi întreprinderi şi susţinerea
dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
49 TITLUL VI. DOBÂNZI
50 Dobânzi aferente datoriei publice
50.01 Dobânzi aferente datoriei publice interne
50.02 Dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente datoriei
publice externe
50.03 Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea
titlurilor de stat şi de riscurile garanţiilor date de stat
în condiţiile legi
50.04 Diferenţe de curs aferente datoriei publice externe
50.05 Diferenţe de curs aferente datoriei publice interne
51 Plăţi de dobânzi
69 B. CHELTUIELI DE CAPITAL
70 TITLUL VII. CHELTUIELI DE CAPITAL
71 Stocuri pentru rezerve materiale naţionale şi de
mobilizare
72 Investiţii ale instituţiilor publice
73 Investiţii ale regiilor autonome, societăţilor şi
companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu
capital majoritar de stat
74 Investiţii ale instituţiilor publice şi activităţilor
autofinanţate
77 Rate aferente achiziţiilor în leasing
78 C. OPERAŢIUNI FINANCIARE
79 TITLUL VIII. ÎMPRUMUTURI ACORDATE
80 Împrumuturi
80.02 Împrumuturi acordate pentru finalizarea unor
obiective aprobate prin convenţii bilaterale şi acorduri
interguvernamentale
80.03 Împrumuturi din bugetul asigurărilor pentru şomaj
80.05 Împrumuturi acordate persoanelor care beneficiază de
statutul de refugiat şi sunt lipsite de mijloace de
existenţă
80.12 Împrumuturi acordate de agenţiile guvernamentale şi
administrate prin agenţii de credit
80.13 Microcredite acordate persoanelor fizice care
desfăşoară activităţi pe cont propriu aducătoare de
venituri, în vederea întreţinerii materiale
80.14 Împrumuturi acordate pentru protejarea
monumentelor istorice
84 TITLUL IX. RAMBURSĂRI DE CREDITE,
PLĂŢI DE DOBÂNZI ŞI COMISIOANE LA
CREDITE
85 Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi
comisioane la creditele externe contractate de
ordonatorii de credite
85.01 Rambursări de credite externe
85.02 Plăţi de dobânzi şi comisioane
88 Rambursări de credite interne şi plăţi de dobânzi şi
comisioane
88.01 Rambursări de credite interne
88.02 Plăţi de dobânzi şi comisioane

148
PLANUL DE CONTURI GENERAL sociale de sănătate
PENTRU INSTITUŢII PUBLICE 121.08 Rezultatul patrimonial – bugetul fondurilor
externe nerambursabile
1 CONTURI DE CAPITALURI 121.09 Rezultatul patrimonial – bugetul de stat
10 CAPITAL, REZERVE, FONDURI 121.10 Rezultatul patrimonial – instituţii publice şi
100 Fondul activelor fixe necorporale activităţi finanţate integral
101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al sau parţial din venituri proprii
statului 13 FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al 131 Fondul de rulment
statului 132 Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale
103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al de stat
unităţilor administrativ-teritoriale 133 Fondul de rezervă constituit conform Ordonanţei
104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al de urgenţă a Guvernului nr.150/2002
unităţilor administrativ-teritoriale 134 Fondul de amortizare aferent activelor fixe deţinute
105 Rezerve din reevaluare de serviciile publice de interes local
1051 Rezerve din reevaluarea terenurilor şi 135 Fondul de risc
amenajărilor la terenuri 136 Fondul depozitelor speciale constituite pentru
1052 Rezerve din reevaluarea construcţiilor construcţii de locuinţe
1053 Rezerve din reevaluarea instalaţiilor tehnice, 137 Taxe speciale
mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 139 Alte fonduri
1054 Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii 1391 Fond de dezvoltare a spitalului
birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane 15 PROVIZIOANE
şi materiale şi a altor active fixe corporale 151 Provizioane
1055 Rezerve din reevaluarea altor active ale statului 1511 Provizioane pentru litigii
106* Diferenţe din reevaluare şi diferenţe de curs 1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
aferente dobânzilor încasate (Sapard) 1518 Alte provizioane
11 REZULTATUL REPORTAT 16 ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE –
117 Rezultatul reportat pe termen mediu şi lung –
117.01 Rezultatul reportat – instituţii publice finanţate 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
integral din buget (destat, local, asigurări, sănătate, 1611 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu
şomaj) termen de răscumpărare în exerciţiul curent
117.02 Rezultatul reportat – bugetul local 1612 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu
117.03 Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor sociale termen de răscumpărare în exerciţiile viitoare
de stat 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de
117.04 Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor pentru autorităţile administraţiei publice locale
şomaj 1621 Împrumuturi interne şi externe contractate de
117.05 Rezultatul reportat – bugetul Fondului naţional autorităţile administraţiei publice locale cu termen de
unic de asigurări sociale de sănătate rambursare în exerciţiul curent
117.08 Rezultatul reportat- bugetul fondurilor externe 1622 Împrumuturi interne şi externe contractate de
nerambursabile autorităţile administraţiei publice locale cu termen de
117.09 Rezultatul reportat – bugetul de stat rambursare în exerciţiile viitoare
117.10 Rezultatul reportat – instituţii publice şi 163 Împrumuturi interne şi externe garantate de
activităţi finanţate integral sau parţial din venituri autorităţile administraţiei publice locale
proprii 1631 Împrumuturi interne şi externe garantate de
12 REZULTATUL PATRIMONIAL autorităţile administraţiei publice locale cu termen de
121 Rezultatul patrimonial rambursare în exerciţiul curent
121.01 Rezultatul patrimonial – instituţii publice 1632 Împrumuturi interne şi externe garantate de
finanţate integral din buget (de stat, local, asigurări autorităţile administraţiei publice locale cu termen de
sociale, şomaj, sănătate) rambursare în exerciţiile viitoare
121.02 Rezultatul patrimonial – bugetul local 164 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat
121.03 Rezultatul patrimonial – bugetul asigurărilor 1641 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat
sociale de stat cu termen de rambursare în exerciţiul curent
121.04 Rezultatul patrimonial – bugetul asigurărilor 1642 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat
pentru şomaj cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare
121.05 Rezultatul patrimonial – bugetul Fondului 165 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat
naţional unic de asigurări

149
1651 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat 23 ACTIVE FIXE în CURS ŞI AVANSURI
cu termen de rambursare în exerciţiul curent PENTRU ACTIVE FIXE
1652 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat 231 Active fixe corporale în curs de execuţie
cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare 232 Avansuri acordate pentru active fixe corporale
166 Sume primite pentru acoperirea deficitului 233 Active fixe necorporale în curs de execuţie
bugetului asigurărilor sociale de stat din contul curent 234 Avansuri acordate pentru active fixe necorporale
general al trezoreriei statului 26 ACTIVE FINANCIARE (peste 1 an)
167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate 260 Titluri de participare
1671 Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de 2601 Titluri de participare cotate
rambursare în exerciţiul curent 2602 Titluri de participare necotate
1672 Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de 265 Alte titluri imobilizate
rambursare în exerciţiile viitoare 267 Creanţe imobilizate
168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung
asimilate 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung
1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de 2678 Alte creanţe imobilizate
obligaţiuni 2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate
1682 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi 269 Vărsăminte de efectuat pentru active financiare
externe contractate de 28 AMORTIZĂRI PRIVIND ACTIVELE FIXE
autorităţile administraţiei publice locale 280 Amortizări privind activele fixe necorporale
1683 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
externe garantate de 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor,
autorităţile administraţiei publice locale mărcilor comerciale,
1684 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi drepturilor şi activelor similare
externe contractate de stat 2808 Amortizarea altor active fixe necorporale
1685 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi 281 Amortizări privind activele fixe corporale
externe garantate de stat 2811 Amortizarea amenajărilor la terenuri
1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii 2812 Amortizarea construcţiilor
asimilate 2813 Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de
169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor transport, animalelor şi plantaţiilor
2814 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice,
2 CONTURI DE ACTIVE FIXE echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi
20 ACTIVE FIXE NECORPORALE materiale şi a altor active fixe corporale
203 Cheltuieli de dezvoltare 29 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU
205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, PIERDEREA DE VALOARE A ACTIVELOR FIXE
drepturi şi active similare 290 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe
206 Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive necorporale
208 Alte active fixe necorporale 2904 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de
2081 Programe informatice dezvoltare
2082 Alte active fixe necorporale 2905 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor,
21 ACTIVE FIXE CORPORALE brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor
211 Terenuri şi amenajări la terenuri şi activelor similare
2111 Terenuri 2908 Ajustări pentru deprecierea altor active fixe
2112 Amenajări la terenuri necorporale
212 Construcţii 291 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale
213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi
plantaţii amenajărilor la terenuri
2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi 2912 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor
instalaţii de lucru) 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor tehnice,
2132 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor
2133 Mijloace de transport 2914 Ajustări pentru deprecierea mobilierului,
2134 Animale şi plantaţii aparaturii birotice, echipamentului de protecţie a
214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de valorilor umane şi materiale şi a altor
protecţie a valorilor umane active fixe corporale
şi materiale şi alte active fixe corporale 293 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe în curs de
215 Alte active ale statului execuţie

150
2931 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe 3545 Produse finite aflate la terţi
necorporale în curs de execuţie 3546 Produse reziduale aflate la terţi
2932 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe 356 Animale aflate la terţi
corporale în curs de execuţie 357 Mărfuri aflate la terţi
296 Ajustări pentru pierderea de valoare a activelor 358 Ambalaje aflate la terţi
financiare 359 Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi
2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor 36 ANIMALE
2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor active 361 Animale şi păsări
financiare 37 MĂRFURI
371 Mărfuri
3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN 378 Diferente de preţ la mărfuri (adaos comercial)
CURS DE EXECUŢIE 38 AMBALAJE
30 STOCURI DE MATERII şi MATERIALE 381 Ambalaje
301 Materii prime 39 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA
302 Materiale consumabile STOCURILOR ŞI
3021 Materiale auxiliare PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE
3022 Combustibili 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime
3023 Materiale pentru ambalat 392 Ajustări pentru deprecierea materialelor
3024 Piese de schimb 3921 Ajustări pentru deprecierea materialelor
3025 Seminţe şi materiale de plantat consumabile
3026 Furaje 3922 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura
3027 Hrană obiectelor de inventar
3028 Alte materiale consumabile 393 Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de
3029 Medicamente şi materiale sanitare execuţie
303 Materiale de natura obiectelor de inventar 394 Ajustări pentru deprecierea produselor
3031 Materiale de natura obiectelor de inventar în 3941 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor
magazie 3945 Ajustări pentru deprecierea produselor finite
3032 Materiale de natura obiectelor de inventar în 3946 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale
folosinţă 395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi
304 Materiale rezervă de stat şi de mobilizare 3951 Ajustări pentru deprecierea materiilor şi
3041 Materiale rezervă de stat materialelor aflate la terţi
3042 Materiale rezervă de mobilizare 3952 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate
305 Ambalaje rezervă de stat şi de mobilizare la terţi
3051 Ambalaje rezervă de stat 3953 Ajustări pentru deprecierea produselor finite
3052 Ambalaje rezervă de mobilizare aflate la terţi
307 Materiale date în prelucrare în instituţie 3954 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale
309 Alte stocuri aflate la terţi
33 PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE 3956 Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la
331 Produse în curs de execuţie terţi
332 Lucrări şi servicii în curs de execuţie 3957 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la
34 PRODUSE terţi
341 Semifabricate 3958 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la
345 Produse finite terţi
346 Produse reziduale 396 Ajustări pentru deprecierea animalelor
347 Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor
proprietatea privată a statului 398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor
348 Diferente de preţ la produse 4 CONTURI DE TERŢI
349 Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii, în 40 FURNIZORI şi CONTURI ASIMILATE
proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale 401 Furnizori
35 STOCURI AFLATE LA TERŢI 403 Efecte de plătit
351 Materii şi materiale aflate la terţi 404 Furnizori de active fixe
3511 Materii şi materiale la terţi 4041 Furnizori de active fixe sub 1 an
3512 Materiale de natura obiectelor de inventar aflate 4042 Furnizori de active fixe peste 1 an
la terţi 405 Efecte de plătit pentru active fixe
354 Produse aflate la terţi 408 Furnizori-facturi nesosite
3541 Semifabricate aflate la terţi 409 Furnizori -debitori

151
4091 Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de 4423 Taxa pe valoarea adăugată de plată
natura stocurilor 4424 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat
4092 Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi 4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă
executări de lucrări 4427 Taxa pe valoarea adăugată colectată
41 CLIENŢI şi CONTURI ASIMILATE 4428 Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă
411 Clienţi 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi
4111 Clienţi cu termen sub 1 an 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
4112 Clienţi cu termen peste 1 an 448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul
4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 4481 Alte datorii faţă de buget
413 Efecte de primit de la clienţi 4482 Alte creanţe privind bugetul
418 Clienţi – facturi de întocmit 45 DECONTĂRI CU COMUNITATEA
419 Clienţi-creditori EUROPEANĂ PRIVIND FONDURILE
42 PERSONAL şi CONTURI ASIMILATE NERAMBURSABILE (PHARE, SAPARD, ISPA
421 Personal-salarii datorate etc.)
422 Pensionari-pensii datorate 450* Sume de primit şi de restituit Comunităţii
4221 Pensionari civili-pensii datorate Europene – PHARE, SAPARD, ISPA
4222 Pensionari militari-pensii datorate 4501* Sume de primit de la Comunitatea Europeana –
423 Personal-ajutoare şi indemnizaţii datorate PHARE, SAPARD, ISPA
424 Şomeri-indemnizaţii datorate 4502* Sume de restituit Comunităţii Europene –
425 Avansuri acordate personalului PHARE, SAPARD, ISPA
426 Drepturi de personal neridicate 451* Sume de primit şi de restituit Fondului Naţional –
427 Reţineri din salarii şi din alte drepturi datorate PHARE, SAPARD, ISPA
terţilor 4511* Sume de primit de la Fondul Naţional –PHARE,
4271 Reţineri din salarii datorate terţilor SAPARD, ISPA
4272 Reţineri din pensii datorate terţilor 4512* Sume de restituit Fondului Naţional –PHARE,
4273 Reţineri din alte drepturi datorate terţilor SAPARD, ISPA
428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul 452* Sume datorate Agenţiilor de Implementare –
4281 Alte datorii în legătură cu personalul PHARE, SAPARD, ISPA
4282 Alte creanţe în legătură cu personalul 453* Sume de primit şi de restituit Autorităţilor de
429 Bursieri şi doctoranzi Implementare – PHARE, SAPARD, ISPA
43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA 4531* Sume de primit de la Autorităţile de
SOCIALĂ ŞI CONTURI Implementare – PHARE, SAPARD, ISPA
ASIMILATE 4532* Sume de restituit Autorităţilor de Implementare
431 Asigurări sociale – PHARE, SAPARD, ISPA
4311 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale 454* Sume de primit şi de restituit beneficiarilor*–
4312 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale PHARE
4313 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale 4541* Sume de primit de la beneficiar – PHARE
de sănătate 4542* Sume de restituit beneficiarilor – PHARE
4314 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale 455* Sume de primit şi de restituit bugetului
de sănătate (cofinanţare, indisponibilităţi temporare de fonduri de
4315 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de la Comisia Europeana – PHARE, SAPARD, ISPA
munca şi boli profesionale 4551* Sume de primit de la buget (cofinanţare,
4316 Contributia asiguratorie pentru munca indisponibilităţi temporare de
437 Asigurări pentru şomaj fonduri de la Comisia Europeana – PHARE, SAPARD,
4371 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de ISPA
şomaj 4552* Sume de restituit bugetului (cofinanţare,
4372 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia
şomaj Europeana – PHARE, SAPARD, ISPA
438 Alte datorii sociale 456* Sume de primit de la bugetul de stat pentru
44 BUGETUL STATULUI, BUGETUL LOCAL, cheltuieli neeligibile – PHARE, SAPARD, ISPA
BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT 457* Sume de recuperat de la Agenţiile de
şi CONTURI ASIMILATE Implementare – PHARE, SAPARD, ISPA
440 Cote defalcate din impozitul pe venit pentru 458* Sume de primit de la Agenţii/Autorităţi de
echilibrarea bugetelor locale Implementare (la beneficiarii finali)
441 Sume încasate pentru bugetul capitalei 46 DEBITORI şi CREDITORI DIVERŞI,
442 Taxa pe valoarea adăugată DEBITORI şi CREDITORI AI BUGETELOR

152
461 Debitori 5 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI
4611 Debitori sub 1 an BĂNCI COMERCIALE
4612 Debitori peste 1 an 50 INVESTIŢII PE TERMEN SCURT
462 Creditori 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate
4621 Creditori sub 1 an 509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe
4622 Creditori peste 1 an termen scurt
463 Creanţe ale bugetului de stat 51 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI
464 Creanţe ale bugetului local BĂNCI
465 Creanţe ale bugetului asigurărilor sociale de stat 510 Disponibil din împrumuturi din disponibilităţile
466 Creanţe ale bugetelor fondurilor speciale contului curent general
4664 Creanţe ale bugetului asigurărilor pentru şomaj al trezoreriei statului
4665 Creanţe ale bugetului Fondului naţional unic de 511 Valori de încasat
asigurări sociale de sănătate 5112 Cecuri de încasat
467 Creditori ai bugetelor 512 Conturi la bănci
4671 Creditori ai bugetului de stat 5121 Conturi la bănci în lei
4672 Creditori ai bugetului local 5124 Conturi la bănci în valută
4673 Creditori ai bugetului asigurărilor sociale de stat 5125 Sume în curs de decontare
4674 Creditori ai bugetului asigurărilor pentru şomaj 513 Disponibil din împrumuturi interne şi externe
4675 Creditori ai bugetului Fondului naţional unic de contractate de stat
asigurări sociale de sănătate 5131 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi
468 Împrumuturi acordate potrivit legii externe contractate de stat
4681 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de 5132 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi
stat externe contractate de stat
4682 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul 514 Disponibil din împrumuturi interne şi externe
local garantate de stat
4684 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de 5141 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi
tezaur externe garantate de stat
4687 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 5142 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi
469 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate externe garantate de stat
47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI 515 Disponibil din fonduri externe nerambursabile
ASIMILATE 5151 Disponibil în lei din fonduri externe
471 Cheltuieli înregistrate în avans nerambursabile
472 Venituri înregistrate în avans 5152 Disponibil în valuta din fonduri externe
473 Decontări din operaţii în curs de clarificare nerambursabile
48 DECONTĂRI 5153 Depozite bancare
481 Decontări intre instituţia superioara şi instituţiile 516 Disponibil din împrumuturi interne şi externe
subordonate contractate de autorităţile administraţiei publice locale
4811 Decontări privind operaţiuni financiare 5161 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi
4812 Decontări privind activele fixe externe contractate de autorităţile administraţiei publice
4813 Decontări privind stocurile locale
4819 Alte decontări 5162 Disponibil în valută din împrumuturi interne şi
482 Decontări intre instituţii subordonate externe contractate de autorităţile administraţiei publice
483 Decontări din operaţii în participaţie locale
49 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA 517 Disponibil din împrumuturi interne şi externe
CREANŢELOR garantate de autorităţile
491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi administraţiei publice locale
4911 Ajustări pentru deprecierea creanţelor- clienţi sub 5171 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi
1 an externe garantate de autorităţile administraţiei publice
4912 Ajustări pentru deprecierea creanţelor- clienţi locale
peste 1 an 5172 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi
496 Ajustări pentru deprecierea creanţelor- debitori externe garantate de autorităţile administraţiei publice
4961 Ajustări pentru deprecierea creanţelor- debitori locale
sub 1 an 518 Dobânzi
4962 Ajustări pentru deprecierea creanţelor- debitori 5186 Dobânzi de plătit
peste 1 an 5187 Dobânzi de încasat
497 Ajustări pentru deprecierea creanţelor bugetare 519 Împrumuturi pe termen scurt

153
5191 Împrumuturi pe termen scurt 5325 Bilete cu valoare nominală
5192 Împrumuturi pe termen scurt nerambursate la 5326 Tichete de masă
scadenţă 5328 Alte valori
5194 Împrumuturi primite din bugetul de stat pentru 54 ACREDITIVE
înfiinţarea unor instituţii sau a unor activităţi finanţate 541 Acreditive
integral din venituri proprii 5411 Acreditive în lei
5195 Împrumuturi primite din bugetul local pentru 5412 Acreditive în valută
înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice sau activităţi 542 Avansuri de trezorerie
finanţate integral din venituri proprii 55 DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE
5196 Împrumuturi interne şi externe contractate de SPECIALA
autorităţile administraţiei publice locale 550 Disponibil din fonduri cu destinaţie speciala
5197 Sume primite din fondul de rulment conform legii 551 Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie
5198 Împrumuturi primite din disponibilităţile contului specială
curent general al trezoreriei statului 552 Disponibil pentru sume de mandat şi sume în
52 DISPONIBIL AL BUGETELOR depozit
520 Disponibil al bugetului de stat 553 Disponibil din taxe speciale
521 Disponibil al bugetului local 554 Disponibil din amortizarea activelor fixe deţinute
5211 Disponibil al bugetului local de serviciile
5212 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent publice de interes local
522 Disponibil din fondul de rulment al bugetului local 555 Disponibil al fondului de risc
5221 Disponibil curent din fondul de rulment al 556 Disponibil din depozite speciale constituite pentru
bugetului local construirea de locuinţe
5222 Depozite constituite din fondul de rulment al 557 Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în
bugetului local proprietatea privata a statului
523 Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit 558 Disponibil din cofinanţarea de la buget aferenta
pentru echilibrarea bugetelor locale programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe
524 Disponibil din venituri încasate pentru bugetul nerambursabile
Capitalei 56 DISPONIBIL AL INSTITUŢIILOR PUBLICE
525 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat ŞI ACTIVITĂŢILOR FINANŢATE INTEGRAL
5251 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat SAU PARŢIAL DIN
5252 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent VENITURI PROPRII
5253 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral
526 Disponibil din fondul de rezervă al bugetului din venituri proprii
asigurărilor sociale de stat 5601 Disponibil curent
527 Disponibil din fondul de rezervă constituit conform 5602 Depozite ale instituţiilor publice finanţate integral
Ordonanţei de din venituri proprii
urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 561 Disponibil al instituţiilor publice finanţate din
528 Disponibil din sume încasate în cursul procedurii venituri proprii şi subvenţii
de executare silită 562 Disponibil al activităţilor finanţate din venituri
529 Disponibil din sumele colectate pentru unele proprii
bugete 57 DISPONIBIL DIN VENITURILE
5291 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul de FONDURILOR SPECIALE
stat 571 Disponibil din veniturile Fondului naţional unic de
5292 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul asigurări sociale de
local sănătate
5299 Disponibil din sume colectate prin intermediul 5711 Disponibil din veniturile curente ale Fondului
cardurilor naţional unic de asigurări sociale de sănătate
53 CASA ŞI ALTE VALORI 5712 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent
531 Casa 5713 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi
5311 Casa în lei 5714 Depozite din veniturile Fondului naţional unic de
5314 Casa în valuta asigurări sociale de sănătate
532 Alte valori 574 Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor
5321 Timbre fiscale şi poştale pentru şomaj
5322 Bilete de tratament şi odihnă 5741 Disponibil din veniturile curente ale bugetului
5323 Tichete şi bilete de călătorie asigurărilor pentru şomaj
5324 Bonuri valorice pentru carburanţi auto 5742 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent

154
5743 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
5744 Depozite din veniturile bugetului asigurărilor 641 Cheltuieli cu salariile personalului
pentru şomaj 642 Cheltuieli salariale în natura
58 VIRAMENTE INTERNE 645 Cheltuieli privind asigurările sociale
581 Viramente interne 6451 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale
59 AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE 6452 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de
VALOARE A şomaj
CONTURILOR DE TREZORERIE 6453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale
595 Ajustări pentru pierderea de valoare a de sănătate
obligaţiunilor emise şi 6454 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de
răscumpărate munca şi boli profesionale
6 CONTURI DE CHELTUIELI 6457 Cheltuieli cu contribuţia asiguratorie pentru
60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE muncă
601 Cheltuieli cu materiile prime 6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia
602 Cheltuieli cu materialele consumabile socială
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare 646 Cheltuieli cu îndemnizaţiile de delegare, detaşare şi
6022 Cheltuieli privind combustibilul alte drepturi salariale
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 647 Cheltuieli din fondul destinat stimulării
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb personalului
6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de 65 ALTE CHELTUIELI OPERAŢIONALE
plantat 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
6026 Cheltuieli privind furajele 658 Alte cheltuieli operaţionale
6027 Cheltuieli privind hrana 66 CHELTUIELI FINANCIARE
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile 663 Pierderi din creanţe imobilizate
6029 Cheltuieli privind medicamentele şi materialele 664 Cheltuieli din investiţii financiare cedate
sanitare 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor 666 Cheltuieli privind dobânzile
de inventar 667* Sume de transferat bugetului de stat reprezentând
606 Cheltuieli privind animalele şi păsările câştiguri din schimb
607 Cheltuieli privind mărfurile valutar – PHARE, SAPARD, ISPA
608 Cheltuieli privind ambalajele 668* Dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau
609 Cheltuieli cu alte stocuri de alocat programului
61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI PHARE, SAPARD, ISPA
SERVICIILE EXECUTATE 669* Alte pierderi (cheltuieli neeligibile-costuri
DE TERŢI bancare) – PHARE,
610 Cheltuieli privind energia şi apa SAPARD, ISPA
611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 67 ALTE CHELTUIELI FINANŢATE DIN
612 Cheltuieli cu chiriile BUGET
613 Cheltuieli cu primele de asigurare 670 Subvenţii
614 Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări 671 Transferuri curente între unităţi ale administraţiei
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII publice
EXECUTATE DE TERŢI 672 Transferuri de capital între unităţi ale administraţiei
622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile publice
623 Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate 673 Transferuri interne
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 674 Transferuri în străinătate
6241 Cheltuieli cu transportul de bunuri 676 Asigurări sociale
6242 Cheltuieli cu transportul de personal 677 Ajutoare sociale
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 679 Alte cheltuieli
627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE,
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU
629 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE
63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE şi VALOARE
VĂRSĂMINTE 681 Cheltuieli operaţionale privind amortizările,
ASIMILATE provizioanele şi ajustările
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte pentru depreciere
asimilate

155
6811 Cheltuieli operaţionale privind amortizarea 732 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din
activelor fixe capital
6812 Cheltuieli operaţionale privind provizioanele 7321 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din
6813 Cheltuieli operaţionale privind ajustările pentru capital
deprecierea activelor fixe 733 Impozit pe salarii
6814 Cheltuieli operaţionale privind ajustările pentru 734 Impozite şi taxe pe proprietate
deprecierea activelor circulante 735 Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii
682 Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile 7351 Taxa pe valoarea adăugată
6821 Cheltuieli cu activele fixe corporale 7352 Sume defalcate din TVA
neamortizabile 7353 Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii
6822 Cheltuieli cu activele fixe necorporale 7354 Accize
neamortizabile 7355 Taxe pe servicii specifice
686 Cheltuieli financiare privind amortizările, 7356 Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării
provizioanele şi ajustările bunurilor sau pe
pentru pierderea de valoare desfăşurarea de activităţi
6863 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru 736 Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile
pierderea de valoare a activelor financiare internaţionale
6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru 7361 Taxe vamale şi alte taxe pe tranzacţiile
pierderea de valoare a activelor circulante internaţionale
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor 739 Alte impozite şi taxe fiscale
de rambursare a obligaţiunilor 74 VENITURI DIN CONTRIBUŢII DE
689 Cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare ASIGURĂRI
6891 Cheltuieli privind rezerva de stat 745 Contribuţiile angajatorilor
6892 Cheltuieli privind rezerva de mobilizare 7451 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale
69 CHELTUIELI EXTRAORDINARE 7452 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de
690 Cheltuieli cu pierderi din calamităţi şomaj
691 Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active 7453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale
fixe de sănătate
7 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI 7454 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de
70 VENITURI DIN ACTIVITĂŢI ECONOMICE munca şi boli profesionale
701 Venituri din vânzarea produselor finite 7455 Vărsăminte de la persoane juridice, pentru
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor persoane cu handicap neîncadrate
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale 7459 Alte contribuţii pentru asigurări sociale datorate
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate de angajatori
705 Venituri din studii şi cercetări 746 Contribuţiile asiguraţilor
706 Venituri din chirii 7461 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 7462 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de
708 Venituri din activităţi diverse şomaj
709 Variaţia stocurilor 7463 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale
71 ALTE VENITURI OPERAŢIONALE de sănătate
714 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 7469 Alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări
719 Alte venituri operaţionale sociale
72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE ACTIVE FIXE 75 VENITURI NEFISCALE
721 Venituri din producţia de active fixe necorporale 750 Venituri din proprietate
722 Venituri din producţia de active fixe corporale 751 Venituri din vânzări de bunuri şi servicii
73 VENITURI FISCALE 7511 Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi
730 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la 7512 Venituri din taxe administrative, eliberări permise
persoane juridice 7513 Amenzi, penalităţi şi confiscări
7301 Impozit pe profit 7514 Diverse venituri
7302 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din 7515 Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile
capital de la persoane (donaţii, sponsorizări)
juridice 76 VENITURI FINANCIARE
731 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la 763 Venituri din creanţe imobilizate
persoane fizice 764 Venituri din Investiţii financiare cedate
7311 Impozit pe venit 765 Venituri din diferente de curs valutar
7312 Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 766 Venituri din dobânzi

156
767* Sume de primit de la bugetul de stat pentru 791 Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului
acoperirea pierderilor din 8 CONTURI SPECIALE
schimb valutar – PHARE, SAPARD, ISPA 80** CONTURI în AFARA BILANŢULUI
768* Alte venituri financiare – PHARE, SAPARD, 8030 Active fixe şi obiecte de inventar primite în
ISPA folosinţă
769* Sume de primit de la bugetul de stat pentru 8031 Active fixe corporale luate cu chirie
acoperirea altor pierderi 8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau
(Cheltuieli neeligibile-costuri bancare – PHARE, reparare
SAPARD, ISPA 8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie
77 FINANŢĂRI, SUBVENŢII, TRANSFERURI, 8034 Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
ALOCAŢII 8036 Chirii şi alte datorii asimilate
BUGETARE CU DESTINAŢIE SPECIALĂ, 8038 Ambalaje de restituit
FONDURI CU 8039 Alte valori în afara bilanţului
DESTINAŢIE SPECIALĂ 8041 Publicaţii primite gratuit în vederea schimbului
770 Finanţarea de la buget internaţional
7701 Finanţarea de la bugetul de stat 8042 Abonamente la publicaţii care se urmăresc până la
7702 Finanţarea de la bugetele locale primire
7703 Finanţarea de la bugetul asigurărilor sociale de 8043 Imprimate de valoare cu decontare ulterioară
stat 8044 Documente respinse la viza de control financiar
7704 Finanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj preventiv
7705 Finanţarea din bugetul Fondului naţional unic de 8046 Ipoteci imobiliare
asigurări sociale desănătate 8047 Valori materiale supuse sechestrului
771 Finanţarea în baza unor acte normative speciale 8048 Garanţie bancară pentru oferta depusă
772 Venituri din subvenţii 8049 Garanţie bancară pentru buna execuţie
7721 Subvenţii de la bugetul de stat 8050 Disponibil din garanţia constituită pentru buna
7722 Subvenţii de la alte bugete execuţie
773 Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială 8051 Garanţii constituite de concesionar
774 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile 8052 Garanţii depuse pentru sume contestate
7741 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile în 8053 Garanţii depuse pentru înlesniri acordate
bani 8054 Înlesniri la plata Creanţelor bugetare
7742 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile în 8055 Cauţiuni depuse pentru contestaţie la executarea
natura silită
776 Fonduri cu destinaţie specială 8056 Garanţii legale constituite în cadrul procedurii de
778 Venituri din cofinanţarea de la buget aferentă suspendare a
programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe executării silite prin decontare bancara
nerambursabile 8057* Garanţie bancară pentru avansul acordat (ISPA)
779 Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu 8058 Creanţe fiscale pentru care s-a declarat starea de
gratuit insolvabilitate a
78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI debitorului
PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE 8059 Garanţii acordate de autorităţile administraţiei
VALOARE publice locale
781 Venituri din provizioane şi ajustări pentru 8060 Credite bugetare aprobate
depreciere privind activitatea operaţională 8061 Credite deschise de repartizat
7812 Venituri din provizioane 8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii
7813 Venituri din ajustări privind deprecierea activelor 8063* Fonduri de primit de la bugetul de stat
fixe 8064* Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană
7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor – SAPARD
circulante 8065* Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană
786 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de – PHARE
valoare 8066 Angajamente bugetare
7863 Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a 8067 Angajamente legale
activelor financiare 8068* Angajamente legale –SAPARD
7864 Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a 8069* Angajamente de plata
activelor circulante 89 BILANŢ
79 VENITURI EXTRAORDINARE 891 Bilanţ de închidere
790 Venituri din despăgubiri din asigurări 892 Bilanţ de deschidere

157
158