Testul Culorilor Luscher

www.cartiaz.
ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
TESTUL CULORILOR LUSCHER

(instrucţiuni pentu administrarea testului)
1.Luaţi cele 8 cartoane co1or şi puneţi-le - cu1oarea în sus - în faţa dvs.

2.Priviţi-le şi decideţi care vă place cel mai mult. Nu încercaţi să asociaţi culorile cu
altceva, ca materiale de îmbrăcăminte, mobile, automobile, etc.Alegeţi culoarea pentru care
simţiţi cea mai mare atracţie dintre cele 8.
3.Luaţi cartonul ales şi plasaţi-l -culoarea în jos- deasupra şi în stânga celor rămase .
4.Priviţi culorile rămase, allegretto pe cea care acum vă place mai mult dintre cele
vizibile şi plasaţi-o - culoarea în jos – lângă şi la dreapta alegerii precedente.
5.Repetaţi alegerea cu cele 4 rămase, una câte una, până când toate vor cu faţa în jos,
cea mai plăcută la stânga, cea mai nesimpatizată la dreapta.
6.Citiţi de la stânga la dreapta numerele care apar pe spatele cartoanelor şi scrieţi-le în
ordine pe o bucată de hârtie.
7.Culegeţi cele 8 cartoane cololate reamestecaţi-le aşezaţi-le jos din nou - culoarea în
sus - în faţa dvs.
8. Repetaţi operaţiile 2-6. Nu încercaţi în mod conştient să vă amintiţi sau să
reproduceţi prima dvs. selecţie (nu trebuie făcut nici un efort conştient pentru a nu
reproduce). Alegeţi culorile ca şi cum le-aţi vedea pentru prima dată.
9.Scrieţi numerele celei de-a doua selecţii pe hârtia folosită anterior, dedesubtul
numerelor deja alese. (Nu pierdeţi acea bucată de hârtie deoarece veţi avea nevoie de aceasta
când veţi citi textul.
Interpretarea preliminară
1.Odată realizate cele doua selecţii, veţi avea două şiruri unul sub celălalt de
exemplu:
51432067
14523607
2. Împărţiţi fiecare şir în perechi, prima fiind notată cu +, a doua cu x, a treia cu
=, a patra cu –. De exemplu vor rezulta următoarele grupe:
+5+1 x 4 x 3 =2 =0 -6 -7
+1 +4 x5 x 2 =3 =6 -0 -7
3. În plus, prima şi prima şi ultima cifră din fiecare şir constitue un al cincilea grup
marcat cu + - . Aceasta duce la încă două grupe :
+ 5 - 1 şi + 1 - 7
4.Priviţi tabelul 1 din tabelele de interpretare (pag. ), care dă interpretările pentru
funcţiile “ +" şi citiţi interpretările pentru grupele + 5 şi + 1 + 4.
5.Tabelul II (pag. ) va furniza interpretările pentru funcţia “x”
Tabelul III (pag. ) dă interpretarea pentru funcţia “=”
Tabelul lV (pag. ) dă interpretarea pentru funcţia “-”
Tabelul V (pag.. ) dă interpretarea pentru funcţia "+ - “
(Notă : a doua alegere apare de obicei mai spontan, de aceea e mai validă decât
prima, mai ales în cazurile nesigure).
6.Acum selecţiile dvs. fiind înregistrate continuaţi cu citirea textul. Apoi daca alegeţi,
puteţi,regrupa şi nota selecţii în funcţie de descrierea din capitolele III şi IV,. realizând o mai
pătrunzătoare analiză.
1
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
A. Autoadministrarea testului
1. Luaţi cele 8 cartoane colorate. Amestecaţi şi puneţi cartoanele într-un semicerc în
faţa dvs.
2. Priviţi cele 8 culori şi decideţi care este culoarea care vă place cel mai mult
3. Ridicaţi-o pe cea aleasă şi, plasaţi-o – culoarea în jos – deasupra şi la stânga celor
rămase.
4. Priviţi la cele 7 rămase, alegeţi pe cea care este cea mai simpatică din cele vizibile
şi plasaţi-o – cu faţa în jos- lângă şi la dreapta celei precedente.
5. Operaţia 5 se repetă cu cele 6 culori rămase
6. Citiţi de la stânga la dreapta numerele care apar pe spatele cartoanelor şi scrieţi-le
în ordine, pe o bucată de hârtie.
7. Culegeţi cele 8 cartoane, reamestecaţii-le şi mai puneţi-le odată în jos dinaintea
dvs.
8. Repetaţi operaţiile 2-5 cu această nouă serie de culori. Nu încercaţi să vă reamintiţi
sau să reproduceţi prima selecţie (nici nu trebuie să faceţi un efort conştient de a nu
reproduce). Alegeţi culorile ca şi cum le-aţi vedea pentru prima oară.
9. Când al doilea şir este complet citiţi numerele de la stânga la dreapta şi scrieţi-le
pe aceeaşi bucată de hârtie de la început, dedesubtul numerelor deja înregistrate.
10.Grupaţi şi notaţi cele două selecţi, după cum s-a descris în cap. IV.
11.Completaţi şirurile marcate cu “C” sau cu “A” sau cu “X“ după regulile din cap.
V.
12.Analizaţi testul (vezi exemplele din cap. VIII.
Dacă administraţi testul altcuiva procedaţi astfel:
1.Cele 8 cartoane colorate sunt aranjate în faţa subiectului.

2. Spuneţi-i ceva de felul “fără să încercaţi să legaţi aceste culori de ceva, care din ele
vă place mai mult”. Lăsaţi persoana să aleagă culoarea preferată, reamintiţi-vă să-i
mumlţumiţi.
3.Puneţi acest carton –cu faţa în jos – la începutul unui şir plasat în faţa dvs.
4.Apoi spuneţi-i: “Din aceste culori rămase, care vă place cel mai mult? “ Când acest
lucru a fost indicat, confirmaţi, luaţi cartonul şi – cu faţa în jos- după şi la dreapta primului.
5.Continuaţi în acest fel cu cartoanele rămase .
6.Înregistraţi pe o hârtie numerele celor 8 cartoane în ordinea care apar de la stânga la
dreapta.
7.Luaţi cele 8 cartoane reamestecaţi-le şi aranjaţi-le din nou în faţa subiectului.
8.Începeţi a doua serie, spunând : “Vreţi să priviţi. aceste culori ca şi când nu le-aţi
mai fi văzut înainte. Să nu faceţi un efort de a vă reaminti sau de a repeta ceea ce aţi văzut.
Ce culoare vă place cel mai mult?”
9. Repetaţi punctele 3-5.
10 Înregistraţi numerele selecţiei a doua dedesubtul celor deja înregistrate.
11.Grupaţi, notaţi şi analizaţi selecţiile (ca la itemii 11-12 din metoda 4 de
administrare a testului.)
2
CAPITOLUL I
PSIHOLOGIA CULORII
În timp ce cu1oarea a înconjurat lumea peste tot şi a supus-o influenţei sale din
vremuri imemoriale, comparativ, numai recent, am fost capabili să producem şi să folosim
culoarea atât de uşor, precum o facem astăzi. Înainte de sec. XIX numai un număr limitat de
vopsele şi pigmenţi se cunoşteau şi acestea erau în principal de origine organică. Erau în
acelaşi timp foarte scumpe, aşa încât fabricara culorii şi a materialelor decorative era
prerogativul bogăţiei. Sute de mii de melci au fost sacrificaţi pentru ca un împărat roman să-
şi poată purta roba de purpură în timp ce supuşii trebuiau să fie mulţumiţi cu bumbac sau
lenjerie nea1bită.
Numai în cadrul ultimei sute de ani această situaţie s-a schimbat material, la început
cu sinteza vopselurilor de anilină, mai apoi cu derivatele cărbunelui şi cu oxizii metalici,
astfel încât astăzi puţine lucruri pe care le facem au rămas la stadiul iniţial fără a fi vopsite,
pictate sau colorate în parte sau în întregime.
Această folosire în creştere a culorilor, combinată cu competiţia şi ea în creştere între
manufacturi pentru ridicarea vânzărilor a condus la o mare dezvoltare pe tărâmul psihologiei
culorii. De exemplu, cei care produc zahăr ştiu că nu trebuie să păstreze produsul în ambalaj
verde. Culorile îşi au influenţa lor asupra noastră şi această influenţă este localizată în
profunzimea materialului nostru fiziologic. În cazul lucrurilor pe care le cumpărăm suntem
liberi să alegem conform preferinţelor proprii. Din această cauză producătorul trebuie să
studieze, să se asigure că alegem produsele sale, preferându-l produselor celorlalţi
competitori. Dacă produsul său este zahărul atunci ştie că trebuie să îl împacheteze în
albastru, sau cel puţin să aibă undeva pe pachet predominant albastru, că trebuie să evite cu
orice preţ verdele, dar foarte probabil că nu ştie de ce se face astfel. Totuşi, senzaţia
fiziologică asociată culorii albastru, este “dulceaţa”: verdele, pe de altă parte, este
“astringent“ şi cine ar prefera zahăr astringent? Liniile aeriene ai căror pasageri refuză să
coboare cu orce altă linie, fie că au cel mai mare record de siguranţă, fie cea mai bună
îndemânare (meserie), dar cauzele cresc dacă se folosesc de serviciile unor buni consultanţi
pentru culori.
Acolo unde culorile folosite în decorul interior au fost bine alese, tensiuni care se
asociază zborului, chiar şi la cei mai nepăsători pasageri impun mai puţin stres nervos şi
ajung la destinaţie într-o stare relaxată.
Cînd privim o pictură sau fotografii colorate, semnificaţia psihologică a culorii apare
de obicei mai puţin, deoarece mulţi alţi factori sunt implicaţi – subiectul, echilibrul de forţe şi
configuraţia, echilibrul culorilor însăşi, educaţia şi exerciţiul celui care priveşte şi aprecierea
estetică a acestuia.
Uneori este posibil a deduce caracteristicile personalităţii pictorului când acesta pune
un mare accent pe 2-3 culori, de exemplu, obsesia lui Gauguin pentru galben – dar în general,
când sunt folosite multe culori pentru a crea un întreg, determinînd dacă ne place sau nu ,
decât reacţia psihologică la culorile respective.
În cazul unei singure culori, este posibil să fie mult mai specifică, mai ales când
culorile au fost alese cu exactitate, datorită directei lor asocieri cu trebuinţele fiziologice şi
psihologice, aşa cum este cazul în testul color Luscher.
3
În acest caz preferinţa pentru o culoare şi nepreferinţa pentru o alta semnifică ceva
definit şi reflectă o stare sufletească existentă a echilibrului glandular sau ambele aceste
lucruri. Pentru a vedea cum este posibil ca această relaţie să fie universală şi de ce există
independent de vârstă sex sau mediul cultural, e necesar să privim înapoi, la lunga expunere a
omului la culorile naturii.
Originea semnificaţiei culorilor
La început, viaţa omului a fost dictată de doi factori aflaţi dincolo de controlul sau:
noaptea şi ziua, întunericul şi lumina. Noaptea aduce un mediu în care acţiunea trebuie să
înceteze, astfel încât omul să se refacă în peştera lui aşteptând venirea somnului. Ziua aduce
un mediu în care acţiunea este posibilă, astfel încât omul se străduieşte să-şi reîmprospăteze
în continuare proviziile, s-au vânează pentru hrană. Noaptea aduce pasivitate dublată de
linişte, o încetinire generală a activităţii metabolice şi glandulare. Ziua aduce cu ea
posibilitatea de acţiune, o creştere a nivelului metabolic şi o mai mare secreţie glandulară,
aprovizionându-le cu energie şi stimulare. Culorile asociate cu acestre două medii sunt
albastrul închis al cerului de noapte şi galbenul strălucitor al luminii de zi.
Albastrul închis este de aceea culoarea liniştii şi pasivităţii, galbenul strălucitor este
culoarea speranţei şi a activităţii. Dar, deoarece, aceste culori reprezintă noaptea şi ziua
aceste culori controlează mai degrabă omul, decât omul pe ele, de aceea sunt descrise ca şi
culori "heteronome" – deci, culori care reglează din exterior. Noaptea (albastrul închis)
forţează activitatea să înceteze şi întăreşte liniştea; ziua (galbenul strălucitor) permite
activităţii să producă, dar nu o forţează.
Pentru omul primitiv, de regulă, activitatea ia una sau două forme - fie că vânează sau
atacă, fie că este atacat şi se apără împotriva atacatorului. Aşadar activitatea este îndreptată
spre luptă achiziţie sau spre autoconservare. Acţiunile pornite spre exterior, de atac şi
cucerire, sunt universal reprezentate de culoarea roşie, iar autoconservarea de
complementara sa, verdele.
Deoarece, acţiunile sale, de atac (roşu) sau de apărare (verde) erau în cele din urmă
sub controlul său; aceşti factori şi aceste culori sunt descrişi ca "autonomi" sau
“autoreg1atori”. Pe de altă parte, atacul fiind acţiune achizitivă şi îndreptată spre exterior, e
considerat ca fiind activ, în timp ce apărarea fiind implicată doar în autoprotejare, este
considerată pasivă.
Fiziologia culorii
Experimentele în care indivizilor li se cere să "contemple psihogic roşul pur în

expuneri variate, au arătat că această culoare are un efect stimulativ decisiv asupra sistemului
nervos -presiunea sângelui creşte, nivelul respiraţiei şi al bătăi1or inimii creşte. Roşul este de
aceea, ca efect asupra sisternului nervos un "excitator", mai ales asupra ramurii simpatice a
sistemului nervos autonom. Expuneri similare ale albastrului pur au aratat că acesta are un
efect invers prin scăderea presiunii sanguine, bătăile inimii şi respiraţiile se domolesc. De
aceea, albastrul închis este "calmant” în efect şi operează mai ales prin ramura parasimpatică
a sistemului nervos autonom.
Complicatele reţele de nervi şi fibre prin care corpul şi părţile componente sunt
controlate, pot fi incluse în cele două sisteme principale - sistemul nervos central şi
sistemul nervos autonom. Sistemul nervos central poate fi considerat cu o exactitate
4
rezonabilă ca ocupându-se cu acele funcţii fizice şi sonzoriale care apar la/sau deasupra
pragului conştiinţei. Sistemul nervos autonom, pe de altă parte, trebuie să opereze pe baze
autonome, autoreglatoare. Bătăile inimii, ridicarea şi coborârea plămânilor, digerarea hranei,
de fapt toate procesele complexe ale corpului care trebuie să continue fără vreun efort
conştient sunt funcţii ale sistemului nervos autonom.
Sistemul nervos autonom compus din două ramuri complementare care acţionează în
principal în opoziţie una faţă de alta. Sistemul nervos simpatic şi sistemul nervos
parasimpatic, fibrele ambelor sisteme mergând la fiecare organ pentru care autoreglarea este
esenţială. Bătaia de inimă, de exemplu, apare de obicei la un anumit nivel ţinut între anumite
limite de echilibrul dintre cele două ramuri ale sistemului nervos autonom dar, sub influenţa
efectelor fizice (teama, furia, excitarea) sau emoţionale, sistemul simpatic va copleşi
parasimpaticul şi bătaia de inimă se va accelera. În termeni genera1i, sistemul nervos
parasimpatic este copleşit de sistemul nervos simpatic sub influenţa excitării, încordării sau
necesităţii. Sistemul nervos parasimpatic acţionează prin readucerea lucrurilor 1a normal
atunci când condiţiile de stres au fost îndepărtate. Este ramura dominantă a sistemului nervos
autonom în condiţii de calm, mulţumire şi relaxare.
Chiar şi astăzi mecanismul prin care culoarea este văzută şi recunoscută este imperfect
cunoscut. Când o simplă întrebare, ca “cum vedem culoarea”, dă naştere la atât de multe
teorii în căutarea răspunsului atunci sunt şanse să nu putem înţelege dacă punem o întrebare
greşită sau dacă pornim de la premise false. În orice caz, teoria contrastelor a fizio1ogului
Horing pare să se potrivească cel mai bine cu ceea ce s-a observat până în prezent, în folosi-
rea testului culorilor. Hering a demonstrat că purpura vizuală (cunoscută şi sub numele de
rodopsină) este albită sub inf1uenţa culorilor strălucitoare şi se reconstituie când este expusă
culorilor întunecate - că "lumina" are un efect catabolic în timp ce întunericul are un efect
anabolic. După Hering, albul supune purpura vizuală la catabolism şi o distruge ; pe de altă
parte, negru aduce anabolismul şi restaurează purpura vizuală la stadiul iniţial. Aceleaşi
efecte au fost găsite ca apărând la roşu-verde şi galben-albastru, ducând la un efect de
contrast aplicabil tuturor culorilor, în funcţie de strălucirea şi întunecimea lor.
Dezvoltarea vederii cromatice
La un nou născut dezvoltarea capacităţii de a vedea va începe prin a fi în stare să

distingă contrastul, care este, «strălucire » şi « întunericul ». Apoi vine capacitatea de a
distinge mişcarea şi pe urmă forma şi configuraţia. Recunoaşterea culorii este ultima în
evoluţie. Distingerea contrastului este de aceea cea mai timpurie şi mai primitivă formă de
percepţie vizuală. La om cea mai sofisticată interpretare a ceea ce îi spun simţurile, apare ca
fiind funcţia celei mai educate părţi a creierului - cortexul. A fi capabil să recunoşti şi să
distingi un parfum de altul, dar reacţia instinctivă la un miros « urât » este tocmai aceasta –
instinctivă şi reactivă, duce în cele din urmă la o strâmbătură din nas şi în cel mai rău caz la
greaţă şi vomă. Acestea nu sunt reacţii corticale ci apar în centrele cele mai vechi şi primitive
ale creierului, aşezate mai central şi care sunt cele mai strâns legate evolutiv de creierul
strămoşilor noştri.
Vederea culorilor este în mod asemănător legată de creierul educat şi primitiv, precum
a arătat Becker în 1953, când a demonstrat că o reţea de fibre nervoase duce direct de la un
nucleu din retină spre creierul mijlociu (mezencefal) şi la sistemul pituitar (pituitara este o
glandă endocrină situată aproape de centrul creierului, care secretă în sânge mai mulţi
hormoni importanţi. Importanţa sa reiese clar din denumirea de « conducător al orchestrei
endocrine » şi din funcţia de control al altor glande endocrine având şi alte funcţii, ca de pildă
5
în controlul creşterii).
Distingerea culorii, identificarea ei, denumirea şi orice reacţie estetică la ea, sunt toate
funcţii ale cortextului. De aceea ele sunt mai degrabă rezultatul dezvoltării şi educaţiei decât
al răspunsului instinctiv şi reactiv. Funcţiile vizuale instinctive şi reflexive pe de altă parte,
par să urmeze reţeaua neuronală a lui Becker, spre un mult mai primitiv creier mijlociu,
operând în termeni de contrast şi afectând sistemele fizice şi glandulare din glanda pituitară
într-un mod care nu este în întregime înţeles.
Daltonismul nu produce nici o diferenţă
Tocmai acest ultim factor - răspunsul instinctiv la culoare în termen de contrast – este
cel care face testul Luscher un instrument valid chiar în caz de deficienţe în receptarea
culorilor sau chiar în daltonism, deoarece acceptarea unei anumite culori este somatocă (de la
grecescul “soma” = corp, somatic înseamnă deci: avînd de a face cu corpul) legate de gradul
în care anabolismul sau catabolismul este necesitate în organism. Dacă există o nevoie fizică
sau psihică de pace, linişte emoţională, o regenerare fizică şi o relaxare din tensiunea psihică
sau stres, atunci răspunsul instinctiv va fi alegerea culorilor închise. Dacă organismul doreşte
să împrăştie energie prin activitata exterioară sau în activitata mentală, atunci răspunsul
instinctiv va fi pentru culorile strălucitoare. O examinare cu testul Luscher în eventualitatea
daltonismului a fost realizată de L. Steince ( folosind subiecţi normali şi indivizi suferind de
daltonism pentru culorile roşu-verde atât parţial cât şi total). Descoperirile sale arată că
“vederea culorilor nu trebuie să fie deloc luată în consideraţie pentru testul Luscher”.
Testul Luscher
În realizarea preferinţelor pentru una sau alta dintre culori, alegerea este deseori
hotărâtă de circumstanţă. Dacă circumstanţele sunt de pildă alegerea unei încălţăminţi,
alegerea unui tapet pentru sufragerie, unei vopsele pentru dulăpioarele din bucătărie, atunci
selecţia rezultată nu este numai rezultatul unei preferinţe psihologice sau de dorinţa
fiziologică (deşi aceasta va juca inevitabil un rol), ci de considerente estetice: se va potrivi
îmbrăcămintea cu forma sau culoarea generală?, care este legătura dintre culoarea draperiilor
şi cea a furnirului mobilei?
Când, ca în testul Luscher, culorile sunt prezentate pentru selecţie fără interferenţe
una cu alta, atunci judecata estetică devine subordonată preferinţei personale, fără vreo
dorinţă de a încerca o armonizare între ele sau fără a se relaţiona culoarea la un cadru de
referinţă. Este de dorit în acelaşi timp, când testul este dat altcuiva, să se sugereze că selecţia
culorilor trebuie realizată luându-se ca atare, numai ca culori, fără vreo judecată de valoare în
legătură cu potrivirea lor la materialele de îmbrăcăminte, la mobilă sau tapiţerie.
În “întregul” test Luscher sunt şapte panouri diferite de culori conţinând în total 73 de
culori formate din 25 de nuanţe diferite şi cerând 43 de selecţii diferite de realizat. Protocolul
obţinut permite o mulţime de informaţii în legătură cu structura psihică, conştientă şi
inconştientă a individului, ariile de stres psihologic, stadiul echilibrului şi al dezechilibrului,
şi multe informaţii de mare valoare pentru medic, fie pentru psiho-terapeut. Testul complet ia
numai 5-10 minute, lucru ce-l face, probabil, să aibă cel mai mare record de viteză. Învăţarea
testului întreg cere calificare şi o considerabilă intuiţie psihologică. Din acest motiv, această
carte include numai unul din cele 7 panouri – aşa numitul « panou de 8 culori ».
Această versiune prescurtată este cunoscută sub numele de « testul rapid » sau « testul
Lucher scurt » şi, deşi nu este atât de cuprinzător şi relevant ca testul întreg, are totuşi o
6
considerabilă valoare pentru punerea în lumină a aspectelor semnificative ale personalităţii şi

în atenţionarea asupra ariilor stresului psihologic şi fiziologic. Medicii europeni folosesc
această versiune scurtă a testului ca un ajutor preţios în diagnoză, deoarece s-a descoperit că
astfel de apar în testul Luscher, deseori mult înainte ca efectele fiziologice să le facă vizibile ;
de aceea testul îi aprovizionează cu un incomparabil « sistem timpuriu de avertizare » asupra
suferinţelor datorită stresului încă din faza lui iniţială – ca o proastă funţionare cardiacă, un
atac cerebral, dezordini ale traectului gastro-intestinal. Medicul este un om ocupat care nu are
timp de pierdut pentru un diagnostic adăugat acelora cu care este obişnuit şi nici pentru
învăţarea unor complicate metode de interpretare. Cu testul rapid Luscher, poate cu puţin
deranj să dea administrarea testului prezent sorei care primeşte pacientul, şi cu o scurtă
practică din partea sa să vadă dacă pacientul are un test normal sau dacă sunt semne de stres
în arii care trebuiesc investigate ulterior.
Citim din articolul doctorului Erbslah, în legătură cu folosirea testului color Luscher
în practica medicală: « trebuie să mulţumim profesorului Luscheor pentru clara recunoaştere
a semnificaţiei psihologiei culorilor şi pentru realizarea unui test de culori al cărui avantaj
special este simplitatea lui. E administrat de moaşe, surori de gardă la naşteri. Interpretarea
culorilor rămâne tărâmul medicului”. După ce dă o mulţime de exemple şi de avantaje ale
testului pentru o timpurie avertizare, când alte metode de diagnostic s-au dovedit
neproductive, continuă: ”testul depinde de înţelegerea de către doctor a construcţiei
psihologice a pacientului şi îl face capabil să se bazeze mai puţin pe judecăţile proprii. Dă
indicaţii importante în diagnoză şi terapie şi de asemenea pentru prognoza anumitor boli.
Datorită simplităţii sale şi a încrederii, testul poate fi recomandat folosirii generale ».
Folosirea lui în educaţie este variată şi estensivă. Resursele investigatorii ale acestui
aspect au fost realizate de Karl Fleinghaus şi alţii. Testul mai este folosit în psihologia
religiei, gerontologie şi în orientarea maritală. În plus serviciile de personal Luscher au
aplicat testul pentru nevoile orientării profesionale şi selecţiei personalului din industrie şi
comerţ.
Testul a fost rafinat şi îmbunătăţit de la începuturile lui, dar astăzi este asemănător cu
cel de la început. Interpretarea s-a îmbunătăţit şi a devenit mai cuprinzătoare, dar premizele
iniţiale au rezistat probei timpului.
S-a făut deja o menţiune asupra celor 4 culori : albastru, galben, roşu şi verde.
Acestea sunt « psihologic primare » şi constituie ceea ce numesc « culorile fundamentale ale
testului ». Culorile auxiliare ale testului sunt :violet (mixură de roşu şi albastru), maro
(mixură de galben-roşu şi negru), un gri neutru, neconţinând culoare şi de aceea liber de orice
influenţă afectivă, în timp ce intensitatea îl plasează la jumătatea drumului între lumină şi
întuneric, încât nu dă naştere la un efect catabolic – este psihologic şi fiziologic neutru; şi în
fine negru, care este negarea tuturor culorilor.
CAPITOLUL II
PSIHOLOGIA FUNCŢIONALĂ
Numele de psihologie funcţională a fost dată de teoreticienii care au legat alegerea

culorilor de psihologia personalităţii. În testul culorilor Lucher structura unei culori rămâne
constantă; ea este definită ca “înţelesul obiectiv” al culorii respective şi rămâne acelaşi pentru
7
oricine - albastru închis, de exemplu, înseamnă linişte, indiferent dacă cuiva îi place sau nu
culoarea. Unul poate prefera o culoare, altul o poate găsi plictisitoare, un al treilea rămâne
indiferent la ea, în timp ce o a patra o poate găsi ca fiind lipsită de gust.
În test subiectul alege culorile în ordinea descrescătoare a preferinţelor;
culoarea care îi place cel mai mult o plasează pe prima poziţie, aceasta fiind astfel cea pentu
care are cea mai mare simpatie; cea aleasă ultima şi plasată în a opta. Poziţie are cea mai
mare antipatie. Observând în ce poziţie din şir apare culoarea putem determina ce funcţie
reprezintă culoarea respectivă.
La începutul şirului atitudinea este aceea de preferinţă decisă, urmată de o arie care
este încă cea a preferinţei, dar aceasta este mai puţin marcată, vine apoi o arie privită cu
indiferenţă, urmată în final de o arie de antipatie şi refuz. Simbo1urile folosite pentru a nota
aceste arii sunt:
Preferinţa puternică pentru o culoare simbol +
Preferinţa peatru o culoare simbol x
Indiferenţa faţă de culoare simbol =
Antipatie sau respingere a culoru simbol –
Semnificaţiile celor 8 culori
Ţinând minte că este necesară gruparea culorilor corect selecţionate, în general pot fi
stabilite urătoarele atitudini, ”funcţii” odată ce culorile au fost plasate în ordinea
preferinţelor:
Poziţia I: cea mai plăcută (simpatică) culoare reprezintă o “orientare către” şi este
indicată de +. Indică metoda esenţială, modus-u1 operandi al persoanei care a ales,
semnificaţii1e spre care se orientează sau pe care le adoptă pentru a reuşi să-şi atingă
obiectivul. De ex.: albastrul închis în prima poziţie semnifică un modus oporandi "calm".
Poziţia II: notat, cu + pentru a indica că este obiectivul actual. Cu albastru închis în
această poziţie, ţinta spre care se îndreaptă va fi "pace şi linişte”. Depinzând de gruparea şi
notarea testului prezent, în orice caz, a doua poziţie poate fi notată cu un x şi are un înţeles
definit (vezi mai jos poziţiile III şi IV). Când e notată numai culoarea din prima poziţie cu +,
atunci modul oporandi şi obiectivele sunt aceleaşi, cu alte cuvinte mijloacele adoptate au
devenit un obiectiv în sine.
Astfel, o persoană este de o obicei calmă, pentru că doreşte să atingă un obiectiv
particular fiind calmă, ca de exemplu, asigurarea că raţiunea sa trebuie să prevaleze sau să
menţină un mediu stabil - dar acolo unde albastru închis este singura culoare notată cu +,
acolo calmul a devenit un obiectiv în sine.
Poziţiile III-IV: de obicei notate cu “x", care arată starea prezentă a lucrurilor; situaţia
în care simte că se află acum, sau maniera în care circumstanţele sale prezente îl obligă să
acţioneze. Albastrul închis în această poziţie ar putea arăta că subiectul se simte într-o situaţie
liniştitoare, sau în una în care trebuie să acţioneze cu calm.
Poziţiile V-VI: aceste poziţii reprezintă indiferenţă şi sunt notate cu “ = “. Culorile
din acestă arie arată că subiectul nici nu respinge dar nici nu sunt în mod specific proprii
situaţiei actuale ci sunt ţinute în rezervă, pusă în păstrare pentru siguranţă şi nu în acţiunea
prezentă. O culoare “indiferentă” este deci o ca1itate nestabi1ă, suspendată ca nepotrivită, dar
dar este în rezervă şi poate fi adusă repede înapoi în acţiune, la orice moment de schimbare a
8
circumstanţe1or. Albastrul închis într-una din aceste poziţii îi arată că “pacea" s-a suspendat,
aşa încât o situaţie neliniştită sau iritantă trebuie adusă sub control, sau cel puţin făcută mai
tolerabilă.
Poziţiile VI –VII : notate cu “–“ şi reprezentând o “ întoarce de la" culori1e care sunt
respinse ca nesimpatice reprezintă o dorinţă particulară pentru care există un motiv specia1
să fie inhibat, (pentru că o acţiune de acest fel ar fi dezavantajoasă). Cu alte cuvinte aceste
culori reprezintă o trebuinţă care este reprimată în chip necesar. Cu albastrul închis într-una
din aceste poziţii dorinţa pentru pace, linişte, trebuie să rămână nesatisfăcută pentru că
datorită unor circumstanţe nefavorabile - orice relaxare, orice abdicare, orice încercare de a
aduce relaţiile mai apropiate şi mai armonioase ar putea avea consecinţe nesatisfăcătoare.
Dacă interpretările din tabele se citesc în conjuncţie cu aceste descrieri, este posibil să
se ajungă la o analiză exhaustivă, satisfăcătoare atât lectorului mediu, cât şi specialistului.
Interpretarea funcţiilor
Se poate vedea că însăşi culoarea nu-şi schimbă înţe1esu1 ei de bază, structura

rămâne constantă. Poziţia ei în şir, în orice caz, alternează considerabil interpretarea, când
ana1izăm caracteristicile de personalitate revelate de test. Aceste interpretări se dau în
tabelele de la sfârşitul cărţii. Orice profesie care foloseşte acest test, are limbajul ei special;
nu numai psihologul ci şi psihiatrul, medicul, specialistul în educaţie, criminologul. Fiecare
poate dori să aibă aceste tabele reprezentate în propriu său limbaj. În plus, lucrări speciale
sunt de dorit pentru cercetarea condiţiilor de vârstă şi sex pentru condiţionarea sociologică şi
pentru diagnostic, pentru scopurile medicale sau pentru cele de orientare profesională.
Încercarea de a face aşa ceva ar încărca serios tabelele şi de aceea au fost condensate cât s-a
putut mai mult. Acolo unde apar cuvintele “el, lui, pentru el", trebuie să fie interepretate, dacă
e cazul ca "ea, ei, pentru ea”. Aceasta evită conştientizarea lui “el (sau ea)".
CAPITOLUL III
CULORILE FUNDAMENTALE ŞI CULORILE AUXILIARE
Codul culorii pentru cele 8 culori
În panoul acestor 8 culori sunt date numerele tuturor pentru uşurarea referirii ele sunt:
1) Albastru întunecat
2) Albastru - verde
3) Portocaliu - roşu – cele 4 culori fundamentale
4) Galbenul strălucitor
5)Violet
6) Maro
7) Negru – cele 4 culori auxiliare
8) Gri neutru
Categorii1e celor patru culori fundamentale
9
În timp ce descrierea genera1ă a structurii tuturor celor 8 culori, redată în capito1ul

VI, cele 4 culori fundamentale au o importanţă specială şi au semnificaţii particulare, după
cum urmează:
Nr. 1. Albastru întunecat – reprezintă “adâncimea sentimentelor” şi este
concentric–pasiv–incorporal–heteronom–perceptiv–sensibil– unificator ;
Aspectele sale afective sunt următoarele:
1inişte–mulţumire–tandreţe–dragoste–afecţiune.
Nr. 2. Albastrul - verde - reprezintă “elasticitatea voinţei” şi este :

pasiv–defensiv–autonom–posesiv–neschimbător–reţinut;
Aspectele sale afective sunt:
persistenţa–afirmarea de sine–încăpăţânarea–aprecierea de sine.
Nr. 3. Roşu - oranj - reprezintă "forţa voinţei" şi este:

excentric–activ–ofensiv–agresiv–autonom–locomotor–competitiv;
dorinţa–excitabilitatea–dominarea–sexualitatea.
Nr. 4. Galbenul strălucitor: reprezintă “spontaneitatea şi este:

excentric–activ–proiectiv–heteronom–expansiv–investigator–
aspirând (care aspiră);
variabilitatea–expectanţa–originalitatea–veselia.
Concentric înseamnă: ” preocupat subiectiv" şi deşi aceasta are anumite aspecte de

"introversie,, nu este acelaşi lucru şi nu ar trebui confundate. Oamenii introvertiţi sunt
concentrici, dar cei care sunt concentrici nu sunt în mod necesar introvertiţi în sensul
obişnuit al cuvântului. A fi preocupat subiectiv înseamnă a fi exclusiv interesat în ceea ce este
o extindere proprie, precum şi interesul pentru sine. O persoană care este în continuă
cornunicare cu alţii poate fi la considerat în mod superficia1 ca extrovertit. Dacă ne dăm
seama că topica conversaţiei rămâne invariabil în legătură cu colecţia lui de stampe sau cu
familia lui, soţia lui, casa lui, slujba 1ui, excursia sa prin Europa atunci putem spune că
individul îşi afişează concentricitatea deoarece priveşte toate aceste lucruri ca extensiuni ale
sale. Încercând să se aducă în conversaţie probleme de interes mai general, fie va întrerupe,
fie va înceta să asculte.
Excentric înseamnă: ”interesat obiectiv” şi este mult mai aproape de extroversie
decât concentricitatea. Un individ excentric este interesat de mediu, de lucrurile şi oamenii
din jur, fie din punct de vedere al contrastelor sau cauzării de efecte asupra mediului, fie
extrăgându-şi stimulii din mediu; în primul caz este cauzativ şi deci autonom faţă de mediu;
în al doilea caz este efect al mediului şi de aceea heteronom.
Autonomia este astfel echivalentul lui "fiind o cauză" în timp ce heteronomia este
echivalentul cu “fiind un efect".
Pasiv şi activ au un înţeles mult asemănător lui concentric şi excentrie.
Combinarea culorilor fundamentale
Se va deduce că numerele 1 şi 2 (albastrul şi verde) sunt ambele concentrice (pasive);
10
acolo unde apar împreună în test este puternic accentuată concentricitatea; dar, dacă acesta
este un patern comportamental dorit, un patern actual, un patern latent sau un patern respins
depinde desigur de poziţia acestei combinaţi în şir.
Similar numerele 3 şi 4 (roşu şi galben) sunt ambele excentrice (active) şi direcţionate
spre exterior; acolo unde apar împreună est subliniată pornirea spre exterior.
Numerele 1 şi 4 (albastru şi galben) sunt ambe1e hetoronome (reglare din surse
exterioare), acolo unde apar împreună subliniindu-se "determinarea din exterior".
Numerele 2 şi 3 (verde şi roşu) sunt ambele autonome (autoreglatoare, cauzative);
acolo unde apar înpreună subliniindu-se iniţiativa şi autodeterminarea, dar, din nou, maniera
în care ele sunt subliniate, va depinde de locul unde apar.
Fiecare din perechile de mai sus implică acolo unde apar.
Împreună în acelaşi grup funcţional (ambele +, x, = sau -), imp1ică
deci o anumită supraaccentuare a unei caracteristici concentricitate autonomie
excentricitate sau heteronomia.
Se obţine un echilibru mai bun prin combinarea albastrului şi roşului (l şi 3), în
care heteronomia concentrică echi1ibrează şi armonizează cu autonomia excentrică a roşului.
Combinaţia de verde şi galben (2 şi 4) nu produce un întreg echilibrat pentru că încearcă
echilibrarea autonomiei concentrice a verdelui împotriva heteronomiei excentrice a
galbenului. Aceasta şi datorită faptului că speranţa expansivă a galbenului nu armonizează
cu încăpăţânarea centrată pe sine a verdelui; această combinaţie poate produce uneori
propriile ei conflicte.
Ar trebui preferat culorilie fundamentale
Cele 4 culori de bază: albastrul, verde, roşu1, galbenul, reprezintă trebuinţe

psihologice fundamentale - trebuinţa pentru mulţumire şi afecţiune trebuinţa de afirmare,
trebuinţa de a acţiona, de a avea succes şi trebuinţa de a privi înainte şi a aspira - sunt tratate
dându-li-se o importanţă specială. De aceea, ele ar trebui să apară toate în primele 4-5 locuri
ale testului, când selecţia este făcută de către un individ sănătos, normal echilibrat, eliberat de
conflicte şi represii.
Culorile auxiliare
Culorile auxiliare: violet, maron, negru şi gri (5, 6 ,7, şi 8) sunt într-o categorie destul
de diferită. Negrul şi griul nu sunt, stricto senso , deloc culori – negru fiind negarea
culorii, iar griul testului fiind strict neutru şi fără culoare. De aceea acestea sunt două
acromatice (nocolorate). Violetul este o mixtură.
De albastru şi roşu, în timp ce maroul este o mixtură de oranj-roşu şi negru, dând o
culoare întunecată, relativ fără viaţă (uneori de asemenea numită acromatică). Preferinţa
pentru una din cele trei culori acromatice poate fi considerată ca indicând o atitudine negativă
în faţa vieţii; aceasta va fi mult mai complet descrisă în capitolul asupra “anxietăţi1or".
Nici maroul, nici violetul nu sunt psihologic primare şi sunt selecţionate pentru test
după un mare număr de încercări şi erori, ca fiind culori reprezentative pentru alte
caracteristici pe care individul le va plasa în mod normal în aria funcţională indiferentă a
testului sau chiar le va respinge; dar care sunt frecvent exagerate şi frecvent se ridică către
începutul şirului pe seama uneia sau alteia din culorile fundamentale.
Un alt scop pentru care s-au inclus cele 4 culori auxiliare este creşterea utilităţii
universale a testului, prin adăugarea culorilor găsite avea o aplicabilitate universală, lărgind
11
astfel gama în care culorile de bază sunt cuprinse. Aceasta permite o semnificaţie mult mai
clar definită a aşezării culorilor în şir.
CAPITOLUL IV
GRUPAREA ŞI NOTAREA SECVENŢEI DE 8 CULORI
Când cele 8 culori sunt selectate prima dată, în ordinea lor de preferinţă, de la cele
mai plăcute la cele mai neplăcute, nu există o altă a1ternativă decât gruparea lor în perechi -
primele două culori fiind notate cu "+", urmând perechea « x » apoi perechea « = » şi
perechea finală « - ». Deoarece, aceasta duce deseori la o interpretare de acurateţe rezonabilă,
există mai multe avantaje în repetarea selecţiei. Ori de câte ori este posibil, trebuiesc făcute
două serii de selecţii cu un scurt interval de câteva minute între ele. Nu trebuie făcută nici o
încercare la a doua selecţie de a repeta sau reproduce în mod deliberat prima selecţie a celor 8
culori. Alegerile la cea de-a doua selecţie trebuie făcută ca şi când cele 8 culori sunt atunci
abia văzute prima dată. Uneori se crede că trecerea pentru a doua oară prin cele 8 culori e un
tip de « test din memorie », că se aşteaptă de la subiect ca acesta să reproducă cu exactitate
ceea ce a ales prima dată. Nu numai că nu este aşa, dar în genere se poate spune că o a doua
selecţie care reproduce exact prima selecţie indică existenţa unei anumite rigidităţi a atitudini
şi o inflexibilitate de natură afectivă.
Presupunând o posibilă selecţie (1 roşu, 2 albastru, 3 violet, 4 galben, 5 verde, 6
maro, 7 gri, 8 negru atunci protocolul testului va fi :
3 1 5 4 2 6 0 7
dacă nu se face o a doua selecţie, atunci secvenţa celor 8 culori va fi grupată şi notată astfel :
3 1 5 4 2 6 0 7
+ + x x = = - -
Obligatoriu vor trebui consultate tabelele de interpretare la acest grupuri.
Când se face după un scurt interval de 2-3 minute a doua selecţie, aceasta este de
presupus că va fi puţin diferită de prima şi unele din culori vor fi alese la fel în timp ce altele
vor mişca înainte sau înapoi în şir. Acolo unde două sau mai multe culori îşi schimbă poziţia,
dar stau tot lângă culoarea care le-a fost vecină în prima selecţie, acolo se formează un grup şi
acel grup trebuie încercuit şi marcat cu simbolul potrivit funcţiei.
Presupunând că a doua selecţie a fost făcută de a doua persoană care a făcut-o şi pe prima,
putem avea situaţia următoare :
Selecţia I : 3 1 5 4 2 6 0 7
Selecţia II : 3 5 1 4 2 6 7 0
CAPITOLUL V
ANXIETĂŢI, COMPENSAŢII ŞI CONFLICTE
12
Surse de stres
S-a mai menţionat că cele 4 culori fundamentale reprezintă trebuinţe psihologice de
bază ; de aceea într-un protocol de test normal, ele trebuie să apară la începutul şirului sau
cel puţin în cadrul primelor 5 locuri. Când nu apar astfel, aceasta este un indiciu al prezenţei
unor anumite deficienţe fiziologice sau psihologice, care poate fi considerată cu atât mai
serioasă cu cât poziţia culorii fundamentale este mai spre sfârşitul şirului. Dacă o culoare de
bază este respinsă fiind plasată în spatele secvenţei, dincolo de poziţia 5, atunci această
culoare fundamentală a rămas nesatisfăcută, datorită circumstanţelor nefavorabile. O astfel de
trebuinţă fundamentală nesatisfăcută este o sursă de stres ducând astfel la anxietate. Sursa de
stres al unei culori fundamentale respinse arată de aceea o sursă încărcată de anxietate, de
tulburări psihice şi fiziologice.
Datorită acestui fapt când una din culorile de bază este găsită în ultimile 3 poziţii ale
secvenţei, poate fi considerată ca o respingere şi i se dă notarea «-».
sur8~
Orice culoare care apare mai apoi în şir trebuie de asemenea notată cu «-» aşa încât o
culoare de beznă apare în poziţia 6, culorile din poziţiile 7-8 vor fi notate ambele cu « - m »
şi trebuie de asemenea, să fie privite ca respingeri care produc un grad de anxietate.
Toate respingerile reprezentând surse de anxietat sunt în plus notate prin plasarea
literei A dedesubtul lui “-”, atrăgând atenţia asupra faptului că anxietatea rezultând din sursa
de stres este indicată de protocolul testului.
Ca un exemplu, să presupunem că roşul (3) apare în poziţia 6 urmat de maron (6) în
poziţia 7 şi negru (7) în poziţia 8. Acum cu roşul în poziţia 6, indicând prezenţa anxietăţii
face ca şi maroul şi negrul care îi urmează să fie privite ca încărcate de anxietate. Acest lucru
este evidenţiat de notarea ultimelor trei poziţii, după cum urmează :
- - - - - 3 6 7
- - -
A A A
Compensaţii
Deseori, trebuinţele nesatisfăcute şi anxietatea rezultată fiind suprimate ca neplăcute

emoţional, aşa încât ele nu mai sunt conştientizate (conştient recunoscute) şi deseori apar
doar ca vagă nelinişte. În afară de măsura în care pot fi conştientizate, o astfel de sursă de
stres cere un tip de comportament compensator care este indicat în test prin culoarea aleasă în
prima poziţie, metoda esenţială, trebuie privită ca fiind compensatorie, în cazul în care o
culoare de bază este respinsă. Pentru a atrage atenţia asupra acestui fapt, litera C trebuie să fie
scrisă dedesubtul primei cifre ori de câte ori apare A la sfârşitul şirului.
Existenţa unei asemenea surse de stres şi anxietat la care dă naştere, duc todeauna şi se
exprimă într-un mod compensator de comportament care este compulsiv, excesiv,
nepermiţând vreo alegere şi apărând ca tendinţă generalizantă. Deoarece, o compesaţie de
acest gen este chiar prin natura ei ca activitate substituită, rareori duce la o satisfacţie reală,
ducând în schimb la o activitate nepotrivită sau excesivă, la prejudecăţi şi la preferinţe
pronunţate, la perfecţionism şi la tendinţa de a moraliza pe alţii, la diletantism compulsiv, la
argumentare speculativă sau la alt mod de satisfacere substituită.
Când apar anxietăţile şi sursele de stres, poziţia I poate să fie ocupată de una din cele 4
culori fundamentale. În acest caz, deşi compensaţia a fost cerută de stres, fiind totuşi
reprezentată printr-o culoare fundamentală este considerată a fi mai mult sau puţin
13
„normală”, totuşi, trebuie să ne reamintim că orice substituire compensatorie implică o

depărtare de comportamentul optim datorită caracterului său obsesiv care împiedică libertatea
de a evalua condiţiile existente şi de a acţiona corespunzător. Raţionalitatea a devenit
subordonată unei compulsii de a acţiona într-un mod particular.
Compensaţii exagerate
Din cele 4 culori auxiliare s-a spus deja că preferinţa pentru aşa numitele culori
acromatice – maro, gri sau negru – implică o atitudine negativă în faţa vieţii. Dacă oricare
dintre ele apare în primele 3 poziţii ale secvenţei de 8, atunci nu numai că este prezentă
compensaţia, ci tipul de compensaţie nu poate fi considerat ca normal, implicând în schimb
un grad specific de comportament exagerat. Aceste culori şi oricare le-ar preceda în şir
trebuie notate cu plus şi subscrise cu litera C. Dacă, de exemplu, gri (0) stă pe al 3 loc şi de
aceea este calificat cu + şi cu C, atunci cele două culori precedente trebuie, de asemenea,
notate cu + şi cu C, astfel:
3 4 0…
+ + +
C C C
Uneori se va întâmpla ca griul, maroul sau negrul să apară pe unul din primele locuri
fără ca o culoare fundamentală să apară în poziţiile 6,7,8. Când se întâmplă astfel, ultima
culoare din şir trebuie privită ca o anxietate, chiar dacă aceasta ar fi locul obişnuit de aparţie
pentru culoarea respectivă. Cu alte cuvinte, când există o compensaţie, trebuie să existe o
anexietate, iar când există o anexietate, trebuie să existe o compensaţie.
Intensitatea anxietăţii şi a compensaţiei
Intensitatea deficienţelor psihologice sau fiziologice existente care dau naştere la anxietate
este considerată a fi relativ serioasă atunci când culoarea fundamentală este în poziţia a 8 şi
relativ uşoară când se află în poziţia a 6. Aceasta permite adoptarea unei metode simple de
măsurare a acestei intensităţi, prin aşezarea semnului „!” la sursa de stres în concordanţă cu
următoarele reguli: 1. când o culoare de bază apare în poziţia a VI-a
1!
2. când o culoare de bază apare în poziţia a VII- a 2!!
3. când o culoare de bază apare în poziţia a VIII-a 3!!!
Pentru măsurarea intensităţii compulsiei asociată de compensaţii se adoptă o metodă
similară:
1. când o culoare de fundamentală sau violet aparea ca şi compensaţia nu se dă nici o
notare;
2. când gri, maro sau negru apar în poziţia a III-a 1!
3. când gri, maro sau negru apar în poziţia a II-a 2!!
4. când gri, maro sau negru apar în poziţia a I-a 3!!!
După gruparea şi notarea obişnuită a protocolului testului, literele C şi A trebuie
subscrise dacă e cazul şi semnul „!” pus în concordanţă cu regulile enunţate.
Exemplu:
!!! !! ! !! Total=8!
C C A A A
++ x x = - - -
14
0 6 5 1 3 4 2 7
7 0 6 1 5 2 4 3
++ + x x - - -
C C C A A A
!!! !! ! ! !! !!! Total=12!
Prognoze
Exemplul de mai sus este al unui caz extrem demonstrând maximum posibil de alocaţii
de „!”, dat pentru a II-a selecţie. Aceasta arată existenţa multor anxietăţi pentru care
compensaţiile se exprimă printr-un comportament intens şi iraţional. Deoarece, a II-a selecţie
este mai validă pentru interpretare decât prima, o comparare a celor două indică modul în
care se aşteaptă să evolueze situaţia.
Când selecţia a II-a prezintă mai puţine „!” decât prima, atunci prognoza generală poate
fi considerată favorabilă. În cazul invers prognoza este mai puţin favorabilă.
Această regulă a lui „!” ne poate permite să anticipăm răspunsul unui anumit individ la
condiţii îmbunătăţite care impun mai puţin stres, sau la o cură de psihoterapie. Când numărul
de „!” alocat pentru a II-a selecţie este mai mare decât cel alocat primei selecţii, atunci
condiţiile îmbunătăţite sau terapia pot rezolva mai puţine probleme sau deloc. Când o parte
sau toate anxietăţile care apar în prima selecţie dispar în cea secundară, atunci prognoza e mai
bună, tulburarea este mai puţin implantată şi de aceea este mai accesibilă unui tratament de
remediere sau unei schimbări de condiţii de mediu. În ultimul exemplu dat prognoza nu este
favorabilă.
În tabelele de interpretare pot fi găsite cifre care indică numărul de „!” de la 0 la 12
apărut pentru un lot de 1000 de adulţi, normali, bărbaţi şi femei. Aceste cifre se bazează pe
normele engleze.
Rezumat a regulilor de notare pentru A şi C
a) – poziţia 8 din şir reprezintă totdeauna o trebuinţă reprimată (care poate sau nu
constitui o anxietate) şi de aceea, totdeauna primeşte simbolul „-”;
b) – dacă o culoare fundamentală (1,2,3,4) apare în poziţiile 6,7,8 aceasta împreună cu
oricare altă culoare care îi urmează reprezintă o anxietate furnizând motiv pentru o
compensaţie. Orice culoare de acest gen trebuie marcată cu „-” şi litera C subscrisă. Ele
reprezintă baza sau bazele pentru tulburări funcţionale sau psihice (surse de stres).
c) – când apar culorile cu A, cel puţin una din culorile primei poziţii trebuie privite ca o
compensaţie şi subscrise cu C. Culoarea primei poziţii este notată întotdeauna cu „+”;
d) – dacă una din culorile 0, 6,7 apare în poziţia 1,2,3 aceasta şi cele care o preced
reprezintă compensaţii trebuie toate notate cu „+”, litera C fiind subscrisă dedesubtul lor;
e) – dacă apar culori cu C, cel puţin culoarea din poziţia 8 trebuie privită ca anxietate şi
subscrisă cu A;
f) – intensitatea anxietăţii sau compensaţiei este notată cu „!”, precum urmează: dacă o
culoare de bază apare în poziţia a VI-a se alocă un „!”, în poziţia a VII-a se alocă „!!” iar în
poziţia a VIII-a „!!!”. Dacă oricare din culorile 0,6,7 apare pe primele 3 poziţii semnul „!” se
alocă astfel: poziţia III, !; poziţia II, !!; poziţia I, !!!.
Problema actuală
Existenţa unor trebuinţe fundamentale nesatisfăcute împreună cu acea compensaţie
15
prin care se încearcă rezolvarea ei relevă tipul de conflict implicat. Astfel A şi C pun în
evidenţă problema actuală, conflictul, pun în evidenţă elementul de sprijin pentru indicarea
unei terapii medicale sau psihologice.
Puţini dintre noi sunt aceia care trec prin viaţă cu lipsa de dorinţă a unui adept a lui
Budha şi de aceea majoritatea cer ceva şi încearcă să evite altceva. Acest lucru induce un
anumit stres în viată, dar aceasta este destul de normal şi nu este calificată ce „problemă” sau
„conflict”.
Ceea ce dorim este indicat de culoarea din prima sau primele două poziţii; ceea ce dorim
să evităm este arătat de culoarea din ultima poziţie. Combinarea a două funcţii diferite
(funcţia + şi funcţia - ) ne furnizează metoda adoptată pentru a opera cu sursele de stres (fie
normal fie exagerat) şi tabela V care cuprinde această funcţie a fost inclusă în tabelele de
interpretare pentru a arăta că problema actuală există pentru orice combinaţie posibilă.
Se ştie în general ce este o problemă. Soţia cuiva sau soţul cuiva sunt o problemă,
soacra este o problemă, delicvenţa juvenilă este o problemă, şi criminalitatea – toate sunt
probleme. Dar pentru studiul prezent nici una nu este privită problemă. O problemă nu este
niciodată o chestiune a altcuiva; pentru a fi o problemă trebuie să includă o „ nevoie să fie
rezolvată”, trebuie să existe o parte care să-şi spună „cum pot rezolva sau înlătura problema”.
Astfel soacra cuiva nu poate fi ea însăşi o problemă, problema trebuie să includă atât soacra
cât şi persoana care încearcă să descopere cum să convieţuiască cu această, cuvântul operativ
pentru problemă fiind „cum”.
„Problema actuală”, aşa cum apare în testul Luscher, se supune acestei reguli. Culoarea
sau culorile respinse şi anxietăţile relevate de test indică sursa de stres pe care persoana nu
doreşte să fie nevoită să o tolereze. Indiferent dacă este reprimată sau nu sub nivelul
conştiinţei, rămâne încă o nelinişte care determină o încercare de a opera cu ea într-o anumită
manieră compensativă. „Cum”-ul acestei încercări este cel mai adesea indicat prin culoarea
cea mai favorizată sau de grupul cel mai favorizat. Această combinaţie de sursă de stres cu
modul de lucru, cu starea de încordare care îi dă naştere împreună constituie chiar problema.
Faptul că este doar o „încercare de rezolvare” şi nu o soluţie actuală subliniază existenţa în
continuare a problemei şi , de aceia efortul continuu de a o rezolva prin metoda adoptată.
Interpretările date in tabelul V indică componentele „problemei actuale” – sursa de
stres şi metoda adoptată în încercarea de a o rezolva.
Cea mai semnificativă „problemă actuală” va fi acea cuprinsă între culoarea din prima
poziţie şi din a 8 poziţie. Cea mai puţin semnificativă „problemă actuală” va fi cea care
cuprinde compensaţia cea mai îndepărtată de primul loc şi anxietatea cea mai depărtată de
ultimul loc.
Într-un protocol mediu, rar va fi necesar să fie căutate mai mult de 4 de astfel de
„probleme actuale”. Într-adevăr, se poate spune că nu este necesar, pentru că problema
principală le va scufunda pe celelalte, dându-le o importanţă comparativ mai mică. În orice
caz, dacă avem de analizat care indică atât de serios o atitudine negativă, atunci priorităţile
care urmează a fi numite „probleme actuale” sunt tocmai cele de mai sus”
Ambivalenţe
Se poate găsi un protocol în care o anumită culoare stă în poziţia I sau II în prima
selecţie şi în poziţia VII sau VIII în selecţia a II a. Un astfel de protocol evidenţiază un grad
de ambivalenţă.
În protocolul de mai sus roşul apare în primul loc în prima selecţie şi în locul VIII în a
doua selecţie. Aceasta indică un grad de ambivalenţă la roşu – caracteristicile pe care le
16
semnifică roşul sunt uneori favorizate alteori respinse.

Combinând roşul în poziţia I (+3) cu cel din poziţia a VIII-a (-3), avem +3 –3;
deoarece apar rar, aceste ambivalenţe sunt incluse în tabelul funcţiilor + -. Grupul +3 –3
apare aici ca având înţelesul „ denotă o atitudine ambivalentă variind între dorinţa de a avea
propriul drum şi dorinţa de a fi lăsat în pace”.
În acest test aceste ambivalenţe sunt de mai mică semnificaţie deoarece procedurile
testului au fost modificate pentru a le face mai simple comparativ cu testul mare. Totuşi o
bruscă retragere sau avansare a culorii de la prima selecţie nu trebuie ignorată. Ţinând minte
că a doua selecţie este mai validă, exemplul de mai sus ne poate spune că deşi individul poate
porni cu dorinţa de a avea propriu său drum, acesta se dezintegrează rapid într-o atitudine de
linişte cu orice preţ. Vitalitatea roşului este repede epuizată chiar sub o presiune uşoară. În
acest caz chiar concentrarea pentru executarea selecţiei este suficientă pentru a aduce această
deplasare.
Caracteristici respinse sau reprimate
Din cele 8 poziţii în care culorile pot fi plasate, cea care poartă cea mai mare cantitate
de informaţie în legătură cu individul este poziţia 8, adică grupul cel mai informativ este
grupul ”-„. De aceea, este posibil să se spună mai mult din cunoaşterea acestor culori care îi
plac cel mai puţin. Din acest motiv tabela IV este de departe cea mai cuprinzătoare şi a fost
alcătuită într-un mod diferit.
Fiecare culoare sau fiecărei perechi de culori posibile i se dau două interpretări. Prima
dintre ele este interpretarea fiziologică şi indică sursele de stres – care pot fi normale, serioase
sau foarte serioase. O sursă de stres normală este cea care nu este clasată nici ca anxietate şi
nici nu este însoţită în tabel de 1.2.3 asterixuri. De exemplu, maro şi negru în poziţia VII şi
VIII reprezintă o sursă de stres normală, simbolizând o „dorinţă de a-şi controla propriul
destin” iar activitatea este astfel orientată să permită aceasta. Un astfel de comportament nu
implică nici o aberaţie. O sursă de stres uşoară este cea în care o culoare normală sau un grup
normal a fost notat ca anxietate nu datorită respingerii unei culori fundamentale, ci pentru că
griul, maro sau negru au apărut spre începutul şirului. Sursele de stres serioase şi foarte
serioase sunt cele dedesubtul cărora sunt asterixuri în tabel.
A doua interpretare din tabel este cea psihologică şi descrie caracteristicile unui
comportament rezultat prin respingerea respectivei culoare sau respectivului grup.
Într-un protocol mediu se poate marca cu „-„ 2, 3 sau chiar 4 culori. Cu alte cuvinte
caracteristicile reprezentate de aceste culori nu sunt în acţiune în acel moment , ci sunt ţinute
în rezervă. Ca urmare o parte din aspectul emoţional – uneori o mare parte – este în supunere
nemanifestându-se până ce nu se vor schimba circumstanţele. Acea parte a spectrului
emoţional nu va fi stabilă din punct de vedere emoţional şi nu va fi chemată în rol până nu va
apărea ceva destul de important care să facă necesară această manifestare. O astfel de
persoană va fi stabilă emoţional şi este de presupus ca nu va manifesta aspecte de
„emotivitate indiferentă” fără să existe o cauză.
Anxietatea şi compensaţia dramatizează, în orice caz, emoţiile. Din cele 8 culori
posibile un număr maxim de 3 pot apărea ca şi compensaţii şi tot 3 şi ca anxietăţi lăsând
restul de 2 pentru aria funcţiei „x”. Nici o parte din spectrul emoţional nu este în acest caz în
supunere. De aceea este posibil ca emoţiile să se manifeste foarte repede. De la un moment la
altul comportamentul este tot mai imprevizibil şi tinde să fie mai puţin logic. Astfel unde
conflictul a apărut din A şi C, comportamentul emoţional este mult mai uşor provocat de
stimuli minori.
17
Conflict între obiectiv şi comportament
Analizând un protocol trebuie să luăm în consideraţie obiectivele dorite (poziţiile +) şi

situaţia sau comportamentul actual (poziţiile x) pentru a vedea dacă există un conflict între
ele. De exemplul în protocolul:
1 2 3 4 5 0 6 7
+ + x x = = - -
pe întreaga suprafaţă există indicii de perfectă normalitate. Ce este greşit, dacă în general
este ceva? Grupul albastru-verde (1-2) care este în acest caz modul operandi şi obiectivul
dorit, e exclusiv concentric şi preocupat subiectiv. Metoda esenţială este liniştea (1), iar
scopul este om autoposedare defensivă (2). Totuşi situaţia existentă este caracterizată printr-o
orientare către exterior şi astfel, contrar faşă de cea ce doreşte, conflictul poate apărea foarte
uşor. În acest caz particular conflictul era manifest persoana respectivă având nevoie de
psihoterapie. Ea de fapt se forţa să fie veselă, să urmeze toate modelele de ultimă oră, să
meargă la dans, să se distreze, simţind că acestea sunt necesare pentru a menţine interesul
soţului. De fapt nu voia să facă toate aceste lucruri şi, cum s-a demonstrat mai târziu, nici nu
avea voie. Soţul s-a simţit profund mulţumit o dată cu rezolvarea conflictului!
Instabilitatea şi sistemul nervos autonom
Un tip de tulburări de interes clinic pentru medic este stabilitatea sau instabilitatea
sistemului nervos autonom. Indicii de instabilitate apar frecvent în test mult înainte ca
efectele patologice ale sale să se evidenţieze în mod obişnuit. Mecanismul stabil de
autoreglare a sistemului nervos autonom fiind sub controlul ramurilor simpatice şi
parasimpatice – care lucrează împreună uneori alteori în opoziţie una faţă de cealaltă –
operează în mod normal în cadrul limitelor care nu pot fi depăşite fără pericol. Reglarea
biologică fie că se realizează imperceptibil fie prin împingerea înapoi spre limită a unei
funcţii fiziologice care se apropie tare de această limită de siguranţă. Când această
autoreglare acţionează cum trebuie sistemul poate fi considerat stabil.
Sistemul nervos autonom se ocupă cu reglarea acestor funcţii ale organismului care în mod
normal nu sunt sub control conştient; procesele digestive, musculatura netedă, secreţiile
diferitelor organe şi glande, inima şi plămânii,mişcările peristaltice ale tractului
alimentar,funcţiile genitale, ş.a.m.d. De aceea, instabilitatea acestui sistem poate avea o
mulţime de efecte negative. O astfel de instabilitate poate duce la o funcţionare proastă,
serioasă dacă nu se iau măsurile necesare. Testul furnizează un mod de diagnosticare a
prezenţei instabilităţii, autoreglării chiar din stadiile ei foarte timpurii, permiţând să se ia din
vreme măsuri pentru a se putea prevenii dezvoltarea unor condiţii patologice serioase.
Din ceea ce s-a spus anterior în legătură cu efectele anabolice şi catabolice ale luminii şi
întunericului se evidenţiază o relaţie între trebuinţele somatice ale corpului şi alegerea
culorilor întunecate sau luminoase. În test cele mai strălucitoare culori sunt galben şi roşul;
cele mai întunecate sunt negru şi albastru. De aceia dacă un protocol prezintă grupul 3 4 sau
4 3 la sau spre unul din capetele şirului, concomitent cu grupul 1 7 sau 7 1 la sau aproape
de celălalt cap al şirului, atunci se poate presupune prezenţa instabilităţii autoreglării. Acolo
unde grupul 3 4 sau 4 3 este la început iar grupul 1 7 sau 7 1 este spre înapoi, această
instabilitate deşi prezentă nu a atins neapărat stadiul în care să fie periculoasă. Dacă poziţiile
sunt inverse instabilitatea este prezentă de mult timp şi se poate să fi dus la deteriorări
patologice.
18
Muncă şi epuizare
Trei din cele patru culori de bază se ocupă direct, printre altele, cu abilitatea de a
menţine optimul de eficienţă în timp. Acestea sunt verdele, galbenul şi roşul, iar grupul lor
este numit grupul-muncă. Albastrul fiind culoare pasivă şi liniştită nu este asociată cu munca.
Rolurile pe care le joacă cele trei culori din grupul muncii în capacitatea lor de a iniţia
operaţii şi de a le menţine eficiente sunt:
- verdele permite „elasticitatea voinţei”, care la rândul ei permite individului să
persevereze în ciuda opoziţiilor sau dificultăţilor. Pentru că perseverenţa îl ajută la
îndeplinirea sarcinii şi astfel la îmbunătăţirea imaginii de sine;
- roşul permite „forţa voinţei care cere acţiune şi eficienţă, satisfacţie care apare din
adaptare, mularea unui lucru pentru a se potrivi cu sine;
- galben permite satisfacţia „spontană” în acţiune, capacitatea de a se proiecta şi de a
privi înainte spre rezultatul viitor al muncii, şi chiar dincolo de acestea, spre noile şi
interesantele activităţi care o pot completa pe cea prezentă.
Deci, într-un protocol ideal grupul muncii ar trebui să stea alături în secvenţa de alegeri,
apărând fie la, fie spre începutul ei. Când stau împreună şi spre început, atunci cu siguranţă
că scopul va fi bine realizat şi bine integrat, demonstrând că acesta este tipul de activitate pe
care persoana vrea să o facă. Dintr-o astfel de situaţie, perioadele lungi de muncă şi apariţia
dificultăţilor şi problemelor vor avea un efect minor, vor fi depăşite până când sarcina să fie
satisfăcător îndeplinită.
Priorităţile personale prin prisma cărora individul poate aborda sarcina vor fi indicate în
test prin care culoarea din grupul celor trei pe care o alege prima. Dacă acesta este verde,
scopul sau este ridicarea aprecierii de sine şi a statutului sau în ochii celorlalţi; dacă este roşul
dorinţa sa este de a simţi că a câştigat luptând pentru un lucru pentru care se decisese să lupte;
dacă este galben, înseamnă că îi place să se proiecteze în ceva pentru care interesul său va
creşte.
Din nefericire culorile din grupul muncii nu stau adesea împreună, ca întreg închegat.
Uneori două din cele trei culori stau alături, în timp ce a treia stă separată de ele; ceva mai
puţin frecvent se întâmplă ca cele trei culori să stea independente complet. În acest ultim caz,
în legătură cu munca nu va fi foarte favorabilă relativ la tipul de activitate în care este angajat
subiectul, dar este necesară ambelor selecţii pentru a se vedea în ce fel s-a schimbat grupul
muncii. De exemplu:
+ + x x = = = –
3 4 2 5 0 6 1 7
3 4 2 5 6 1 2 7
+ + x x = = – –
C C A A A
În acest caz se observă următoarele:
- grupul muncii în prima selecţie este intact şi corect plasat la începutul şirului, în timp ce
la a doua selecţie s-a dezintegrat;
- grupul 3 4 stă la început în prima selecţie, iar 1 7 la sfârşit, ceea ce indică
instabilitatea sistemului nervos autoreglatoriu;
- a doua selecţie are 5 ! comparativ cu 2 ! în prima ceea ce arată că şi un stres minor
sau o concentrare pot da naştere la conflict;
- dorinţa pentru acţiune şi eficienţă (roşul) este compensatorie în ambele secţiunii şi de
aceea nu este obligatoriu potrivit unei sarcini anumite;
- verdele – tenacitatea şi perseverenţa – cade mult, de la a treia la a şaptea poziţie, unde
19
devine o sursă acută de stres, ducând la anxietate.

Rezumând acest protocol indică un individ al cărui sistem este neechilibrat şi care de
aceea îşi pierde capacitatea de a persevera chiar când apare un stres minor, cu rapidă epuizare
cauzată de tensiune interne (verdele respins). Din nou un exemplu:
Aici există grupul muncii alăturat, dar plasarea în ambele secvenţe în aria indiferentă.
Există conflict şi anxietate, dar în cazurile ca cel prezent acestea pot să fie rezultatul situaţiei
prezente al subiectului sau al tipului sau de activitate, care nu permit manifestarea
capacităţilor de care dispune. Capacitatea sa de a lucra este în suspensie pentru că
circumstanţele sunt nepotrivită; în circumstanţe mai potrivite se poate presupune că grupul
muncii va ajunge în frunte şi conflictul prezent va dispărea. Acesta nu este un caz de
epuizare.
Epuizarea apărea în test când există o deteriorare a unităţii grupului muncii de la prima
la a doua selecţia, şi în particular când există o pronunţată, către sfârşit, a uneia sau mai
multor din cele trei culori ale grupului – mai ales pentru roşu şi verde. Acolo unde verdele,
unde dă înapoi, perseverenţa este cea care şovăie, tenacitatea mentală de a continua se
epuizează brusc; când decade roşul, ne putem aştepta ca epuizarea să fie mai degrabă fizică
indicând golirea de energie. Căderea spre sfârşit a galbenului indică o cădere a satisfacţie a
sarcinii – un tip de epuizare psihică, dar deoarece aceasta este mai puţin tangibilă şi mai puţin
sever în efecte, are mai mică semnificaţie decât verdele sau roşul.
CAPITOLUL VI
ÎNŢELESUL CELOR 8 CULORI
Fiecare din cele 8 culori a fost aleasă cu atenţie datorită înţelesului psihologic şi
fiziologic particular – datorită structurii ale. Acest înţeles are o semnificaţie universală
aceeaşi în toată lumea, atât pentru un tânăr cât şi pentru un bătrân sau femeie, educat sau
înapoiat, “civilizat” sau “necivilizat”. De fapt singura limitare pe care o are aplicabilitate
generală a testului este necesitatea de a comunica cu persoana testată; dacă poate înţelege ce
se cere de la el, dacă poate vedea planşele de culori, (indiferent dacă este sau nu daltonist) şi
poate afirma preferinţele sale, atunci testul este aplicabil respectivului..
Mulţi privesc cu antipatie testele psihologice, mai ales acelea care au întrebări
numeroase şi de durată, sau care cer sortarea unei mulţimi de cartoane. Din experienţa de
administrare a testului se poate spune că această antipatie este foarte rar întâlnită, testul este
atractiv şi se cere a fi făcut, ia foarte puţin timp şi în orice caz cei care înţeleg testul “nu văd
cum pot trăda ceva alegând culori”. Se poate întâmpla ca subiecţii să fie puţin doritori să ştie
cât de relevant este într-adevăr testul. În acest capitol, înţelesurile şi semnificaţia fiecăreia din
cele 8 culori sânt stabilite în detalii care pot amplifica interpretarea dată în tabele.
GRIUL
Griul testului nu este nici colorat, nici întunecat, nici luminos, fiind în întregime liber
de orice efect stimulativ sau tendinţă psihologică. Este neutru, nici subiectiv, nici obiectiv,
20
nici interior, nici exterior, nici tensional, nici relaxant. Griul nu este un teritoriu ocupat ci o
graniţă ca “un pământ al nimănui”, ca o zonă demilitarizată, o regiune de separare care
provoacă o despărţire a ariilor contrastante; În fiecare astfel de zonă există o abordare
diferită.
Cine alege griul în prima poziţie, vrea să se separe cu un perete de oricine, să rămână
liber şi neimplicat, aşa încât să rămână izolat de orice influenţă sau implicare exterioară. Nu
vrea să participe şi se izolează de participarea directă, acţionând în munca pe care o are de
făcut în mod mecanic şi artificial. Chiar când aparent participă, de fapt ia parte numai prinr-
un control îndepărtat, ca şi când ar fi – stă alături şi se supraveghează pe sine şi mişcările
sale, dar nu-şi dă voie să fie realmente implicat în acţiune. În această poziţie griul este în
întregime compensator, este o încercare de a ameliora prin non-implicare
circumstanţele care rezultă din anxietatea provocată de culorile respinse.
Griul, datorită atributului sau special de non-implicare,de a “nu avea nimic de-a face
cu ceva”, conţine un important element de disimlare, de ascundere. Acolo unde, de exemplu,
griul formează o parte de grup de două culori şi ocupă prima poziţie, ceea ce se opreşte este
non-implicarea (neamestecul) în primul âînd, urmată de o dorinţă neadmisă şi probabil
nerecunoscută pentru ceea ce este reprezentat de culoarea secundă.
Pe de altă parte, persoanele care aleg griul în ultima poziţie, doreşte să cuprindă totul
– refuză non-amestecul – şi simte că are un drept real să ia parte la tot ceea ce se întâmplă în
jurul său, cu rezultatul că alţii îl pot considera intrigant, suprainchizitiv şi indiscret. Subiectul
consideră neutralitatea griului plictisitoare şi respinge calmul său lipsit de viaţă spre ultimul
loc în şir. Toate celelalte culori încărcate de efect şi stimulare cu tensiunile lor contrastante
sunt preferate pentru că ele implică un grad ridicat de trăire şi de interesare. Orcine respinge
griul din această cauză, vrea să epuizeze toate posibilităţile în drumul său către ţintă şi nu îşi
permite odihna sau relaxarea până când nu o atinge.
Orcine îşi alege griul în poziţia a II a îşi împarte lumea pe care o are într-o arie
compensatoare şi exagerată, pe de o parte, reprezentată de culoarea pe care a plasat-o în
prima poziţie şi, pe de altă parte , de toate posibilităţile reprezentate de culorile pe care le
respinge sau de sentimentul de anxietate în care ar putea fi antrenat de acestea, sentiment pe
care îl respinge. Culoarea care precede griul reprezintă singurul mecanism prin care subiectul
vrea să trăiască. Alminteri el se deconectează şi se separă de lumea din jur. Aceasta nu
înseamnă că în ochii altora va apare ca inactiv sau neparticipator, dimpotrivă poate apărea ca
foarte activ deoarece compensaţia include străduinţa de a compensa pentru sine sentimentul
interior de lipsă de semnificaţie şi propria inabilitate de a acţiona ca rezultat al trăirii directe.
Chiar când griul este în poziţia a treia, lipsa de echilibru între culorile favorizate care
îl preced şi culorile care-l urmează este încă atât de încărcată de tensiune, încât culorile din
poziţile I şi II trebuie interpretate ca şi compensaţii, şi deci ca substitute compulsive pentru o
anumită deficienţă existentă şi pentru anxietatea care apare datorită acestei deficienţe. De
ex. : dacă primele culori sunt 3 4 0, atunci s-a produs o deconectare, iar grupul 3 4
reprezintă o metodă compensatorie care trebuie folosită pentru a trăi; în acest caz, o
“activitate expansivă”. El trebuie să continuie să încerce extinderea câmpului său de acţiune
şi trăire pentru a se convinge că se întâmplă ceva, deoarece el însuşi a pierdut cursa, se simte
eliminat şi aproape pierdut; nimic nu mai are un înţeles real şi nu este nici el sigur ce vrea ca
într-adevăr să aibă înţeles. În orice caz nici el nu cunoaşte toate aceste lucruri şi de obicei nu
vrea câtuşi de puţin să le cunoască dacă le conştientizează, tot va avea tentinţa de a se sparge
în bucăţi în jurul său şi tocmai din acest motive el trebuie să aibă compensaţie. Griul pe
primele trei locuri conţine de aceea un puternic element de autodecepţie, mai ales pentru că
deseori compesaţia este puternică şi eficientă. Multe personalităţi de conducători de industrie
21
şi comerţ au compesaţii de această natură urmate imediat de griul care ascunde acest lucru
confirmă o teorie psifologică de amploare care afirmă că: “aceia care excelează sau se
evidenţiază din rândul lor fac astfel mai puţin datorită unor superiorităţi naturale cât
datorită unui impuls coercitiv de a scăpa de ceva care produce anxietate şi disconfort.”
Culorile care apar când în faţă când în spatele şirului, de la prima la a doua
alegere, dau indicii asupra unui stadiu existent de anxietate. Astfel de culori care însoţesc
griul sunt ele însele încărcate de conflict atâta vreme âît griul apare în prima jumătate a
testului (în poziţia 1-4).
Poziţia medie statistică medie a griului este pe cel de-al şaselea loc, de unde se poate
transfera la 5-7 fără să devină semnificativ. În alte poziţii are semnificaţii. În condiţii de
epuizare, de golire sau de stres special ( de exemplu înainte de examinare) griul tinde să fie
împins înainte, spre început.
ALBASTRU
Albastrul-închis al testului reprezintă calmul complet. Contemplarea acestei culori are
un efect linistitor asupra sistemului nervos central. Presiunea sanguină, ritmul pulsului şi
respiraţiei se reduc, în timp ce mecanismele de autoprotecţie lucrează pentru a reîncărca
organismul. Corpul se adaptează la relaxare şi recuperare aşa încât dorinţa pentru această
culoare creşte când subiectul e bolnav sau epuizat.
Albastrul-închis, la fel ca celelalte culori fundamentale e o reprezentare cromatică a
unei tendinţe biologice de bază: fizio1ogic tranchilitatea; psihologic - mulţumirea; acestea
fiind pace şi recompensare. Oricine care se află într-o situaţie de echilibru armonie şi relaxare
din tensiune are aceste sentimeate de stabilire unitate şi siguranţă. Astfel, albastrul reprezintă
graniţele pe care individul le construieşte în jurul său reprezintă unificare şi un sens al
aparenţei. Se spune că "albastrul este loialitate", dar acolo unde aliaţii cuiva sunt interesaţi
reapectivul este deosebit de vulnerabil, astfel albastrul reprezintă profunzimea sentimentului.
Albastrul ca sensibilitate relaxată este o condiţie prealabilă pentru trăire estetică şi pentru
conştiinţa “meditativă".
Schelling foloseşte simbo1ul albastrului în a sa "Pdilosophy of Art" când spune
"tăcerea este condiţia potrivită frumuseţii, precum calmul unei mări netulburate". Albastrul
corespunde simbolic apei calme, temperamentului liniştit, feminităţii părţii decorative dintr-
un manuscris. Perceperea senzorială este suavitatea (dulceaţa), conţinutul său emoţional sau
tandreţea, iar organul său este pielea. Astfel eczema şi acneea deseori pot fi asociate cu
realţiile tulburate care includ (sau ar trebui să includă) tandreţe, dragoste sau afecţiune
apropiată, de tipul familiei, iubirii şi al căsătoriei.
Derivat din sanscrită, cuvântul pali"nila" a fost dat acelui albastru închis care se
recomanda ca fiind cel mai potrivit mediu scopurilor meditaţiei. Cuvântul german pentru
stare logică fundameatală pe care o reprezintă albastrul-închis este "gemut". Nu există un
echivalent englezesc care să aibă acelaşi sens, dar apropiat este "sensibilitatea sentimentelor".
Albastrul-închis are o considerabilă profunzime şi plinătate favorizat fiind de
supragreutate - şi reprezintă mulţumirea şi împlinirea. Este tocmai împlinirea fericită a
înaltelor idealuri, de unitate, de totalitate, de unire cu GEA, pământul mamă. Este adevăr şi
încredere, dragoste şi dedicare, de renunţare şi devotament. Albastrul este eternitatea de
dincolo de timp, reprezentând valorile tradiţionale şi de durată, tinzând astfel să perpetueze
trecutul.
Când albastrul este ales în prima poziţie se denotă o nevoie de linişte emoţională, pace,
mulţumire sau o trebuinţă fiziologică de odihnă, de relaxare şi posibilitatea de recuperare.
Cine favorizează albastrul are nevoie de un mediul calm şi ordonat, eliberat de nelinişti şi
22
frământări, în care elementele se mişcă şi evoluează încet, după linii mai mult sau mai puţin
tradiţionale, un mediu în care relaţiile sale cu alţii sunt placide şi fără controverse. Când este
ales în prima poziţie, dar nu ca şi compensaţie, alegerea implică un spirit calm, un calm şi o
preocupare pentru rezolvarea etică şi integră a problemelor vieţii, există o dorinţă că poate
avea încredere şi că poate fi crezut de asociaţi şi de cei apropiaţi.
Când albastrul este ales în poziţia a şasea, a şaptea sau a opta, în orice caz
dorinţa de cumpănire (de sânge rece) şi de încredere reciprocă rămâne nesatisfăcută în
relaţiile sale dând naştere la o anxietate care este cu atât mai mare cu cât culoarea este plasată
mai spre sfâşitul şirului. Relaţiile emoţionale prezente sau legăturile profesionale respinse,
deoarece ele nu sunt pe măsura înaltelor standare pe care le are faţă de acestea şi le respinge
fie ca plictisitoare, fie restrictive. Le găseşte apăsătoare, descurajante şi deprimante, o
legătură din care ar dori să scape. Ar putea în prezent să facă acest lucru, părăsindu-şi casa
sau schimbându-şi slujba, dar consideră că responsabilităţile sale sunt de aşa natură încât nu
poate în prezent întrerupe relaţia cu ele, va fi însă înclinat să evadeze pe plan mental într-o
activitate compensatoare. Astfel, respingerea albastrului închis înseamnă desfacerea
legăturilor şi duce la un comportament neliniştit, fără pace şi la un grad de agitaţie mentală.
Ca urmare poate suferi, fără pace, şi deci poate suferii capacitatea de concentrare,iar pentru
copil acest lucru poate lua forma unei dificultăţi de învăţare La adult tensiunea rezultă, dacă
continuă mult, poate duce la tulburări în sistem nervos cuprinzând inima şi sistemul
circulatoriu ca rezultat al schimbărilor cardeo-vasculare.
Respingerea albastrului-închis ca nevoie emoţională nesatisfăcută, poate duce la o
preferinţă compensatoare pentru verde. În acest caz insistenţa de sine a verdelui implică o
mândrie şi o cerinţă rebelă de independenţă; deseori se poate găsi la tinerii care vor să se
desfacă de familie şi de legăturile parentale.
Respingerea frecventă a albastrului-închis dă naştere la o preferinţă compensatorie pentru
roşu, aceasta implicând o dorinţă de stimulare. Când o trebuinţă nesatisfăcută de împlinere
emoţională este acompaniată de roşu compensator ca modus operandi în prima poziţie, atunci
este vorba de a aduce acest sentiment de neîmplinire printr-un comportament pasional şi
sexualitate – sindromul lui Don Juan. Acolo unde promiscuitatea sexuală este respinsă ca
substitut acceptabil pentru albastru-închis îndepărtat, compensaţia prin roşu va lua probabil
forma unei activităţii riguroase în care individul se ascunde de perico1ele urmăririi unui scop
captivant, ca de exemplu conducerea automobilelor de curse sau vânătoarea de vânat mare.
Deseori galbenul este ales compensatoriu pentru un albastru-închis îndepărtat. Galbenul
înseamnă căutarea unei căi de depăşire a dificultăţilor. În acest caz opresiva lipsă de împlinire
emoţională cere ca situaţia să fie relaxată iar depresia asociată să fie depăşită, ceea ce duce la
o căutare agitată a unei soluţii. Această căutare poate fi orientare nu numai pentru
soluţionarea unei situaţii emoţionale existente de vulnerabilitate, ci poate merge dincolo de
aceasta într-o căutare a unui anume stadiu de acord spiritual mai satisfăcător, precum
înţelegerea filosofică sau metafizică, preocuparea pentru învăţături religioase sau un interes
pentru mişcări ulterioare care să ducă la realizarea unei înfrăţiri universale etc.
Statistic, albastrul are o semnificaţie aparte dacă nu stă pe primele patru poziţii..
VERDE
Verdele testului conţine într-o anumită măsură albastru şi este culoarea care reprezintă
condiţia fiziologică a “tensiunii elastice”. Psihologic se exprimă ca voinţă de acţiune, ca
perseverenţă şi tenacitate. Verdele-albastru este de aceea o expresie a feminităţii, a constanţei
şi mai ales a rezistenţei la schimbare. Indică constanţa punctului de vedere precum şi
23
constanta conştientizare de sine şi încărcarea de valoare ale “Eu” în toate formele de posesie
şi de afirmare de sine, deoarece posesia este privită ca evoluând atât în siguranţă, cât şi ca
autoapreciere. De aceea, persoana care alege verdele pe prima poziţie vrea ca propria sa
valoare să crească în siguranţă, fie prin autoafirmare, agăţânduse de o imagine idealistă
despre sine, fie prin recunoaşterea pe care o aşteaptă de la alţii ca semn de respect faţă de
calităţile sale,fie datorită bogăţiei sale, sau în termenii superiorităţii sale în câştiguri
materiale, educaţionale sau culturale.
Verdele corespunde simbo1ic maiestuosului Sequoia, cu rădăcini adânci, dominând
deasupra tuturor copacilor mai mici, temperamentului auster şi autocratic, tensiunii din
coarda arcului. Percepţia senzorială este astringenţa, conţinutul său emoţional este mândria şi
organele sale sunt muşchii netezi (involuntarii). Astfel tulburările digestive şi ulcerele
gastrice sunt deseori asociate cu îngrijorarea pentru o posibilă pierdere a statutului său
personal.
De aceea, verdele ca tensiune acţionează ca un răgaz în spatele căruia excitaţiile
stimulilor din exterior constituie fără să fie eliberată, crescând nevoia de mândrie, de
superioritate autocontrolată asupra celorlalţi, de putere, de capacitate de a controla
evenimentele sau cel puţin de a fi capabil de a le mânui şi direcţiona. Această zăgăzuire şi
represie a stimulării din exterior duce la variate forme şi grade de control, nu numai în sensul
impulsurilor direcţionate, ci de asemenea şi ca o exactitate minuţioasă în verificarea faptelor,
ca de exemplu o memorie precisă şi exactă, ca o acurateţe a prezentării, a analizei critice şi a
consistenţei logice - toate care duc la un formalism abstract.
Acest comportament “verde” poate, de asemenea, să-şi găsească expresia într-o
căutare a unor condiţii de viaţă mai bune, ca de exemplu o sănătate mai bună sau o viaţă mai
lungă şi mai folositoare, atât pentru sine cât şi pentru ceilalţi. În acest caz avem reformatorul
condiţiilor în schimbare sau ameliorare. Dar, în special, persoanele care aleg verdele vrea ca
opinia sa să prevaleze, să se simtă justificat ca reprezentant al principiilor fundamentale şi
imuabile. Ca urmare el se va plasa pe sine pe un pedestal şi tinde să dăscălească şi să
moralizeze pe ceilalţi.
Cel care alege verdele în prima poziţie doreşte să impresioneze. Doreşte să fie
recunoscut menţinându-şi punctul de vedere, vrea să-şi găsească o cale proprie împotriva
opoziţiilor, a rezistenţei. Persoana care alege verdele în poziţia 6,7 sau 8 doreşte şi ea aceste
lucruri dar a fost slăbită de rezistenţa pe care a întâmpinat-o şi se simte redusă în statut prin
lipsa de recunoaştere. Această deprimare îl face să simtă o rezistenţă tangibilă, o tensiune
fizică prezentă (ca de exemplu în bolile pulmonare sau de inimă), sau ca o greutate sau
constrângere - pe toate acestea vrea să le evite. Cu cât verdele este mai în spatele şirului, cu
atât mai repede caută să evite aceste lucruri.
De aceea respingerea verdelui înseamnă nelinişte, anxietatea de a se elibera de temerile
impuse de nerecunoastere. Pierderea propriei puteri de rezistenţă şi a tenacităţii, anxietatea
faţă de orice schimbare posibilă de statut sau de poziţie, reducerea posibilităţii de a se afirma,
toate se combină pentru a se produce o astfel de preocupare în legătură cu propriul său eşec
posibil, ca un individ de la care se aşteaptă să arunce vina pe ceilalţi şi să adopte o atitudine
critică, caustică şi nevrednică faţă de ei. În timp ce verdele în prima poziţie poate însemna
încăpăţânare şi subiectivitate, când este respins înseamnă întodeauna acest lucru.
Verdele respins este deseori compensat prin plaserea albastrului în prima poziţie
deoarece se speră că acesta va duce la pace şi eliberare de tensiune. Cei care vor face această
selecţie caută un rai liniştit unde pot afla mulţumire şi unde nu mai trebuie să facă eforturi
intolerabile necesare pentru afîrmarea poziţiei.
Uneori verdele respins este compensat de roşul în prima poziţie. Roşul înseamnă
24
dorinţa de excitare şi stimulare deoarece verdele respins exprimă el însuşi un stadiu de iritare,
de tensiune care duce la nerăbdare şi la pierderea controlului de sine, această combinaţie va
duce la o considerabilă impetuozitate, la izbucniri intolerabile, pierderea parţială a
cunoştinţei şi chiar la scizuri apoplectice.
Uneori se încearcă compensarea intolerabilei tensiuni a verdelui respins prin selectarea
galbenului pe prima poziţie ca o cale de ieşire din dificultate. Acest “zbor spre libertate" este
o încercare de a scăpa de sentimentul de constrângere, de depresiune şi de posibilele scăderi
ale stării de sănătate care pot urma. O astfel de compensare este rareori adecvată, constând în
eforturi de a-şi distrage atenţia.
GALBENUL
Este cea mai strălucitoare culoare din test şi efectele ei sunt lumina şi veselia. Deoarece
roşul pare mai dens şi mai "greu” ca galbenul e mai stumulativ; deoarece galbenul e mai
strălucitor şi mai puţin dens ca roşu, este mult mai sugestiv decât stimulativ. De exemplu, în
timp ce galbenul ridică presiunea sanguină ritmul pulsului şi al respiraţiei într-o manieră
asemănătoare roşului, totuşi este notabil mai puţin stabil în felul în care realizează aceste
lucruri. Principalele caracteristici ale galbenul sunt: strălucirea calitatea radiantă şi veselia
fără substanţă. Galbenul exprimă expresivitatea neinhibată, largheţea şi relaxarea.. Ca opus
verdelui la care tensiunea inducând contradicţii poate duce chiar la spasme sau chiar crampe,
galbenul reprezintă relaxarea şi dilatarea. Psihologic, relaxarea înseamnă relaxarea din
probleme, încărcături, restricţii sau supărări.
Galbenul corespunde simbolic bine-venitei călduri solare, aspiraţiei către aureola de
sfânt, unui spirit vesel şi fericit. Percepţia ei senzorială este expresia de picant, conţinutul sau
emoţional este nestatornicia plină de speranţă şi organele sale sunt sistemul nervos simpatic şi
parasimpatic.
Spre deosebire de roşu, care acţionează de asemenea prin aceste sisteme, activitatea
galbenul e mai nesigură şi tinde să piardă în coerenţă şi formă. Iadividu "galbenul" poate fi
un vârtej de hărnicie dar hărnicia sa porneşte inconstant.
Dacă galbenul este ales pe primul loc, aceasta arată dorinţa de relaxare şi speranţa unei
mari fericiri şi implică conflicte mai mici sau mai mari în care este necesară relaxarea.
Această speranţă de fericire în toate nenumăratele ei forme, de la aventura sexuală la
filozofiile care oferă iluminare şi perfecţiune, este todeauna direcţionată către viitor; galbenul
presează spre înainte, spre nou, spre modern, spre evoluţie şi nedemodat.
Acolo unde este subliniat galbenu1 puternic este în acelaşi timp compensatoriu, prin
găsirea unei căi de salvare, care să aducă relaxare, nu există numai o puternică dorinţă de a
ieşi din dificultăţile existente, dar există de asemenea şi o probabilitate de superficialitate, de
schimbare de dragul schimbării, şi o puternică cerinţă de experienţe alternative. Ca şi verdele,
galbenul vrea să câştige în importanţă şi să câştige înalta consideraţie a altora, dar spre
deosebire de verde, care e mândru şi suficient, galbenul nu este niciodată liniştit, străduindu-
se todeauna spre exterior în urmărirea ambiţiilor sale. Acolo unde este compensatoriu, poate
cădea din această cauză în cursa invidiei “ochiul verde al micului zeu galbenul“.
Verdele este persistenţa, galbenul este schimbare, verdele este tensiune, galbenul este
relaxare. Între aceşti doi poli este un conflict care evidenţiază incompatibilitatea lor. Aici,
ambitia, insistenţa pe sine şi nevoia de prestigiu, a verdelui sunt la război cu urmărirea plină
de speranţă a trăirilor fericite a aventuri exprimate de către galben. Acolo unde verdele
domină, muşchii involuntari sunt sub un stres cronic, că urmări patologice pot apare la
stomac sau intestine, la inimă sau la sistemele circulatorii, coaliţii care se descoperă deseori
în aşteptarea unor ambiţii prea mari. Deoarece gradul de tensiune este deseori de netolerant
25
acolo unde există astfei de condiţii, verdele e de obicei respins, iar galbenul favorizat în
încercarea de al compensa şi de a relaxa această tensiune.
Dacă este respins galbenul şi este plasat la poziţiile 6,7 şi 8 atunci aşteptările au
dezamăgit, individul se confruntă cu grupul şi se simte izolat sau despărţit de ceilalţi. Într-o
astfel de dispoziţie severă, strălucirea şi calitatea nesubstanţială a galbenului sunt privite ca
nepotrivite şi superficiale; cu atât mai mare va fi dezamăgirea cu cât galbenul va fi mai spre
sfârşitul şirului. Galbenul respins înseamnă că vârtejul, tulburarea a rezultat din dezamăgire şi
din sentimentul că speranţele nu sunt pe cale să se realizeze. Acest vârtej poate lua forma
iritabilităţii, descurajării, neîncrederii şi a suspiciunii altora şi a intenţii1or lor. Dacă luăm în
considerare cât de mulţi oameni îşi ating şi îşi menţin interesul numai din speranţe şi
expectaţii, se poate aprecia cât de devastator este efectul lipsei de speranţă şi se poate
demonstra că un galbenul respins înseamnă deci ”încercarea de a se protjza de izolare, de
pierderi viitoare şi de dezamăgire”.
Compensaţiile pot lua forme diferite. Frecvent albastru este ales în prima poziţie,
indicând că liniştea şi unitatea sunt dorite ca mijloace de a realiza mulţumirea. Galbenul
respins şi preferarea albastrului ref1ectă tendinţa spre ridicare de agăţare de familiar;
această combinaţie este comună şi rezultă dintr-un tip de ataşament mai degrabă masochist.
O încercare de compensare a lipsei de speranţă se poate face prin lupta pentru
securitate, poziţie şi prestigiu, în acest caz metoda esenţială din poziţia 1 va fi verdele.
Dacă cel care apare în poziţia 1 este roşul, atunci mijloacele adoptate pentru a scăpa de
senzaţia dezamăgirii şi a izolării vor fi căutate în aventură, experienţe intense – mai ales
exces sexual.
Galbenul este semnificativ dacă nu apare în poziţile 2-5.
VIOLET
Violetul este un amestec de roşu şi albastru şi deşi este o culoare de sine stătătoare şi
distinctă, reţine ceva din propietăţile ambelor, în ciuda pierderii clarităţii scopurilor celor
două culori. Violetul încearcă să unifice lupta impulsivă a roşului şi blânda abandonare a
albastrului, devenind astfel reprezentativ al identificării. Această identificare este un fel de
unire mistică, un înalt grad de intimitate senzitivă, ducând la o fuziune completă între subiect
şi obiect, aşa încât tot ceea ce este dorit sau gândit trebuie să devină realitate. În acest fel,
violetul e încântare, un stadiu magic în care sunt împlinite dorinţele, aşa încât persoana care
preferă violetul doreşte o relaţie “magică”. Nu numai că vrea să fie el vrăjit, ci în acelaşi timp
vrea să fie încântat şi să-i farmece pe ceilalţi, să exercite un grad de fascinaţie asupra lor
pentru că, deşi aceasta este o identificare magică, există distincţia între subiect şi obiect.
Violetul poate însemna identificare şi intimitate, amestec erotic sau poate duce la o
înţelegere intuitivă şi sensibilă. Dar calitatea sa e ireală şi iluzorie, însemnând o identificare
datorită unei incapacităţi de a diferenţia sau datorită unei agitaţii fără soluţie, fiecare din
acestea putând duce la iresponsabilitate.
Un matur mental va prefera mai degrabă una din culorile de bază ale violetului, dar
imaturul, mental şi emoţional poate prefera violetul. În cazul a 1.500 de preadolescenţi elevi
75% dintre ei au preferat violetului.. Statisticile cuprinzând iranieni, africani şi indieni din
Brazilia au arătat o notabilă preferinţă pentru această culoare, comparativ cu selecţiile euro-
caucazienilor. Investigaţiile lui Erbsloeh au arătat că activitatea glandulară şi hormonală pe
parcursul gravitaţiei tinde să ducă la o preferinţă pentru această culoare. Acelaşi lucru când
avem de a face cu o defectuoasă funcţionare a tiroidei. Hipertiroidismul (când este
psihosomatic şi nu ca rezultat al deficitului de iod) este o condiţie care rezultă în urma unui
26
stres îndelungat, a unui şoc sau a unor condiţii de viaţă anterioară, care îi supune pe suferinzi
la o teamă nepotolită, emoţiile lor fiind foarte instabile. Deseori se poate spune exact acelaşi
lucru despre femei în timpul gravitaţiei, multe din ele devenind nesigure emoţional în această
perioadă.
Preferinţa pentru violet în rândul preadolescenţilor subliniază faptul că la ei lumea este
încă un loc magic în care trebuie să fure numai lampa lui Aladin pentru ca farul acesteia să le
aducă tot ceea ce vor – o atitudine care cu siguranţă îşi are elementele ei, dar care nu este
indicat să se manifeste în cursul vieţii adulte.
Homosexualii şi lesbienele îşi demonstrează de multe ori insecuritatea emoţională
printr-o preferinţă compensatorie pentru violet. Aici avem cazul oamenilor ale căror temeri
emoţionale îi duc la încercarea de a creea în jurul lor un tărâm al feeriei, în care odată intraţi
pot compensa lumea pierdută, atâta vreme cât se au unul pe celălalt. În acest caz, în timp ce o
proporţie semnificativă de homosexuali de ambele forme aşează violetul pe primul loc, nu
trebuie să se presupună că preferinţa pentru violet duce în mod necesar la practici
homosexuale.
Când violetul apare în prima poziţie, sunt necesare investigaţii mai amănunţite pentru a
se descoperi care atribut al violetului este indicat, este vorba despre o imaturitate
preadolescentină adusă până la viaţa adultă ? În această situaţie persoana va tinde să fie
nerealistă şi va avea dificultăţi în distingerea practicului de viaţă vizionară. Este vorba de o
proastă funcţionare glandulară, sau de vre-o altă condiţie care duce la nesiguranţă
emoţională ? Dacă este vorba de aşa ceva, persoana va avea o nevoie specială de înţelegere
sensibilă de la un partener cu care el sau ea să se poată identifica. Dacă nu este vorba de nici
una din acesta posibilităţi atunci persoana doreşte să fie aprobată pentru farmecul şi
fascinaţia ei, pentru manierele sale încântătoare şi căile sale de a câştiga – doreşte să arunce
un văl de vrajă asupra celorlalţi. E sensibil şi apreciativ, dar nu vrea ca relaţiile sale să-i
aducă o excesivă responsabilitate.
Când violetul apare în poziţia a 8-a , dorinţa de identificare mistică cu altul a fost
respinsă, datorită aparentei imposibilităţi de a fi realizată sau datorită condiţiilor care sunt în
întregime nepotrivite.Aceasta duce la o rezervă destul de critică şi la o non-dorinţă de a se
preta în vreun fel oarecare la orice tip de relaţii, fie personale fie profesionale, până când nu
ştie exact cum stă şi nu poate vedea responsabilităţile pe care le-ar implica această relaţie. În
acelaşi timp, tendinţa de identificare şi înţelegere intuitivă implicată de violet este implicată
mai degrabă spre obiect decât spre oameni, dând naştere la apreciere estetică şi la capacitatea
de a ajunge la o raţionalitate independentă şi la o înclinare crescută spre ocupaţii de natură
ştiinţifică sau profesională.
Violetul nu este semnificativ pe poziţiile 3-7, nici în poziţiile 1şi 2 pentru gravide şi
preadolescenţi.
MARO
Maroul testului este galben-roşu întunecat. Vitalitatea impulsivă a roşului este redusă,
înmuiată şi liniştită. De aceea, maroul şi-a pierdut impulsul expansiv creator, forţa vitală
activă a roşului. Vitalitatea nu mai este efectiv activă, ci este pasiv receptivă şi senzorială.
De aceea maroul reprezintă senzaţia aşa cum apare aceasta simţurilor corpulul. Este
senzitivă, legată direct de corpul fizic şi poziţia sa în secvenţa de 8 ne dă indicaţii asupra
condiţiei senzoriale a corpului. Dacă, de exemplu, maroul e plasat în aria indiferentă (unde
statistic apare cel mai des), atunci starea senzorială şi condiţia fizică a corpului nu dau o
greutate excesivă, nepotrivită. Poziţia este normală, deoarece o sănătate norma1ă trebuie să
27
atragă foarte puţin propria atenţie. Acolo unde există un disconfort sau o boală maroul
începe să se deplaseze către începutul şirului, demonstrând mai marea accentuare a tulburării,
a disconfortului fizic şi o mai mare preocupare pentru condiţiile care vor permite ameliorarea
acestui disconfort.
Cei care sunt dezrădăcinaţi şi deposedaţi neavând încă un cămin al lor în care să se
poată relaxa şi uşura şi cu o slabă perspectivă de securitate şi mulţumire fizică, plasează
deseori maroul mai înainte în şir. Acesta este chiar cazul persoanelor care au devenit
dezrădăcinate ca rezultat al celui de-al II-lea război mondial. Aceasta nu datorită unei mai
ridicate senzorialităţi a corpului, ci deoarece nu există un loc unde se pot simţi în siguranţă şi
unde ar putea simţi plăcerea confortului, cu care cei mai favorizaţi de soartă se înconjoară.
Aşa încât maroul indică în plus importanţa “plasată” rădăcinii, pe cămin, pe casă şi pe
compania celor asemenea, într-o securitate precară şi familiară.
Dacă maroul stă în prima jumătate a şirului şi mai ales în primele două locuri, înseamnă
că există o trebuinţă crescută pentru confort fizic, senzorial, pentru relaxare într-o anumită
situaţie care aduce cu ea un sentiment de disconfort. Această situaţie poate să fie ori o
nesiguranţă, ori o boală fizică actuală, ori o atmosferă de conflict, ori existenţă unor probleme
la care individul se simte incapabil să le facă faţă. Indiferent de cauză condiţia fizică a
corpului este invers afectată, fiind plasat un mai mare accent pe trebuinţa de a furniza
acestuia un mediu mai sigur.
Când maroul este plasat în poziţia 8, această trebuinţă de confort relaxant este respinsă.
Aici confortul fizic şi satisfacţia senzorială sunt interpretate ca slăbiciuni care trebuiesc
depăşite. Cel care respinge maroul consideră că este constituit dintr-un material mai dur, mai
rigid şi doreşte să se evidenţieze ca un individualism. El respinge simţul gregar şi
interdependenţa maroului, ca şi orice încurajare a dorinţelor trupului. Această reprimare a
capacităţii de a simţi reacţia fizică poate duce în orice caz mai uşor la un deficit producător de
anxietate, deficit care cere o anumită formă de compensaţie – incluzând posibilitatea unei
activităţi sexuale forţate – în dorinţa de a trăi unele din senzaţiile fizice care sunt prea riguros
reprimate.
Maroul este semnificativ dacă nu stă în poziţiile 5-7.
NEGRU
Negrul este cea mai întunecată culoare fiind de fapt chiar negarea culorii. Negrul
reprezintă graniţa absolută, dincolo de către viaţă încetează exprimând astfel ideea de nimic,
de stingher. Negrul este un NU spus DA-ului vieţii. Albul este pagina virgină pe care
povestea trebuie abia scrisă, negrul este sfârşitul dincolo de care nu mai este nimic. În timp
ce albul este inclus doar în testul complet Luscher, printre cele 8 culori nu apare; dar albul şi
negrul sunt cele două extreme Alpha şi Omega, începutu1 şi sfârşitul. În testul de 8 culori, cel
mai apropiat de alb este gabenul strălucitor, şi dacă galbenul şi negrul se găsesc împreună
într-un grup aceasta indică un comportament extremist de un tip sau altul.
Negrul fiind negarea însăşi reprezintă renunţarea, ultima predare sau abandonul şi are
un efect puternic asupra oricărei culori care apare în acelaşi grup, accentuindu-i şi întărindu-i
caracteristicile.
Dacă va apare în prima jumătate a testului şi mai ales pe primele trei locuri duce la un
comportament compensatoriu de natură extremă. Cel care alege negrul pe prima poziţie vrea
să renunţe printr-un protest furtunos împotriva stadiului existent, în care simte că nimic nu
este aşa cum trebuie. E revoltat împotriva vieţii sau cel puţin împotriva propriei vieţi şi este
în stare să acţioneze precipitat şi neînţelept în revolta sa.
Când negrul este în poziţia a doua persoana se crede capabilă să renunţe la tot, indicând
28
că poate poseda orice ar reprezenta culoarea din poziţia întâia. Dacă, de exemplu, roşu este în
poziţia întâia, iar negrul într-a doua, atunci persoana se aşteaptă la satisfacerea dorinţelor
exagerate să compenseze tot ceea ce este deficitar. Când albastrul precede negrul, se aşteaptă
ca liniştea absolută să restaureze armonia tulburată şi neliniştea emoţională. Galbenul
precedând negul în primele două poziţii, înseamnă că se aşteaptă o anume acţiune abruptă şi
posibil catastrofală sau schimbare de rută care să pună capăt tulburărilor. Când avem gri şi
negru se aşteaptă ca protecţia oferită de o totală neimplicare să ajute la depăşirea intoleranţei
generale.
Negrul în poziţia trei cere compensaţia oferită de culorile din primele locuri. Şi ca, de
exemplu în cazul griului, culorile care apar înaintea negrului în prima selecţie şi după el la a
doua se1ecţie, când sunt plasate în prima jumătate a testului sunt la fe1 de încărcate de
conflict şi indică o sursă în plus de axietate.
Negrul în poziţia 8 este cel mai des întâlnit statistic reprezentând o dorinţă mai mult sau
mai puţin normală de a nu avea ce abandona, de a-şi putea controla propiile acţiuni şi decizii.
Când această poziţie este una de axietate în orice caz a pierde ceva sau a fi privat de ceva,
devine o problemă de conflict şi deoarece individul consideră acest lucru ca fiind cel mai
supărător, el fuge de pericolul de a cere prea mult.
CAPITOLUL VII
ÎNŢELESUL STRUCTURAL AL PERECHILOR DE CULORI
Fiecare grup de două culori are un înţeles structural propriu, care este independent de
poziţia sa în şir. Interpretarea funcţională a atitudinilor sau caracteristicilor corespondente.
În timp ce un grup poate consta chiar dintr-o singură culoare (în cazul acesta înţelesul
ei structural este dat în ultimul capitol), totuşi multe din grupurile întâlnite vor fi perechi de
două culori – de acest tip sunt 56. O descriere succintă a celor 56 de grupuri structurale se dă
aici pentru a ajuta o înţelegere complectă ulterioară, a fundamentelor pe care se întemeiază
interpretările mai cuprinzătoare a tabelelor.
Se va găsi că există o aparentă duplicitate a acestor “înţelesuri de grup”; de exemplu
atât 0/3 (gri/roşu) cât şi 3/0 (roşu/gri) au înţelesul de impulsivitate, dar maniera în care este
demonstrată această impulsivitate nu este de loc aceeaşi în ambele cazuri. Aceasta se aplică,
de asemenea, la multe alte perechi fiecare din ele putând apărea inversate ca ordine.
Simbolul funcţiei (+,x, ) va afecta bineînţeles interpretarea care se ataşază înţelesului
structural al grupului. Denumind acest înţeles de grup “M” (meaning), atunci grupul marcat
+ înseamnă : “Vrea să fie sau să aibă “M” sau : “Trebuie să fie sau să aibă “M”.
Grupul notat cu x înseamnă : este M sau se simte într-o situaţie M” sau :
“Comportamentul M este cel mai potrivit”.
Grupul marcat = înseamnă : “Comportamentul M este în prezent nepotrivit” sau : “M
este in rezervă sau sub interdicţie”.
Grupul marcat cu – înseamnă : “Nu se simte capabil să fie sau să aibă M”
Astfel, folosind ca exemplu grupul 0/3 (giul/roşul) :
Descrierea scurtă care urmează înţelesului structural grupului de perechi a fost
29
formulată în majoritatea cazurilor pentru a corespunde funcţiei +. Aceasta cere să se realizeze

o modificare prin care înţelesul structural să se adapteze funcţiilor care au rămas.
0/1 înţeles structural : “un interval de linişte” sau “o perioadă de recuperare”.
Carapacea protectoare a griului precede trebuinţa de linişte (1) . Această non-implicare
se aşteaptă să aducă ca urmare liniştea.
0/2 înţeles structural : “autoinsistenţă separativă” sau “superioritate defensivă”
Trebuinţa de protecţie precede verdele egocentric, implicând o extremă precauţie în
păstrarea intereselor şi poziţiilor. Calitatea de a fi preocupat de sine a verdelui este de
asemenea asociată cu un sentiment al superiorităţii, izolarea griului implicând non-voinţa de
a-şi submina această autoritate printr-un prea strâns contact cu ceilalţi. Deoarece primul este
griul, această caracteristică tinde să fie ascunsă sau mascată în aplicare.
0/3 înţeles structural : “impulsivitate” sau “acţiune rău considerată”.
Datorită griului protector şi disimulat care precede activul roşu acţiunea impulsivă ţine
să fie de o natură destul de acoperită, realizată cu speranţa de a nu fi inclusă în consecinţe.
0/4 înţeles structural : “indecizie” sau “pierderea hotărârii”.
Aici speranţa, aspiraţia şi soluţionarea problemelor stau în spatele protector al griului şi
sunt de aceea pierdute în ceaţă. Aceasta implică o tatonare indecisă în căutarea soluţiei bune,
sau chiar aspiraţia concretă spre sau pentru ceva. Mai târziu, luarea unei decizi hotărâte va
însemna angajarea într-o acţiune care se extinde în viitor.
0/5 înţeles structural : “sensibilitate precaută” sau “tentativă de identificare”.
Dorinţa de a se identifica cu ceva sau cineva există dar nu i se permite să se manifeste
deschis, astfel încât toate încercările sunt precaute şi doar la nivelul tentativei.
0/6 înţeles structural : “epuizare” sau “golire”.
Aici este implicată protecţia corpului şi a condiţiei sale senzoriale. Evitarea de a fi prins
într-o problemă sau tulburare, poate permite constituirea posibilităţilor de revenire.
0/7 înţeles structural : “izolare separativă” sau “neamestec total”.
Aici se exagerează şi se întăreşte neamestecul prin natura imperativă a negrului, în timp
ce se renunţă şi se consideră neimportant tot ce urmează în secvenţă.
1/0 înţeles structural : “un interval de linişte” sau “o perioadă de recuperare”
Protejarea de culorile care urmează griul va fi permisă prin obţinerea unor condiţii
liniştitoare.
1/2 înţeles structural : “control discriminativ” sau “ simţ interior al ordinei”.
Sensibilitatea şi înţelegerea exactă duce la o naştere a autoestimării, încurajând ordinea
şi metoda. O îngrădire precisă a discuţiei şi a exagerărilor care ar putea rezulta. Ambele
culori sunt autocentrice, îndreptându-se spre independenţă.
1/3 înţeles structural : “o întreprindere în colaborare” sau “împlinire emoţională”.
În cadrul vieţii de muncă implică capacitatea de a se împăca cu proprii asociaţi, de a
copera cu ei în beneficiul reciproc şi al organizaţiei. În viaţa domestică sau privată indică o
combinare armonioasă de activitate sexuală şi tandreţe. În ambele, faptul că albastru precede
roşu indică faptul că o mai mare importanţă se dă armoniei şi cooperării decât activităţii.
Cooperarea şi înţelegerea, se presupune, vor duce la o acţiune mai creativă.
1/4 înţeles structural : “dependenţă emoţională” sau “aspiraţii orientate către grup”.
Dorinţa albastrului de a înţelege şi de a fi înţeles şi aspiraţia galbenului duc la un
comportament desemnat să atragă afecţiunea altora. Ambele culori sunt heteronome, făcând
din acest grup o determinare din exterior.
1/5 înţeles structural : “susceptibilitate estetică” sau “sensibilitate erotică”.
Aici liniştea şi împlinirea se realizează printr-o anume formă de fascinaţie, fie printro
absorţie de frumos şi estetic, fie prin urmărirea unei anumite relaţii idealizate.
30
1/6 înţeles structural : “confort senzorial” sau “ataşament indolent”.

Liniştea şi securitatea pot fi obţinute numai prin alinarea stării de disconfort fizic şi
printr-o tratare cu o consideraţie specială.
1/7 înţeles structural : “Negrul care urmează albastrului îl întăreşte pe acesat ca pe o
imperativă nevoie de linişte şi implică renunţarea la tot ce este reprezentat de culorile care
urmează. Acolo unde acest grup apare spre un capăt al şirului cu 34 (sau 43) spre celălalt,
trebuie suspectată activitatea sistemului nervos autoreglator”.
2/0 înţeles structural : “insistenţa pe sine separativă” sau “superioritatea defensivă”.
Aici defensivitatea verdelui este întărită şi exagerată de peretele protector al griului.
Autoaprecierea, trebuinţa de a impresiona şi conştiinţa prestigiului sunt toate întărite, în timp
ce atributele culorilor din urma griului sunt minimalizate.
3/0 înţeles structural : “impulsivitate” sau “acţiune rău considerată”.
Acţionează de dragul acţiunii, cu insuficienţă atenţie pentru cosecinţele acţiunii,
deoarece ele sunt ascunse sub aparenţele culori cenuşii, care maschează spre deosebire de
0/3.
3/1 înţeles structural : “a întreprinde în cooperare” sau “iniţiativă controlată”.
La fel ca la 1/3, cu excepţia faptului că aici se plasează o importanţă mai mare pe
activitate, decât pe armonie şi colaborare. O activitate potrivită va duce la armonie.
3/2 înţeles structural : “activitate cu scop” sau ”împlinire emoţională”.
La fel ca pentru 23, cu excepţia faptului că aici acţionează propria iniţiativă fiind
direcţionată pentru plăcerea iniţiativei, decât pentru o mai înaltă recunoaştere şi apreciere din
partea altora. Grupul conţine ambele culori autonome fiind deci autodeterminative.
3/4 înţeles structural : “activitate expansivă” sau ” exploatarea unei noi arii”.
Atât roşul cât şi galbenul fiind excentrice, acest grup este foarte activ şi exteriorizat.
Acţionează (3) de dragul acţiunii şi este todeauna direcţionat spre nou şi nedescoperit (4).
Acolo unde apare acest grup spre unul din capetele şirului cu 17 sau 71 spre celălalt
capăt, trebuie suspectată instabilitatea sistemului nervos autoreglatoriu.
3/5 înţeles structural : “suscebilitate la stimulare” sau ”reactivitate”.
Dorinţele şi acţiunile (3) sunt direcţionate spre lucruri care fascinează, stimulează şi
subjugă, în timp ce acţiunile însăşi sunt destinate să fascineze pe alţii. Poate fi erotic cât şi
estetic.
3/6 înţeles structural : “gratificare senzorială” sau ”indulgenţă faţă de sine”.
Aici acţiunea este restrânsă prin faptul că corpul nu trebuie să fie tulburat sau să i se
creeze vreun inconvenient (6). Acţiunea 4 este de aceea ţintuită spre o satisfacere senzorială.
3/7 înţeles structural : “dorinţă exagerată” sau “dramatizare”.

Dorinţa normală de roşu devine constrîngere şi este întăritî de negru.
4/0 înţeles structural : “indecizie” sau “lipsă de hotărâre”.
Predomină necesitatea soluţionării dar, este îngrădită de gri şi de aceea separată de toate
celelalte arii în care se găseşte soluţia. Spre deosebire de 04, aici există voinţă de angajare,
dar bariera griului face dificilă descoperirea exactă a lucrului în care trebuie să se angajeze.
4/1 înţeles structural : “dependenţă emoţională” sau “atitudine de ajutor orientat către
grup”.
Ambele culori sunt heteronome, de aceea grupul este mai mult efect decât cauza.
Speranţa (4) de afecţiune şi înţelegere (1) duce la o activitate destinată să atragă atenţia.
4/2 înţeles structural : “cerinţă de apreciere” sau “ambiţie”.
Mai puţin dederminativ ca 24. Aici ambiţia este mai puţin în impuls autodirecţionat, cât
o speranţă ca fiind mereu alert şi cu spiritul de observaţie, se vor deschide noi căi, care vor
31
permite să obţină o recunoaştere.

4/3 înţeles structural : “activitate expansivă” sau “căutare de noi domenii”.
Cele două culori, fiind cele mai strălucitoare, fiind excentrice, fac acest grup foarte
exteriorizat şi activ. Activitatea (3) este mai puţin controlată ca în grupul 34, deoarece
galbenul face atât mai experimentală cât şi mai superficială, căutând mereu noul şi
satisfăcătorul. Acolu unde grupul apare spre unul din capetele şirului cu 17 sau 71 spre
celălalt cap, trebuie suspectată instabilitatea sistemului nervos autoreglatoriu.
4/5 înţeles structural : “chemarea fanteziei” sau “setea de aventură”.
Aici speranţele şi aspiraţiile (4) se exprimă prin fascinaţie, imaginaţie şi fantezie (5),
ducând la o destul de ireală sete de aventură sau de trăiri substituite.
4/6 înţeles structural : “totală securitate” sau “confort nestăvilit”.

Aici soluţionarea cere confort fizic şi eliberarea de orice probleme sau remeri de
insecuritate.
4/7 înţeles structural : “crize subite” sau : “hotărâri încăpăţânate”.
Aici cele două culori extreme – cea mai strălucitoare şi cea mai întunecată – sunt
împreună indicând că nu poate exista o cale de mijloc, ci numai un singur răspuns : da sau
nu. Trebuie aflată (7) o soluţie (4) deseori prin mijloace impetuoase şi îndărădnice.
5/0 înţeles structural :“sensibilitate grijulie” sau “tendinţă de identificare”.
Sensibilitatea la atmosferă şi la mediu (5) acompaniată de dorinţa de ale proteja de
orice influenţă perturbatoare (0).
5/1 înţeles structural :“susceptibilitate estetică” sau “sensibilitate erotică”.
Diferă de 15 prin faptul că accentul este plasat pe condiţiile idealizante (şi probabil
destul de ireale) de identificare. Deseori se întâlneşte ca o compensaţie pentru cei ale căror
relaţii sexuale nu sunt tocmai ortodoxe, dar care au un sentiment bine dezvoltat pentru frumos
şi estetic.
5/2 înţeles structural : “insistenţă pe sine flexibilă” sau “farmec iresponsabil”.
La fel ca pentru 25, dar cu un mai mare accent pe farmec şi pe non-voinţa de a accepta
responsabilitatea relaţiilor apropriate.
5/3 înţeles structural : “susceptibilitate la stimuli” sau “reactivitate”.
Fascinat de orice stimulativ sau excitativ. Similar cu 35 dar mai puţin responsabil.
5/4 înţeles structural : “chemarea fanteziei” sau “sete de aventură”.
Viitorul trebuie să deţină excitare, stimulare şi interesare. Deschis în farmec dar
supraimaginativ.
5/6 înţeles structural : “senzualitate” sau “voluptuozitate”.
Aici fascinaţia (5) are de a face cu lucruri care fac plăcere corpului (6) ca de exemplu o
hrană bună, haine frumoase, obiecte de lux,etc.
5/7 înţeles structural : “nevoie de identificare” sau “amestecare forţată”.
Aici dorinţa de a se combina şi de a se identifica (5) este întărită şi făcută
constrângătoare de către negru (7). Trebuie să facă parte din ceva sau să se identifice cu ceva.
6/0 înţeles structural : “epuizare” sau “golire”.
Aici, confortul trupului şi eliberarea de orice poate cauza tulburări fizice sau senzoriale.
Trupul trebuie să fie protejat şi să i se permită refacerea. La fel ca 06, dar aici se pune un mai
mare accent pe nevoile unui tratament prin de consideraţie.
6/1 înţeles structural : “confort senzorial” sau “ataşament indolent”.
La fel ca pentru 16, dar se pune un mai mare accent pe trebuinţa fizică de fineţe de
mânuire, de tratament plin de consideraţie.
6/2 înţeles structural : “cerinţă de alinare fizică” sau “insistenţă de confort”.
32
Aici, trupul are nevoie de alinare (6), dar puterea voinţei (2) se străduieşte să facă faţă
dificultăţilor existente. Există o tensiune considerabilă şi nevoia unui mediu mai relaxant.
6/3 înţeles structural : “satisfacţie senzuală” sau “indulgenţă faţă de sine”.
Nevoile trupului de condiţii care să-i satisfacă simţurile (6) este imediat urmată de roşul
plin de dorinţi, ceea ce accentuează impulsul către autogratificare. Un grup mai indulgent faţă
de sine decât 36.
6/4 înţeles structural : “securitate totală” sau “confort nestăvilit”.
Alinarea trupească (6) este preferată chiar aspiraţiilor către viitor (4), ceea ce duce la o
cedare.
6/5 înţeles structural : “senzualitate” sau “voluptuozitate”.
La fel ca pentru 56, dar cu o mai mare accentuare a simţurilor fizice.
6/7 înţeles structural : “autodepreciere”.
Deoarece aceasta are un înţeles foarte negativ, acest grup este în general respins şi
apare mai des la sfârşitul secvenţei de 8. Când apare la început indică renunţarea la orice, în
afară de satisfacţia fizică, datorită unui sentiment de lipsă de scop.
7/0 înţeles structural : “izolare separativă” sau “non-amestec total”.
Consideră situaţia ca repugnantă şi nu vrea să aibă de a face cu ea. Încearcă să se
izoleze de orice lucru care ar putea avea vreo influenţă asupra sa.
7/1 înţeles structural : “pace absolută”.
Se revoltă contra întregii situaţii şi tot ce vrea este să fie lăsat în pace. Acolo unde
grupul apare spre vreunul din capetele şirului cu 34 sau 43 spre celălalt capăt, se poate
suspecta instabilitatea sistemului nervos autoreglator.
7/2 înţeles structural : “excludere încăpăţânată” ” sau “prejudecata încăpăţânată că
are dreptate”.
Revolta (7) urmată de insistenţa de sine (2), o încăpăţânare sfidătoare şi o aderenţă
rigidă la propriul punct de vedere.
7/3 înţeles structural : “dorinţă exagerată” sau “dramatizare”.
Acţiunea bazată pe revoltă şi reîntărită de această, care duce la impetuozitate şi un
comportament extremist, cu scopul de a satisface dorinţe exagerate.
7/4 înţeles structural : “crize bruşte” sau “hotărâri încăpăţânate”.
Cele două extreme ale luminii şi întunericului, cu revolta negrului împotriva sorţii
urmată de aparenţa galbenului de a rezolva problemele, duc la decizi şi acţiuni extreme şi de
aceea de presupus a conduce la remedii disperate.
7/5 înţeles structural :“trebuinţă de identificare” sau “amestecare forţată”.
Insistenţa (7) şi identificarea (5). Lucrurile trebuie să se potrivească sau să se amestece
perfect, nefiind permise nici concesiile, nici compromisurile.
7/6 înţeles structural : “autoafirmare”.
La fel cu 67, dar cu o mai mare accentuare a revoltei împotriva evenimentelor.
CAPITOUL VIII
INTERPRETĂRILE TESTULUI
Un cuvânt de avertizare
33
Nimeni nu are nimic de obiectat când i se spune ce individ splendid este pe de altă
parte, multe din selecţiile de 8 culori interpretate, sugerează că lucrurile sunt pe departe de a
fi splendide, testul fiind încărcat din greu cu anxietăţi, surse de stres şi comportamente
compensatorii de o natură compulsivă şi deseori neînţeleaptă. Dacă analiza unui astfel de test
se dă verbal, devine un lucru esenţial alegerea cu grijă a acelor cuvinte care să permită
interpretării să fie constructivă şi să ajute mai degrabă decât dogmatică;nu numai pentru că
ultimul caz e de aşteptat să renască ego-ul, ci poate, de asemenea, să fie destructiv. Dacă
raportul trebuie să fie scris, nu este obligatorie preocuparea de a dera la limbajul prezent al
tabelelor şi de obicei este mai bine de a spune lucrurile într-un limbaj care să comunice
ideile persoanei interesate, în acelaşi timp, cu grija să fie pe cât posibil încurajator şi
constructiv.
Secvenţa de 8 culori, dacă este suficient de exactă în analizele sale suprinde şi prezintă
fără îndoială o imagine existentă – nu indică în mod necesar dacă această imagine este
rezultatul unui dezechilibru profund sau dacă este rezultatul condiţiilor de mediu prezente sau
trecute, care afectează comportamentul actual. Testul de 8 culori, desigur că nu este
suficient pentru a putea permite să se determine acest lucru cu certitudine, şi de aceea
trebuie consultat testul complet (sau vreun alt test abisal).
Stresurile sau condiţiile de mediu care sunt intolerabile şi care duc la un comportament
sub-optim, pot şi afectează persoana. În orice caz, acest efect asupra personalităţii nu este cu
necesitate permanent; descoperit şi recunoscut la vreme ne poate schimba mediul, se pot
obţine condiţiile în care trăsăturile de personalitate nedorită vor începe să decadă. Reluat
apoi, testul va indica îmbunătăţirile care au apărut – dacă sunt îmbunătăţiri ale personalităţii
sau ale sănătăţii.
Pe de altă parte, trăsăturile de personalitate care s-au dezvoltat ca apărare reală sau
imaginară împotriva condiţiilor de mediu dificile vor avea, dacă mai persistă mult, un efect
distructiv asupra instanţelor mai de adâncime ale psihicului. Dacă acest lucru se întâmplă,
atunci o simplă schimbare de mediu nu va mai putea fi suficientă şi este suficient să se uzeze
pentru restabilire un gen sau altul de psihoterapie.
De aceea, este esenţial ca atunci când privim un test în care culorile neindicate sunt
plasate în locuri greşite şi care are o alocare de 12, să nu se recurgă automat la psihiatru şi la
cămaşa de forţă! Se poate să fie al unui individ normal şi ca sănătate şi ca psihic, care însă
găseşte condiţiile prezente (existente) intolerabile şi reacţionează într-o manieră destul de
disperată la acestea. Examinaţi problemele împreună cu dânsul sau dacă este vorba de o
autotestare reexaminaţi-vă propriile probleme. Dacă vedeţi că situaţia existentă nu are nici o
relaţie cu personalitatea relevată de analiza testului, atunci găsişi un psiholog care poate
administra întregul test Luscher, sau vreunui alt test de profunzime, ca Borschach sau MMPI.
Testul Luscher complet arată mai mult decât reacţiile unui individ la situaţiile existente
şi comportamentul său general dă răspuns-efect; aceasta indică, de asemenea, atitudinea sa
condiţionată obişnuită, atitudinele sale inconştiente în domeniul emoţiilor, voinţa acţiunii şi
aspiraţiei, impulsurile şi trebuinţele îngropate adânc în psihicul său. Informat astfel,
psihologul, psihiatrul sau psihoanalistul pot ajunge nu numai la un diagnostic complet şi
limpede ci de asemenea, pot cunoaşte mult mai uşor care este cea mai bună acţiune pentru
remediere.
De aceea, dacă interpretările care rezultă din acest test de 8 culori, descris în această
cartă, ajung să preocupe, cel mai bun sfat este să executaţi pasul următor. Consultaţi un
psiholog sau un medic pentru a vedea dacă situaţia este de natură radicală, dacă ea datorează
mediului sau dacă are cauze psihogenetice. Corecta cunoaştere a unei probleme este mai mult
34
decât jumătate din răspunsul la ea.
Exemple de analiză a testului:

Exemplul 1: Vicepreşedinte executiv al unei largi firme internaţionale.
54 ani. Căsătorit.
________________________________________________________________
! ! !!! Total de 5!
C C A Funcţia + : +1+0
+ + x x = = – – Funcţia x : x2x3
Selecţia I 1 0 2 3 5 6 7 4 Funcţia = : =6=5

Selecţia II 1 0 2 3 6 5 7 4 Funcţia – : –7–4
+ + x x = = – – Funcţia + – : +1–4
+0–4
C C A
! ! !!! TOTAL DE 5!
________________________________________________________________
SITUAŢIA EXISTENTĂ Autoritar sau într-o poziţie de autoritate, dar
Func. x7 x2 x3 pasibil de a simţi că programul viitor este problematic
datorită dificultăţilor existente. Perseverează în ciuda
opoziţiilor.
________________________________________________________________SURSE DE
STRES Speranţele neîndeplinite au dus la o nesiguranţă
Func.–: – 7– 4 şi la o vigilenţă tensionată. Insistă pe libertatea de
acţiune şi ia în nume de rău orice altă formă de control,
alta decât cea autoimpusă. Nu vrea să părăsească sau să
abandoneze nimic, cerând securitate ca protecţia pentru
orice eşec viitor sau pierdere de poziţie şi prestigiu.
Îndoieli asupra posibilităţii unei îmbunătăţiri pe viitor,
această atitudine negativă îl duce spre o exagereare a
plângerilor şi la refuzul unor compromisuri rezonabile.
_______________________________________________________________
CARACTERISTICI Egocentric, şi de aceea uşor ofensabil. Capabil
REŢINUTE să obţină satisfacţie fizică din activitatea
Func. =: =6=5 sexuală, dar tinde spre a rămâne (a păstra) distant
emoţional.
OBIECTIV DORIT Are nevoie să fie eliberat din stres. Tânjeşte

Func. +: +1+0 după linişte şi mulţumire sufletească.
________________________________________________________________
PROBLEME ACTUALE 1. Dezamăgit datorită neîmplinirii dorinţelor; îi
Func. + –: +1–4 este teamă
35
ca formularea de noi scopuri să nu-l ducă la viitoare

eşecuri-aceste lucruri îi provoacă o stare de anxietate.
Încearcă să scape de această anxietate printr-o stare de
linişte şi armonie sau prin relaţii care îl vor proteja de
lipsa de apreciere şi de insatisfacţii.
+0–4 2. Dacă soluţia pe care o propune nu este bună
se retrage şi se protejează printr-o atitudine de rezervă
precaută. Probabil va deveni închis şi deprimat.
________________________________________________________________
REZUMAT: Un bărbat într-o poziţie autoritară care perseverează în
ciuda dificultăţilor, dar care nu mai găseşte plăcere în
rolul lui. Au avut loc dezamăgiri şi eşecuri, acum nu
mai are nimic de
făcut decât să reuşească să relaţioneze n pace şi să ia
lucrurile mai uşor. Are puţină satisfacţie din ceea ce
face, fiind precaut, rezervat şi pesimist.
Informaţie adiţională: Studierea textului, cărţii va releva anumite detalii care

trebuiesc incluse ntr-o analiză completă. Câteva
exemple de acest tip sunt reliefate mai jos:
1.Strânsa asemănare între prima şi a doua selecţie (vitual identice) sugerează o anumită
rigiditate a părerilor şi un grad de inflexibilitate emoţională.
2.Slujba sa (descrisă aici prin x2x3) urmează imediat după griul “deconectant”, indicând că o
face mecanic, fără ca ea să devină o parte componentă a lui.
3.Trebuinţa de calm, linişte, ordine a mediului, eliberarea de nelinişti (1 din poziţia I) este
compensatorie şi de aceea de presupus a fi nepotrivită ca metodă de înfrunta circumstanţele
uneori – de exemplu, prin a fi prea placid sau pre tolerant în felul lui de a face faţă situaţiilor
care cer o mânuire fermă.
4. Galben respins (4 în poziţia VIII) duce la dezamăgire, iritabilitate şi neîncredere în
motivele altora.
5.Tinde să se agaţe de familiar (galben respins şi preferarea albastrului) şi de aceea se agaţă

de tot ce posedă. Nu vrea să rişte, nu vrea să-şi asume nici un fel de risc.
6.Nu este predispus spre fericire în viaţa familială, care poate fi un tip de ataşament destul de
masochist, de care s-ar agăţa în ciuda lipsei de bucurii, decât să-şi rişte nefamiliarul.
7.Deşi “grupul-muncă” nu este intact, totuşi 2 şi 3 sunt plasate împreună în grupul x, 4 fiind
respins la poziţia 8. Aceasta indică faptul că munca şi-o face cu un scop, vrând să-şi ridice
prestigiul într-o îndeplinire, dar că acest fapt îi aduce puţină mulţumire. Nu are tragere de
inimă pentru acceptarea unei noi idei sau schimbări (galben respins).
8.Dacă viaţa sa domestică sau afacerile sunt tulburi sau neclare ar putea suferi sănătatea sa
(compensaţia albastrului ca trebuinţă de recuperare).
9.Din capitolul VII reiese că doreşte: “un moment de pace şi linişte”, situaţia existentă este
una de “activitate propusă cu scop”. Simte că orice capitulare spre senzualitate este
nepotrivită. Respinge hotărât deciziile încăpăţânate şi nu îi plac crizele, astfel încât apare ca
fiind un om liniştit, metodic şi muncitor, bun, dar fără imaginaţie, preferând ca lucrurile să
urmeze căile tradiţionale şi bine-bătute – în nici un caz nu un “magnat crud”.
10.Având 10! În ambele selecţii virtual identice, atitudinea sa nu pare pe punct de schimbare.
36
Numai un procent de 18,2% de “adulţi normali” ar putea un număr mai mare de ! (anexa A).
________________________________________________________________
Exemplul II : Un executant de afaceri, superior.
48 de ani, divorţat.
________________________________________________________________
! Total de 1!
C C C A Funcţia + : +3
+ + + x = = – – Funcţia x : x2x4
Funcţia = : =0=6
Selecţia I 4 2 0 3 1 5 7 6 =5=1
Selecţia II 3 2 4 0 6 5 1 7 Funcţia – : –1–8
Funcţia + – : +3–6
+ xxx x = = = = +3–1
– –
C A A
!! TOTAL DE 2!
________________________________________________________________
SITUAŢIA EXISTENTĂ Încearcă să-şi îmbunătăţească situaţia şi

Func. x: x2x4 prestigiul.Nu este satisfăcut de circumstanţele
sale existente şi consideră că sunt necesare
anumite îmbunătăţiri ale autoaprecierii de sine.
___________________________________________________________________________
SURSE DE STRES 1. Extrem de preocupat, de neliniştit de a
Func.–: –7 fi independent, neinhibat, liber de orice alte
limite sau restricţii în afara acelora pe care şi le
pune prin proprie alegere şi decizie. Simte că nu
îşi controlează suficient propriul destin.
–1 2.Păstrează la limită depresia şi epuizarea

menţinându-se activ, refuză să-şi permită
relaxarea. Situaţia sau relaţia existentă este
nesatisfăcătoare, dar nu se simte în stare să o
schimbe, să ajungă la un sens al apartenenţei pe
care îl doreşte. Nu vrea să-şi expună
vulnerabilitatea şi de aceea continuă să reziste
acestei stări de lucruri, dar se simte (dependent
de ataşament) condiţionat de simpatie. Aceasta
nu numai că îl deprimă, ci îl face şi iritabil şi
nerăbdător, producându-I o considerabilă
nelinişte şi nevoia de a scăpa de această situaţie,
fie pe plan real, fie pe plan mental, cel puţin.
Poate suferi în acest context capacitatea de
concentrare. Neliniştit şi nesatisfăcut.
________________________________________________________________
37
CARACTERISTICI
REŢINUTE
Func. =: =0=6 1. Vrea să devină implicat emoţional şi este
capabil să obţină satisfacţii din activitatea
sexuală.
=5=1 2. Se simte destul de izolat şi singur, dar este
prea rezervat(reţinut) pentru a-şi permite să
formeze ataşamente
profunde. Egocentric şi de aceea uşor ofensabil.
OBIECTIV DORIT Activitatea îi este direcţionată nspre muncă şi cucerire.
Este satisfăcut de muncă, este plin de vitalitate, plin de
viaţă, cu dorinţa de a trăi din plin.
________________________________________________________________
PROBLEME ACTUALE
Func. + –: +3–1 1. Luptă împotriva restricţiilor sau limitărilor şi vrea să
evolueze liber, ca rezultat al propriilor eforturi (+3–1).
2. Manifestă insatisfacţie şi o anxietate, fie datorită
circumstanţelor, fie datorită neîmplinirii cerinţelor
emoţionale, ceea ce a dat naştere la stres. Încearcă să
scape prin activitate intensă, direcţionată fie către
succes personal, fie către varietatea experienţelor
(trăirilor).
________________________________________________________________
REZUMAT: Un individ capabil şi activ, care se devotează destul de
convingător muncii în încercarea de a compensa
neîmplinire
emoţională. Ambiţios dar neliniştit şi gata să-şi încerce
îndemânarea în multe lucruri. Când întâmpină condiţii
restrictive, devine nemulţumit.
Informaţia adiţională:
1.Gruparea laolaltă a culorilor din “grupul-muncă” sprijină faptul că subiectul îşi

direcţionează eforturile în muncă. Aceasta indică faptul că activitatea este protecţia sa.
2.Schimbările dintre I-a şi a II-a selecţie indică flexibilitatea concepţiilor.
3.“Grupul-muncă” este intact şi este plasat chiar la început, ceea ce indică capacitatea sa de a
lucra îndelung şi continuu în munca pe care o îndrăgeşte.
4.Treiul iniţial fiind compensatoriu, se presupune că subiectul se va cufunda prea adânc sau
prea constrângător în activitatea sa, de exemplu, fiind total absorbit şi numai făcând altceva
care poate fi mai esenţial.
5.Albastrul respins (în poziţia VII) duce la o nelinişte şi la o tendinţă de a fi nesatisfăcut. Cu
negru ca anxietate (7 în poziţiea VIII) se poate presupune că această anxietate se va
manifesta acolo unde vor domina condiţiile restrictive.
6.Griul în prima jumătate a testului indică o “întrerupere”. Aici va apare după “grupu-
muncă”, ceea ce implică că subiectul este capabil să trăiască numai direct prin munca sa şi
prin activitate viguroasă şi aventuroasă.
7.“Problema actuală” sugerează (+3–1) fie sindromul lui Don-Juan, însoţit de preocuparea
38
pentru sexualitate ca o încercare de compensaţie a neîmplinirii emoţionale (divorţat), fie o

preocpare pentru activitate.
8.Integritatea “grupului-muncă” chiar la începutul griului indică abseţa epuizării, sugerând o
sănătate rezonabilă de bună şi un corp alert şi activ. Acest lucru este sprijinit de plasarea
maroului în aria indiferentă.
9.Cu toate că prima selecţie are numai 1! Iar a doua 2!!, totuşi, nu sunt foarte deosebite,
prima având 30 şi 1A, în timp ce a doua are 1C şi 2A. 2! Înseamnă o cifră apropiată de media
pentru adultul normal (anexa A). Existând numai 38% (dintr-un eşantion de 100 de testanţi)
care sunt mai bine situaţi cu alocare de !.
IMPORTANT!
În ciuda remarcabilelor comodităţi şi viteze cu care poate fi administrat, testul Luscher
este un test psihologic “de profunzime”, alcătuit pentru folosul psihologilor, psihiatrilor,
medicilor şi tuturor celor care se confruntă profesional cu caracteristicile conştiente sau
inconştinete sau cu motivaţia altora. Nu este un joc vorbit şi mai ales nu este o mară care să
fie folosită în cucerirea generală a supremaţiei personale.
Când testul este interpretat pentru uzul altcuiva, este necesar să se conserve latura
profesională a testului, interpretarea să nu fie dată direct, privat, persoanei respective şi să nu
se discute nimic cu altcineva.
Rezultatele consemnate, în scris, ca cele prezentate anterior sunt uneori folositoare –
limbajul trebuie ales cu grijă, urmând să fie mai degrabă folositor decât destructiv – dar, în
general, este mai bună o interpretară verbală, deoarece diferitele probleme care apar pot fi
discutate pe măsura evidenţeirii lor. De obiecei, în acest fel poate fi convinsă persoana asupra
faptului că lucrurile care i se spun sunt corecte, chiar dacă se întâmpină uneori o rezistenţă
iniţială, acţionând astfel, îi creşte capacitatea de introspecţie şi de a face faţă propriilor
probleme. O folosire responsabilă a interpretărilor din tabelele care urmează se va dovedi
folositoare şi constructivă.
Psihiatrii şi psihanaliştii au de a face, în principal, cu nevroze şi în astfel de cazuri
interpretările care derivă din test vor avea semnificaţie particulară. Acolo unde nu avem de-a
face cu o anume nevroză ci cu o situaţie “normală”, interpretarea trebuie adaptată la această
stare de lucruri mai normală.
TABELE DE INTERPRETARE:
Tabelul I – Funcţiile + : Obiective dorite sau

Comportament dictat de obiectivele dorite;
Tabelul II – Funcţiile x : Comportament potrivit situaţiei existente
sau Situaţia existentă;
Tabelul III – Funcţiile = : Caracteristici reţinute sau

Comportament nepotrivit situaţiei
existente;
Tabelul IV – Funcţiile – : Caracteristici respinse sau reprimate sau

Caracteristici încărcate de anxietate;
Tabelul V – Funcţiile + –: “Problema actuală” sau
39
Comportament apărut datorită stresului.
Selecţiile de culoare sunt cele mai puţin dezirabile din punct de vedere psihologic sunt
indicate în tabele prin atribuirea de 1, 2 sau 3 asteriscuri. Cu cât numărul de asteriscuri este
mai mare cu atât mai departe de normal este culoarea respectivă sau grupul de culori
respectiv. Anexa B conţine un tabel care indică toate grupurile posibile şi culorile singulare
împreună cu atribuirile a unul, două, trei sau zero asteriscuri.
TABELUL I: FUNCŢIILE +
Lângă toate combinaţiile + şi – pare o cifră de procentaj : de exemplu, lângă combinaţia
+0+1 apare 0,6%. Aceste procentaje reprezintă frecvenţa medie de selecţie a fiecărei
combinaţii de culoare şi rezultatele din 36.829 de teste administrate studenţilor adulţi între
20-30 de ani.
+ 0 … Gri/ …
+0 Nu vrea să participe şi doreşte să evite teste formate de stimulare. A
Gri/ avut prea mult de suportat din partea unor firi plictisitoare sau
2,7% obositoare şi acum doreşte protecţie şi neamestec (x).
+0 +1 Se simte epuizat datorită conflictului şi discuţiilor şi doreşte să fie

Gri/ protejat de ele. Are nevoie de condiţii liniştitoare, de un mediu calm, în
Albastru care să se relaxeze şi să-şi revină.(x)
0,6%
+0 +2 Presimte circumstanţele existente ca ostile şi este epuizat de conflicte

Gri/ şi certuri. Doreşte să se protejeze şi îşi ascunde intenţiile pentru a evita
Verde să le expună atacului, astfel încât ele vor fi şi mai uşor şi mai sigur
0,4% realizabile.Are grijă de a evita să se işte vreo opoziţie care I-ar putea
periclita planurile.(x)
+0 +3 Are cerinţe exagerate de la viaţă, cerinţe ascunse dedesuptul unui

Gri/ comportament controlat şi aparent sofisticat. Doreşte să impresioneze
Roşu pe alţii cu realizările sale dar îşi camuflează aceste dorinţe şi are
0,5% tendinţe să fie ascuns.(x)
+0 +4 Doreşte să scape dintr-o situaţie nesatisfăcătoare şi să se elibereze de

Gri/ părerile existente care sunt în egală măsură deprimante şi intolerabile.
Galben Caută o cale de ieşire dar simte că nu există nici o soluţie. Încearcă să
0,3% se protejeze de discuţii şi conflicte. (xx)
+0 +5 Încântare reciprocă. Este stânjenit de gândul de a lăsa să se vadă acest

Gri/ lucru şi de aceea utilizează o tactică de explorare atentă în urmărirea
Violet acestui obiectiv, asigurându-se că nu este nici descoperit şi nici
0,2% implicat în ceva în mod irevocabil.(x)
+0 +6 Doreşte să găsească o protecţie împotriva oricărui lucru care l-ar putea

Gri/ sau extenua sau obosi. Caută o viaţă sigură şi uşoară, lipsită de
Maro probleme de tulburări.(xx)
40
0,6%
+0 +7 Se simte tratat nedrept şi nejust, trădat în speranţele sale. Nemulţumit

Gri/ şi revoltat de condiţiile cu care are de a face şi pe care le consideră un
Negru afront.(xxx)
0,2%
___________________________________________________________________________
+1 … Albastru …
+1 +0 Doreşte o situaţie de armonie calmă. Lipsită de surprindere care să-i

Albastru/ ofere un sentiment de mulţumire plină de linişte şi un sentiment de
Gri stabilitate. Are nevoie să fie eliberat de stres. Tânjeşte după linişte şi
1,2% mulţumire sufletească.(x)
+1 +2 Are nevoie de un mediu liniştit. Doreşte să fie eliberat de stres, să nu

Albastru/ aibă de a face cu conflicte sau stări conflictuale. Se străduieşte să aibe
Verde sub control situaţia şi problemele care decurg, acţionând cu grijă. Dă
3,8% dovadă de sensibilitate a sentimentelor şi are un ochi fin pentru detalii.
+1 +3 Caută legături armonioase, satisfăcătoare şi afectuoase. Doreşte o unire

Albastru/ intimă în care să existe dragoste, sacrificiu de sine şi încredere
Roşu reciprocă.
3,8%
+1 +4 Caută o relaţionare afectuoasă care să-I ofere împlinire şi fericire.

Albastru/ Capabil de un puternic entuziasm emoţional. Oferă ajutorul său dacă
Galben este necesar vrea să se adapteze pentru a realiza legăturile afective pe
1,4% care le doreşte.Doreşte aceeaşi consideraţie şi înţelegere a celor din jur.
+1 +5 Doreşte tandreţe şi o sensibilitate a sentimentelor în care să se poată

Albastru/ contopi. Deschis către orice lucru de gust şi estetic.
Violet
4,4%
+1 +6 Doreşte un mediu eliberat de conflict, care să-i creeze securitate şi

Albastru/ confort fizic. Se teme de golul şi solitudinea despărţirii.(x)
Maro
1,1%
+1 +7 Impuls spre odihnă, relaxare, pace şi înţelegere afectivă. Simte că a

Albastru/ fost tratat fără consideraţie şi ca urmare este neliniştit şi agitat. Îşi
Negru priveşte situaţia ca intolerabilă atâta vreme cât cerinţele sale nu se
0,5% conformează acesteia.(xx)
___________________________________________________________________________
+2 … Verde/ …
41
+2 Caută hotărârea şi elasticitatea voinţei necesare pnetru a se stabili şi a

Verde/ deveni independent, în ciuda dificultăţilor sale. Vrea să depăşească
18,1% opoziţia şi să fie recunoscut.
+2 +0 Vrea să se stabileasscă şi să se realizeze un impact în ciuda

Verde/ circumstanţelor nefavorabile şi unei lipse generale de apreciere.(x)
Gri
0,7%
+2 +1 Vrea să facă o impresie favorabilă şi să fie recunoscut. Nevoie de a fi

Albastru apreciat şi admirat. Sensibil, poate fi cu uşurinţă rănit dacă nu i se dă
Verde/ importanţa şi consideraţia adecvată.
3,5%
+2 +3 Caută succesul. Vrea să depăşească obstacolele şi opoziţia pentru a-şi

Roşu putea realiza propriile decizii. Independent îşi urmăreşte obiectivele şi
Verde/ are iniţiativă. Nu vrea să se simtă dependent, la bunăvoinţa altora.
5,2%
+2 +4 Nevoia de recunoaştere, ambiţios, vrea să impresioneze şi să fie

Verde/ remarcat,să fie popuplar şi admirat. Caută să găsească un pod peste
Galben prăpastia care simte că-l separă de ceilalţi.
2,3%
+2 +5 Vrea să facă o impresie favorabilă şi să fie privit ca o personalitate. De

Verde/ aceea, în mod constant urmăreşte să vadă dacă are succes din acest
Violet punct de vedere şi modul cum reacţionează ceilalţi în faţa lui – aceasta
4,2% îl face să se simtă controlat. Foloseşte tactici inteligente pentru a obţine
influenţă şi recunoaştere specială. Susceptibil la estetic şi original.
+2 +6 Simte că se cere prea mult de la el şi că este obosit dar, totuşi, vrea să

Verde/ depăşească dificultăţile şi să se statornicească, în ciuda efectului pe
Maro care l-ar putea avea un astfel de efort asupra lui. Mândru, dar reţinut în
1,8% atitudine. Ca urmare, acţionează cu asprime. Nevoie de recunoaştere, securitate şi
probleme mai puţine.(x)
+2 +7 Vrea să-şi dovedească sieşi şi altora că nimic nu-l poate afecta, că este
Verde/ superior oricărei forme de slăbiciune. Acţionează cu asprime şi
Negru severitate şi adoptă o atitudine autoritară şi autocrată.(xx)
0,5%
___________________________________________________________________________
+3 … Roşu/ …
+3 Intens, plin de vitalitate şi viaţă, îi place acţiunea. Activitatea este

Roşu/ direcţionată spre succes şi luptă şi existenţă, dorinţa de a trăi din plin.
42
28,9%
+3 +0 Vrea să înlăture lucrurile care-i stau în cale, să dea curs propriilor

Roşu/ impulsuri şi să fie amestecat în întâmplări deosebit de excitante. În
Gri acest fel speră să micşoreze intensitatea conflictelor, dar
0,8% comportamentul său impulsiv îlduce spre riscuri.(x)
+3 +1 Vrea o viaţă bogată în activitate şi în trăire şi o legătură care să-i ofere

Roşu/ împlinire sexuală şi emoţională.
Albastru
4,4%
+3 +2 Îşi urmăreşte obiectivele cu intensitate şi nu-şi permite să se abată de la

Roşu/ scopul său. Vrea să depăşească obstacolele cu care se confruntă şi să
Verde obţină prin succesele sale poziţie şi recunoaştere socială.
5,6%
+3 +4 Caută succes, stimulare şi o viaţă plină de trăiri, vrea să se dezvolte

Roşu/ liber, să scuture chingile îndoielii sale de sine, să câştige intens şi să
Galben trăiască intens.Îi plac contactele cu alţii şi ca fire este entuziast.
11% Receptiv la tot ce e nou,modern sau complicat. Are interese multiple
şi vrea să-şi lărgească câmpul de activitate. Optimist faţă de viitor.
+3 +5 Preocupat de lucrurile de o natură intens excitantă. Indiferent dacă e

Roşu/ vorba de o stimulare erotică sau de altceva. Vrea să fie privit ca o
Violet personalitate excitantă şi interesantă care impresionează şi-i încâtă pe
3,5% ceilalţi.Se foloseşte cu îndemânare de tactici prin care să evite punerea
în pericol a şanselor sale de succes şi să determine încrederea altora în
el.
+3 +6 Îşi abandonează ambiţiile şi preîntâmpină propriile dorinţe de

Roşu/ prestigiu, de aceea preferă să ia lucrurile uşor şi să se lase în voinţa
Maro trebuinţei de confort şi securitate.(x)
2,1%
+3 +7 Trăind cu intensitate exagerată, vrea să compenseze ceva pierdut. În

Roşu/ acest fel, simte că se va putea elibera de tot ceea ce îl apasă.(xx)
Negru
0,5%
___________________________________________________________________________
+4 … Galben/ …
+4 Simte nevoiea de schimbare a circustanţelor sau a relaţiilor sale,

Galben/ schimbare care să-i permită să se elibereze de stres. Caută o soluţie
12,5% care să-i deschidă posibilităţi noi şi mai bune care să-i permită
îndeplinirea dorinţelor.(x)
43
+4 +0 Caută un mod de a scăpa de tot ceea ce îl oprimă şi se agaţă de

Galben/ speranţe vagi şi iluzorii.(xx)
Gri
0,5%
+4 +1 Speră ca legăturile de afecţiune şi bună tovărăşie să-i aducă relaxare şi

Galben/ mulţumiri. Propria sa dorinţă de aprobare îl fac să fie de ajutor altora,
Albastru în schimb cerând căldură şi înţelegere. Deschis către vagi şi
1,2% iluzorii.(xx)
+4 +2 Alert şi un profund observator, caută drumuri noi care să-i ofere o mai
Galben/ mare posibilitate şi şanse de realizare a acestora. Vrea să-şi dovedească
Verde sieşi şi să-şi obţină recunoaşterea. Încearcă să construiască un pod
2,2% peste prăpastie care simte că-l separă de ceilalţi.(x)
+4 +3 Vrea să fie cauzativ şi să aibă o sferă de influenţă mai largă. Această

Galben/ dorinţă îl face neliniştit şi în general e condus de dorinţele şi speranţele
Roşu sale. Poate încerca să-şi multiplice activităţile pentru a cuprinde un
6,7% domeniu.
+4 +5 Supra-imaginativ şi dedat fanteziei şi reverie. Tinde către către lucruri

Galben/ interesante şi excitante care să i se întâmple şi vrea să fie admirat
Violet pentru farmecul său.(x)
1,2%
+4 +6 Disperat, are nevoie de orice tip de alinare. Vrea confort fizic, o

Galben/ securitate (siguranţă) lipsită de probleme şi şansa de a-şi reveni (a se
Maro reface).(xx)
0,6%
+4 +7 Încearcă să scape de problemele, tensiunile şi dificultăţile proprii prin

Galben/ decizii abrupte şi rău gândite sau prin schimbări de direcţie.(xxx)
Negru
0,3%
___________________________________________________________________________
+5 … Violet/ …
+5 Nevoie de a se identifica cu ceva su cu cineva, doreşte să câştige
Violet/ sprijin prin farmec şi amabilitate. Sentimental, tânjeşte după o tandreţe
15,3% romantică.
+5 +0 Tânjeşte după înţelegere sensibilă şi patetică şi vrea să se protejeze de

Violet/ orice împotrivire, conflict sau stres epuizant.(x)
Gri
0,3%
+5 +1 Tânjeşte după o legătură tandră şi simpatică şi după o stare ideală de
44
Violet/ armonie. Are nevoie imperativă de tandreţe şi afecţiune. Susceptibil la

Albastru estetic.
15,3%
+5 +2 Vrea să facă o impresie favorabilă şi să fie privit ca o personalitate. De

Violet/ aceea,este continuu atent să vadă dacă-I reuşeşte acest lucru şi felul în
Verde care ceilalţi reacţionează la el. Aceasta îl face să se simtă controlat.
4,8% Uzează inteligent de tactici care să-I permită să obţină influenţă şi
recunoaştere specială. Susceptibil la estetic şi original.
+5 +3 Se îndreaptă repede şi uşor spre orice lucru care furnizează stimulare.

Violet/ Preocupat de lucruri de o natură excitantă şi interesantă care
Roşu impresionează şi îi încântă pe cei din jur. Foloseşte tactici inteligente
3,3% pentru a evita punerea în pericol a şanselor sale de succes pentru a
determina încrederea celorlalţi în el.
+5 +4 Vrea să i se întâmple lucruri interesante şi excitante. Capabil să se facă

Violet/ simpatizat prin interesul său evident şi chiar prin deschiderea
Galben farmecului său personal. Supraimaginativ şi dedat fanteziei şi reveriei.
1,8%
+5 +6 Vrea să fie stimulat printr-o atmosferă voluptoasă şi de un lux

Violet/ senzual.(x)
Maro
0,6%
+5 +7 Are nevoie imperativă pentru o anume legătură sau fuziune cu altul,

Violet/ din care va putea obţine împlinire senzuală dar care să nu intre în
Negru conflict cu convingerile sale şi cu simţul său de conformitate
0,4% (potrivire).(xx)
___________________________________________________________________________
+6 … Maro/ …
+6 Caută eliberarea de probleme şi o stare fizică sigură în care să se

Maro/ relaxeze şi să-şi revină.(x)
4,7%
+6 +0 Cu o foarte mare dorinţă de odihnă şi relaxare, de eliberare de conflict,

Maro/ şi există nevoia unei şanse de refacere. Vrea să se protejeze de
Gri influenţele distructive şi epuizante. Doreşte securitatea şi eliberarea de
0,6% probleme.(xx)
+6 +1 Doreşte mulţumire, lipsă de constrângere fizică şi absenţa conflictelor.

Maro/ Are nevoie de siguranţă şi se agaţă de ea pentru anu trebui să sufere
Albastru din pricina singurătăţii sau a unei separări.(x)
0,7%
45
+6 +2 Se autocontrolează în mod strict pentru a nu ceda sub povara propriilor

Maro/ dificultăţi. Are nevoie de o situaţie mai sigură şi mai uşoară în care se
Verde poate simţi mai sigur şi poate avea o şansă de refacere.(x)
1,2%
+6 +3 Are un impuls puternic către voluptate.(x)

Maro/
Roşu
1,1%
+6 +4 Simte că există perspective reduse de realizare a şanselor sale şi de

Maro/ aceea cedează unei vieţi de comoditate voluptoasă, lipsită de orice
Galben probleme.(xx)
0,5%
+6 +5 Se află în căutarea luxului, a odihnei voluptoase şi a îngăduinţei unui

Maro/ gust pentru senzual.(x)
Violet
0,4%
+6 +7 Îşi propune să realizeze scopuri idealiste, dar iluzorii. Este extrem de

Maro/ nemulţumit şi sfidează viaţa cu un sentiment de dezgust obosit faţă de
Negru sine însăşi. Vrea să uite totul şi să se refacă într-o situaţie confortabilă,
0,2% lipsită de orice probleme.(xxx)
___________________________________________________________________________
TABELUL II: FUNCŢIILE X
x 0 … Gri/ …
x0 Aceasta reprezintă o barieră între culorile de compensare cae o precedă

Gri şi culorile care rămân – punct la care a avut loc “deconectarea”.
Grupul + este astfel unicul mecanism prin intermediul căruia
experienţa de participare devine posibilă. Scoate în relief
caracteristicile grupului + şi le dă un caracter mai coercitiv.(x)
x0 x1 Este relativ inactiv şi într-o condiţie statică, pe când conflictul de un

Cenuşiu/ sau altul alungă liniştea minţii. Nu este capabil să realizeze legături în
Albastru măsura dorită în ceea ce priveşte afecţiunea mutuală şi înţelegerea
(Grupul + este o încercare de a servi drept echivalent pentru acest
conflict şi pentru altele.)
x0 x2 Situaţia este dificilă şi el încearcă să-şi menţină obiectivele împotriva

Gri/ rezistenţei pe care o întâmpină. Găseşte necesar să-şi ascundă intenţiile
Verde ca o precauţie suplimentară pentru a dezarma opoziţia. (Grupul +
46
constituie o încercare de a servi drept echivalent pentru acest conflict şi

pentru altele.)
x0 x3 Întâmpină dificultăţi în activitate. În ciuda încercărilor de a-şi ascunde

Gri/ caracterul impulsiv, activitatea sa duce la probleme de nesiguranţă,
Roşu făcându-l să fie încordat şi iritabil (Grupul + este o încercare de a servi
drept echivalent pentru acest conflict şi pentru altele.)
x0 x4 Nerealizarea aparenţelor şi neputinţa de a decide asupra acţiunii

Gri/ necesare de remediere a dus la producerea unui stres considerabil.
Galben
x0 x5 Teama de eşec şi prudenţa extremă pe care o adoptă în abordarea
Gri/ problemelor fac să-i fie greu să realizeze gradul de apropiere şi de
Violet identificare pe care-l doreşte.
x0 x6 Incapabil să depună efortul necesar atingerii obiectivelor sale. Se simte

Gri/ neglijat, dorind un grad mai ridicat de siguranţă, afecţiune caldă şi
Maro probleme mai puţine.
x0 x7 Se află într-un stres deosebit datorită cererilor situaţiei existente.

Gri/ Încercând să scape de lucrurile care-I reduc libertatea parţial sau total
Negru (Grupul + constituie o încercare de a servi drept echivalent pentru acest
conflict şi pentru altele).
x 1 … Albastru/ …
x1 Acţionează cu calm, cu minimum de tulburare, pentru a exploata

Albastru/ relaţiile existente. Îi place să se simtă relaxat şi în voie cu asociaţii săi
şi cu cei apropiaţi.
x1 x0 Este sensibil şi înţelegător dar manifestă o anumită încordare; are

Albastru/ nevoie de tovărăşia cuiva apropiat pentru a se putea desfăşura.
Gri
x1 x2 Acţionează într-o manieră ordonată, metodică şi autocondiţionată. Are

Albastru/ nevoie de înţelegere plină de simpatie a ciuva, care îi va acorda
Verde recunoaştere şi aprobare.
x1 x3 Lucrează bine cu alţii dar nu este înclinat să preia rolul de conducător.

Albastru/ Are nevoie de o viaţă personală, de înţelegere reciprocă, lipsită de
Roşu neînţelegeri.
x1 x4 Voluntar şi adaptabil. Este liniştit numai atunci când este ataşat de o

Albastru/ persoană, grup sau organizaţie pe care se poate bizui.
Galben
x1 x5 Sensibil, are nevoie de un cadru estetic sau de un partener la fel de

Albastru/ sensibil şi înţelegător cu care să împartă o intimitate caldă.
Violet
47
x1 x6 Evită eforturile excesive şi are nevoie de rădăcini, siguranţă şi o

Albastru/ societatea liniştită.
Maro
x1 x7 Are nevoie de o societate afectuoasă dar nu suportă nici cea mai mică
Albastru/ lipsă de consideraţie deosebită din partea celor apropiaţi. Dacă acest
Negru lucru nu se întrevede în viitor este posibil să se izoleze de ei.
___________________________________________________________________________
x 2 … Verde/ …
x2 Este persistent. Solicită ceea ce simte că i se cuvine lui şi se străduieşte

Verde/ să-şi menţină poziţia intactă.
x2 x0 Defensiv. Simte că poziţia îi este ameninţată sau inadecvat stabilită.

Verde/ Hotărât să-şi urmărească obiectivele, în ciuda anxietăţii inclusă
Gri datorită opoziţiei.
x2 x1 Ordonat, metodică şi satisfăcut de sine. Trebuinţă de respect,

Verde/ recunoaştere şi înţelegere din partea celor apropiaţi de el.
Albastru
x2 x3 Autoritar sau într-o poziţie de autoritate, dar gata să simtă că progresul

Verde/ viitor e periclitat de dificultăţile existente. Perseverent în ciuda
Roşu opoziţiei.
x2 x4 Încearcă să-şi îmbunătăţească condiţia şi prestigiul. Nesatisfăcut de

Verde/ inconştienţele existenţei şi consideră că sunt esenţiale anumite
Galben îmbunătăţiri ale aprecierii sale.
x2 x5 Munceşte pentru a-şi îmbunătăţi imaginea proprie din ochii altora, cu

Verde/ scopul de a le obţine înţelegerea şi apropierea trebuinţelor şi dorinţelor
Violet sale.
x2 x6 Muncind să-şi creeze pentru sine un fundament ferm, pe care să-şi

Verde/ consturiască un viitor sigur, confortabil şi liber de probleme, în care va
Maro primi respect şi recunoaştere.
x2 x7 Îşi urmăreşte obiectivele şi propriul interes de sine cu o hotărâre

Verde/ încăpăţânată, refuză să facă compromisuri sau să facă concesii.
Negru
___________________________________________________________________________
x 3 … Roşu/ …
x3 Activ, dar simte că prin efortul depus s-a obţinut un progres insuficient
Roşu/ sau s-a obţinut o insuficienţă recompensă.
48
x3 x0 Impulsiv, iritabil. Dorinţele sale şi acţiunile implicate sunt suverane,

Roşu/ fiind dată o insuficientă consideraţie consecinţelor lor. Aceasta duce la
Gri stres sau ia naştere din stres şi din conflict.
x3 x1 Lucrează bine în cooperare cu alţii. Îi trebuie o viaţă personală

Roşu/ desfăşurată în înţelegere reciprocă şi lipsită de discordie.
Albastru
x3 x2 Exercită iniţiativă în depăşirea obstacolelor şi dificultăţilor. Fie deţine,

Roşu/ fie doreşte să deţină o poziţie de autoritate în care poate exercita
Verde controlul asupra evenimentelor.
x3 x4 Nestatornic, gata de plecare. Trebuinţa de a şti că evenimentele se

Roşu/ dezvoltă pe liniile dorite.
Galben
x3 x5 Participă prompt la lucruri care-I furnizează excitarea sau stimularea.

Roşu/ Vrea să fie vesel.
Violet
x3 x6 Nu vrea să se încarce cu un efort excesiv (cu posibila excepţie a

Roşu/ activităţii sexuale). Simte că un progres viitor va cere de la el mai mult
Maro decât poate sau decât vrea să dea. Ar prefera confort şi securitate, decât
recompensa unor ambiţii mai mari, pentru a căror realizare trebuiesc
eforturi de care nu se simte în stare sau pe care nu vrea să le facă.
x3 x7 Se simte obstrucţionat în dorinţele sale şi împiedicat de a obţine

Roşu/ lucrurile pe care le consideră esenţiale (Grupul + este o încercare de a
Negru compensa acest lucru şi alte conflicte).
__________________________________________________________________________
x 4 … Galben/ …
x4 Atras de orice e nou, modern şi complicat. Pasibil de a fi plictisit de

Galben/ situaţiile monotone, de mediocritate, rutină şi tradiţional.
x4 x0 Caută o soluţie la problemele şi la anxietăţile existente, dar e gata să

Galben/ găsească dificil şi să decidă asupra drumului drept pe care să-l urmeze.
Gri
x4 x1 Uşor afectat de mediul său şi (prompt) şi născut de emoţiile altora.

Galben/ Caută apropieri (relaţii) în funcţie de afinităţi şi o ocupaţie care să-l
Albastru favorizeze.
x4 x2 Speră să obţină o poziţie îmbunătăţită şi un prestigiu mai mare, astfel

Galben/ încât, să-şi poată procura pentru sine multe din lucrurile cărora le-a dus
Verde lipsa.
49
x4 x3 Activ, fără odihnă mereu pe punct de plecare. Se simte frustrat de

Galben/ încetineala cu care se dezvoltă evenimentele de-a lungul căilor dorite.
Roşu Aceasta duce la iritabilitate, schimbare şi lipsă de persistenţă când e
urmărit un obiectiv dat.
x4 x5 Imaginativ şi senzitiv; caută o ieşire pentru aceste calităţi – mai ales în

Galben/ compania cuiva la fel de sensibil. Interesul şi entuziasmul sunt rapid
Violet activizate de necunoscut sau aventuros.
x4 x6 Nesigur. Caută rădăcini, stabilitate, securitate emoţională şi un mediu

Galben/ care să-i furnizeze un mai mare efort şi mai puţine probleme.
Maro
x4 x7 Situaţia existentă conţine elemente critice sau periculoase, pentru care

Galben/ este necesar să fie aflate soluţii. Aceasta poate conduce la decizii
Negru bruşte, deseori nesăbuite. Cu voinţă proprie, respinde orice sfat de la
alţii (Grupul + este o încercare de a compensa acest conflict şi pe
altele).(x)
___________________________________________________________________________
x 5 … Violet/ …
x5 Caută să-şi exprime nevoia de identificare într-o atmosferă sensibilă şi

Violet/ intimă, în care poate fi protejată şi hrănită cu o sensibilitate estetică sau
emoţională.
x5 x0 Caută o legătură apropiată şi plină de înţelegere, într-o atmosferă de

Violet/ intimitate împărtăşită, ca o protecţie împotriva anxietăţii şi conflictului.
Gri
x5 x1 Caută să împărtăşească o legătură de intimitate înţelegătoare, într-o

Violet/ atmosferă estetică de pace şi înţelegere.
Albastru
x5 x2 Acţionează pentru a-şi îmbunătăţii propria imagine în ochii altora, aşa

Violet/ încât să obţină din partea acestora înţelegerea şi aprobarea trebuinţelor
Verde şi dorinţelor sale.
x5 x3 Participă prompt la lucruri care permit stimularea sau excitarea. Vrea

Violet/ să se simtă vesel.
Roşu
x5 x4 Imaginativ, înclinat spre sensibilitate, căutând o ieşire a acestor calităţi,

Violet/ mai ales în compania cuiva la fel de sensibil. Interesul şi entuziasmul
Galben sunt repede trezite de neobişnuit sau de aventură.
x5 x6 Senzual, înclinat spre lucruri abundente (luxuriante) care reconfortează
50
Violet/ simţurile (satisfac). Respinge orice este fără gust, vulgar sau de proastă
Maro calitate.
x5 x7 Îi trebuie şi insistă în a avea o legătură apropiată sau cel puţin o

Violet/ metodă în care să-şi satisfacă un îndemn (constrângere) de a se
Negru identifica.
___________________________________________________________________________
x 6 … Maro/ …
x6 Fără confort şi nesigur în situaţie existentă. Îi trebuie o mai mare

Maro/ securitate şi un mediu mai afectiv sau o situaţie care să indice o mai
uşoară încordare fizică. (grupul + este o încercare de a compensa acest
lucru şi pe altele.
x6 x0 Incapabil să facă un efort pentru a-şi realiza obiectivele. Se simte

Maro/ neglijat, dorind o mai mare securitate, o afecţiune caldă şi mai puţin
Gri probleme (grupul + reprezintă o încercare de a compensa acest lucru şi
alte probleme).(x)
x6 x1 Evită efortul excesiv şi are nevoie de rădăcini de securitatea şi de o

Maro/ companie liniştită. Se poate afla într-un disconfort fizic, având nevoie
Albastru de o tratare plină de consideraţie şi manierată.
x6 x2 Are dificultăţi în a face faţă cererilor impuse lui. Simte că este

Maro/ implicat un mare effort şi doreşte să i se uşureze situaţia.
Verde
x6 x3 Are dificultăţi în a progresa şi nu vrea să-şi mărească efortul în

Maro/ continuare. Caută condiţii mai favorabile unde poate evita tot ce-l
Roşu deranjează.
x6 x4 Nesigur, caută rădăcini, statornicie, securitate emoţională şi un mediu

Maro/ care să-i furnizeze un mai mare confort şi mai puţine probleme, dar nu
Galben e capabil să depună efort.
x6 x5 Senzual, înclinat să abunde în lucruri care dau satisfacţie simţurilor,

Maro / dar respinge tot ce este fără gust, vulgar şi de calitate slabă.
Violet
x6 x7 Boală fizică, supratensiunea sau suferinţa emoţională au luat un tribut

Maro/ sever. Aprecierea de sine s-a redus şi acum doreşte condiţii liniştite şi
Negru un tratament plin de consideraţie care să-I permită refacerea. (Grupul +
este o încercare de compensare a acestui lucru şi a altor conflicte).(x)
___________________________________________________________________________
x 7 … Negru/ …
51
x7 Conflictul şi insatisfacţia de un fel sau altul întăresc trebuinţa de

Negru/compensare indicată de grupul +. (x)
x7 x0 Nesatisfăcut. Trebuinţa de a scăpa de continua implicare în

Negru/circumstanţele prezente face imperativă găsirea unei soluţii. (Grupul +
Gri indică metoda de compensare verosimil de adoptat). (x)
x7 x1 Are nevoie de pace şi linişte. Doreşte un partener apropiat şi

Negru/credincios de la care să ceară consideraţie specială şi o indiscutabilă
Albastru afecţiune. Dacă nu întâleşte aceste condiţii este de presupus o
renunţare totală şi o închidere în sine desăvârşită (cerinţele sunt
indicate de grupul +). (x)
x7 x2 Nu numai că nu îşi consideră cerinţele ca fiind minime dar le priveşte

Negru/ ca imperative. Este orientat numai spre ele, cu încăpăţânare, şi nu face
Verde nici o concesie. (Grupul + este o încercare de a compensa şi alte conflicte).(x)
x7 x3 Se simte împiedicat în realizarea dorinţelor sale şi de la obţinerea

Negru/ lucrurilor pe care le consideră ca esenţiale. (Grupul + este o încercare
Roşu de a compensa aceasta şi alte conflicte).(x)
x7 x4 Situaţia existentă conţine elemente critice sau periculoase pentru care

Negru/ este imperativă găsirea unei soluţii. Aceasta poate duce la soluţionări
Galben bruşte, chiar necugetate. Are voinţă proprie şi respinge orice sfat de la
alţii. (Grupul + compensatoriu).(x)
x7 x5 Are nevoie şi insistă în realizarea unei relaţii apropiate şi plină de

Negru/ înţelegere sau cel puţin de o metodă de a-şi satisface trebuinţa
Violet (constrângătoare) de identificare . (Grupul + este o încercare de a
compensa aceasta şi alte conflicte).(x)
x7 x7 Boală fizică, suferinţă emoţională şi supratensiunea au luat un tribut

Negru/ sever. Aprecierea de sine s-a redus şi acum doreşte condiţii liniştite şi
Maro un tratament plin de consideraţie care să-I permită refacerea. (Grupul +
este o încercare de compensare a acestui lucru şi a altor conflicte).(xx)
___________________________________________________________________________
TABELUL III: FUNCŢIILE =
= 0 … Gri/ …
=0 Vrea să participe, şi-şi permite sieşi să se amestece, dar încearcă să

Gri îndepărteze conflictul şi tulburările, pentru a reduce tensiunea.
=0 =1 Relaţiile sale sunt rareori la înaălţimea înaltelor sale expectaţii

Gri/ emoţionale şi trebuinţei sale de a le realiza, ceea ce duce adeseori la
52
Albastru dezamăgirea caracteristică fixaţiei de mamă, luând fie forma unui

ataşament puternic, fie a unui resentiment faţă de ea. Totdeauna are
reţineri mentale şi tinde să fie reţinut şi neataşat.
=0 =2 Simte că primeşte mai puţin decât îi este cuvenit, că va trebui să se

Gri/ conformeze şi să facă faţă cât mai bine situaţiei.
Verde
=0 =3 Simte nepăsare, se simte închis şi anxios, consideră circumstanţele îl

Gri/ forţează să-şi reţină dorinţele. Vrea să evite conflictele deschise de alţii
Roşu şi să aibă pace şi linişte.(x)
=0 =4 Revendicativ şi deosebit în relaţiile sale cu partenerul sau cu cei

Gri/ apropiaţi, dar grijuliu să evite un conflict deschis, deoarece acesta I-ar
Galben putea reduce perspectivele de realizare a aparenţelor şi ideilor.
=0 =5 Egocentric şi de aceea uşor influenţabil.
Gri/
Violet
=0 =6 Vrea să se implice moral şi să obţină satisfacţie din activitatea sexuală.

Gri/
Maro
=0 =7 Circumstanţele sunt de aşa natură încât se simte forţat în prezent la

Gri/ compromisuri, dacă vrea să fie lipsit de afecţiune sau de o participare
Negru completă.
___________________________________________________________________________
= 1 … Albastru/ …
=1 Rămâne neataşat emoţional, chiar într-o relaţie apropiată.

Albastru/
=1 =0 Are cerinţe emoţionale înalte şi vrea o legătură apropiată, dar nu

Albastru/ printr- o mare profunzime a sentimentului
Gri
=1 =2 Crede că nu primeşte ceea ce i se cuvine, că nici nu este înţeles cum se

Albastru/ cuvine şi nici apreciat în mod adecvat. Simte că este forţat să se
Verde conformeze şi în relaţiile apropiate nu se simte implicat emoţional.
=1 =3 Se simte dezmoştenit şi nefericit datorită dificultăţilor de obţinere a

Albastru/ nivelului esenţial de cooperare şi de armonie pe care îl doreşte. (x)
Roşu
53
=1 =4 Exigent în revendicările sale emoţionale şi foarte deosebit în alegerea

Albastru/ partenerului. Dorinţa de independenţă emoţională împiedică orice
Galben profunzime a participării.
=1 =5 Egocentric şi de aceea uşor influenţabil, fiind destul de izolat în

Albastru/ ataşamentele sale.
Violet
=1 =6 Capabil să obţină satisfacţie fizică din activitate sexuală dar este

Albastru/ înclinat să se închidă emoţional, ceea ce îl împiedică de la o participare
Maro profundă.
=1 =7 Inhibat emoţional. Se simte forţat la compromisuri, ceea ce îl

Albastru/ împiedică şi face dificilă realizarea unui ataşament stabil.
Negru
___________________________________________________________________________
= 2 … Verde/ …
=2 Situaţia îl împiedică să se statornicească, dar simte că trebuie să facă

Verde/ faţă lucrurilor, aşa cum sunt, cât mai bine.
=2 =0 O lipsă de încredere pe care nu o admite îl face să aibă griji, să evite

Verde/ conflictul deschis şi simte că trebuie să facă faţă cât mai bine
Gri lucrurilor, aşa cum sunt ele.
=2 =1 Crede că nu primeşte ceea ce i se cuvine, că nu este înţeles cum trebuie

Verde/ şi nici nu este adecvat apreciat. Simte că este forţat să se conformeze şi
Albastru că în relaţiile apropiate nu participă emoţional.
=2 =3 Nefericit datorită rezidenţei pe care o simte de fiecare dată când

Verde/ încearcă să se afirme. Indignat şi revoltat datorită acestor eşecuri, dar
Roşu pentru a putea avea linişte şi pace face toate ajustările necesare şi este apatic.(x)
=2 =4 Simte că este încărcat cu mai mult decât partea care i s-ar cuveni din
Verde/ probleme. În orice caz, îşi vede numai de scopurile sale şi încearcă să
Galben depăşească dificultăţile prin flexibilitate şi adaptabilitate.
=2 =5 Simte că primeşte mai puţin decât i se cuvine şi că nu există nimeni în

Verde/ care să poată avea încredere cu înţelegere şi simpatie. Emoţiile
Violet îngrădite îl fac uşor ofensabil dar îşi dă seama că trebuie să facă faţă cât mai bine
împrejurărilor, aşa cum sunt ele.
=2 =6 Se simte într-o situaţie neconfortabilă sau de profundă întristare

Verde/ (necaz) şi caută o cale prin care să obţină alinare. Capabil să obţină
54
Maro satisfacţie din activitate sexuală.(x)
=2 =7 Circumstanţele suntrestrictive şi stânjenitoare, făcându-l să renunţe

Verde/ pentru moment la toate bucuriile şi plăcerile. (x)
Negru
___________________________________________________________________________
= 4 … Galben/ …
=4 Se agaţă de credinţa în realismul aparenţelor şi idealurilor sale, dar are

Galben/ nevoie de încurajare şi încredere în sine. Aplică standarduri foarte
exacte în alegerea unui partener şi vrea garanţii pentru a nu pierde sau
pentru a nu fi dezamăgit.
=4 =0 Vrea să participe emoţional, dar este revendicativ şi deosebit în

Galben/ alegerea partenerului şi în relaţiile cu cei apropiaţi lui. Are nevoie de
Gri încurajare şi are grijă să evite conflictul deschis, deoarece acesta ar putea reduce
şansele de realizare a speranţelor sale.
=4 =1 Exigent în revendicările sale emoţionale, mai ales în momentele de

Galben/ intimitate, rămânând frustrat în dorinţa sa de uniune perfectă.
Albastru
=4 =2 Simte că este încărcat cu mai mult decât I se cuvine din probleme. În

Galben/ orice caz îşi vede numai de scopurile sale şi încearcă să depăşească
Verde dificultăţile întâmpinate prin flexibilitate şi adaptabilitate.
=4 =3 Vrea să-şi extindă domeniile de activitate şi insistă pe realismul

Galben/ speranţelor şi ideilor sale. Întristat de teama că ar putea fi împiedicat de
Roşu la a face ceea ce doreşte, are nevoie atât de condiţii liniştite cât şi de o încurajare
calmă pentru a-şi restabili încrederea în sine.(x)
=4 =5 Insistă pe faptul că dorinţele şi trebuinţele sale sunt realiste, dar are

Galben/ nevoie de încurajare şi de încredere în sine. Egocentric şi de aceea uşor
Violet ofensabil.
=4 =6 Foarte exigent în standardele pe care le aplică în alegerea partenerului

Galben/ şi caută o perfecţiune destul de nerealistă în viaţa sa sexuală.
Maro
=4 =7 Insistă pe realismul scopurilor sale şi le urmăreşte cu o îndârjită

Galben/ exclusivitate, chiar dacă circumstanţele îl formează la compromisuri.
Negru Foarte exigent în standardurile pe care le aplică în alegerea
partenerului.
___________________________________________________________________________
= 5 … Violet/…
55
=5 Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. Sensibil şi sentimental, dar

Violet/ ascunde acest lucru tuturor, în afara celor foarte apropiaţi lui.
=5 =0 Vrea să participe emoţional, deoarece se simte destul de izolat şi

Violet/ singur. Egocentric şi de aceea uşor ofensabil, deşi încearcă să evite
Gri conflictul deschis.
= 5 = 1 Se simte destul de izolat şi singuratic, dar este prea rezervat pentru a-şi
Violet/ putea permite să realizeze ataşamente profunde. Egocentric şi de uşor
Albastru ofensabil.
=5 =2 Simte că primeşte mai puţin decât I se cuvine, că nu există nimeni pe

Violet/ care să se poată sprijini pentru a obţine simpatie şi înţelegere.
Verde Emotivitatea îngrădită şi o anume egocentricitate îl fac uşor ofensabil, dar şi îşi dă
seama că trebuie să facă cât mai bine faţă lucrurilor.
=5 =3 Se întristează când trebuinţele şi dorinţele sale sunt greşit înţelese şi

Violet/ simte că nu are spre cine să-şi îndrepte privirea sau să sprijine.
Roşu Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. (x)
= 5=4 Insistă asupra realismului ideilor şi speranţelor sale, dar are nevoie de
Violet/ încurajare. Egocentric, deci uşor ofensabil.
Galben/
=5 =6 Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. Capabil să obţină satisfacţie

Violet/ fizică din activitatea sexuală, dar tinde să se menţină emoţional la
Maro distanţă.
=5 =7 Condiţiile sunt de aşa natură încât nu-şi va permite să participe intim

Violet/ fără a formula rezerve mentale. Foarte exigent în standardurile pe care
Negru le aplică în alegerea partenerului.
___________________________________________________________________________
= 6 … Maro/ …
=6 Capabil să obţină satisfacţie din activitatea sexuală.

Maro/
=6 =0 Vrea să participe emoţional, şi este capabil să obţină satisfacţie din

Maro/ activitatea sexuală, dar încearcă să evite conflictul.
Gri
= 6 = 1 Capabil să obţină satisfacţie din activitatea sexulaă, dar neliniştit şi

Maro/ înclinat spre deschidere emoţională, care îl împiedică să participe
Albastru profund.
56
=6 =2 Simte că nu poate face prea mult în legătură cu problemele şi

Maro/ dificultăţile existente şi că trebuie să facă cât mai bine faţă
Verde problemelor, aşa cum sunt ele. Capabil să obţină satisfacţie fizică din activitatea
sexuală.
=6 =3 Se simte prins într-o situaţie neconfortabilă şi de profundă întristare

Maro/ (necaz) şi caută o cale prin care să obţină satisfacţie fizică din
Roşu activitatea sexuală, arătând că nu este vorba nici de nelinişte nici de tulburare
emoţională. (x)
= 6=4 Foarte exigente standardele pe care le aplică în alegerea partenerului şi

Maro/ urmăreşte o destul de nerealistă perfecţiune în viaţa sexuală.
Galben/
=6 =5 Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. Capabil să obţină satisfacţie

Maro/ fizică din activitatea sexuală, dar tinde să se menţină emoţional la
Violet distanţă.
=6 =7 Circumstanţele îl forţează la compromisuri şi la a renunţa la unele

Maro/ plăceri, pentru moment. Capabil să obţină satisfacţie fizică din
Negru activitatea sexuală.
________________________________________________________________
= 7 … Negru/ …
=7 Simte că lucrurile îi barează calea, că circumstanţele îl forţează la

Negru/ compromis şi la renunţare la unele plăceri pentru prezent.
=7 =0 Circumstanţele sunt de aşa natură încât se simte forţat în prezent la

Negru/compromisuri dacă vrea să evite să fie lipsit de afecţiune şi de la
Gri participare completă.
= 7 = 1 Inhibat emoţional. Se simte forţat la compromisuri, fiindcă e dificil

Negru/pentru el să realizeze un ataşament emoţional stabil.
Albastru
=7 =2 Circumstanţele îl forţează la compromisuri, la reprimarea speranţelor şi

Negru/cerinţelor sale şi în a se lipsi în prezent de unele din lucrurile pe care le
Verde doreşte.
=7 =3 Circumstanţele sunt restrictive şi stânjenitoare, forţându-l să renunţe în

Negru/prezent la toate bucuriile şi plăcerile. (x)
Roşu
57
= 7=4 Insistă pe realismul scopurilor sale şi le urmăreşte cu îndârjire chiar

Negru/dacă circumstanţele îl forţează la compromisuri. Foarte exigent în
Galben/ standardele pe care le aplică în alegerea partenerului.
=7 =5 Condiţiile sunt de aşa natură încât nu-şi poate permite să participe

Negru/emoţional fără unele restricţii mentale.
Violet
=7 =6 Circumstanţele îl forţează la compromis şi la a se lipsi de unele plăceri

Negru/ în prezent. Capabil de a obţine satisfacţie din activitatea sexuală.
Maro
___________________________________________________________________________
T A B E L U L IV: F U N C Ţ I I L E: –
În imediata apropiere a tuturor combinaţiilor + şi – este plasată o cifră exprimată în

procente în tabelele de 8 culori. De exemplu: când 0,9% apare lângă combinaţia –0–1, aceste
procente ilustrează frecvenţa medie de selctare a fiecărei combinaţii de culori şi au fost
obţinute din rezultatele a 36.892 de teste administrate unor studenţi de sex masculin a căror
vârstă este cuprinsă între 20-30 ani.
- 0 … Gri/ …
–0 Interpretarea fiziologică: manifestă nerăbdare şi agitaţie (pentru

Gri/ poziţia VIII şi mai ales atunci când este clasificat ca „agitaţie”.)
23,1% Interpretarea psihologică: simte că viaţa are de oferit mult şi
că există lucruri importante de realizat – că viaţa trebuie trăită din plin,
de aceea îşi urmăreşte ţelurile cu o intensitate deosebită şi nu lasă să-I
scape nimic. Se angajează profund şi riscă să devină incapabil de a
examina lucrurile cu suficientă obiectivitate sau cu destul calm, de
aceea este nervos. Nu poate lăsa lucrurile aşa cum sunt şi simte că nu-şi
poate găsi liniştea decât atunci când şi-a atins scopul.
Pe scurt: angajare plină de nerăbdare.
–0–1 Interpretarea fiziologică: refuză s se relaxeze sau să cedeze. Se

Gri/ menţine într-o stare de epuizare şi de depresiune la limită,
Albastru menţinându- se activ (în special la poziţia 7-8 şi într-o mai mică
0,9% măsură în poziţiile 6-7).
Interpretarea psihologică: o situaţie sau o relaţie este nesatisfăcătoare
şi se simte neputincios de a o modifica pentru a ajunge la sentimentul
de aparenţă de care are nevoie; nu se arată dornic să-şi expună
vulnerabilitatea, fapt pentru care continuă să opună rezistenţă aceste
stări de lucruri dar se simte dependent de acest ataşament; aceasta nu
numai că îl deprimă şi îl face iritabil şi nerăbdător, producându-i o
considerabilă agitaţie şi impulsul de a evada din această situaţie, fie pe
plan fizic, fie pe plan mintal; poate suferi capacitatea de concentrare.
58
Pe scurt: nemulţumire plină de agitaţie. (xx) Grupul + este de aceea

necesar ca o compensaţie.
–0–2 Interpretarea fiziologică: puterea voinţei şi perseverenţa sunt în

Gri/ pericol de a fi deprimate de stresul excesiv (în special poziţiile 7-8, dar
Verde şi 6-7).
0,4% Interpretarea psihologică: curajul în faţa vieţii şi tenacitatea au slăbit;
se simte suprasolicitat, extenuat şi lipsit de un ţel dar continuă să se
menţină pe poziţie; simte această situaţie adversă ca pe o presiune
morală reală, tangibilă care îi este intolerabilă şi de care vrea să scape,
dar se simte incapabil să ia hotărârea necesară.
Pe scurt: presiune indecisă (xx)
Grupul + este necesar ca o compensaţie.
–0–3 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată, rezultată din încercarea

Gri/ de a se opune oricărei forme de stimulare sau excitaţie; poate duce la
Roşu iritabilitate, izbucniri de furie sau chir la nevroze sexuale; există
0,5% posibilitatea unor boli cardiace.
Interpretarea psihologică: situaţia este privită ca ameninţătoare şi
periculoasă; este furios la culme la gândul că nu va fi în stare să-şi
realizeze ţelurile şi este deprimat datorită sentimentului de incapacitate
de remediere a lucrurilor; este încordat la maximum şi se simte
copleşit, posibil până la punctul unei stări de apatie nervoasă.
Pe scurt: iritabilitate ineficace (xx)
–0–4 Interpretarea fiziologică: stresurile rezultate din sentimentul de

Gri/ nemulţumire au dus la o stare de agitaţie (în special poziţiile 7-8, dar şi
Galben 6-7 într-o măsură mai mică).
1,7% Interpretarea psihologică: speranţele neîmplinite au dus la nesiguranţă şi la o
vigilenţă plină de nelinişte; are nevoie acută de a se simţi singur şi
protejat de dezamăgiri ulterioare, fiind neglijat sau pierzând din poziţie
şi prestigiu; se îndoieşte că lucrurile se vor putea ameliora în viitor, dar
fără îndoială că este înclinat să formuleze cereri exagerate sau să
respingă compromisul.
Pe scurt: nesiguranţa plină de nelinişte (xx)
–0–5 Interpretarea fiziologică: stres datorat unei sensibilităţi reprimate

Gri/ (poziţiile 7-8 şi în special când este categorisit ca „anxietate”).
Violet Interpretarea psihologică: găseşte plăcere în tot ceea ce e plin de
1,7% gust, graţios şi sensibil dar îşi menţine stilul de interpretare şi apreciere critică şi
refuză să fie doborât la pământ dacă nu i-ar fi garantată la modul
absolu autenticitatea şi integritatea; de aceea, menţine un control strict
şi vigilent al relaţiilor emoţionale, deoarece trebuie să ştie cu precizie
cum stă, cere completă sinceritate ca protecţie împotriva propriei
tendinţe de a fi prea încrezător.
Pe scurt: cordialitate controlată
59
–0–6 Interpretarea fiziologică: reprimarea cerinţelor fizice şi nervoase ale

Gri/ corpului (la poziţia 7-8 şi în special când este clasificată ca anxietate).
Maro Interpretarea psihologică: situaţia existentă este dezagreabilă; are
3,8% nevoie nesatisfăcută de a se alia cu alte persoane ale căror standarde sunt la înălţimea
propriilor sale idei şi să evadeze din ierarhia socială; controlul pe care-l
exercită asupra instinctelor senzoriale îi restringe capacitatea de a se
dărui, dar starea de izolare la care ajunge îl duce la îndemnul de a ceda
în faţa lucrurilor şi de a-şi permite să se unească cu o altă persoană
acest lucru îl tulbură, căci astfel de instincte sunt considerate de el ca
slăbiciuni ce se cer depăşite şi stăpânite; simte că numai printr-o
autoconstrângere continuă şi fermă poate să-şi menţină atitudinea sa de
superioritate individuală; vrea să fie iubit şi admirat doar că este vorba
de el, are nevoie de atenţie, stimă şi recunoaşterea celorlalţi.
Pe scurt: solicită stima unui individ excepţional.
–0–7 Interpretarea fiziologică: manifestă susceptibilitate exagerată faţă de

Gri/ stimulii externi (la poziţia 7-8 şi în special când este clasificată ca
Negru anxietate).
Interpretarea psihologică: vrea să depăşească un sentiment de gol şi
să umple vidul care simte că îl separă de ceilalţi; este nerăbdător să
trăiască viaţa sub toate aspectele sale, să satisfacă posibilităţile
acesteia; de aceea, resimte orice rezistenţă sau limitare şi insistă să fie
liber şi nestânjenit în ceea ce vrea să întreprindă.
Pe scurt: autodeterminism plin de aşteptare.
___________________________________________________________________________
- 1 … Albastru/ …
–1 Interpretarea fiziologică: refuză să se relaxeze; menţinerea stării de

Albastru/ extenuare şi presiune la limita extremă prin continuarea activităţii (în
special la poziţia 8, cu mult mai puţin la poziţia 6).
Interpretarea psihologică: o situaţie existentă sau o legătură este
nesatisfăcătoare dar se simte neputincios de a o schimba pentru a
ajunge la sentimentul de apartenenţă de care are nevoie; nu este dornic
să-şi expună vulnerabilitatea de aceea, continuă să se opună acestei
stări de lucruri, deci se simte dependent de ataşament; aceasta nu numai
că îl deprimă dar îl face iritabil şi nerăbdător, producându-i un
neastâmpăr considerabil şi stimulul de a ceda din situaţie, fie
realmente, fie cel puţin în gând; capacitatea de concentrare poate suferi.
Pe scurt: nemulţumire plină de neastâmpăr (x).
(Grupul + e de aceea necesar ca o compensaţie).
–1–0 Interpretarea fiziologică: manifestă nerăbdare şi neastâmpăr şi este

Albastru/ înclinat să fie deprimat (la poziţia 7-8).
Interpretarea psihologică: simte că nu poate controla situaţia pentru a
crea sentimentul de apartenenţă de care are nevoie şi astfel se menţine
nedoritor de a se lăsa fără rezerve în mâinile altcuiva. Opune rezistenţă
60
unei condiţii sau unei legături pe care o consideră ca pe o

responsabilitate descurajantă; simte că viaţ are mult mai mult de oferit
şi se poate să rămână nerăbdător şi iritabil până când obţine tot ceea ce
simte că încă îi lipseşte; stimulul de a evada din această stare de lucruri
nesatisfăcătoare îl duce la o stare de neastâmpăr şi instabilitate;
capacitatea de concentrare poate avea de suferit. (x)
Pe scurt: neîmplinire plină de neastâmpăr şi nerăbdare.
(Grupul + ca o compensaţie).
–1–2 Interpretarea fiziologică: puterea voinţei şi perseverenţa sunt în

Albastru/ pericol de a fi prevalate de un stres excesiv (în special la poz. 7-8 dar şi
Verde pentru 6-7).
0,2% Interpretarea psihologică: curajul în faţa vieţii şi tenacitatea sunt supraîncărcate de
tentativa continuă de a depăşi dificultăţile existente; îşi menţine
obiectivele pe care şi le-a impus dar se simte supus unei presiune
intolerabile; consideră că este imposibil să modifice situaţia într-una de
cooperare şi încredere reciprocă şi astfel doreşte să se detaşeze cu totul
de ea.
Pe scurt: presiunea creată în urma stresului şi a conclictelor. (x)
(Grupul + necesar ca o compensaţie).
–1–3 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată, rezultată din relaţiile

Albastru/ personale nesatisfăcătoare sau discordante; poate duce la iritabilitate,
Roşu izbucniri de furie sau nevroză sexuală; există posibilitatea apariţiei unei
0,2% maladii cardiace.
Interpretarea psihologică: o suferinţă considerabilă rezultată din
unele legături nesatisfăcătoare; el se simte neputincios să restabilească
afinitatea şi orice asemănare a încrederii reciproce, astfel, că situaţia
este privită ca o stare deprimantă şi nefericită pe care trebuie să
continue să o tolereze; este hărţuit până la punctul epuizării nervoase.
(xxx)
Pe scurt: dezechilibru lipsit de ajutor şi iritabil.
(Grupul + necesar ca o compensaţie).
– 1– 4 Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea au rezultat din

Albastru/ dezamăgirea emoţională (în special la poz. 7-8 dar şi la 6-7).
Galben Interpretarea psihologică: o legătură emoţională nu mai continuă în
0,2% mod curgător, s-a dovedit a fi profund dezamăgitoare şi acum este privită ca o
legătură deprimantă; în timp ce pe de o parte i-ar place să se elibereze
cu totul din acest ataşament, pe de altă parte nu vrea să piardă nimic şi
nici nu riscă nesiguranţa şi posibilitatea unei deziluzii ulterioare; aceste
emoţii contradictorii îi agavează strea într-o aşa măsură încât încearcă
să le refuleze sub masca unei atitudini reci şi grave.
Pe scurt: stresul rezultă din deziluzii emoţionale. (xxx)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).
– 1– 5 Interpretarea fiziologică: stresul rezultă din lipsa de înţelegere

Albastru/ reciprocă (în special poz.7-8, mai puţin la 6-7).
61
Violet Interpretarea psihologică: o situaţie existentă este nesatisfăcătoare şi

2% el se simte incapabil să o amelioreze fără a dori o cooperare; nevoia de
înţelegere, de efectuare a unui schimb echitabil pe plan afectiv rămâne
nesatisfăcută, acum are sentimentul că este ţintuit, fapt care duce la
nerăbdare, iritabilitate şi dorinţa de a evada.
Pe scurt: nerăbdarea rezultă dintr-o continuă neînţelegere.
– 1– 6 Interpretarea fiziologică: simte că trebuie să se bucure de cooperare

Albastru/ înainte ca situaţia existentă să se îmbunătăţească; lipsa de apreciere şi
Maro înţelegere îl fac să simtă că nu există garanţii reale şi nemulţumirea dă
0,6% loc unei sensibilităţi exagerate; vrea să se simtă mai sigur şi mai în voie; i-ar face
bucurie să scape de ceea ce consideră el ca fiind acum o legătură
deprimantă şi să-şi restabilească propria individualitate; acest act de
închistare în sine îi creează greutăţi dacă doreşte să se dăruiască, dar
izolarea la care ajunge îl duce la imperativul că îi cere să cedeze şi să se
contopească cu o altă persoană. Acest lucru îl tulbură, deoarece el
consideră astfel de instincte ca slăbiciuni pe care trebuie să le
depăşească, simte că nu-i revine altceva de făcut decât să-şi impună
propria sa individualitate printr-o continuă închidere în sine, că numai
aceasta îi poate permite să-şi menţină poziţiile pentru a învinge
dificultăţile pe care le întâmpină în prezent.
Pe scurt: are o nemulţumire emoţională care ia naştere din lipsa de
apreciere.
– 1– 7 Interpretarea fiziologică: nemulţumirile pe plan emoţional au dat

Albastru/ naştere unei dorinţe supărătoare şi plină de nerăbdare pentru câştigarea
Negru independenţei care duce la stres şi neastâmpăr (la poz. 7-8 şi mai puţin
9% sever 6-7)
Interpretarea psihologică: o situaţie existentă sau o relaţie se
dovedeşte a fi nesatisfăcătoare dar se simte incapabil să o amelioreze
fără o cooperare binevoitoare: Nu vrea să-şi expună vulnerabilitatea şi
de aceea consideră că nu este cazul să manifeste afecţiune sau să fie
peste măsură de expansiv: Îşi priveşte relaţiile ca pe legături
deprimante şi deşi vrea să fie independent şi nestingherit în acţiunile
sale, nu vrea să rişte să piardă ceva. Toate acestea îl fac să reacţioneze
cu sensibilitate şi nerăbdare, în timp ce îndemnul de a se debarasa de
toate duce la o stare considerabilă de nerăbdare. Capacitatea de
concentrare poate suferi.
Pe scurt: manifestă o instabilitate plină de nerăbdare rezultată din nemulţumiri pe
plan emoţional.
- 2 … Verde/ …
–2 Interpretarea fiziologică: puterea sa de voinţă şi capacitatea de a

Verde/ rezista unei opoziţii sunt în pericol de a fi dominate de stresul excesiv,
2,8% în special la poz. 8, la poz.6 acest lucru este mai puţin pronunţat, totuşi prezent.
Interpretarea psihologică:tenacitatea şi puterea de voinţă necesare
62
pentru a lupta cu dificultăţile existente a slăbit în intesitate şi se simte

împovărat peste măsură, extenuat şi fără ţel dar continuă să-şi menţină
poziţiile. Simte această situaţie ca pe o apăsare palpabilă şi reală, care
este intolerabilă şi de care vrea să scape, dar se simte incapabil să ia
hotărârea necesară.
Pe scurt: refuză să întreprindă măsurile necesare pentru a rezolva o
situaţie stresantă.
–2–0 Interpretarea fiziologică: capacitatea de a rezista premiselor pentru

Verde/ care a fost solicitată la maximum, ducând la stres şi la un sentiment de
Gri înfrângere, nerăbdare şi iritabilitate (în special la poz.8 dar şi într-o
0,7% măsură mai redusă la poz. 6-7).
Interpretarea psihologică: şi-a pierdut curajul în faţa vieţii şi puterea
de voinţă necesare pentru ducerea luptei cu dificultăţile existente. Se
simte împovărat peste măsură şi lipsit de ţel dar continuă să-şi menţină
poziţiile şi încă îşi urmăreşte obiectivele cu o intensitate sălbatică.Acest
lucru îl supune la o apăsare intolerabilă de care vrea să scape dar nu se
poate aduna pentru a lua hotărârea necesară. Ca atare, rămâne bine fixat
în problemă, neputând nici să o vadă în mod obiectiv, nici să se
debaraseze de ea – nu poate lăsa lucrurile să meargă de la sine şi simte
că nu va avea linişte decât atunci când îşi va atinge obiectivul.
Pe scurt: implicare nerezolvată.
– 2 – 1 Interpretarea fiziologică: nemulţumit pe plan emoţional, având redusă

Verde/ capacitatea de a rezista unei opoziţii sau dificultăţilor. Sentiment de
Albastru stres şi înfrângere.
0,3% Interpretarea psihologică: şi-a pierdut curajul în faţa vieţii şi puterea
voinţei necesare pentru a duce lupta cu dificultăţile existente, care îi
apar ca o opoziţie deliberată. Îşi menţine poziţiile dar este supus unei
presiuni intolerabile. Are nevoie de cooperare şi împlinire emoţională
şi simte că fără acestea nu îi rămâne nimic de făcut pentru a ameliora
situaţia existentă. Vrea să scape repede de toate.
Pe scurt: apăsare care rezultă din stres şi neînţelegere.
– 2 – 3 Interpretarea fiziologică: trece printr-o stare de nefericire şi agitaţie

Verde/ care rezultă din tentativa de a evita orice formă de stimulare sau
Roşu emoţie. Priveşte mediul înconjurător ca pe ceva ostil şi simte o mare
92% presiune care-l apasă. Are ieşiri de furie pline de iritare cu posibilitatea apariţiei unei
nevroze sexuale sau maladii cardiace.
Interpretarea psihologică: este nefericit datorită ostilităţii aparente a
mediului înconjurător. Se simte forţat şi supus unei apăsări
considerabile. Are o atitudine plină de revoltă şi resentiment faţă de
ceea ce consideră ca pretenţii nerezonabile faţă de persoana sa, dar se
simte neputincis să stăpânească situaţia şi să se apere.
Pe scurt: atitudine rebelă plină de neputinţă. (xxx)
63
– 2 – 4 Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea se datorează

Verde/ conflictului dintre expectativă şi necesitate în urma unei deziluzii acute.
Galben Interpretarea psihologică: deziluzile şi speranţele neîmplinite au dat
loc unei nesiguranţe pline de anxietate în timp ce îndoielile că lucrurile
nu se vor îndrepta în viitor duc la amânarea hotărârilor esenţiale. Acest
conflict dintre speranţă şi necesitate creează o apăsare considerabilă. În
loc de a rezolva acest lucru căutând să ia hotărârea esenţială, este
posibil să se piardă în urmărirea unor amănunte neesenţiale, ca o cale
de evadare.
Pe scurt: oscilare însoţită de un sentiment de înfrângere. (xxx)
_________________________________________________________________________
- 3 … Roşu/ …
–3 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată şi îngrădită rezultată din

Roşu încercarea de a rezista la orice stimulare adiţională, ducât la iritabilitate, explozii de
mânie sau chiar nevroze sexuale. Există o posibilitate de deranjament
cardiac (mai ales în poz. 8, dar totuşi, prezent în poz. 6).
Interpretarea psihologică: situaţia este privită ca periculoasă şi
ameninţătoare. Ofensat la gândul că nu va fi capabil să-şi realizeze
scopurile şi întristat de sentimentul de lipsă de ajutor pentru remedierea
situaţiei. Supraevaluativ, se simte copleşit probabil până la punctul unei
sleiri nervoase.
Pe scurt: neajutorat. (xx)
(Grupul + devine necesar ca o compensaţie).
–3–0 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată rezultând din încercarea

Roşu/ de a rezista la orice stimulare adiţională, fără răbdare, iritabil şi inegal,
Gri cu posibilitatea de hipertensiune sau altă tulburare cardiacă (mai ales în poz. 7-8, dar,
de asemenea, într-o măsură mai mică în poz. 6-7).
Interpretarea psihologică: situaţia e privită ca periculoasă şi
ameninţătoare. Revoltat că este ameninţat lucru pentru care s-a străduit
atât de mult şi incapabil să împiedice ameninţarea, se teme că e pe
punctul să-l piardă cu desăvârşire. Incapabil să vadă obiectiv situaţia
dar extrem de agitat şi nu se poate relaxa în încercările sale de a
îndepărta această ameninţare a dorinţelor. Solicitat la maxim se simte
copleşit până la nivelul unei sleiri nervoase.
Pe scurt: agitaţie disperată. (xx)
(Grupul + e o încercare de compensaţie).
–3–1 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată rezultând din încercarea

Roşu/ de a rezista la orice stimulare adiţională, combinată cu inabilitatea de a
Albastru se relaxa îl determină să treacă dincolo de capacitatea resurselor sale.
0,2% Neliniştit, iritabil şi agitat, cu posibilitatea unei hipertensiuni sau a unei alte tulburări
64
cardiace.
Interpretarea psihologică: nemulţumit de stadiul nesatisfăcător al
unor socieri apropiate. Se simte incapabil de a întreprinde ceva pentru
refacerea afinităţii şi încrederii reciproce şi consideră că este prăbuşit,
într-o situaţie nefericită din care nu poate scăpa.
Pe scurt: nemulţumire rezultând din dezarmonie. (xxx)
(Grupul + se impune ca o compensaţie).
–3–2 Interpretarea fiziologică: agitaţie neajutorată şi incapacitatea de a

Roşu/ controla evenimentele îl supun la un mare stres. Posibilitatea unor
Verde tulburări cardiace şi/sau spasm muscular.
0,1% Interpretarea psihologică: puternic nefericit de ceva ce apare ca
mediu ostil. Simte că este supus la o opresiune intolerabilă şi condus
împotriva voinţei sale. Revoltat şi indignat de ceea ce consideră a fi
nişte cerinţe nerezonabile faţă de el, dar se simte incapabil de a
controla situaţia sau de a se proteja pe sine în vreun fel.
Pe scurt: indignare neajutorată. (xx)
(Grupul + este de aceea necesar ca o compensaţie).
–3–4 Interpretarea fiziologică: stresurile rezultate din dezamăgiri au dus la

Roşu/ agitaţie şi anxietate.
Galben Interpretarea psihologică: dorind să facă o impresie bună, dar
1,5% îngrijorat şi neîncrezător în legătură cu posibilitatea de a reuşi. Simte că are mai multe
drepturi decât I se recunosc şi devine neajutorat şi întristat când
circumstanţele îi stau împotriva. Găseşte cea mai simplă posibilitate de
eşec ca fiind extrem de dezorganizată. Acest lucru putând să-l ducă
când la epuizare nervoasă. Se consideră o victimă care a fost coruptă şi
înşelatăş confundă această dramatizare cu realitatea şi încearcă să se
convingă pe sine că eşecul său în a obţine poziţia şi recunoaşterea este
greşeala altora.
Pe scurt: o justificare de sine nerealistă. (xxx)
(Grupul + este necesar de aceea ca o compensaţie).
–3–5 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din frustrările în încercarea de

Roşu/ a realiza securitate şi înţelegere.
Violet Interpretarea psihologică: receptivi la stimuli externi, vrea să trăiască
0,8% totul intens dar găseşte situaţia existentă extrem de frustrantă. Are nevoie de
înţelegere simpatetică şi de sentimentul siguranţei. Nemulţumit de
aparenta sa capacitate de a-şi realiza scopurile.
Pe scurt: empatie frustrată. (xx)
–3–6 Interpretarea fiziologică: tensiune apărută din epuizare nervoasă sau

Roşu/ din stres sexual datorită unei excesive reţineri de la sine.
Maro Interpretarea psihologică: se simte neapreciat şi găseşte situaţia
0,6% existentă ca dezagreabilă. Vrea recunoaşterea şi aprecierea altora pentru a compensa
lipsa oamenilor de acest fel cu care să se alieze şi să devină mai sigur.
Autoreţinerea simţurilor face pentru el dificilă dăruirea dar izolarea
65
care rezultă duce la impulsul de a capitula şi de a se contopi cu altul.

Aceasta îl tulbură, deoarece consideră aceste instincte ca slăbiciuni pe
care trebuie să le depăşească. Numai prin a nu le ceda simte că poate
sta în faţa dificultăţilor situaţiei. Vrea să I se dea consideraţie, să fie
preţuit ca sociat, partener de dorit şi de admirat pentru calităţile sale.
Pe scurt: nesiguranţă apărută din lipsa de aliaţi. (x)
–3–7 Interpretarea fiziologică: stres apărut în urma frustărilor şi a unei

Roşu/ situaţii nedorite.
Negru Interpretarea psihologică: se simte prins într-o situaţie dezagreabilă
0,9% şi fără capacitatea de a o remedia. Mânios, se îndoieşte de capacitatea sa de a-şi
realiza scopurile. Frustrat până la punctul epuizării nervoase, vrea să
scape şi să simtă mai puţin restricţie, vrea să fie liber de a decide de
unul singur.
Pe scurt: dorinţa de independenţă frustrată. (x)
___________________________________________________________________________
- 4 … Galben/ …
–4 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din dezamăgire, care a dus la

Galben/ agitaţie (mai ales în poz.8, mult mai puţin decât în poz.6).
Interpretarea psihologică: speranţele neîmplinite au dus la
nesiguranţă şi la nelinişte. Are nevoie de siguranţă şi vrea să evite orice
haleta dezamăgire ulterioară şi îi este teamă să nu fie neglijat sau să-şi
piardă poziţia şi prestigiul. Se îndoieşte de posibilitatea evoluţiei mai
fericite a lucrurilor şi această atitudine negativistă îl duce la exigenţe
exagerate şi la refuzul unor compromisuri rezonabile.
Pe scurt: pesimist agitat îi este teamă de pierderea prestigiului. (x)
–4–0 Interpretarea fiziologică: nesiguranţa şi spaima de a nu pierde

Galben/ posibilităţile au dus la o stare de tensiune agitată.
Gri Interpretarea psihologică: simte că viaţa trebuie să-i dea mai mult şi
2,1% că speranţele şi dorinţele sale trebuie să se realizeze în întregime. Nesiguranţa în care
pluteşte îi determină destule necazuri şi este într-o stare de atenţie
încordată pentru a nu scăpa nici o ocazie. Este nerăbdător, doreşte să
evite orice cădere sau pierdere de poziţie ulterioară. Încearcă să se
asigure că nu va fi trecut cu vederea şi are o mare nevoie de a se simţi
în siguranţă.
Pe scurt: se află într-o situaţie expectativă încordată. (x)
–4–1 Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea au rezultat în urma unei

Galben/ deziluzii pe plan emoţional (în special în poziţiile 7-8 dar şi 6-7).
66
Albastru Interpretarea psihologică: o legătură emoţională nu mai are caracter

uniform, s-a dovedit a fi extrem de deziluzionantă şi acum este privită
ca deprimantă. În tim ce pe de haleta parte ar dori să se elibereze întru-
totul de acest ataşament, pe de haleta parte nu vrea să piardă nimic şi
nici să rişte nesiguranţa şi posibilitatea unor deziluzii ulterioare. Aceste
emoţii contradictorii îi agravează starea de aşa manieră încât el
încearcă să le ascundă sub masca unei atitudini severe şi rezervate.
Pe scurt: stresul rezultă din deziluzii pe plan emoţional. (xxx)
–4–2 Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea se datorează

Galben/ conflictului dintre speranţă şi necesitate, în urma unei deziluzii acute.
Verde Interpretarea psihologică: deziluziile şi speranţele nerealizate au dat
0,2% naştere unei nesiguranţe pline de anxietate, în tim ce îndoielile că lucrurile nu se vor
îndrepta în viitor duce la amânarea hotărârilor esenţiale. Acest conflict
dintre necesitate şi speranţă îi creează o tensiune considerabilă. În loc
să rezolve această situaţie prin luarea hotărârii esenţiale, este posibil ca
el să se cufunde în urmărirea aspectelor neesenţiale ca posibilitate de
ieşire.
Pe scurt: oscilare frustrată. (xxx)
–4 – 3 Interpretarea fiziologică: stresul care a luat naştere din dezamăgiri a

Galben/ dus la agitaţie şi anxietate.
Roşu Interpretarea psihologică: este nerăbdător să facă impresie bună dar
0,9% este necăjit şi plin de îndoieli în ceea ce priveşte posibilităţile viitoare. Simte că are
dreptul să spere la orice şi să se simtă neajutorat şi deziluzionat când
împrejurările i se opun. Consideră doar posibilitatea ca eşec deosebit de
şocant şi de aceea poate ajunge chiar la o prăbuşire nervoasă. Se
consideră o victimă maltratată şi înşelată confundând această
dramatizare cu realitatea. Încearcă să se convingă că nereuşita sa de a
câştiga poziţie şi consideraţie este vina altora.
Pe scurt: autojustificare nerealistă. (xxx)
–4 – 5 Interpretarea fiziologică: deziluziile l-au dus la o retragere plină de

Galben/ suspiciune şi închidere în sine şi izolare de ceilalţi (în poz. 7 şi 8, mult
Violet mai puţin în poz. 6 şi 7).
Interpretarea psihologică: îşi refulează entuziasmul înnăscut şi firea
plină de fantezie de teama că ar putea fi antrenat aiurea în urmărirea
unor himere. Simte că a fost înşelat şi maltratat şi se retrage pentru a se
menţine cu grija departe de ceilalţi. Veghează cu grijă şi cu spirit critic
pentru a stabili dacă acţiunile altora îndreptate spre el sunt sincere – un
gen de vigilenţă care uşor duce la suspiciune şi încordare.
Pe scurt: aplică dictonul: „cine s-a fript cu ciorba suflă şi-n iaurt”;
deziluzie emoţională care duce la o vigilenţă plină de neîncredere faţă
de acţiunile celor din jur. (x)
67
–4 – 6 Interpretarea fiziologică: stresul care a luat naştere din efortul de a

Galben/ ascunde preocuparea şi anxietatea sub o mască de neîncredere în sine şi
Maro de lipsă de preocupare.
1,1% Interpretarea psihologică: situaţia existentă este dezagreabilă. Persoana se simte
singură şi nesigură, deoarece are o nevoie nesatisfăcută de a se alia cu
alţii al căror nivel este la fel de ridicat cu al său şi vrea să iasă din
categoria oamenilor de rând. Acest sentiment de izolare îi sporeşte
nevoia, transformând-o într-un îndemn insistent care este cu atât mai
tulburător pentru suficienţa sa de sine din cauza însingurării pe care şi-
o impune. Deoarece el vrea să demonstreze unicitatea propriului
caracter, încearcă să-i refuleze nevoia unor contacte cu societatea şi
optează pentru o atitudine de încredere de sine lipsită de preocupări
pentru a-şi ascunde teama de inadecvare. Îi tratează cu dispreţ pe cei ce
îndrăznesc să-i critice comportamentul. Totuşi, în spatele acestei
arogări a unei atitudini de indiferenţă el într-adevăr tânjeşte după
aprobarea şi aprecierea celor din jur.
Pe scurt: deziluzie care duce la o pretinsă indiferenţă.
___________________________________________________________________________
- 5 … Violet/ …
–5–1 Interpretarea fiziologică: refuză să se relaxeze sau să cedeze.

Violet/ Menţinerea epuizării şi deprimării la limita extremă prin faptul că el
Albastru continuă să fie activ (mai ales în poz. 7-8, cu mult mai puţin 6-7).
0,9% Interpretarea psihologică: relaţia exigentă este nesatisfăcătoare, dar
se simte incapabil la o schimbare fără cooperare, nevoia de înţelegere,
de a da şi de a primi afecţiune rămân neîmplinite. Acest fapt nu numai
că îl deprimă, dar îl fac iritabil şi nerăbdător, producându-I neastâmpăr
şi impulsul de a evada din situaţie, fie pe plan real, fie cel puţin pe plan
mintal. Capacitatea de concentrare poate suferi.
Pe scurt: neastâmpăr datorat insatisfacţiei emoţionale. (x)
–5–2 Interpretarea fiziologică: stres rezultând dintr-un sentiment de

Violet/ minimalizare şi neînţelegere (mai ales în poz. 7-8, mai puţin poz.6-7).
Verde Interpretarea psihologică: se simte invidios datorită faptului că
0,5% încrederea, afecţiunea şi înţelegerea nu-i sunt acordate şi că este tratat cu umilitoare
lipsă de consideraţie. Consideră că i se neagă aprecierea
necesară propriei preţuiri şi că nu poate face nimic în legătură cu acest fapt.
Demoralizat de lupta sa singuratică împotriva dificultăţilor, fără vreo
încurajare, simte că nu ajunge nicăieri, că în loc de admiraţia de care
are nevoie este mereu înţeles greşit, vrea să scape de situaţie dar nu
poate găsi puterea sufletească de a lua decizia necesară.
Pe scurt: umilit datorită lipsei de apreciere. (x)
(Grupul + devine astfel o compensare necesară).
68
–5–3 Interpretarea fiziologică: stres rezultând din frustrarea încercărilor de

Violet/ a realiza securitate şi înţelegere. Forţa nervoasă poate fi uneori serios
Roşu epuizată şi există posibilitatea unor tulburări cardiace (poz.7-8, mai
0,3% puţin poz. 7-6).
Interpretarea psihologică: răspunsul la stimulii exteriori sunt intense
dar găseşte situaţia existentă extrem de frustrantă; are nevoie de o
înţelegere simpatetică şi de sentimentul de securitate; nemulţumit de
aparenta sa incapacitate de a-şi realiza ţelurile.
Pe scurt: frustrare emoţională şi empatetică. (xx)
–5–4 Interpretarea fiziologică: dezamăgirea a dus la o retragere plină de

Violet/ suspiciune şi închidere în sine şi la izolare de ceilalţi (pentru poz.7-8,
Galben mai ales, pentru poz.6-7 mai puţin).
0,9% Interpretarea psihologică: îşi reprimă entuziasmul înnăscut şi natura
imaginativă de teama de a nu fi antrenat în urmărirea unei himere.
Simte că a fost înşelat şi s-a abuzat de el, ceea ce-l face să stea retras
departe de ceilalţi. Veghează cu grijă şi critic pentru a stabili dacă
motivele altora, referitoare la el, sunt sincere – vigilenţă care uşor îl
poate duce la suspiciune şi neîncredere.
Pe scurt: dezamăgire emoţională ducând la o vigilenţă plină de
neîncredere faţă de acţiunile celor din jur. (x)
–5–6 Interpretarea fiziologică: stres apărut din incapacitatea de a menţine

Violet/ relaţii stabile în condiţiile dorite (numai poz.7-8 şi mai uşoară dacă nu
Maro este clasificată ca anxietate).
1% Interpretarea psihologică: vrea un partener cu care să împărtăşească
din plin o atmosferă de seninătate fără nici un nor dar constrângerea
proprie de a-şi demonstra individualitatea îl conduce la adoptarea unei
atitudini critice şi revendicative. Aceasta aduce tulburare şi antrenează
alterarea perioadelor de legături strânse, aşa încât situaţia ideală pe care
o doreşte nu se poate dezvolta. În ciuda impulsului de a-şi satisface
dorinţele sale naturale îşi impune restricţii considerabile asupra
instinctelor, încredinţat fiind că astfel îşi demonstrează superioritatea şi
se ridică deasupra categoriei comune. Discernământ, spirit critic şi
originalitate, are tact şi capacitate de discriminare. Aceste calităţi,
combinate cu tendinţa sa de a-şi forma propriile puncte de vedere îi
permit să judece lucrurile de unul singur şi să îşi exprime cu autoritate
propria opinie. El se bucură de originalitate şi subtilitate, străduindu-se
să-şi găsească aliaţi cu aceleaşi gusturi care să-l poată ajuta să se
desfăşoare din punct de vedere intelectual. Doreşte admiraţia şi
aprecierea din partea celorlalţi.
Pe scurt: discriminare intelectuală sau estetică.
–5–7 Interpretarea fiziologică: stres rezultând dintr-o limitare sau restricţie

Violet/ nedorită (numai dacă este considerată ca anxietate, în poz. 7-8).
69
Negru Interpretarea psihologică: se străduieşte să obţină relaţii sincere,

3,5% fondate pe o încredere reciprocă şi înţelegere. Revendică libertatea deciziei fără să fie
supus la vreo intervenţie opresivă din exterior şi fără să fie obligat de
aceste compromisuri. Vrea să acţioneze numai în conformitate cu
propriile convingeri.
Pe scurt: revendică independenţă şi sinceritate.
___________________________________________________________________________
- 6 … Maro/ …
–6 Interpretarea fiziologică: stres apărut din reprimarea dorinţelor fizice
Maro/ şi sexuale dintr-o insuficientă luare în considerare a necesităţilor
11,4% organismului (numai în poz. 8 şi mai ales dacă este considerat anxietate).
Interpretarea psihologică: are nevoie nesatisfăcută de a se alia cu alţii
al căror nivel este la fel de înalt ca al său şi de a ieşi din turma
oamenilor de rând. Această dorinţă pentru proeminenţă îl izolează şi îi
împiedică proptitudinea de a se dărui liber, devenind implicit liber.
Când vrea să abandoneze, priveşte acest lucru ca pe o slăbiciune căreia
trebuie să-i reziste. Această reţinere de sine îl va ridica deasupra
categoriei şi îi va asigura recunoaşterea ca personalitate unică şi
distinctă, gândeşte.
Pe scurt: revendică stimă din partea altora.
–6–0 Interpretarea fiziologică: stres apărut din refularea dorinţelor fizice

Maro/ sau sexuale şi dintr-o insuficientă consideraţie pentru necesităţile
Gri corporale (numai în poz. 7-8 şi mai ales dacă este considerat
5,8% anxietate).
Interpretarea psihologică: situaţia existentă este dezagreabilă, are o nevoie
nesatisfăcută de a se alia cu alţii al căror standard este la fel de înalt ca
al său şi de a se situa deasupra mulţimii comune. Controlul său asupra
instinctelor senzuale îi reduce capacitatea de a se dărui, dar izolarea
care rezultă îl duce la impulsul de a ceda şi de a-şi permite să se
fuzineze cu alţii. Aceasta îl tulbură, deoarece astfel de instincte sunt
privite ca slăbiciuni care trebuie depăşite; simte că numai prin
autoconstrângere poate spera să-şi menţină atitudinea sa de individ
superior. Vrea să fie iubit sau admirat pentru el însuşi; are nevoie de
atenţie, recunoaştere şi de stima altora.
Pe scurt: cere stimă ca pentru un individ excepţional.
–6–1 Interpretarea fiziologică: nemulţumirea emoţională şi lipsa de

Maro/ apreciere duc la stres şi la autoconstrângere excesivă (în poz.7-8, mai
Albastru pronunţat pentru 6-7).
Interpretarea psihologică: simte că trebuie să coopereze înainte ca situaţia existentă
să poată să fie îmbunătăţită. Lipsa de înţelegere şi apreciere îl face să
simtă că nu există limite reale iar nemulţumirea îi ridică senzorialitatea;
vrea să se simtă mai în siguranţă şi confort. Vrea să scape de ceea ce
consideră acum ca fiind o legătură depresivă şi să-şi restabilească
propria individualitate. Autorespingerea simţurilor îi face dificilă
posibilitatea de a se dărui dar izolarea care rezultă îl duce la impulsul
70
de a ceda şi de a fuziona cu altul. Aceasta îl deranjează, deoarece

consideră astfel de instincte ca slăbiciuni care trebuie depăşite; simte că
îşi poate afirma propria individualitate printr-o continuă
autoconstrângere şi că numai aceasta îi va permite să rămână pe poziţie
şi să treacă prin dificultăţile prezente.
Pe scurt: nemulţumirea emoţională apărută datorită lipsei de apreciere
şi o autoconstrângere nepotrivită. (x)
(Grupul + este cerut ca o compensaţie).
–6–2 Interpretarea fiziologică: stres apărut dintr-o excesivă

Maro/ autoconstrângere în încercarea de a câştiga consideraţia şi stima altora
Verde (mai ales în poz.7-8, ami puţin pronunţat dar încă semnificativ pentru
0,2% 6-7).
Interpretarea psihologică: are o nevoie nesatisfăcută de a se alia cu alţii ale căror
standarde sunt la fel de înalte ca al său şi de a se evidenţia. Aceasta îl
duce la un considerabil stres dar nu renunţă la atitudinea sa în ciuda
lipsei de apreciere. Găseşte că situaţia este neconfortabilă şi ar dori să
se smulgă din ea, dar refuză compromisul faţă de propriile opinii.
Incapabil să rezolve situaţia deoarece amână continuu luarea deciziilor
necesare, deoarece se îndoieşte de capacitatea sa de a face faţă
opoziţiilor.
Pe scurt: încăpăţânat, dar cu o cerinţă ineficace pentru stimă. (x)
–6–3 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din reprimarea dorinţelor

Maro/ fizice sau sexuale şi din insuficienta consideraţie faţă de necesităţile
Roşu corporale (mai ales pentru poz.7-8, ceva mai puţin acut pentru 6-7).
0,6% Interpretarea psihologică: se simte neapreciat şi găseşte că situaţia existentă este
ameninţătoare. Doreşte recunoaştere personală şi stima altora pentru a
compensa lipsa de gust a oamenilor cu care se aliază şi pentru a se
simţi mai în siguranţă. Această autoconstrângere a simţurilor îi crează
dificultatea de a se dărui dar izolarea rezultată îl duce la impulsul de a
ceda şi de a fuziona cu altul. Aceasta îl deranjează, deoarece el
considera astfel de instincte ca slăbiciuni care trebuie depăşite; simte că
numai în acest fel poate face faţă dificultăţilor situaţiei. Vrea să fie
preţuit ca un asociat de dorit şi să fie admirat pentru calităţile sale
personale.
Pe scurt: nesiguranţă apărută din lipsa de aliaţi. (xx)
(Grupul + este de aceea necesar ca o compensaţie).
–6–4 Interpretarea fiziologică: stres apărut din efortul de a ascunde

Maro/ îngrijorarea şi anxietatea sub masca unui sentiment de indiferenţă şi de
Galben autosprijin (mai ales în poz. 7-8, mai puţin pentru 6-7).
1,3% Interpretarea psihologică: situaţia existentă este dezagreabilă. Se simte însingurat şi
nesigur, deoarece are o dorinţă nesatisfăcută de a se alia cu alţii ale
căror standarde sunt la fel de ridicate şi să se remarce. Acest simţământ
al izolării transformă trebuinţele într-un impuls constrângător, cu atât
mai deranjant pentru suficienţa sa de sine din cauza constrângerii pe
care şi-o impune singur. Deoarece vrea să demonstreze valitatea de
71
unicitate al propriului său caracter încearcă să-şi reprime nevoia de alţii

şi afectează o atitudine de autoîncredere nepăsătoare, pentru a ascunde
teama de inadecvare, tratându-i pe cei care-i critică comportamentul cu
mult dispreţ. În orice caz sub această simulare de indiferenţă tinde spre
aprobarea şi stima celor din jur.
Pe scurt: dezamăgire, ducând la o simulare a indiferenţei. (x)
(Grupul + devine necesar ca o compensare).
–6–5 Interpretarea fiziologică: stres apărut din incapacitatea de a-i menţine
Maro/ stabilitatea relaţiilor în condiţiile dorite (numai în poz. 7-8, mai blând
Violet dacă nu este considerat anxietate).
1,5% Interpretarea psihologică: sensibil şi susceptibil la gingăşia şi delicateţea
sentimentului cu dorinţa de a se amesteca într-un fel de fuziune mistică
de armonie erotică. În orice caz, această dorinţă rămâne nesatisfăcută
datorită lipsei unui partener potrivit sau a condiţiilor adverse. Păstrează
un control strict şi atent asupra relaţiilor sale emoţionale, deoarece vrea
să ştie exact cum stă. Este estetic şi are un gust pentru cultivat, care-i
permit să formeze şi să cuprindă propriile gusturi şi raţionamente, mai
ales în domeniile artei. Se străduieşte să se analizeze cu alţii care îl pot
asista în creşterea sa intelectuală şi artistică.
Pe scurt: sensibilitate artistică subliniată.
–6–7 Interpretarea fiziologică: stres apărut datorită unei rău vestite

Maro/ restricţii sau limitări (semnificativ numai dacă e considerat ca
Negru anxietate).
5,4 % Interpretarea psihologică: sensibil şi susceptibil. Vrea libertatea de a-şi urma
propriile convingeri şi principii, de a obţine respect ca individ în
dreptul său. Doreşte să se expună la orice posibilitate fără a trebui să se
supună la limitări şi restricţii.
Pe scurt: dorinţa de a-şi controla propriul destin.
___________________________________________________________________________
- 7 … Negru/ …
–7 Interpretarea fiziologică: stres apărut din intensitatea sentimentelor,

Negru/dăruirii, trăirii, etc., precum apare precizat la celelalte culori (semnificaţie specială
numai dacă e considerat ca anxietate în poz.8, altminteri normal).
Interpretarea psihologică: vrea să fie independent, neîngrădit, liber de
orice altă limitare şi restricţie decât pe cea care şi-a impus-o singur,
prin propria alegere şi decizie.
–7–0 Interpretarea fiziologică: susceptibilitate pronunţată de stimuli

Negru/exteriori (pentru poz. 7-8, dar mai ales dacă este clasată ca anxietate).
Gri Interpretarea psihologică: vrea să depăşească sentimentul de
10,5% vid pe care-l resimte şi separarea de ceilalţi. Consideră că viaţa are încă multe să-I
ofere şi că îşi poate pierde partea de trăiri dacă nu reuşeşte să
folosească la maxim orice posibilitate care I se oferă. Îşi urmăreşte
obiectivele personale cu autentică intensitate şi e gata să ia parte
prompt şi profund. Se simte în întregime competent în orice domeniu în
72
care se angajează şi alţii îl pot considera uneori ca prea inopinat,

amestecându-se prea mult în toate.
Pe scurt: participare intensă.
–7–1 Interpretarea fiziologică: nesatisfacţia emoţională apare din afectarea

Negru/dorinţei de independenţă, ducând la stres, nelinişte (mai ales pentru
Albastru poz. 7-8, de asemenea, pentru 6-7).
1,7% Interpretarea psihologică: situaţia existentă sau relaţiile existente sunt
nesatisfăcătoare dar simte că nu le poate îmbunătăţi fără colaborare. Nu
vrea să-şi dezvăluie vulnerabilitatea, consideră nerecomandabil să-şi
exprime afecţiunea sau să fie complet demonstrativ. Priveşte relaţia ca
fiind o legătură depresivă, dar deşi vrea să fie independent şi neîngrădit
nu vrea să rişte să piardă ceva. Toate acestea îl fac să reacţioneze
neliniştit, în timp ce impulsul de a se îndepărta duce la considerabilă
nelinişte.
Pe scurt: instabilitate agitată, apărută din insatisfacţie emoţională. (x)
–7–2 Interpretarea fiziologică: frustrarea neacceptării restricţiilor în

Negru/acţiunea sa de a deveni liber produce stresul.
Verde Interpretarea psihologică: caută să găsească independenţă,
0,8% libertatea de la orice restricţie şi pentru asta mărturiseşte obligaţia sa. Este supus la o
presiune considerabilă şi doreşte să scape de ea ca să poată obţine ceea
ce doreşte, dar tinde să piardă forţa necesară scopului pentru a ajunge
acolo.
Pe scurt: frustrarea dorinţei de independenţă şi libertate de acţiune. (x)
–7–3 Interpretarea fiziologică: stres produs de frustraţiile unor situaţii

Negru/nedorite.
Roşu Interpretarea psihologică: se simte prins într-o situaţie dezagreabilă şi
0,7% lipsit de puterea de a o remedia. Supărat şi nemulţumit pentru că se îndoieşte de
capacitatea sa de a-şi realiza scopurile şi frustrarea aproape de punctul
epuizării nervoase. Doreşte să plece, să simtă mai puţină restricţie şi să
fie liber de a lua decizii singur.
Pe scurt: dorinţă de independenţă frustrată. (xx)
–7–4 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din dezamăgire, dintr-o

Negru/vigilentă autoprotecţie de ulterioare eşecuri.
Galben Interpretarea psihologică: speranţele neîmplinite îl duce la
2,5% nesiguranţă şi la veghe tensionată. Insistă pe libertatea de acţiune şi îi displace orice
formă de control, alta decât cea pe care şi-o impune singur. Nu vrea să
părăsească sau să abandoneze nimic; are nevoie de sinceritate, protecţie
împotriva oricăror viitoare eşecuri sau a pierderii poziţiei şi
73
prestigiului. Se îndoieşte că lucrurile vor merge mai bine în viitor şi

această atitudine negativă îl duce la exagerarea pretenţiilor sale şi la
refuzarea unor compromisuri rezonabile.
Pe scurt: vigilent şi reţinut. (x)
–7–5 Interpretarea fiziologică: stres datorat unor rău venite limitări sau
Negru/restricţii.
Violet Interpretarea psihologică: sensibil şi impresionabil, predispus la un
3% entuziasm absorbant. Caută o situaţie idealizată – dar încă neîmplinită – în care să
poată să împărtăşească cu altul un acord deplin şi o reciprocă
profunzime a înţelegerii. Simte că există un risc să fie exploatat dacă
este prea deschis în a acorda încrederea altora şi de aceea cere o
probare a sincerităţii lor. Vrea să ştie exact cum stă în relaţiile cu
ceilalţi.
Pe scurt: cere o independenţă împărtăşită.
–7 – 6 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din limitări şi restricţii

Negru/nedorite.
Maro Interpretarea psihologică: rezistă la orice fel de presiune din partea
3,5% altora şi insistă asupra independenţei sale ca individ. Vrea să decidă fără interferenţe,
să schiţeze propriile concluzii şi să ajungă la decizii proprii. Detestă
uniformitatea şi mediocritatea. Doreşte să fie privit ca unul ce dă opinii
autorizate, îi e greu să admită că nu are dreptate, deşi uneori nu are
poftă sau nu înţelege punctul de vedere al altuia.
Pe scurt: reclamă independenţă şi protecţionism.
___________________________________________________________________________
T A B E L U L V: F U N C Ţ I I L E :+ –
– 0 – … Gri/ …
– 0 – 0 Denotă o atitudine ambivalentă, variind între rezerva precaută şi frica

Gri/ de a nu-şi primi partea sa.
Gri (pentru detalii vezi pag. ).
+ 0 – 1 Anxietatea şi insatisfacţia continuă permanent, fie datorită

Gri/ circumstanţelor, fie datorită nerealizării dorinţelor emoţionale, au dus
Albastru la tensiune şi stres. Încercarea de a scăpa de aceasta constă în crearea
unei ambianţe aparente de pace, refuzând participarea.
de a nu-şi primi partea sa. (pentru detalii vezi pag. ).
+ 0 – 2 Eşec în a stabili valoarea într-o manieră consonantă cu propria opinie
74
Gri/ asupra ei, combinat cu un efort continuu de a deveni ea însăşi. Aceasta

Verde cu resurse inadecvate, duc la stres. Încercarea de a scăpa de aceste cerinţe excesive,
din insuficienţele sale resurse prin adoptarea unei atitudini defensive
prin care refuză să fie implicat, să participe la neplăcerile viitoare.
(pentru detalii vezi pag. ).
+ 0 – 3 Epuizarea a creat o inteligenţă la orice stimulare ulterioară sau cerinţe

Gri/ din resursele proprii. Sentimentul de incapacitate îl agită, îl irită şi îl
Roşu face nefericit, de aceea vrea să scape refuzând o viitoare participare directă. Nu se
limitează la o abordare precaută şi la o ascunsă hotărâre de a-şi realiza
propriul drum final.
+ 0 – 4 Dezamăgire din neîmplinirea dorinţelor şi speranţelor şi din frica de

Gri/ formulare de noi scopuri va duce la alte nerealizări viitoare, aceasta
Galben având ca rezultat neliniştea. Încearcă să scape de aceasta prin retragere
şi prin protejare, având o atitudine precaută şi rezervată. (xx)
+ 0 – 5 Are nevoie să se protejeze singur împotriva dorinţei de a fi prea sincer,

Gri/ deoarece socoteşte că asta se leagă de o rea înţelegere şi exploatare din
Violet partea altora. Ca rezultat, el adoptă o atitudine critică, participând numai acolo unde
este sigur că va găsi sinceritate în relaţiile cu alţii.
+ 0 – 6 Dorinţa nesatisfăcută de a fi respectat, de a sta departe de tovarăşii săi

Gri/ este cauza neliniştii. Ca rezultat, se înăbuşă un sentiment normal de
Maro sociabilitate şi refuză să îşi permită implicarea sau participarea alături de alţii la
activitatea obişnuită. (pentru detalii vezi pag. ).
+ 0 – 7 Îi este teamă că independenţa sa va fi ameninţată sau sever restrânsă

Gri/ dacă nu se protejează singur împotriva influenţelor exterioare. Nu do-
Negru reşte să fie deranjat. (pentru detalii vezi pag. ).
+ 0 – 7 Îi este teamă că independenţa sa va fi ameninţată sau sever restrânsă

Gri/ dacă nu se protejează singur împotriva influenţelor exterioare. Nu do-
Negru reşte să fie deranjat. (pentru detalii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________
+ 1 – … Albastru/ …
+ 1 – 1 Denotă o atitudine ambivalentă variind între mulţumire relaxată şi ne-

Albastru/ mulţumirea obositoare.
Albastru (pentru detalii vezi pag. ).
+ 1 – 2 Tensiunile sau stresul determinat de încercarea de a face faţă

Albastru/ condiţiilor care depăşesc capacitatea sau rezervele puterii sale duc la o
Verde considerabilă nelinişte şi la sentimentul de inadaptare personală (dar admisă). Caută
să scape într-o situaţie mai paşnică şi fără probleme în care să se
recupereze, într-o atmosferă de afecţiune şi securitate. (x)
75
+ 1 – 3 Epuizarea vitalităţii a crescut intoleranţe pentru orice stimulare ulteri-

Albastru/ oară sau cerinţă din resursele proprii. Sentimentul de incapacitate îl
Roşu agită şi-i provoacă o acută nefericire. Încearcă să scape din aceasta abandonând lupta
şi căutând condiţii mai liniştite şi calme în care să se recupereze într-o
atmosferă de afecţiune şi securitate. (x)
+ 1 – 4 Dezamăgire din nerealizarea scopului şi teama de a-şi formula noi sco-

Albastru/ puri care să fie mai târziu noi eşecuri au dus la anxietate. Încearcă să
Galben scape printr-o legătură paşnică şi armonioasă care să-l protejeze de
insatisfacţii şi de lipsa de apreciere. (x) (pentru detalii vezi pag. ).
+ 1 – 5 Are nevoie să se protejeze singur împotriva tendinţei de a fi prea sincer
Albastru/ deoarece găseşte că datorită sincerităţii este pasibil de a fi rău înţeles
Violet sau exploatat. Caută o relaţie care-i să îi aducă linişte şi intimitate plină de înţelegere
şi în care fiecare ştie cum stă celălalt. (pentru detalii vezi pag. ).
+ 1 – 6 Vrea să fie respectat şi apreciat şi caută acest lucru printr-o asociere

Albastru/ apropiată şi liniştită, pe baza unei stime reciproce.
Maro (pentru detalii vezi pag. ).
+ 1 – 7 Nu doreşte să fie implicat în diferende de opinii sau argumentări, pre-

Albastru/ ferând să fie lăsat în pace.
Negru (pentru detalii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________
+ 3 – … Roşu/ …
+ 3 – 3 Denotă o atitudine ambivalentă variind între dorinţe de a-şi avea pro-

Roşu/ priul drum şi dorinţa de a fi lăsat în pace.
Roşu (pentru detalii vezi pag. ).
+ 3 – 0 Teama de a fi împiedicat de la realizarea lucrurilor pe care le doreşte

Roşu/ îl face să joace rolul cu intensitate agitată şi urgentată.
Gri (pentru detalii vezi pag. ).
+ 3 – 2 Tensiunea indusă din încercarea de a coopera cu condiţiile care sunt

Roşu/ realmente deasupra capacităţilor proprii sau deasupra rezervei de for-
Verde ţe au dus la o considerabilă anxietate, la un sentiment de neadecvare personală.
Încearcă să remedieze aceasta printr-o activitate intensă direcţionată şi
prin insistenţa de a-şi găsi un drum propriu. Un autocontrol defectuos
poate duce la manifestări de mânie greu de înfrânat.
+ 3 – 4 Dezamăgirea şi frica că nu există nici un element pentru a-şi formula

Roşu/ noi ţinte a dus la stres şi anxietate. Vrea o legătură strânsă cu alţii şi un
Galben scop în situaţia sa dar simte că relaţiile sale sunt vide şi progresul este
stânjenit. Reacţionează cu o activitate intensă şi zeloasă destinată
76
realizării cu orice preţ a scopurilor. (x) (pentru detalii vezi pag. ).
+ 3 – 5 Vrea să acţioneze liber şi neinhibat dar este limitat de nevoia sa de a

Roşu/ avea lucrurile pe o bază raţională consistentă şi clar definită
Violet (pentru detalii vezi pag. ).
+ 3 – 6 Găseşte o plăcere în acţiune şi vrea să fie respectat şi stimat pentru

Roşu/ realizările sale.
+ 3 – 7 Luptă împotriva restricţiilor şi limitărilor şi insistă în a se dezvolta li-

Roşu/ ber, ca rezultat al propriilor eforturi.
+ 4 – … Galben/ …
+ 4 – 4 Denotă o atitudine ambivalentă variind între o dorinţă optimistă de îm-

Galben/ plinire şi un pesimism morocănos.
Galben (pentru detalii vezi pag. ).
+ 4 – 0 Teama de a nu fi împiedicat să obţină lucrurile pe care le doreşte duce

Galben/ la o neobosită căutare a satisfacţiei în urmărirea unor activităţi iluzorii
Gri sau lipsite de sens. (pentru detalii vezi pag. ).
+ 4 – 1 Anxietatea şi insatisfacţia agitată fie datorită circumstanţelor, fie dato-

Galben/ rită neîmplinirii cerinţelor emoţionale au produs stres. Se simte neînţe-
Albastru les, dezorientat şi instabil. Aceasta îl duce la căutarea unor noi condiţii
sau relaţii, în speranţa că acestea i-ar putea oferi mai mare mulţumire şi
odihnă a minţii. (xx) (pentru detalii vezi pag. ).
+ 4 – 2 Tensiunile induse de încercarea de a coopera cu nişte condiţii care sunt

Galben/ într-adevăr deasupra capacităţilor proprii sau rezervelor sale de forţă au
Verde dus la o considerabilă anxietate şi la sentimentul inadaptării personale. Reacţionează
căutând în exterior confirmarea.
+ 4 – 3 Agitaţie, impredictibilitatea şi iritarea care acompaniază epuizarea ner-

Galben/ voasă l-au pus într-o situaţie în care se simte ameninţat de circumstan-
Roşu ţe (împrejurări). Simte neputinţa de a remedia această situaţie printr-o acţiune proprie
şi speră cu disperare că există o soluţie care să-I furnizeze o cale de
ieşire. (xx) (pentru detalii vezi pag. ).
+ 4 – 5 Critică intens condiţiile existente pe care le simte că nu sunt suficient

Galben/ de clar organizate. De aceea caută o soluţie care să clarifice situaţia şi
Violet să introducă un nivel de ordine şi metodă mai acceptabil.
+ 4 – 6 Se simte insuficient de apreciat în situaţia existentă şi caută condiţi di-

Galben/ ferite în care va putea găsi o posibilitate mai propice de a-şi demonstra
Maro să introducă un nivel de ordine şi metodă mai acceptabil.
77
Valoarea. (pentru detalii suplimentare vezi pag. ).
+ 4 – 7 Simte restricţii şi faptul că este împiedicat să progreseze, căutând o so-

Galben/ luţie care să înlăture aceste limitări.
Negru Valoarea. (pentru detalii suplimentare vezi pag. ).
___________________________________________________________________________
+ 5 – … Violet/ …
+ 5 – 5 Denotă o atitudine ambivalentă variind între dorinţa unei companii ire-

Violet/ proşabile şi dispreţul faţă de lipsa de gust şi înţelegere a altora.
Violet (pentru detalii vezi pag. ).
+ 5 – 0 Îi este teamă că poate fi împiedicat să realizeze lucrurile pe care le do-

Violet/ reşte. Aceasta îl face să se folosească de farmecul personal faţă de cei-
Gri lalţi, sperând că astfel va reuşi mai uşor să realizeze ţelurile. (pentru detalii vezi
pag. ).
+ 5 – 1 Anxietatea şi o insatisfacţie agitată poate, fie datorate împrejurărilor fie

Violet/ neîmplinirilor cerinţelor emoţionale, au produs un stres considerabil.
Albastru Încearcă să scape într-o atmosferă idealizată de simpatie şi înţelegere
sau printr-un mediu subsituit de frumuseţe şi estetic. (x)
+ 5 – 2 Tensiunile izvorăsc din încercarea de a coopera cu condiţiile care să fie

Violet/ într-adevăr deasupra capacităţii sale sau rezervelor sale de forţă, au dus
Verde la o anxietate considerabilă şi la sentimentul inadecvării personale. (neadmise).
Încearcă să scape de aceasta într-o lume substituită în care lucrurile
sunt mai aproape de felul în care le doreşte. (x)
+ 5 – 3 Epuizarea vitalităţii a creat o intoleranţă faţă de orice stimulare sau ce-

Violet/ rinţă faţă de resursele sale. Acest sentiment de slăbiciune îl supune la
Roşu agitaţie şi la acută suferinţă. Încearcă să scape de această situaţie într-o lume
substituită, iluzorie în care lucrurile sunt mai apropiate de felul în care
le doreşte. (x)
+ 5 – 4 Dezamăgirea şi teama că nu există nici un punct de care să se sprijine

Violet/ în formularea noilor ţeluri au dus la anxietate şi suferă datorită lipsei
Galben unei relaţii de înţelegere şi de apropiere. Încearcă să scape într-o lume
substituită în care aceste dezamăgiri sunt înfrânte şi lucrurile sunt mai
aproape de modul în care le doreşte. (x)
+ 5 – 6 Foarte impresionat de unic şi original şi de indivizii care au calităţi re-

Violet/ marcabile. Încearcă să egaleze calităţile pe care le doreşte şi să-şi eta-
78
Maro leze propria originalitate. (pentru detalii vezi pag. ).
+ 5 – 7 Încearcă să evite critica şi să prevină limitările libertăţii sale de acţiune

Violet/ şi vrea să decidă singur prin etalarea farmecului personal în relaţiile cu
Negru alţii. (pentru detalii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________
+ 6 – … Maro/ …
+ 6 – 6 Denotă o atitudine ambivalentă variind între dorinţa de securitate şi

Maro/ dorinţa de a fi recunoscut cu deosebire.
+ 6 – 0 Teama că poate fi împiedicat de la realizarea lucrurilor pe care le do-

Maro/ reşte îi creşte nevoia de securitate şi eliberare de conflict. De aceea
Gri caută statornicie şi un mediu în care să se poată relaxa.(pentru detalii în plus vezi pag.
).
+ 6 – 1 Anxietatea şi insatisfacţia agitată, datorată fie împrejurărilor, fie dorin-
Maro/ ţelor emoţionale neîmplinite au dus la un stres considerabil. Încearcă să
Albastru scape de acestea într-o securitate lipsită de conflict în care să se poată
odihni şi reface. (xx) (pentru detalii în plus vezi pag. ).
+ 6 – 2 Tensiunile provocate de încercarea de a coopera cu condiţiile care sunt

Maro/ realmente deasupra posibilităţilor sale sau rezervelor sale de forţă au
Verde dus la o considerabilă anxietate şi la un sentiment de neadecvare personală
(neadmisă). Încearcă să scape de aceasta într-un mediu stabil şi sigur în
care să se poată relaxa şi reface de orice alte cerinţe care i s-ar putea
formula. (xx) (pentru detalii în plus vezi pag. ).
+ 6 – 3 Epuizarea vitalităţii a creat o intoleranţă, o orice stimulare ulterioară

Maro/ sau pentru orice cerinţă faţă de resursele sale. Acest sentiment de slă-
Roşu biciune îl supune la agitaţie şi la o acută supărare. Încearcă să scape de acestea într-un
mediu stabil şi sigur în care să se poată relaxa şi reface. (xx)
+ 6 – 4 Dezamăgirea şi teama că nu există nici un punct de sprijin pentru for-

Maro/ mularea unor noi ţeluri au dus la anxietate. Este nemulţumit de lipsa
Galben oricărei relaţii apropiate şi plină de înţelegere sau de o apreciere
adecvată. Încearcă să scape într-un mediu stabil şi sigur în care să se
poată relaxa şi simţi mai mulţumit. (xx) (pentru detalii vezi pag. ).
+ 6 – 5 Vrea să se salveze de critică şi de conflict şi vrea să se întărească într-o

Maro/ poziţie stabilă şi sigură, dar el însuşi este înclinat să fie critic faţă de
Violet alţii şi greu de mulţumit. (pentru detalii vezi pag. ).
+ 6 – 7 Caută securitate şi o situaţie (poziţie) în care să nu mai fie deranjat de

Maro/ cerinţe.
___________________________________________________________________________
79
+ 7 – … Negru/ …
+ 7 – 7 Denotă o atitudine ambivalentă variind între un individualism normal

Negru/şi o denigrare încăpăţânată al punctului de vedere al altora.
+ 7 – 0 Teama că poate fi împiedicat de a obţine lucrurile pe care le doreşte l-a

Negru/dus la exploatarea oricărui tip de trăire, aşa încât poate nega categoric
Gri valoarea vreunuia din ele. Această denigrare distructivă devine metoda sa de a
ascunde lipsa de speranţă şi un profund sentiment de inutilitate. (x)
+ 7 – 1 Anxietatea şi o insatisfacţie datorată fie împrejurărilor fie neîmplinirii

Negru/cerinţelor emoţionale au dus la producerea unui considerabil stres.
Albastru Reacţionează înscriind aceasta ca pe o totală lipsă de înţelegere din
partea celorlalţi şi adoptând o atitudine dispreţuitoare şi provocatoare
(sfidare). (xx) (pentru detalii vezi pag. ).
+ 7 – 2 Tensiunile induse de încercarea de a coopera cu condiţiile care sunt re-

Negru/almente deasupra capacităţilor proprii sau rezervelor sale de forţă au
Verde produs o considerabilă anxietate şi un sentiment de inadecvare personală.
Incapacitatea sa de a se imobiliza volitiv îl face să reacţioneze în plus,
într-o manieră de sfidare încăpăţânată şi la atribui altora toată vina
propriilor nereuşite. (xx) (pentru detalii vezi pag. ).
+ 7 – 3 Epuizarea vitalităţii a creat o intoleranţă pentru orice stimulare viitoare

Negru/sau cerinţă faţă de resursele sale. Acest sentiment de slăbiciune îl supu-
Roşu ne agitaţiei şi unei acute supărări. Reacţionează considerând că a fost sacrificat şi
insistă cu indignare, resentiment şi sfidare să i se dea un drum propriu.
(xx) (pentru detalii vezi pag. ).
+ 7 – 4 Dezamăgirea şi teama că nu există nici un punct de sprijin a noilor ţe-

Negru/luri a dus la anxietate, vid şi un neadmis dispreţ de sine. Refuzul de a
Galben admite aceasta îl duce la a adopta o atitudine sfidătoare şi încăpăţânată.
+ 7 – 5 Capacitatea sa naturală de a examina totul cu discriminare critică a fost

Negru/deformată într-o atitudine rigidă ( jignitoare ), dezaprobare, care deni-
Violet grează şi se împotriveşte la tot fără să ia în consideraţie faptele reale. (x) (pentru
detalii vezi pag. ).
+ 7 – 6 Nevoia de apreciere (stimă)pentru norocul,şansa de a juca un rol repre-

Negru/zentativ şi de a-şi face propriul nume să devină o cerinţă imperativă.
Maro Reacţionează insistând să fie centrul atenţiei şi refuzând să joace un rol minor sau
impersonal. (x) (pentru detalii suplimentare vezi pag. ).
80

Testul Culorilor Luscher

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Testul Culorilor Luscher

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

TESTUL CULORILOR LUSCHER

1.Luaţi cele 8 cartoane co1or şi puneţi-le - cu1oarea în sus - în faţa dvs.

Dacă administraţi testul altcuiva procedaţi astfel:

1.Cele 8 cartoane colorate sunt aranjate în faţa subiectului.

Originea semnificaţiei culorilor

Experimentele în care indivizilor li se cere să "contemple psihogic roşul pur în

Dezvoltarea vederii cromatice

La un nou născut dezvoltarea capacităţii de a vedea va începe prin a fi în stare să

Daltonismul nu produce nici o diferenţă

considerabilă valoare pentru punerea în lumină a aspectelor semnificative ale personalităţii şi

Numele de psihologie funcţională a fost dată de teoreticienii care au legat alegerea

Semnificaţiile celor 8 culori

Se poate vedea că însăşi culoarea nu-şi schimbă înţe1esu1 ei de bază, structura

CULORILE FUNDAMENTALE ŞI CULORILE AUXILIARE

Codul culorii pentru cele 8 culori

Categorii1e celor patru culori fundamentale

În timp ce descrierea genera1ă a structurii tuturor celor 8 culori, redată în capito1ul

Nr. 2. Albastrul - verde - reprezintă “elasticitatea voinţei” şi este :

Nr. 3. Roşu - oranj - reprezintă "forţa voinţei" şi este:

Nr. 4. Galbenul strălucitor: reprezintă “spontaneitatea şi este:

Concentric înseamnă: ” preocupat subiectiv" şi deşi aceasta are anumite aspecte de

Combinarea culorilor fundamentale

Se va deduce că numerele 1 şi 2 (albastrul şi verde) sunt ambele concentrice (pasive);

Ar trebui preferat culorilie fundamentale

Cele 4 culori de bază: albastrul, verde, roşu1, galbenul, reprezintă trebuinţe

GRUPAREA ŞI NOTAREA SECVENŢEI DE 8 CULORI

ANXIETĂŢI, COMPENSAŢII ŞI CONFLICTE

Deseori, trebuinţele nesatisfăcute şi anxietatea rezultată fiind suprimate ca neplăcute

„normală”, totuşi, trebuie să ne reamintim că orice substituire compensatorie implică o

Intensitatea anxietăţii şi a compensaţiei

Rezumat a regulilor de notare pentru A şi C

Existenţa unor trebuinţe fundamentale nesatisfăcute împreună cu acea compensaţie

semnifică roşul sunt uneori favorizate alteori respinse.

Caracteristici respinse sau reprimate

Conflict între obiectiv şi comportament

Analizând un protocol trebuie să luăm în consideraţie obiectivele dorite (poziţiile +) şi

Instabilitatea şi sistemul nervos autonom

devine o sursă acută de stres, ducând la anxietate.

ÎNŢELESUL STRUCTURAL AL PERECHILOR DE CULORI

Descrierea scurtă care urmează înţelesului structural grupului de perechi a fost

formulată în majoritatea cazurilor pentru a corespunde funcţiei +. Aceasta cere să se realizeze

1/6 înţeles structural : “confort senzorial” sau “ataşament indolent”.

3/7 înţeles structural : “dorinţă exagerată” sau “dramatizare”.

permite să obţină o recunoaştere.

4/6 înţeles structural : “totală securitate” sau “confort nestăvilit”.

decât jumătate din răspunsul la ea.

Exemple de analiză a testului:

Selecţia I 1 0 2 3 5 6 7 4 Funcţia = : =6=5

OBIECTIV DORIT Are nevoie să fie eliberat din stres. Tânjeşte

ca formularea de noi scopuri să nu-l ducă la viitoare

Informaţie adiţională: Studierea textului, cărţii va releva anumite detalii care

5.Tinde să se agaţe de familiar (galben respins şi preferarea albastrului) şi de aceea se agaţă

SITUAŢIA EXISTENTĂ Încearcă să-şi îmbunătăţească situaţia şi

–1 2.Păstrează la limită depresia şi epuizarea

1.Gruparea laolaltă a culorilor din “grupul-muncă” sprijină faptul că subiectul îşi

pentru sexualitate ca o încercare de compensaţie a neîmplinirii emoţionale (divorţat), fie o

Tabelul I – Funcţiile + : Obiective dorite sau

Tabelul III – Funcţiile = : Caracteristici reţinute sau

Tabelul IV – Funcţiile – : Caracteristici respinse sau reprimate sau

Comportament apărut datorită stresului.

+0 +1 Se simte epuizat datorită conflictului şi discuţiilor şi doreşte să fie