Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Doctorul Si Sufletul - Viktor E. Frankl

    Încărcat de

    LizucaPatrocle
    493 vizualizări9 pagini
    Primele pagini și cuprinsul

    Titlu original

    Doctorul si sufletul - Viktor E. Frankl (1)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Primele pagini și cuprinsul

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    493 vizualizări9 pagini

    Doctorul Si Sufletul - Viktor E. Frankl

    Încărcat de

    LizucaPatrocle
    Primele pagini și cuprinsul

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 9
    Redactare: foana Barzeanw ‘Tehnoredactare: Mariana Radu Corecturt: Bogdan Paviusenco Gopertt Luca Emil Corel sursa ilustrtilor: hps//re wikipedia.org Consultnt de specialitate: Ciprian Voicili Tid origina: Arzliche Seelsorge. Grundlagen der Logotherapie und Existenzanalyse Copyright © Deuticke im Paul 2soinay Verlag Wien 1982 and 2005 © 2019 Toate éreprurile supra aceste eit sunt rezervate edinutii METEOR PRESS Contact: Tel/Fax: 021.222.83.80 E-mail: editura@meteorpress.0 Distribute la ‘Tel/Fax: 021.222.83.80 E-mail: earte@meteorpress.10 www.metearpress.10 ISBN 978-973-728-741-0 Descrierea CIP este disponibili Ia Bibliotec Narionald a Roméniei Emabofceoatpintro Viktor E. Frankl DOCTORUL $I SUFLETUL _Bazele logoterapiei si analizei existentiale Zece teze cu privire la persoana Traducere din limba german de Adela Motoc in memoria lui Tolly CUPRINS Not’ asupra editiei 1. Cu privire la cea de a 11-a editie, revizuita, a lucririi Doctorul si sufletul...... 2. Zece teze cu privire la persoani .. 3. Alte observatii editoriale ... Prefatii la editia a 9-a Introducere L. Dela psihoterapie la logoterapie Psihanaliza si psihologia individual’ Vidul existential si nevroza noogen’ invingerea psihologismului .... Reductionismul genetic si pandeterminismul analitic Imago hominis = Psihogeneza psihologismului 47 IL De la psihanaliza la analiza existentialA ... 55 A. Analiza existential general .. 55 1. Despre sensul viet Sensul existengei sub semnul intrebari Suprasensul Principiul placeri si principiul compensirii Subiectivism si relativism . Trei categorii de valoare Eutanasie ... Sinuciderea ... Principiul homeostatic si dinamica existential Despre sensul mortii . Comunitate Libertate gi responsabilitate . Despre puterea de impotrivire a spiritului Cu privire la psihologia lagirelor de concentrare .. 6 DOcToRUL $1 SUFLETUL ‘2:0 Despre sensul suferingei 3, Despre sensul muncii .. Nevroza de somaj Nevroza de duminici 4, Despre sensul iubirii Sexualitate, erotism si iubire .. Unicitatea si singularitatea Orizontal lui ,a avea” Valoare si placere Tulburari nevrotice sexuale Maturizarea psihosexuala Autotranscendenta existentei umane 182 B. Analiza existentiala special’ 184 Cu privire la psihologia nevrozei de anxietate 185 2. Cu privire la psihologia nevrozei compulsive .. 192 Analiza fenomenologica a modului de traire nevrotic compulsiv . 1 sa ‘Tehnica logoterapeutica a intentiei paradoxale 3. Cu privire la psihologia melancoliet 226 4. Cuprivire la psihologia schizofreniei IIL, De la confesiunea laica la pastoratia medical ‘Asistarea medical’ sufleteascé gi clerical8 .. Relatia manipulata si intdlnirea cu care se confrunti Tehnica numitorului comun a analizei existentiale ... Ultimul ajutor Rezumat ... Zece teze despre persoani .. 285 Bibliografie selectiva a Jucrarilor lui Viktor E. Frankl 295 297 301 -. 304 Index de nume Index tematic Viktor E. Frankl... Nota asupra e 1. Cuprivire la cea de a 11-a editie, revizuit8, a lucrari Doctorul si sufletul Cartea de fata este prima editie nou’, completati a cirtii Doctorul si sufletul, care nu a mai fost revizuiti de insusi Viktor E. Frankl. Fat de editiile anterioare ale c&rtii — pe Ling’ studiul tiparit in Anexe Zece teze cu privire la persoana (Frankl, 1950) -, a mai fost modi ficata sistematizarea celor cincizeci de completari si note, pe care Viktor Frankl le-a adiugat primei editii, celei de a 9-a si celei de a 10-aa lucririi Doctorul si sufletul. Din motive tehnice, notele nu au fost preluate la vremea respectiva in textul de baza al cArtii, ci Intr-un aparat de note finale in permanenta extindere, plasat la sfarsitul Arti. Acest Iucru nu numai ci a afectat accesibilitatea lor, cia si ingreunat coordonarea lor cu textul principal, mai ales ci pan acum, odati cu fiecare editie adaugita a cArtii Doctorul si sufletul, fusese claborata o anexi proprie, care articula In textul de baz notele Iui Frankl dupa noua editie adugit’ si nu dupa punctele lor de referinta in noua editie adaugita pe care o prezentim, notele au fost pentru prima oard unificate si plasate la sférsitul respectivelor capitole impreung cu notele de subsol ale diferitelor capitole din editiile ante- rioare. Pentru ca, in acelasi timp, si se pistreze continuitatea istoricului lucrarii Doctorul si suffetul, notele de subsol au fost prevazute cu indicarea cifrei notei originale. De aceea, fiecare not de subsol este numerotatd dublu: prima numerotare, definitorie, trimite la locul din text la care se refer nota; a doua numerotare, la sfarsitul textului, trimite la cifra de referin(a initial& a editiei cirtii Doctorul si sufletul aptiruti in timpul vietii lui Frankl; notele de subsol mai vechi sunt gi ele indicate ca atare. Toate trimiterile editoriale sunt puse in ghilimele ascutite, 2. Zece teze cu privire la persoané intr-o now’ anexi a fost preluat un text, care pind acum nua fost publicat impreuna cu lucrarea Doctorul si sufletul, Este vorba de un referat revizuit, pe care Frankl I-a tinut in 1950 in cadrul Saptimanilor universitare din Salzburg ca o contributie introductiva la discutii 20 7. Docrorut $1 SUFLETUL upa.cum oemnai amaflat, inci din 1925 Robert Reininger a anticipat, de fapt, aceasta explicatie: ,Problema sensului existentei este ridicata doar atunci cand siguransa instinctiva a vietii sau suficienta inter- pretirii ei traditionale amening& si se piarda sau chiar s-au pierdut, iar aceasti pierdere este perceputl dureros.” [Adnotarea 33] Cand mai eram inci un copil”, isi aminteste Joseph B. Fabry, smedicul de familie o vizita in fiecare siptimana pe bunica mea, care in prezenta lui putea vorbi de toate durerile si grijile ei legate de suflet. Astizi mi supun in fiecare an unei investigatii temeinice, in cadral cireia trec, timp de 3 ore, de la o sor’ medical& la alta, de la un aparat Ja altul, iar in final trebuie s4 rispund intr-un chestionar la 150 de intrebari, care ajuti computerul si stabileascé diagnosticul. $tiu ci asistenta medical de care beneficiez in clinica respectiva este incomparabil mai buna decat cea pe care medicul de familie putea si © ofere bunicii mele, dar ceva s-a pierdut in aceasti dezvoltare a tehnicii medicale. $i cdnd aud intrebarile care i se vor pune lui Frankl dupa prelegerile sale americane, disting ca in psihoterapia modernd acest Ceva nu lipseste mai putin.” (,Das Ringen um Sinn [Logotherapie fiir den Laien]", Paracelsus Verlag, Stuttgart 1973). Ce ne relateazi aici Fabry dovedeste din nou ci depersonalizarea sidezumanizarea nu se opresc cAtusi de putin in fata psihoterapiei, ‘mai degrabi acolo sunt trdite si experimentate mult mai dureros: »Nu este doar obiectivismul rece al medicinii bazate pe stiintele naturii, ci si obiectivismul rece al psihologiei si al unei medicini impregnate de psihologie:” (W. von Baeyer, Gesundheitsfiirsorge Gesundheitspolitik 7, 197, 1958). [Adnotarea 34] L De la psihoterapie la logoterapie Psihanaliza si psihologia individual’ Cine ar putea vorbi de psihoterapie fir a-i numi pe Freud si Adler? Cine ar putea, atunci cind este vorba de psihoterapie, si nu porneasci de la psihanaliz’ si psihologie individualé si si nu se refere mereu la cle? Doar ambele reprezinti singurele sisteme mari din zona psihoterapeuticd. Opera creatorilor lor nu poate fi exclusi din istoria psihoterapiei. Ori de cate ori s-ar dori dezvoltarea principiilor psiha- nalizei, respectiv ale psihologiei individuale, se va impune, totusi, ca la baza cercetirilor si stea teoria acestora. Stekel a descris foarte framos, la un moment dat, situatia, atunci cand, referindu-se la pozitia sa fata de Freud, a afirmat ca un pitic care sti pe umerii unui uriag ar putea si vadi mai departe si mai bine decat insusi uriagul." Daca in cele ce urmeazi se va incerca si se depigeasca granitele oricarei psihoterapii de pin’ acum, atunci va fi necesar ca aceste granite si fie stabilite. lar inainte de a ne pune intrebarea daci depa sirea acestor granite este necesari si cum ar fi posibil acest lucru, va trebui si constatim cA psihoterapia are realmente asemenea granite. Freud compara prestatia esentials a psihanalizei cu asanarea golfului Zuiderzee: la fel ca oriunde initial era ap’, care s-a preficut apoi in pmént roditor, tot astfel si in si prin psihanaliza’, acolo unde este ,Sine”, va trebui si fie ,Eu”, adica in locul inconstientului trebuie s& treaci constientul; ceea ce este inconstient trebuie si devina constient, anulandu-se ,,refulirile”. Prin urmare, psihanaliza * Potrivit psihanalizei intemeiate de Sigmund Freud, psihicul uman este alcatuit din 3 instante: Ic-ul (sinele sau inconstientul), Ego-ul (eul) si supraegoul (supraeul), Sinele este dominat de doua pulsiuni instinctuale (sexualitatea si agresivitatea, ambele conformandu-se principiului plicerii. Omul, prin natura sa, cauta instinctiv plicerea si se fereste de durere. Supercul (in limba} comun denumit i ,Constiinti morals”) este sediul principiilor, legilor, regulilor morale care guverneazi comportamentul ‘uman. Eul, la randul su, este totalitatea proceselor psihice constiente (perceptia, memoria, judecssile, intelectul, vointa etc.). Eul este ghidat dle principiul realitati. Se poate spune c& cul si supraeul au, fiecare, 0 dimensiune constientd, si alta inconstient&, iar sinele este integral inconstient. (n. r.). zal DOcroRUt $1 SUFLETUL urmireste sianuleze rezultatul actelor de refulare ca procese prin care continuturile constiintei (anumite imagini, dorinye, idei etc.) sunt respinse din domeniul constientului in subconstient sau inconstient. in orice caz, vedem cum, in cadrul psihanalizei, conceptului de refulare {i revine o importanja central si anume in sensu! unei ingridiri a Bului constient de citre Sinele inconstient. Prin urmare, psihanaliza vede in sistemul nevrotic o ameninjare, o deposedare de putere a Eului cao constiina si, in consecingi, terapia analitic’ se striduieste s8 smulgi inconstientului conginuturile de trdiri refulate, si le redea constientului si astfel si obtina o crestere a puterii Eului. Analog conceptului de refulare din psihanaliza, in psihologia individuala conceptul de aranjament joaca un rol principal. in aran- jament, nevroticul incearca si se disculpe; asadar, aici nu se incearc& sd se fac ceva inconstient, ci sd se faci pe sine neresponsabil; ca gi cum simptomul ar trebui si preia rispunderea, si-| lipseasc’ pe bolnay de rispundere. Aceasta reprezint’ totugi, in orizontul psiho- logiei individuale, (ca aranjament) o incercare de justificare a pacien- tului in fata comunitatii sau (ca asa-numite legitimare de boala) in fata sa insusi. Intentia terapiei psihologiei individuale este si faci omul nevrotic responsabil pentru simptomul stu, si includ’ simptomul in sfera responsabilitatii personale, si extinda sfera Eului printr-o crestere a responsabilititii. ‘Vedem asadar ci, pentru psihanalizi, nevroza reprezinta in final o ingradire a Eului qua congtiin,4, iar pentru psihologia indi- viduald o ingridire a Eului qua responsabilitate. Ambele teorii se fac vinovate de o ingridire concentric a cimpului lor vizual stiintific — una concentric pe constiinta omului, cealalt pe responsabilitatea sa. Dar reflecarea absolut impartiala asupra bazelor originare ale fiinyei umane relevi ci tocmai constiinya si responsabilitatea reprezint’, ambele, principii ale existentei. Aceast8 stare de lucruri ar putea fi invesmantata in formula antropologici fundamental inseamna a-fi-constient yi a-fi-raspunzitor. Acat psihanaliza, c&t gi psihologia individuals privesc cate o laturd a faptului de a-f-om, cate o laturi a existentei umane, dar abia ambele aspecte, laolalt3, redau 0 imagine reala a omului. In pozitia lor antropologica initiala, psihana- liza, respectiv psihologia individuals se aff’ intr-o pozitie diametral opus’; dar opozitiile lor se dovedesc inci de aici complementare. i: a-fi-om 1. De la psihoterapie la logoterapie B Rezulta astfel, pe baza unei asemenea analize stiintific teoretice, ci cele dou’ pireri didactice reprezentative din domeniul psiho- terapiei nu sunt produsul intamplarii, ci au aparut dintr-o nece- sitate sistematic’, in unilateralitatea lor, psihanaliza si psihologia individual’ observa cate o laturi a umanititii; dar cat de mult au in comun constiinta gi responsabilitatea se exprim’ in faptul ci in limbajul uman, de exemplu in franceza si in englezi, sunt disponibili termeni imilari (cu o ridicin’ comun’ a cuvantului) atat pentru ,constiint’ cat si pentru ,constiinta morala” — asadar, pentru 0 notiune inrudit’ . ,responsabilitatea”. Astfel, uniformitatea cuvantului trimite la 0 uniformitate a fiingei. Contopirea intr-o unitate a constiintei cu responsabilitatea — spre deplinatatea umanitatii — poate fi inteleasa ontologic. in acest scop vom porni de la faptul c&, la un moment dat, orice fiinya este in sent o altfel-de-fiinta, Indiferent ce alegem noi ca finyare”, din restul sbundentei fiintarii, poate fi delimitat numai prin ceca ce este dis Linetiv, Abia prin raportarea une fiintiri la o altfel-de-fiintare pot fi, de fapt, constituite ambele. Relatia dintre fiintare ca altfel-de-fiintare este oarecum anterioara. Fiingi=alt fel-de-fiintd, adic’ ,altfel-de-fiinta — deci relatie; de fapt, ,este” doar relatia.* De aceea, putem si formulim siin felul urmator: Orice fiinta este relationare. Dar o altfel-de-fiint poate reprezenta o altfel-de-fiing’ atat in aliturare, cat si in succedare. Acum constiinta presupune o ali turare cel putin de subiect si obiect, prin urmare, o altfel-de-fiings in dimensiune spatial’; in schimb, faptul de a fi responsabil are ca premisa succedarea diferitor stari, separarea unei fiinte viitoare de cea prezenti, asadar, o altfel-de-fiint’ in dimensiune temporal’: © altfel-de-devenire, unde vointa ca purtitor de responsabilitate Linde si transfere o stare in alta. Coeziunea ontologic perechii de concepte ,a-fi-constient — a-fi-responsabil” igi are radacinile in njei ca altfel-de-fiinga in cele dou’ dimensiuni posibile de divizatea iiturare si succedare. Din cele doua posibilitéti de viziune sntropologic’, intemeiate pe starea de fapt ontologica prezentati psihanaliza i psihologia individual vor alege cate una. Noi suntem ins constienti ci nu-i datordm lui Freud nici mai mult, nici mai putin decat deschiderea unei intregi dimensiuni 24 Docrorut $1 SUFLETUL 1. De la psihoterapie a logoterapie % a.fiintei psihige,’ Dar,Freud si-a ingeles, de fapt, descoperirea tot att cat a ingeles Columb cind a descoperit America, crezind ci ajunsese in India. Freud credea si el ca esentiale in psihanaliz’ sunt meca- nismele de tipul refulare si transfer, in vreme ce in realitate era vorba de medierea unei mai profunde intelegeri de sine printr-o intalnire existential Trebuie insi si manifestim suficient& ingduing’ pentru a-l apira pe Freud de propria sa neintelegere de sine. Cici, ce exprima psihanaliza pind la urmi si de fapt, daci facem abstractie de tot ce este conditionat temporal, de toate cojile de ou’ ale secolului al ‘X1X-lea, care ar mai putea fi lipite de ea? Edificiul psihanalizei are la bazi dou concepte esentiale: refulare si transfer. in ce priveste refularea, ea este contracarati in cadrul psihanalizei prin devenire constient’, prin constientizare. Cunoastem cu tofii declaragia mandra, as putea spune prometeic’, a lui Freud: ,Unde era Sinele, trebuie si fic Eul.” Dar in ce priveste cel de-al doilea principiu, cel al uransferului, acesta este in opinia mea, de fapt, un vehicul al intalnirii existentiale, Aga incit, acum ca si inainte, chintesenta psihanalizei permite urmatoarea formulare care rezumi ambele principii, de constientizare si de transfer: ,Unde este Sinele, acolo sa se faci Eul” inst Eul poate si se fact Eu numai printr-un Tu. Paradoxal, masificarea din societatea industrial aduce cu sine o insingurare care intensifici nevoia de exprimare. in SUA, ara »multimii insingurate”, schimbarea functional a psihoterapiei a supraestimat psihanaliza. Dar SUA sunt si tara traditiei puritane gi calviniste. Aspectul sexual a fost impins la un nivel colectiv, si acum o psihanaliza gresit inteleas pansexual face ca refularea colectiva si fie mai laxa. In realitate, psihanaliza n-a fost, bineinteles, cdtusi de Putin pansexwala, ci mamai pandeterminista. De fapt, psihanaliza n-a fost niciodata pansexual. Astizi, mai putin ca oricand, Adevarul este totus acela c& Freud concepe iubirea * in volumul Omul in cautarea sensului vieyii Frankl vorbeste despre trei sensuri pe care le conferd termenului existential (-3}: primul se referd Ja exiscenta insisi, respectiv modul specific uman de a fi"; al doilea se referi ,la sensu! existentei” al treilea sla stridania de a gisi un rost concret in vita personal, adic la vointa de sens". Cf. Viktor Frankl, Omul in cdutarea sensului vieti, ed, Meteor Press, 2009, p. 113. (n.r,) 1 un simplu epifenomen, in timp ce, in realitate, ea este un fenomen primordial al existenfei umane $i tocmai ci nu este un simplu epife- nomen, fie in sensul asa-numitelor aspiratii inhibate ca tel, fie in sens de sublimare. Fenomenologic se poate, ce-i drept, demonstra, ci iubirea este cea care, ori de cate ori se ajunge la sublimare, tocmai acestei sublimari it precede ca 0 conditie a posibilitati ei, motiv pentru care capacitatea de iubire — premisa sublimarii ~ nu poate fi ea insist si la randul ei rezultacul unui proces de sublimare. Cu alte cuvinte, sublimarea, adic& integrarea sexualititii in intregul persoanei, va deveni injeleasi abia pe fundalul unei capacitati de iubire originara si primard existential, al unei ancorari a omului in iubire. Intr-un cuvant, doar Eul, care vizeazd un Tu, poate integra propriul Sine. intr-o remarca ireventioasa, Scheler a aratat ca, de fapt, psiho- logia individuala s-ar aplica numai unui anumit tip uman, si anume tipul arivistului. Poate c’ n-ar trebui si mergem atat de departe cu criticismul; oricum, noi credem cé, aspirind la validare, pe care credea ca o giseste intotdeauna si pretutindeni, psihologia indivi

    S-ar putea să vă placă și