Sunteți pe pagina 1din 15

GRILE CHIRURGIE 2008

e. curba ponderala

1. Primul simpton al apendicitei acute este:


a. diaree 8. Amputatia rectosigmoidiana Miles presupune:
b. voma a. interventii chirurgicale seriate la interval de 3-6 luni
c. constipatie b. indepartarea aparatului sfincterian
d. durere abdominala c. extirparea tesutului conjunctiv perirectal si a
e. subfebrilitate limfonoduliilor regionali
d. coborarea transanala a bontului sigmoidian
2. Apendicita acuta la gravide este caracterizata prin: e. jupuirea mucoasei canalului anal cu pastrarea
a. incidenta de 1/100 de sarcini sfincterului
b. este mai frecventa pe parcusul primelor doua trimstre
c. pe masura dezvoltarii sarcinii diagnosticului devine mai 9. Complicatiile perforative ale cancerului rectal se pot
dificil produce prin:
d. durerea abdominala si apararea musculara sunt absente a. corpi straini cantonati la nivelul tumorii
e. leucopenia b. volvulusul tumoral urmat de necroza
c. paraziti intestinali
3. Avantajele apendicectomiei pe cale laparoscopica d. necroza partiala a tumorii
sunt: e. distensie in amonte de tumora – perforatia diastatica
a. durata de spitalizare lunga
b. diminuarea durerii 10. Cancerul gastric schiros (linita plastica)se
c. scaderea infectiilor postoperatorii caracterizeaza prin:
d. timpul operator scurt a. intereseaza numai mucoasa si submucoasa
e. se poate efectua in anestezie locala stomacului
b. intereseaza toate straturile stomacului
4. Factorii principali in mortalitatea prin apendicita c. stomacul este destins
acuta sunt: d. are prognostic bun
a. sexul e. are prognostic foarte prost
b. varsta pacientului
c. perforatii aparute anterior tratamentului chirurgical 11. Manifestari clinice ale cancerului gastric sunt:
d. lipsa tratamentului antibiotic a. greata si varsaturile cand cancerul este localizat la
e. alte imbolnaviri nivelul cardiei
b. hematemeza masiva in peste 50% din cazuri
5. Din punct de vedere macroscopic cancerul colo-rectal c. anorexia
se poate prezenta sub urmatoarele forme: d. greata si varsaturile cand cancerul este localizat la
a. forma exofitica nivelul pilorului
b. forma polipoida e. disfagie cand cancerul este localizat la nivelul cardiei
c. forma coloida
d. eroziunea superficiala 12. Tipuri de cancer gastric sunt:
e. forma anulara a. polipoid
b. schiros (linita plastica)
6. Conform clasificarii Dukes stadiul C al cancerului c. cu localizare superficiala
colo-rectal este caracterizat prin: d. ulcerativ
a.tumora este limitata la mucoasa e. necrotico-hemoragic
b. prezenta metastazelor limfoganglionare
c. prezenta invaziei in organele invecinate
d. tumora ajunge pana la subseroasa 13. Semne clasice de neoplasm gastric avansat:
e. prezenta metastazelor la distanta a. ganglion limfatic palpabil in fosa supraclaviculara
stanga (nodulul lui Virchow)
7. Care din urmatoarele examinari se pot folosi ca teste b. anorexia
screening in cancerul colo-rectal la subiecti c. sangerari oculte
asimpomatici? d. nodul metastazic ombilical (nodulul Sister-Joseph)
a. testul sangerarii oculte e. ascita masiva
b. palparea ganglionilor inghinali
c. colonoscopia 14. Cancerul gastric precoce caracterizat prin:
d. markerii tumorali a. cancer limitat la seroasa stomacului
1
b. cancer limitat la mucoasa si submucoasa stomacului 21. Hernia aparuta printre fibrele incrucisate linie albe
c. tipul exofitic (I si IIA) sunt slab diferentiate este:
d. tipurile morfologice ulcerative sunt slab diferentiate a. hernia ombilicala
e. tupurile morfologice ulcerative sunt bine diferentiate b. hernia spiegel
c. hernia subombilicala
15. Tratamentul pacientilor cu cancer gastric este in d. hernia epigastrica
primul rand: e. hernia lombara
a. radioterapeutic
b. chirurgical 22. Cea mai frecventa si mai serioasa complicatie a
c. chimioterapeutic herniei inghinale este:
d. hormonoterapeutic a. incarcerarea
e. imunoterapeutic b. ireductibilitatea
c. atrofia testiculara
16. Gastrectomia radicala subtotala presupune: d. strangularea
a. rezectia ligamentului gastrocolic e. pierderea dreptului de domiciliu
b. ligaturarea si sectionarea arterei gastrice stangi la origine
c. gastroduodenostomie 23. Zone herniare afectate mult mai rar sunt:
d. gastrojejunostomie a. regiunea femurala
e. ligaturarea si sectionarea trunchiului celiac b. ombilicul
c. gaurile obturatorii
17. Limfomul gastric este caracterizat prin: d. inciziile chirurgicale
a. hemoragii digestive grave e. linia alba
b. radioterapia ofera remisie pe termen lung
c. apare frecvent ca o ingrosare a pliurilor epiteliale ale 24. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul herniei
mucoasei strangulate:
d. satietate precoce a. vascularizatia viscerului exteriorizat este compromisa
e. ineficienta radioterapiei b. apare mai frecvent in cazut herniilor care au orificii mari
c. produc durere intensa
18. Leiomiosarcomul gastric este caracterizat prin: d. nu transmite impulsul atunci cand pacientul tuseste
a. are origine in musculatura srtiata a stomacului e. poate fi fatala
b. este cea mai frecventa dintre afectiunile gastrice maligne
c. deseori atinge dimensiuni foarte mari 25. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in hernia
d. se dezvolta in afara lumenului gastric omblicala:
e. raspandirea la distanta este precoce a. apare mai frecvent la barbati
b. apare mai frecvent la femei
19. In stadializarea TNM a cancerului gastric T3 c. ombilicul reprezinta o zona de rezistenta crescuta a
reprezinta: peretelui abdominal
a. tumora invadeaza structurile adiacente d. interventia chirurgicala clasica este hernioplastia Mayo
b. tumora penetreaza seroasa, fara interesarea structurilor e. strangularea colonului si ometului este destul de
adiacente frecventa
c. tumora care depaseste musculatura proprie si se poate
estinde in seroasa, dar nu 26. Herniile inghinale pot fi:
prin aceasta a. dobandite
d. tumora limtata la mucoasa si submucoasa b. ereditare
e. tumora limitata la mucoasa, fara sa penetreze membrana c. infectioase
bazala d. congenitale
e. degenerative
20. Peretele anterior al canalului inghinal este format
din: 27. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in tratamentul
a. fascia tranversalis herniilor abdominale:
b. aponevroza muschiului oblic extern a. la adultul tanar, fara tare organice, este suficienta
c. muschiul transvers abdominal purtarea unor brauri pentru rezolvarea herniei
d. muschiul oblic intern b. este simptomatic
e. teaca dreptilor abdominali c. herniile abdominale reductibile nu necesita tratament
d. braurile si centurile chirurgicale sunt utile pentru
tratarea herniilor mici
2
e. atunci cand interventia chirurgicala este contraindicata 34. Care sunt formele clinice ale litiazei veziculare?
f. in general, toate hernniile trebuie rezolvate chirurgical a. latenta
b. ulceroasa
28. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: c. dureroasa
a. herniile ainghinale pot fi directe sau indirecte d. dispeptica
b. la barbati, strangularea herniilor indirecte poate duce la e. neoplazica
strangularea concomitenta a cordonului spermatic si a
testicolului
c. herniile femurale sunt mai frecvente la barbati 35. Litotritia extracorporeala in litiaza biliara este
d. herniile femurale apar in special la multipare varstnice contraindicata in:
e. herniile femurale reductibile pot fi confundate cu o a. sarcina
safena varicoasa b. absenta complicatiilor biliare
c. ulcer gastro-duodenal
29. Referitor la herniile Spiegel, sunt false urmatoarele: d. calculi urici < 3 cm
a. apar prin tringhiul lombar superior Grynfeltt e. anevrism regional
b. sunt rare
c. apar printre fibrele incrucisate ale tecii dreptului la 36. Probleme de diagnostic al colecistitei acute se
nivelul linie albe intalnesc la:
d. cu exceptia celor mari, dunt dificil de diagnosticat a. batrani
e. herniile prea mici pentru a fi diagnosticate clinic, se pot b. politraumatizati
evidentia frecvent folosind ecografia si CT c. cardiaci
d. imunodeficitari
30. Obstacolele de la nivelul sifonului vezicular, e. pacienti diabetici
incriminate in otiopatogenia litiazei veziculare sunt:
a. stenozele sclero-inflamatorii (tip cistic) 37. Ce forme imbraca colecistita cronica litiazica?
b. modificarile distrofice crevico-cistice (adenomiomatoza, a. forma hiperplazica
colesteroloza) b. forma catarala
c. anomalii congenitale ale sifonului (hiperplazia valvelor c. forma scleroatrofica
Heister) d. forma gangrenoasa
d. diskinezii cervico-cistice e. forma flegmonoasa
e. stenozele tumorale
38. Care este cea mai frecventa cauza de abdomen acut
31. Ce procentaj din cazurile cu litiaza veziculara chirurgical d origine biliara?
evolueaza spre perfirare in peritoneu liber? a. fistulele bilio-digestive
a.1% b. icterul mecanic
b.5% c. fistulele bilio-biliare
c.10% d. colecistita acuta
d.25% e. hidropsul vezicular
e.50%
39. In evolutia colecistitei acute poate aparea:
32. Complicatiile litiazei veziculare sunt: a. plastonul vezicular
a. infectioase b. plocolecistul
b. migratorii c. peritonita biliara
c. fistulare si perforative d. abcesul subhepatic
d. neoplazice e. degenerare maligna
e. hemoragice
40. Factori de risc implicati in etiologia cancerului
33. In diagnosticul diferential al colecistitei cronice mamar sunt:
litiazice trebuie avute in vedere urmatoarele afectiuni: a. iradierea regiunii toracice mai ales inainte de 30 de ani
a. ulcerul duodenal b. mutatia genetica BRCA 2
b. pancreatita conica c. varsta tanara
c. peritonita de etiologie apendiculara d. multiparitatea, si alaptarea
d. colica renala dreapta e. antecedentele familiare de cancer mamar
e. colica hepatica prin distensia capsulei Glisson din
insuficienta cardiaca 41. Caile principale de drenaj limfatic ale glandei
mamare sunt reprezentate de:
3
a. calea axilara d. absenta imaginilor hidroaerice
b. calea transpectorala e. imagini hidroaerice cu localizare craniala
c. calea presternala
d. calea retrosternala 48. Obiectivele tratamentului in ocluzia intestinala sunt:
e. calea mamara interna a. reechilibrarea bolnavului
b. decompresiunea bolnavului
c. rezolvarea cauzei de ocluzie
d. profilaxia recidivelor
42. Semnele clinice de alarma pentru tumprile maligne e. eliminarea sursei de cantaminare bacteriene
mamare sunt:
a. tumoru de consistenta moale 49. In ocluzia intestinala diagnosticul pozitiv se face pe
b. bine delimitate baza:
c. aderente de planurile superficiale si profunde a. presentei durerii si intreruperii tranzitului
d. manevra Tillaux pozitiva b. distensiei abdominale cu varsaturi
e. prezenta semnului cojii de portocala c. aparare musculara generalizata cu varsaturi
d. aspectului radiologic de imagini hirdoaerice
e. dureri epigastrice insotite de hematemeza si melena
43.Semnele mamaografice care pledeaza pentru
malignitatea unei tumori mamare sunt: 50. Gravitatea mare a leziunilor colonului este data de:
a. opacitatea cu contur difuz sau sub forma de plaja noroasa a. vascularizatia colonului
cu contur sters b. dimensiunea colonului
b. prezenta spiculilor si a microcalcificarilor grupate c. septicitatea colonului
c. lipsa haloului peritumoral d. apendicectomia in antecedente
d. subtierea lizerelului cutanat e. inervatia colonului
e. prezenta macrocalcifierilor
51. Cel mai frecvent organ interesat in traumatismele
44. Factorii de prognostic implicati in evolutia abdominale este:
pacientelor operate cu cancer mamar sunt: a. ficatul
a. volumul tumorii b. stomacul
b. gradul de diferentiere c. vezica urinara
c. ditarea ganglionilor axilari d. splina
d. prezenta receptorilor hormonali e. pancreasul
e. nivelul glicemiei
52. Semnele locale abdominale in cazul leziunilor
45. In ocluziile intestinale prin strangulare durerea este: traumatice de splina sunt:
a. surda, continua a. durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in
b. brusca, instensa, continua umarul stang (semnul Kehr)
c. sincopala, insotita de paloare, anxietate si transpiratii b. durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in
d. mai putin violenta, cu evolutie progresiva flancul stang (semnul kehr)
e. intermitenta c. semnul von Wahl
d. semnul Balance
46. Timpanismul juxtaombilical (semnul Laugier) apare e. semnul Courvoisier-Terrier
in:
a. ocluzia jejuno-ileonului, mai ales prin volvulare 53. In tipul IV de traumatism pancreatic arsenalul
b. ocluzia joasa, prin tumori rectosigmoidiene terapeutic cuprinde:
c. peritonita a. duodeno-pancreatectomia
d. ocluzia prin tumora ileo-cecala b. pancreatectomia subtotala
e. stenoze incomplete ale colonului c. colangiografia intraoperatorie
d. pancreatectomia distala
47. Imaginea radiologica specifica ocluziilor ileonului e. evaluarea ampulei
este reprezentata de:
a. imagini hidroaerice rare, mari, cu diametrul vertical mai 54. Hematoamele retroperitoneale posttraumatice mari
mare sunt cele:
b. imagini hidroaerice cu diametru lateral mai mare a. care se intind d la fundul de sac Douglas pana la polul
c. imagini hidroaerice localizate caudal spre dreapta, superior renal
organizate in tuburi de orga sau trepte de scara b. care se intind de la fundul de sac Douglas pana la polul
4
inferior renal c. echimoza periombilicala
c. care sunt localizate numai la nivelul bazinului d. echimoza scrotala
d. nu exista o asemenea clasificare e. echimoza epigastrica
e. care cuprind intreg retroperitoneul
61. Pancreatita acuta la alcooloci este explicata prin:
55. Indicatiile clare ale CT abdominal la traumatizati a. interventia factorului vascular
sunt urmatoarele: b. pasajul calculilor prin tractul biliar
a. bolnavi cu traumatisme craniene inchise c. spasmul oddian
b. bolnavi cu traumatisme craniene deschise d. gastroduodenita cronica
c. bolnavi cu hematurie dar stabili hemodinamic e. diskineziile duodenale
d. bolnavi cu fracturi pelviene si sangerare semnificative
e. bolnavi cu hemodinamica stabila dar cu examen clinic 62. Durerea de pancreatita acuta:
abdominal echivoc a. are debut lent, progresiv
b. are debut brusc
56. Despre revarsatul Morel-Lavalle sunt adevarate c. atinge intensitatea maxima in cateva zile
afirmatiile: d. atinge intensitatea maxima in cateva ore
a. se datoreaza rupturilor musculare cu sangerare difuza e. persista cel putin 3-4 zile
b. este consecinta leziunilor ramurilor arterei epigastrice
superioare sau inferioare 63. Tratamentul chirurgical in PA:
c. apare de obicei dupa impactul tangential al agentului a. vizeaza eliminarea litiazei biliare (la cele de cauza
vulnerant cu peretele abdominal profund litiazica)
d. la examenul clinic este prezent semnul Bouchacourt b. nu are obiect decat in momentul constituirii necrozelor
e. in revarsatele mici se practica punctie evacuatorie si infectate
pansament compresiv c. isi propune oprirea evolurie bolii prin decapsulare
pancreatica sau foraj pancreatic
57. Semne obiective in socul hemoragic generat de d. in cazul pancreatite necrotico-hemoragice de referinta
traumatismele abdominale grave: este necrosectomia, cu menajarea pancreasului sanatos
a. tendinta la colaps e. in cazul pancreatitei necrotico-hemoragice d referinta
b. contractura musculara sunt rezectiile pancreatice reglate
c. varsaturi
d. oligoanurie 64. In algoritmul terapeutic al necrozei pancreatice
e. abdomen balonat cu matitate decliva deplasabila obiectivate CT, care atitudine nu este adecvata:
a. debridare in cazul necrozei infectate
58. Manevra Pringle in traumatismele hepatice: b. observare in cazul necrozei neinfectate
a. consta in clampajul digital sau cu lat al pediculului c. laparotomie precoce in afara unor perforatii gastro-
hepatic intestinale precoce
b. consta in aplicarea unei pense clampe nestrivitoare pe d. interventie pt. oprirea unei hemoragii determinate de un
artera hepatica comuna si vena porta fuzeu necrozant
c. nu trebuie sa depaseasca 15 minute in conditii de e. sfincterotomie endoscopica pt. rezolvarea calculului
hipotermie locala si sistemica inclavat in papila
d. nu trebuie sa depaseasca 30 de minute in conditii de
normotermie 65. Complicatiile evolutive propriu-zese ale pancreatitei
e. realizeaza hemostaza temporara in hemoragiile acute sunt:
abundente a. tumora de cap de pancreas
b. sechestrul pancreatic
59. Leziunea traumatica splenica de tip II include: c. abcesul pancreatic
a. hematom subcapsular<10cm d. pancreatita cronica
b. ruptura splenica cu profunzime 1-3 cm e. pseudochistul pancreatic
c. hemtom cu diametru >5cm
d. interesarea vaselor trabeculare 66. Factorii precipitanti cei mai frecventi ai aparitiei
e. ruptura<1 cm profunzime MSOF pe parcusul primei saptamani a PA sunt:
a. infectia pancreatica
60. Semnul CULLEN in pancreatita acuta este b. hipoxia
reprezentat de: c. abcesul pancreatic
a. echimoza sub ligamentul inghinal d. organizarea necrozei
b. echimoza pe flancuri e. socul circulator
5
c. se foloseste un cateter cu balonas
67. Referitor la scorul Baltasar din PA, urmatoarele d. se insera stent din metal expandabil cu diamet. de 10mm
afirmatii sunt adevarate cu exceptia: e. este folosit la pacientii cu hemoragie cronica
a. este o clasificare clinica determinate
b. stadiul C reprezinta inflamarea pancreasului si tesutului de hipertensiunei portala
peripancreatic cu conservarea conturului glandular
c. stadiul B arata un pancreas marit de volum cu contur 74. Urmatoarele afirmatii privitoare la ulcerul de stress
pastrat sunt adevarate:
d. dadiul D arata prezenta unei colectii pripancreatice a. ulcerul Curling apare la arsi
e. cuprinde 4 stadii b. ulcerul Curling apare in traumatismele craniene
c. ulcerul Cushing apare la arsi
d. ulcerul Cushing apare in traumatismele craniene
68. Scopul terapiei in PA este reprezentat de: e. apare dupa interventii chirurgicale
a. stoparea progresiunii locale a bolii
b. antibioticoterapie profilactica 75. Leziunile angiodisplazice ale colonului apar mai
c. profilaxia instalarii insuficientei organelor tinta frecvent la nivelul urmatoarelor segmente:
d. nutritie parentala agresiva a. cec
e. bolnavii cu fome grave pot fi operati in urgenta imediata b. colon drept
c. colon stang
69. Diagnosticul biologic din pancreatita acuta arata d. flexura splenica
cresterea: e. colon sigmoid
a. amilazemiei
b. amilazuriei 76. Poate reprezenta cauza de HDS consumul
c. glicemiei urmatoarelor substante:
d. lipazemiei a. salicilati
e. calcemiei b. steroizi
c. beta-blocante
70. Hemoragia colonica poate avea ca surse: d. anticoagulante orale
a. angiodisplazia e. alcool
b. colita ulcerativa
c. diverticuloza 77. In hemoragiile de la nivelul intestinului subtire
d. neoplazii arteriografia:
e. invaginatia a. indentifica locul hemoragiei cand rata sangerarii
este ~1 - 2ml/min
71. Cele mai frecvente cauze de HDI la adolescenti si b. poate indentifica tumori sangerande, malformatii arterio-
tineri sunt: venoase sau angiodisplazia
a. diverticulul Meckel c. evidentiaza hemoragii cu debit de 0,1 – 0,2 ml/min
b. boli inflamatorii intestinale d. poate fi repetata in decurs de 30 de ore daca sangerarea
c. tumori maligne e intermitenta
d. diverticuloza e. nu are nici o valoare
e. polipi
78. Pacient in varsta de 58 de ani, cunoscut potator se
72. Hemoragia de la nivelul intestinului subtire poate fi prezinta in serviciul de urgenta cu hematemeza,
determinata de: TA:90/60 mm hg, AV:100/min. la examenul clinic se
a. sindromul Mallory-Weiss observa: tegumente icterice, abdomen globulos cu desen
b. varice intestinale vascular accentuat. Cauza cea mai probabila de HDS
c. tromboza mezenterica este:
d. invaginatia intestinala a. ulcer duodenal
e. infectii enterice b. esofagita de reflux
c. varice esofagiene din ciroza hepatica
73. Urmatoarele considerente referitoare la TIPS nu d. sindrom Mallory-weiss
sunt adevarate: e. ulcer gastric
a. accesul se realizeaza prin intermediul punctiei venei
hepatice 79. Ocluzia intestinala datorata diverticulului Meckel se
b. este creat un canal intraparenchimatos intre vena poate produce prin:
hepatica si un ram major al venei porte a. invaginagie
6
b. ghem de ascarizi
c. torsiune in jurur axului 86. Principalele afectiuni cu care trebuie facut
d. corp strain diverticular diagnosticul diferential al formei cronice de Boana
e. brida diverticulo-ombilicala Crohn sunt:
a. colita ulceroasa
80. Simpomatologia digestiva in Boala Crohn cuprinde: b. dizenteria
a. ulceratii ale cavitatii bucale c. febra tifoida
b. diaree cronica d. tuberculoza ileocecala
c. steatoree e. abcesul douglasului
d. prurit anal
e. dureri colicative 87. Desi inconstant, semnul patognomonic al
investigatiei intestinale la sugar este:
a. varsatura
b. distensia abdominala
c. eruptia cutanata
81. Complicatiile posibile ale Bolii Crohn sunt: d. rectoragia
a. amiloidoza e. diareea
b. insuficienta hepato-renala
c. ocluzia intestinala 88. Tratamentul chirurgical al invaginatiei intestinale
d. fistulele poate consta din:
e. malignizarea a. dezinvaginare prin “mulgere”
b. piloroplastie
82. Principiile tratamentului chirurgical in Boala Crohn c. enteropexie
sunt: d. colostomie
a. tratamentul chirurgical reprezinta tratamentul de electie e. rezectie segmentara de intestin
b. tratamentul chirurgical este indicat cat mai tarziu posibil
c. tratamentul chirurgical este rezervat complicatiilor 89. Fracturile costale sunt mai frecvente la:
d. tratamentul chirurgical este indicat in formele acute a. copii
e. exereza chirurgicala a leziunilor trebuie sa fie cat mai b. adulti
extinsa c. femei
d. barbati
83. Care din urmatoarele elemente sunt caracteristice e. varstnici
sindromului carcinoid?
a. flush-ul 90. Gravitatea fracturilor costale este in functie de:
b. nistagmusul a. topografie
c. edemul Quincke b. sex
d. wheezing-ul c. teren biologic
e. caracterul paroxistic al manifestarilor d. numarul fracturilor
e. mecanismul de producere
84. Hemoragia digestiva superioara produsa la nivelul
diverticulului Meckel se produc datorita: 91. Caracteristicile fracturilor sternale sunt
a. stagnarii bolului alimentar la acest nivel urmatoarele:
b. hipertoniei parasimpatice transmise pe calea nervilor a. durere la nivel sternal
vagi b. hematom presternal
c. heterotopiei mucoase gastrice de la nivelul diverticulului c. tulburari de ritm cardiac
d. stazei venoase din peretele diverticular d. depresiune la palpare
e. cunsumului de antiinflamatorii nesteroidice e. crepitatie osoasa cu senzatie de “declic” la nivel sternal

85. Tratamentul chirurgical al complicatiilor 92. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate
diverticulului Meckel presupune una din urmatoarele referitor la voletul costal?
proceduri: a. apare doar in fracturile sternale cu deplasare
a. diverticulectomie b. apare ca urmare a fracturilor costale multiple (cel putin
b. excizie cuneiforma 2 coaste), coastele fiind fracturate in cel putin doua
c. enterectomie segmentara puncte
d. vagotomie c. formeaza un bloc costal ce se mobilizeaza in timpul
e. derivatie interna miscarilor respiratorii independent de restul cutiei
7
toracice d. hipertensiunea bronho-pulmonara la expir in conditii de
d. apare doar in fracturile arcurilor costale anterioare compresiune sau decelerare la subiectii surprinsi cu
e. nu este insotit de fractura costala glota
inchisa
93. Care din sindroamele de mai jos sunt prezente in e. acumulari de sange in cavitatea pleurala
hemotoracele posttraumatic?
a. sindromul infectios 99. Care din urmatoarele complicatii sunt caracteristice
b. sindromul dezechilibrelor acido-bazice si hidro- vomicii hidatice?
electrolitice a. hipertensiunea pulmonara
c. sindromul de perete toracic moale b. inundatia traheo-bronsica cu sindrom Mendelson
d. sindromul de obstructie a cailor aeriene superioare c. soc anafilactic
e. sindromul de compresiune pleuro-pulmonara d. hemoptizia pre sau post vomica
e. supuratia lojei chistice
94. In hemotoracele posttraumatic apare:
a. anemie marcata 100. Care din urmatoarele semne si simptome fac parte
b. insuficienta circulatorie din triada caracteristica simptomatologiei
c. respiratie paradoxala carcionoidului bronsic?
d. perturbarea circulatiei venoase de intoarcere mai ales in a. tusea
hemotoracele mare b. vomica
e. bradipnee c. hemoptizia
d. dispneaa
95. Pneumotoracele total unilateral posttraumatic e. infectii intercurente
determina:
a. deplasare mediastinala cu afectarea plamanului nelezat 101. Semnele radiologice caracteristice pentru
b. deplasarea mediastinala cu afectarea circulatiei venoase hamartomul pulmonar sunt:
de intoarcere a. masa tumorala bine conturata
c. cresterea rezistentei vasculare pulmonare cu tulburari de b. localizare centrala
hemodinamica si insuficienta respiratorie c. localizare periferica
d. respiratie paradoxala d. localizare frecventa in campul pulmonar inferior
e. balans mediastal e. margini boselate sau lobulate

96. Leziunile traheo-bronsice apar prin urmatoarele 102. Leiomiomul pulmonar apare mai frecvent:
mecanisme: a. la tineri
a. compresiune antero-posterioara violenta a toracelui b. la sexul feminin
b. compresiune latero-laterala violenta a toracelui c. la varstnici
c. cresterea brusca a presiunii intratraheale la traumatismele d. la sexul masculin
toracice surprinse cu glota inchisa e. nu are importanta sexul sau varsta
d. efectul de forfecare produs de miscarea brusca a traheei
in raport cu un punct fix 103. Care din factorii de mediu de mai jos sunt
e. lovitura directa cu gatul in hiperextensie incriminati in etiologia cancerului bronhopulmonar?
a. alcoolul
97. Tratamentul conservator al leziunilor traheo- b. fumatul
bronsice se practica doar in: c. consumul de antiinflamatorii nesteroidiene
a. caz de enfizem subcutanat d. expunerea profesionala la hidrocarburi, azbest si radiatii
b. cand leziunile sunt limitate la traheea cervicala ionizate
c. cand leziunile sunt insotite cu revarsat hematic pleural e. poluarea atmosferica
d. leziuni longitudinale reduse ale membranei traheale
posterioare 104. Care din urmatoarele aspecte anatomo-patologice
e. leziune bronsica sub 1/3 din circumferinta bronsiei sunt caracteristice pentru carcinomul bronhopulmonar
principale, dupa pleurostomie cu celule mici?
a. prinde rapid hilul si ganglionii mediastinali
98. In traumatismele toracice ruptura pulmonara este b. apare pe cicatrici pulmonare si fibroze intestitiale
rezultatul: c. crestere lenta cu metastazare tarzie
a. fracturilor costale d. cea mai agresiva forma de cancer pulmonar
b. contuziilor posterioare e. are tendita la cheratinizare cu formare de perle epiteliale
c. plagilor nepenetrante
8
105. Care sunt dsediile cele mai frecvente de 112. Care sunt formele anatomo-patologice clasice
metastazare a cancerului bronhopulmonar? descrise pentru carcinomul hepatocelular?
a. pancreas a. forma infiltrativa
b. creierul b. forma expansiva
c. ficatul c. forma nodulara
d. sistemul osos d. forma masiva
e. suprarenalele e. forma difuza

106. Care sunt semnele caracteristice ale triadei Gaillard 113. Care din elementele biologice de mai jos sunt
ce apare in pneumotoracele spontan? adevarate pentru carcinomul hepatocelular?
a. timpanism a. leucocitoza
b. absenta murmurului vezicular b. anemie
c. absenta vibratiilor vocale c. VSH crescut
d. matitate d. alfa fetoproteina si des-gama-carboxiprotrombina
e. raluri sibilante crescute
e. fosfataza alcalina crescuta
107. Care din semnele de mai jos sunt semne de
certitudine pentru abcesul pulmonar? 114. Propagarea neoplazica a cancerului esofagian se
a. leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulenta realizeaza pe urmatoarele cai:
b. sputa fetida a. invazia transmurala
c. examen bacteriologic sugestiv sau confirmativ din b. extensia extramurala
aspiratul figrinoscopic “protejat” c. extensia la organele vecine
d. raspuns prompt la penicilinoterapie d. invazia limfatica locoregionala
e. prezenta unor surse endugene de bacterii anaerobe e. invazia sistemica

108. Bronsiectaziile pot fi: 115. Clasificarea standard a gradelor disfagiei este
a. dobandite urmatoarea:
b. ereditare a. deglutitie inversata
c. congenitale b. dificultati ocazionale de deglutitie
d. asociate unor dezordini imunologice c. deglutitie doar pentru alimente semisolide sau pasate
e. idiopatice d. deglutitie numai pentru saliva
e. deglutitie absenta pentru saliva
109. Carciomul hepatocelular poate debuta inaintea
aparitiei leziunilor de ciroza hepatica doar in: 116. Dezideratele tratamentului chirurgical in cancerul
a. infectia cu virus B esofagian sunt:
b. infectia cu virus C a. suprimarea tesutului neoplazic
c. hemocromatoza b. restabilirea posibilitaii de alimentatie
d. alcoolism c. atenuarea disfagiei
e. nu apare numai pe leziuni de ciroza d. prevenirea recidivelor
e. mentinerea functiei tractului alimentar
110. Cancerul hepatocelular este o tumora:
a. dura 117. Pentru cancerul esofagian mediastinal superior,
b. moale interventiile chirurgicale indicate sunt:
c. de culoare maroniu deschis a. esofagectomia prin triplu abord
d. de culoare violacee b. esofagectomia prin sternotomie mediana
e. de culoare rosie c. bypass-ul cu stomac sau colon
d. esofagectomia transhiatala
111. Care din urmatoarele semne apar frecvent in e. eso-gastrectomia
colangiocarcinom?
a. diaree 118. Care dintre afectiunile urmatoare nu constituie
b. hepatomegalie contraindicatie pentru rezectia simpla paliativa in
c. varsaturi cancerul esofagian:
d. durere abdominala a. metastaze hepatice izolate, rezecabile
e. icter b. disfagie severa
c. pleurezie maligna
d. invazie mediastinala
9
e. insamantare sistemica 126. Tipurile de tratament ambulator al manifestarrilor
inflamatorii si dureroase ale hemoroizilor sunt:
119. Prevalenta acalaziei cardiei este de: a. trombectomia
a. 2 la 100000 locuitori b. infiltratia intraedematoasa
b. 4 la 100000 locuitori c. injectia intrafemurala
c. 6 la 100000 locuitori d. infiltratia intrasficteriana
d. 8 la 100000 locuitori e. fotocoagularea laser
e. 10 la 100000 locuitori
127. Secventa patognomonica in fisura anala este:
120. Debutul simptomatologiei acalaziei cardiei se face a. scaun – sangerare – durere
prin: b. scaun – interval liber – durere
a. disfonie c. durere – recoragie – diaree
b. disfagie d. durere – eliminare de scaun patologic – disparitia durerii
c. ataraxie e. scaun – durere – sangerare
d. regurgitatii
e. pierdere ponderala 128. Diagnosticul diferential al fisurii anale se face cu:
a. cancerul anal
121. Semnul radiologic caracteristic in acalazia cardiei b. abcesele perianale
este: c. sancrul sifilitic
a. imaginea hidro-aerica d. ulceratia nala a bolii Crohn
b. devierea mediastinului e. ragadele sau fisurile lineare
c. absenta pungii cu aer a stomacului
d. aerocolia de transvers 129. Tratamentul medical specfic al fisurii anale consta
e. gastroptoza in:
a. antialgice
122. Pseudoacalazia se caracterizeaza prin: b. tonice vasculare
a. disfagie progresiva c. miorelaxante
b. durere toracica d. vitamine complex B
c. regurgitatii e. nu exista tratament medical specific
d. sialoree
e. pierdere ponderala 130. Conform teoriei glandular canaliculare, supuratia
perianala evolueaza in urmatoarele stadii:
123. Tripla operatoe Gavriliu in tratamentul acalaziei a. staza venoasa ce favorizeaza infectia
cardiei consta in: b. abces initial centrat pe o glanda infectata
a. cardiomiotomie extramucoasa Heller c. confluarea abceselor
b. vagotomie tronculara d. extensia in spatiile intersfincteriene inalte sau joase
c. fundoplicatie Dor e. deschiderea la piele sau in rect
d. miomectomie ventrala extramucoasa a pilorului
e. piloroplastie 131. Diagnosticul abceselor perianale este sugerat de:
a. un sindrom dureros anal
124. Boala hemoroidala este: b. stare febrila sau subfebrila
a. boala mecanica c. tumefactie vizibila si palpabila cu caractere inflamatorii
b. boala vasculara d. tuseu rectal dureros
c. boala musculara e. rectoragie
d. boala alimentara
e. boala sociala 132. Care dintre urmatoarele tipuri de fistule perianale
nu face parte din clasificarea Parks:
125. Clasificarea stadiala a hemoroizilor nu cuprinde: a. fistule intersfincteriene
a. stadiul 0 b. fistule extrasfincteriene
b. stadiul I c. fistule complexe
c. stadiul II d. fistule transsfincteriene
d. stadiul III e. fistule combinate
e. stadiul IV
133. Principii generale de tratament chirurgical in
abcesele anale:
a. interventia precoce fara a astepta colectarea
10
b. injectarea de albastru de metil pe traiectul fistulos d. simpaticul cervical (sdr. Claude Bernard Horner –
c. deschiderea larga si corecta a abcesului midriaza, exoftalmie, ptoza palpebrala)
d. descoperirea orificiului primar, a criptei incriminate si e. trahee (tiraj, cornaj)
distrugerea ei
e. sutura mucoasei anale pentru a preveni recidiva 141. Explorarile morfologice in gusa constau in:
a. radiografie cervicala si toracica
134. Tabloul clinic al tiroidei acute cuprinde: b. trazit baritat esofagian
a. febra, frisoane c. scintigrafia tiroidiana
b. durere in regiunea cervicala anterioara d. RIC
c. tahicardie e. punctia, biopsia, aspiratia
d. disfagie, disfonie
e. dispnee 142. Diagnosticul diferential al gusei se face cu:
a. tiroida
135. Examenul biologic in tiroidita acuta evidentiaza: b. cancerul tiroidian
a. leucocitoza c. parotidita abcedata
b. VSH crescut d. chisturi branhiale
c. PBI moderat crescut e. adenopatii cervicale laterale
d. RIC foarte scazut
e. RIC foarte crescut 143. Diagnosticul de stadilitate al gusei cuprinde:
a. stadiul asimptomatic
136. Diagnosticul diferential al tiroiditelor acute se face b. stadiul oligosimptomatic
cu: c. stadiul endocrinopatic
a. parotiditele acute d. stadiul visceropat
b. congestia tiroidiana intrapartum e. stadiul neuropat
c. gusa cu hemoragie interstitiala
d. cancerul tiroidian 144. Explorarile paraclinice utile in diagnosticul unui
e. flegmoanele gatului nodul tiroidian solidar sunt:
a. formula leucocitara
137. Tratamentul tiroiditei acute consta in: b. scintigrafia tiroidiana
a. repaus c. ecografia tiroidiana
b. comprese alcolizate d. efecte de frenaj tirotrop
c. antiinflamatorii e. citodiagnosticul
d. antibioterapie
e. T4 sau extracte tiroidiene 145. Coplicatiile gusei sunt:
a. complicatiile mecanice date de compresie
138. Factorii care pot duce la perturbarea sintezei b. fistula
hormonilor tiroidieni: c. hemoragia interstitiala
a. excesul iodului din apa, sol, alimente d. strumita
b. alimente gusogene e. hipertiroidizare
c. medicamente
d. surmenaj 146. Manifestarile generale in hipertiroidie sunt:
e. defecte enzimatice transmise autozomal recesiv a. pierderea ponderala
b. piele calda, moale
139. In functie de volum gusa se clasifica in: c. temperatura centrala moderat scazuta
a. gusa mica d. termofobia
b. gusa medie e. sudoratia
c. gusa mare
d. gusa voluminoasa 147. Criteriul paraclinic de certitudine in boala Graves
e. gusa ponjanta este:
a. T3, T4 crescute
140. Fenomenele de cpresie in gusa apar pe: b. TSH seric scazut
a. venele jugulare (cianoza fetei, epistaxis, cefalee, c. RIC crescut
turgescenta jugularelor) d. prezenta atc antireceptori TSH
b. arterele carotide (tulburari ischemice cerebrale) e. punctia biopsie
c. nervul recurent (pareza recurentiala, disfagie, voce
bitonala)
11
148. Tabloul clinic al tireotoxicozei: d. varice tronculare
a. scadere ponderala e. varice in teritoriul unor vene perforante insuficiente
b. oboseala, nervozitate
c. somnolenta 156. Factorii etiopatogenetici generali interni
d. termofobia incriminati in aparitia varicelor hidrostatice sunt:
e. tremuraturile a. avitaminozele
b. infectiile
149. Momentul operator oprim in hipertiroidie este dat c. obezitatea
de: d. sarcina
a. stabilizarea pulsului in jur de 100/min e. factorul endocrin
b. somnul este odihnitor si ling
c. subiectiv nu mai acuza fotofobie 157. Etipoatogenia varicelor secundare este:
d. obiectiv-stabil sau usoara crestere ponderala a. ereditara
e. normalizarea metabolismului b. posttrombotica
c. compresiune pe trunchiuri principale venoase
150. Cauzele si elementele de risc in cancerul tiroidian d. traumatisme externe ale venelor
sunt: e. fistule arteriovenoase
a. radiatiile ionizate (terapeutice)
b. factori genetici 158. Sindromul Parks-Weber se datoreaza:
c. tulburari metabolice congenitale a. compresiei pe trunchiurile venoase principale
d. carenta de iod b. trombozei venoase profunde
e. iradiere accidentala c. fistulei arteriovenoase congenitale
d. tromboflebitei superficiale
151. Tratamentul cancerului tiroidian cuprinde: e. varicoflebitei migratorii
a. chirurgia
b. hormonoterapia 159. Sindromul Klippel-Trenaunay se caracterizeaza
c. tratamentul cu Iod prin:
d. iradierea externa a. varice
e. chimioterapia b. alungire hipertrofica a membrului
c. limfebem
152. Vena Giacomini face legatura intre: d. ahgiom plan tuberos
a. vena safena magna si vena safena parva e. prezenta fistulelor arteriovenoase
b. vena safena magna si vena femurala
c. vena safena parva si vena poplitee 160. Factorii care ingreuneaza circulatie venoasa sunt:
d. vena safena magna si venele perforante ale coapsei a. forta gravitationala
e. vena safena parva si venele comunicante ale gambei b. vascozitatea sangelui
c. presa abdominala
153. Semnul Trendelenburg I semnifica: d. tonusul peretelui venos
a. insuficienta venelor perforante e. pulsatia arterelor paravenoase
b. insuficienta venelor comunicante
c. insuficienta ostila a venesei safene interne 161. Venele perforante Cockett fac legatura intre:
d. insuficienta sistemului venos profund a. vena safena interna si vena tibiala posterioara
e. insuficienta ventriculara stanga b. arcul venos posterior al gambei si venele tibiale
posterioare
154. Explorarile paraclinice neinvazive in diagnosticul c. vena safena externa si vena poplitee
varicelor sunt: d. vena safena interna si vena femurala
a. untrasonografia Doppler e. vena peroneala si venele dorsale ale piciorului
b. dopplerduplex
c. ecodoppler 162. Terapia anticoagulanta cu heparina urmareste:
d. flebografia a. prevenirea extensiei trombozei
e. testul Linton b. lizarea cheagurilor recente
c. limitarea formarii coagulilor intracardiaci
155. Tipurile de varice sunt: d. inhibarea sinteze protombinei
a. teleangiectaziile e. inhibarea factorilor de coagulare VII, IX si X
b. venele lenticulare
c. varice ale colateralelor venelor safene
12
163. Cea mai frecventa forma de embolie arteriala este: b. echinococcus granulosus
a. trombembolia c. E. Colli
b. embolia grasoasa d. echinococcus multilocularis
c. embolia gazoasa e. psudomonas aeruginosa
d. embolia tumorala
e. corpi straini 171. Anatomic embrionul hexacant este format din :
a. cuticula
164. Din punct de vedere etiologic arteriopatiile cronice b. scolex
obliterante se clasifica in: c. memebrana proligera
a. arteriopatii traumatice d. gat
b. arteriopatii infectioase e. strobila
c. arteriopatii metabolica
d. trombangeita oblitareanta 172. Explorarile serologice si biologice sugestive pentru
e. arteriopatii viscerante chistul hidatic hepatic sunt:
a. eozinofilia
165. Tratamentul chirurgical al ischemiei periferice b. limforagia
trebuie efectuat in: c. testul intradermic Cassoni pozitiv
a. primele 10 ore de la debut d. testul ELISA
b. primele 24 ore de la debut e. hemoglobinuria
c. primele 6 ore de la debut
d. primele 12 ore de la debut 173. Simptomatologia rupturii chistului hidatic in caile
e. primele 72 ore de la debut biliare cuprinde:
a. icterul mecanic
166. Teoriile care explica modalitatea de aparitie a placii b. angiocolita acuta
de aterom sunt: c. contractura abdominala
a. teoria musculo-secretorie d. diaree
b. teoria trombogenetica e. hemobilie
c. teoria mecanica
d. teoria chimica 174. Dintre procedeele chirurgicale care extirpa total
e. teoria plurifactoriala sau partial adventicea fac parte:
a. chistotomia cu drenajul extern al cavitatii restante
167. Factorii de risc in etiologia arteriopatiilor cronice b. chistectomia totala
obstructive sunt: c. chistectomia partiala Lagrot
a. hipercolesterolemia d. anastomozele chisto-digestive
b. hipertrigliceridemia e. tratamentul percutan
c. diabetul
d. hipertensiunea arteriala 175. Semnele clinice caracteristice peritonitelor acute
e. miopia sunt:
a. apararea musculara
168. Terapia postoperatorie cu trombostop din ischemia b. contractura musculara
acuta periferica se face timp de: c. hiperestezia cutanata
a. 6- 12 de ore d. semnul Blumberg
d. 24 - 48 de ore e. hematemeza
c. 4 – 6 luni
d. 4 –6 saptamani 176. Semnele paraclinice caracteristice peritonitelor
e. 12 luni acute sunt:
a. pneumoperitoneul la radiografia abdominala pe gol
169. Indicatiile splenectomiei diagnostice sunt: b. prezenta de lichid liber pertoneal evidentiata ecografic
a. tumori splenice de etiologie neprecizata c. anemia severa
b. limfoamele Hodgkin (stadiul I A, II B) d. trombocitoza
c. limfoame non- Hodgkin e. leucocitoza
d. tumori splenice metastatice
e. tuberculoza splenica 177. Gemenii implicati in peritonitele apendiculare
sunt:
170. Chistul hidatic hepatic se datoreaza infetarii cu: a. E. Colli
a. giardia lamblia b. bacterii gram negative
13
c. anaerobi b. duodenopancreatectomia cefalica
d. candida c. duodenopancreatectomia cefalic cu prezervarea pilorului
e. staphiloccoci d. wirsungo-jejunoanastomoza
e. alcolizarea plexului celiac
178. Obiectivele tratamentului chirurgical in peritonitele
acute cuprind: 185. Factorii genetici implicati in etiologia cancerului
a. antibioterapie cu spectru lung mamar sunt:
b. eliminarea sursei de contamiare a. mutatia genetica p 11
c. lavajul peritoneal b. mutatia genetica BRCA 1
d. drenajul peritoneal c. mutatia genetica BRCA 2
e. antibioterapie in functie de antibiograma d. mutatia genetica c-HER( neu )
e. mutatia genetica D 21
179. Dintre peritonitele primare fac parte:
a. ulcerul duodenal parforat 186. Manevra de determinare a mobilitatii tumorilor
b. apendicita acuta perforata mamare fata de muschul pectoral poarta numele de:
c. coleperitoneul a. manevra Tillaux
d. peritonita bacteriana spontana la copii cu sindrom b. manevra Velpau
nefrotic c. semnul pectoralului
e. peritonita bacteriana spontana la cirotic d. manevra Mondor
e. manevra Mandel
180. Factorii de risc implicati in etiologia cancerului de
pancreas sunt: 187. Boala Paget a sanului este caracterizata de:
a. menarha precoce a. ulceratie mamelonara
b. multiparitatea b. adenopatie axilara ca prim semn al bolii
c. fumatul c. tumora exulcerata
d. regimul alimentar bogat in lipide d. retractia mamelonului
e. litiza biliara e. exematizarea mamelonului

181. Urmatoarele afirmatii privind cancerul de pancreas 188. Ocluziile intestinale prin obstructie pot apare prin:
sunt adevarate: a. corpi straini intralumenali
a. icterul apare precoce in formele cefalice b. compresiuni extrinseci ale lumenului intestinal
b. semnul Couvoisier –Terrier apare in formele caudale c. leziuni parietale intestinale congenitale
c. pruritul se asociaza icterului obstructiv d. invazia limfatica locoregionala
d. tumora palpabila apare in stadiile precoce ale bolii e. invazia sistemica
e. diareea grasoasa (steatoreea) apare datorita insuficienteai
pancreatice 189. Paralizia musculaturii intestinale realizeaza:
a. peritonita
182. Triada simptomatica caracteristica pentru cancerul b. aparare musculara
de cap de pancreas cuprinde: c. ileus paralitic
a. durere d. parforatie intestinala
b. febra e. durere
c. frison
d. icter 190. Secretia zilnica a tubului digestiv normal este de:
e. scadere severa in greutate a. 3 – 5 litri
b. 5 –7 litri
183. Interventiile paleative pentru retentia biliara in c. 7 – 9 litri
cancerul de cap de pancreas pot fi: d. 9 – 11 litri
a. colecistostomia e. sub 1 litru
b. duodenopancreatectomia cefalica
c. spleno-pancreatectomia 191. In clinica ocluziilor intestinale nu apare:
d. coledoco-duodenoanastomoza a. durerea
e. endoprotezarea endoscoipica b. varsatura
c. febra
184. Operatiile radicale pentru cancerul d. intreruperea tranzitului
cefalopancreatic sunt: e. distensia abdominal
a. coledoco-jejunostomia pe ansa Y Roux
14
192. Aspectul radiologic de ocluzie este dat de:
a. imaginile hidro-aerice
b. aerocolie
c. pneumoperitoneu
d. disparitia bulei de gas gastrice
e. nu exista imagine eadiologica caracteristica

193. Obiectivele tratamentului ocluziilor intestinale


sunt:
a. reechilibrarea bolnavului
b. administrarea de sange
c. decompresiunea
d. rezolvarea cauzei de ocluzie
e. profilaxia recidivelor

194. Principalele elemente de diagnostic in ischemia


acuta mezenterica sunt:
a. tahicardia paroxistica
b. durerea adbominala severa neinfluentata de analgetice
c. hipotensiunea arteriala
d. enteroragia
e. distensia abdominala

15