Sunteți pe pagina 1din 31

1.

Primul simptom al apendicitei acute este:


a) Diaree
b) Voma
c) Constipatie
d) Durere abdominala
e) Subfebrilitate

2. Apendicita acuta la gravide e caracterizata prin:


a) Incidenta 1/100 sarcini
b) Este mai frecventa pe parcursul primelor 2 trimestre
c) Pe masura dezvoltarii sarcinii dg devine mai dificil
d) Durerea abdominala si apararea musculara sunt absente
e) Leucopenia

3. Avantajele apendicectomiei pe cale laparoscopica sunt:


a) Durata de spitalizare mai lunga
b) Diminuarea durerii
c) Scaderea infectiilor postoperatorii
d) Timpul operator scurt
e) Se poate efectua in anestezie locala

4. Factorii principali in mortalitatea prin apendicita acuta sunt:


a) Sexul
b) Varsta pacientului
c) Perforatii aparute anterior tratamentului chirurgical
d) Lipsa tratamentului antibiotic
e) Alte imbolnaviri????????????????????

5. Dpdv macroscopic cancerul colo-rectal se poate prezenta sub urmatoarele forme:


a) Forma exofitica
b) Forma polipoida
c) Forma coloida
d) Eroziunea superficiala
e) Forma anulara

6. Conform clasificarii Dukes stadiul C al cancerului colo-rectal este caracterizat prin:


a) Tumora este limitata la mucoasa
b) Prezenta metastazelor limfoganglionare
c) Prezenta invaziei in organele invecinate
d) Tumora ajunge pana la subseroasa
e) Prezenta metastazelor la distanta

7. Care din urmatoarele examinari se pot folosi ca teste screening in cancerul colo-rectal
la pacienti asimptomatici:
a) Testul sangerarii oculte
b) Palparea ganglionilor inghinali

1
c) Colonoscopia
d) Markeri tumorali
e) Curba ponderala

8. Amputatia rectosigmoidiana Miles presupune:


a) Interventii chirurgicale seriate la interval de 3-6 luni
b) Indepartarea aparatului sfincterian
c) Extirparea tesutului conjunctiv perirectal si a limfonodulilor regionali
d) Coborarea transanala a bontului sigmoidian
e) Jupuirea mucoasei canalului anal cu pastrarea sfincterului

9. Complicatiile perforative ale cancerului rectal se pot produce prin:


a) Corpi straini cantonati la nivelul tumorii
b) Volvulusul tumoral urmat de necroza
c) Paraziti intestinali
d) Necroza partiala a tumorii
e) Distensie in amonte de tumora- perforatie diastatica

10. Cancerul gastric schiros (linita plastica) se caracterizeaza prin:


a) Intereseaza numai mucoasa si submucoasa stomacului
b) Intereseaza toate straturile stomacului
c) Stomacul este destins
d) Are prognostic bun
e) Are prognostic foarte prost

11. Manifestarile clinice ale cancerului gastric:


a) Greata si varsaturile cand cancerul e localizat la nivelul cardiei
b) Hematemeza masiva in peste 50% din cazuri
c) Anorexia
d) Greata si varsaturile cand cancerul e localizat la nivelul pilorului
e) Disfagie cand cancerul este localizat la nivelul cardiei

12. Tipuri de cancer gastric sunt:


a) Polipoid
b) Schiros (linita plastica)
c) Cu localizare superficiala
d) Ulcerativ
e) Necrotico-hemoragic

13. Semne clasice de neoplasm gastric avansat:


a) Ganglion limfatic palpabil in fosa supraclaviculara stanga (nodulul lui Virchow)
b) Anorexia
c) Sangerari oculte
d) Nodul metastatic ombilical ( nodul Sister- Joseph)
e) Ascita masiva

2
14. Cancerul gastric precoce este caracterizat prin:
a) Cancer limitat la seroasa stomacului
b) Cancer limitat la mucoasa si submucoasa stomacului
c) Tipul exofitic ( I si II A) sunt slab differentiate
d) Tipurile morfologice ulcerative sunt slab diferentiate
e) Tipurile morfologice ulcerative sunt bine differentiate

15. Tratamentul pacientilor cu cancer gastric este in primul rand:


a) Radioterapeutic
b) Chirurgical
c) Chimioterapeutic
d) Hormonoterapeutic
e) Imunoterapeutic

16. Gastrectomia radicala subtotala presupune:


a) Rezectia ligamentului gastrocolic
b) Ligaturarea si sectionarea arterei gastrice stangi la origine
c) Gastroduodenostomie
d) Gastrojejunostomie
e) Ligaturarea si sectionarea trunchiului celiac

17. Limfomul gastric este caracterizat prin:


a) Hemoragii digestive rare
b) Radioterapia ofera remisie pe termen lung
c) Apare frecvent ca o ingrosare a pliurilor epiteliale a mucoasei
d) Satietate precoce
e) Ineficienta radioterapiei

18. Leiomiosarcomul gastric este caracterizat prin:


a) Are origine in musculatura striata a stomacului
b) Este cea mai frecventa dintre afectiunile gastrice maligne
c) Deseori atinge dimensiuni foarte mari
d) Se dezvolta in afara lumenului gastric
e) Raspandirea la distanta este precoce

19. In stadializarea TNM a cancerului gastric T3 reprezinta:


a) Tumora invadeaza structurile adiacente
b) Tumora penetreaza seroasa fara interesarea structurilor adiacente
c) Tumora care depaseste musculara proprie si se poate extinde in seroasa, dar nu prin
aceasta
d) Tumora limitata la mucoasa si submucoasa
e) Tumora limitata la mucoasa, fara sa penetreze membrana bazala

20. Peretele anterior al canalului inghinal este format din:


a) Fascia transversalis
b) Aponevroza muschiului oblic extern

3
c) Muschiul transvers abdominal
d) Muschiul oblic intern
e) Teaca dreptilor abdominali

21. Hernia aparuta printre fibrele incrucisate la nivelul linei albei este:
a) Hernia ombilicala
b) Hernia Spiegel
c) Hernia subombilicala
d) Hernia epigastrica
e) Hernia lombara

22. Cea mai frecventa si mai serioasa complicatie a hernei inghinale este:
a) Incarcerarea
b) Ireductibilitatea
c) Atrofia testiculara
d) Strangularea
e) Pierderea dreptului de domiciliu

23. Zone herniare afectate mult mai rar sunt:


a) Regiunea femurala
b) Ombilicul
c) Gaurile obturatorii
d) Inciziile chirurgicale
e) Linia alba

24. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul herniei strangulate :


a) Vascularizatia viscerului exteriorizat este compromisa
b) Apare mai frecvent in cazul herniilor care au orificii mari
c) Produc durere intensa
d) Nu transmite impulsul atunci cand pacientul tuseste
e) Poate fi fatala

25. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in hernia ombilicala:


a) Apare mai fervent la barbati
b) Apare mai frecvent la femei
c) Ombilicul reprezinta o zona de rezistenta crescuta a peretelui abdominal
d) Interventia chirurgicala clasica este hernioplastia Mayo
e) Strangularea colonului si omentului este destul de frecventa

26. Herniile inghinale pot fi:


a) Dobandite
b) Ereditare
c) Infectioase
d) Congenitale
e) Degenerative

4
27. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in tratamentul herniilor abdominale:
a) La adultul tanar fara tare organice este suficienta purtarea unor brauri pt rezolvarea
herniei
b) Este simptomatic
c) Herniile abdominale reductibile nu necesita tratament
d) Braurile si centurile chirurgicale sunt utile pt tratarea herniilor mici atunci cand
interventia chirurgicala este contraindicata
e) In general toate herniile trebuie rezolvate chirurgical

28. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


a) Herniile inghinale pot fi directe sau indirecte
b) La barbati strangularea herniilor indirecte poate duce la strangularea
concomitenta a cordonului spermatic si testicolului
c) Herniile femurale sunt mai frecvente la barbati
d) Herniile femurale apar in special la multipare varstnice
e) Herniile femurale reductibile pot fi confundate cu o safena varicoasa

29. Referitor la herniile Spiegel sunt false urmatoarele:


a) Apar prin triunghiul lombar superior Grynfeltt
b) Sunt rare
c) Apar printre fibrele incrucisate ale tecii dreptului la nivelul liniei albe
d) Cu exceptia celor mari sunt dificil de diagnosticat
e) Herniile prea mici pt a fi diagnosticate clinic se pot evidentia fecvent folosind
ecografia si CT

30. Obstacolele de la nivelul sifonului vezicular incriminate in etiopatogenia litiazei


veziculare sunt:
a) Stenozele sclero- inflamatorii (tip cistic)
b) Modificarile distrofice cervico-cistice ( adenomiomatoza, colesteroloza)
c) Anomalii congenitale ale sifonului ( hiperplazia valvelor Heister)
d) Diskinezii cervico- cistice
e) Stenozele tumorale

31. Ce procentaj din cazurile cu litiaza veziculara evolueaza spre perforare in peritoneu
liber:
a) 1%
b) 5%
c) 10%
d) 25%
e) 50%

32. Complicatiile litiazei veziculare sunt:


a) Infectioase
b) Migratorii
c) Fistulare si perforative
d) Neoplazice

5
e) Hemoragice

33. In diagnosticul diferential al colecistitei cronice litiazice trebuie avute in vedere


urmatoarele afectiuni:
a) Ulcerul duodenal
b) Pancreatita cronica
c) Peritonita de origine apendiculara
d) Colica renala dreapta
e) Colica hepatica prin distensia capsulei Glisson din insuficienta cardiaca

34. Care sunt formele clinice ale litiazei veziculare:


a) Latenta
b) Ulceroasa
c) Dureroasa
d) Dispeptica
e) Neoplazica

35. Litotrita extracorporeala in litiaza biliara este contraindicate in:


a) Sarcina
b) Absenta complicatiilor biliare
c) Ulcer gastro-duodenal
d) Calculi urici < 3cm
e) Anevrism regional

36. Probleme de diagnostic al colecistitei acute se intalnesc la:


a) Batrani
b) Politraumatizati
c) Cardiaci
d) Imunodeficitari
e) Pacienti diabetici

37. Ce forme imbraca colecistita cronica litiazica:


a) Hiperplazica
b) Catarala
c) Scleroatrofica
d) Gangrenoasa
e) Flegmonoasa

38. Care este cea mai frecventa cauza de abdomen acut chirurgical de origine biliara:
a) Fistulele bilio-digestive
b) Icterul mecanic
c) Fistulele bilio-biliare
d) Colecistita acuta
e) Hidropsul vezicular

39. In evolutia colecistitei acute poate aparea:

6
a) Plastron vezicular
b) Piocolecist
c) Peritonita biliara
d) Abces subhepatic
e) Degenerarea maligna

40. Factorii de risc implicati in etiologia cancerului mamar sunt:


a) Iradierea regiunii toracice mai ales inainte de 30 de ani
b) Mutatia genetica BRCA2
c) Varsta tanara
d) Multiparitatea si alaptarea
e) Antecedente familiale de cancer mamar

41. Caile principale de drenaj ale glandei mamare sunt reprezentate de:
a) Calea axilara
b) Calea transpectorala
c) Calea presternala
d) Calea retrosternala
e) Calea mamara interna

42. Semnele clinice de alarma pt tumorile mamare maligne sunt :


a) Tumori de consistenta moale
b) Bine delimitate
c) Aderente de planurile superficiala si profunde
d) Manevra Tillaux pozitiva
e) Prezenta semnului cojii de portocala

43. Semnele mamografice care pledeaza pt malignitatea unei tumori mamare sunt:
a) Opacitate cu contur difuz sau sub forma de plaja noroasa cu contur sters
b) Prezenta spiculilor si a microcalcificarilor grupate
c) Lipsa haloului peritumoral
d) Subtierea lizereului cutanat
e) Prezenta macrocalcificarilor

44. Factori de prognostic implicati in evolutia pacientelor operate cu cancer mamar sunt:
a) Volumul tumorii
b) Gradul de diferentiere
c) Starea ganglionilor axilari
d) Prezenta receptorilor hormonali
e) Nivelul glicemiei

45. In ocluziile intestinale prin strangulare durerea este:


a) Surda, continua
b) Brusca, intensa, continua
c) Sincopala, insotita de paloare, anxietate si transpiratii
d) Mai putin violenta, cu evolutie progresiva

7
e) Intermitenta

46. Timpanismul juxtaombilical (semnul Laugier) apare in :


a) Ocluzia jejuno-ileonului, mai ales prin volvulare
b) Ocluzia joasa, prin tumori recto-sigmoidiene
c) Peritonita
d) Ocluzia prin tumora ileo-cecala
e) Stenoze incomplete ale colonului

47. Imaginea radiologica specifica ocluziilor ileonului este reprezentata de:


a) Imagini hidroaerice, rare, mari, cu diametrul vertical mai mare
b) Imagini hidroaerice cu diametrul lateral mai mare
c) Imagini hidroaerice localizate caudal spre dreapta, organizate in tuburi de orga
sau trepte de scara
d) Absenta imaginilor hidroaerice
e) Imagini hidroaerice cu localizare craniala

48. Obiectivele tratamentului in ocluzia intestinala sunt:


a) Reechilibrarea bolnavului
b) Decompresiunea bolnavului
c) Rezolvarea cauzei de ocluzie
d) Profilaxia recidivelor
e) Eliminarea sursei de contaminare bacteriana

49. In ocluzia intestinala diagnosticul pozitiv se face pe baza:


a) Prezenta durerii si intreruperii tranzitului
b) Distensiei abdominale cu varsaturi
c) Aparare musculara generalizata cu varsaturi
d) Aspectul radiologic de imagini hidroaerice
e) Durerii epigastrice insotite de hematemeza si melena

50. Gravitatea mare a leziunilor colonului este data de:


a) Vascularizatia colonului
b) Dimensiunea colonului
c) Septicitatea colonului
d) Apendicectomia in antecedente
e) Inervatia colonului

51. Cel mai frecvent organ interesat in traumatismele abdominale este:


a) Ficatul
b) Stomacul
c) Vezica urinara
d) Splina
e) Pancreasul

8
52. Semnele locale abdominale in cazul leziunilor traumatice de splina sunt:
a) Durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in umarul stang (semn Kehr)
b) Durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in flancul stang (semnul Kehr)
c) Semnul von Wahl
d) Semnul Balance (tumefactie mata fixa)
e) Semnul Courvoisier- Terrier

53. In tipul IV de traumatism pancreatic arsenalul terapeutic cuprinde:


a) Duodeno-pancreatectomia
b) Pancreatectomia subtotala (tip III)
c) Colangiografie intraoperatorie
d) Pancreatectomia distala (tip II)
e) Evaluarea ampulei

54. Hematoamele retroperitoneale posttraumatice mari sunt cele:


a) Care se intind de la fundul de sac Douglas pana la polul superior renal
b) Care se intind de la fundul de sac Douglas pana la polul inferior renal
c) Care sunt localizate numai la nivelul bazinului
d) Nu exista o asemenea clasificare
e) Care cuprind intreg retroperitoneul

55. Indicatiile clare ale CT abdominal la traumatizati sunt urmatoarele:


a) Bolnavi cu traumatisme craniene inchise
b) Bolnavi cu traumatisme craniene deschise
c) Bolnavi cu hematurie dar stabili hemodinamic
d) Bolnavi cu fracturi pelviene si sangerarea semnificativa
e) Bolnavi cu hemodinamica stabila dar cu examen clinic abdominal echivoc

56. Despre revarsatul Morele-Lavalle sunt adevarate afirmatiile:


a) Se datoreaza rupturilor musculare cu sangerare difuza
b) Este consecinta leziunilor ramurilor arterei epigastrice superioare sau inferioare
c) Apare de obicei dupa impactul tangential al agentului vulnerant cu peretele
abdominal profund
d) La examenul clinic este prezent semnul Bouchacourt
e) In revarsatele mici se practica punctie evacuatorie si pansament compresiv

57. Semne obiective in socul hemoragic generat de traumatismele abdominale grave :


a) Tendinta la colaps
b) Contractura musculara
c) Varsaturi
d) Oligoanurie
e) Abdomen balonat cu matitate decliva deplasabila

58. Manevra Pringle in traumatismele hepatice :


a) Consta in clampajul digital sau cu lat al pediculului hepatic

9
b) Consta in aplicarea unei pense clampe nestrivitoare pe artera hepatice comuna si vena
porta
c) Nu trebuie sa depaseasca 15min in conditii de hipotermie locala si sistemica
d) Nu trebuie sa depaseasca 30min in conditii de normotermie
e) Realizeaza hemostaza temporara in hemoragiile abundente

59. Leziunea traumatica splenica de tip II include:


a) Hematom subcapsular < 10 cm
b) Ruptura splenica cu profunzime 1-3 cm
c) Hematom cu diametru > 5 cm
d) Interesarea vaselor trabeculare
e) Ruptura < 1 cm profunzime

60. Semnul Cullen in pancreatita acuta este reprezentat de:


a) Echimoza sub ligamentul inghinal (Fox)
b) Echimoza pe flancuri (Gray- Turner)
c) Echimoza periombilicala
d) Echimoza scrotala
e) Echimoza epigastrica

61. Pancreatita acuta la alcoolici este explicata prin:


a) Interventia factorului vascular
b) Pasajul calculilor prin tractul biliar
c) Spasmul oddian
d) Gastroduodenita cronica
e) Diskineziile duodenale

62. Durerea din pancreatita acuta:


a) Are debut lent, progresiv
b) Are debut brusc
c) Atinge intensitatea maxima in cateva zile
d) Atinge intensitatea maxima in cateva ore
e) Persista cel putin 3-4 zile

63. Tratamentul chirurgical in PA:


a) Vizeaza eliminarea litiazei bilare (la cele de cauza biliara)
b) Nu are obiect decat in momentul constituirii necrozelor infectate
c) Isi propune oprirea evolutiei bolii prin decapsulare pancreatica sau foraj pancreatic
d) In cazul pancreatitei necrotico-hemoragice de referinta este necrosectomia, cu
menajarea pancreasului sanatos
e) In cazul pancreatitei necrotico-hemoragice de referinta sunt rezectiile pancreatice
reglate

64. In algoritmul terapeutic al necrozei pancreatice obiectivate CT care atitudine nu este


adecvata:
a) Debridare in cazul necrozei infectate

10
b) Observare in cazul necrozei neinfectate
c) Laparatomie precoce in afara unor perforatii gastro-intestinale precoce
d) Interventie pt oprirea unei hemoragii determinate de un fuzeu necrozat
e) Sfincterotomie endoscopica pt rezolvarea calculului inclavat in papila

65. Complicatiile evolutive propriu-zise ale PA sunt:


a) Tumora de cap de pancreas
b) Sechestrul pancreatic
c) Abcesul pancreatic
d) Pancreatita cronica
e) Pseudochistul pancreatic

66. Factorii precipitanti cei mai frecventi ai aparitiei MSOF pe parcursul primei
saptamani a PA sunt :
a) Infectia pancreatica
b) Hipoxia
c) Abcesul pancreatic
d) Organizarea necrozei
e) Socul circulator

67. Referitor la scorul Baltasar din PA, urmatoarele sunt adevarate cu exceptia:
a) Este o clasificare clinica
b) Stadiul C reprezinta inflamarea pancreasului si tesutului peripancreatic cu
conservarea conturului glandular
c) Stadiul B arata un pancreas marit de volum cu contur pastrat
d) Stadiul D arata prezenta unei colectii peripancreatice
e) Cuprinde 4 stadii

68. Scopul terapiei in PA este reprezentat de:


a) Stoparea progresiunii locale a bolii
b) Antibioticoterapie profilactica
c) Profilaxia instalarii insuficientei organelor tinta
d) Nutritie parenterala agresiva
e) Bolnavii cu forme grave pot fi operati in urgenta imediata

69. Diagnosticul biologic din PA arata cresterea:


a) Amilazemiei
b) Amilazuriei
c) Glicemiei
d) Lipazemiei
e) Calcemiei

70. Hemoragia colonica poate avea drept surse:


a) Angiodisplazia
b) Colita ulcerativa
c) Diverticuloza

11
d) Neoplazii
e) Invaginatia

71. Cele mai frecvente cauze de HDI la adolescenti si tineri sunt:


a) Diverticulul Meckel
b) Boli inflamatorii intestinale
c) Tumori maligne
d) Diverticuloza
e) Polipi

72. Hemoragia de la nivelul intestinului subtire poate fi determinata de:


a) Sindrom Mallory- Weiss
b) Varice intestinale
c) Tromboza mezenterica
d) Invaginatia intestinala
e) Infectii enterice

73. HDS poate fi determinata de:


a) Neoplasme gastrice
b) Varice esofagiene
c) Polipi duodenali
d) Proceduri hepatice percutanate
e) Diverticul Meckel

74. Urmatoarele considerente referitoare la TIPS nu sunt adevarate:


a) Accesul se realizeaza prin intermediul punctiei venei hepatice
b) Este creat un canal intraparenchimatos intre vena hepatica si un ram major al venei
porte
c) Se foloseste un cateter cu balonas
d) Se insera stent din metal expandabil cu diametru de 10 mm
e) Este folosit la pacientii cu hemoragie cronica determinata de hipertensiunea portala

75. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul de stress sunt adevarate:


a) Ulcerul Curling apare la arsi
b) Ulcerul Curling apare in traumatismele craniene
c) Ulcerul Cushing apare la arsi
d) Ulcerul Cushing apare in traumatismele craniene
e) Apare dupa interventii chirurgicale

76. Leziunile angiodisplazice ale colonului apar mai frecvent la nivelul urmatoarelor
segmente :
a) Cec
b) Colon drept
c) Colon stang
d) Flexura splenica
e) Colon sigmoid

12
77. Poate reprezenta cauza de HDS consumul urmatoarelor substante:
a) Salicilati
b) Steroizi
c) Beta-blocante
d) Anticoagulante orale
e) Alcool

78. In hemoragiile de la nivelul intestinului subtire arteriografia:


a) Identifica locul hemoragiei cand rata sangerarii este ~ 1-2 ml/min
b) Poate identifica tumori sangerande, malformatii arterio-venoase sau angiodisplazia
c) Evidentiaza hemoragii cu un debit de 0.1-0.2 ml/min
d) Poate fi repetata in decurs de 30 de ore daca sangerarea e intermitenta
e) Nu are nici o valoare

79. Pacient in varsta de 58 ani, cunoscut potator se prezinta in serviciul de urgenta cu


hematemeza, TA= 90/60 mmHg, AV=100/min, la examenul clinic obiectiv se observa:
tegumente icterice, abdomen globulos cu desen vascular accentuat, cauza cea mai
probabila de HDS este:
a) Ulcer duodenal
b) Esofagita de reflux
c) Varice esofagiene din ciroza hepatica
d) Sindrom Mallory-Weiss
e) Ulcer gastric

80. Ocluzia intestinala datorita diverticulului Meckel se poate produce prin:


a) Invaginatie
b) Ghem de ascarizi
c) Torsiune in jurul axului
d) Corp strain diverticular
e) Brida diverticulo-ombilicala

81. Simptomatologia digestiva in boala Crohn cuprinde:


a) Ulceratii ale cavitatii bucale
b) Diaree cronica
c) Steatoree
d) Prurit anal
e) Dureri colicative

82. Complicatiile posibile ale bolii Crohn sunt:


a) Amiloidoza
b) Insuficienta hepato-renala
c) Ocluzia intestinala
d) Fistulele
e) Malignizarea

13
83. Principiile tratamentului chirurgical in boala Crohn sunt:
a) Tratamentul chirurgical reprezinta tratamentul de electie
b) Tatamentul chirurgical este indicat cat mai tarziu posibil
c) Tratamentul chirurgical este rezervat complicatiilor
d) Tratamentul chirurgical este indicat in formele acute
e) Exereza chirurgicala a leziunilor trebuie sa fie cat mai extinsa

84. Care din urmatoarele elemente sunt caracteristice sindromului carcinoid :


a) Flush-ul
b) Nistagmusul
c) Edemul Quincke
d) Wheezing-ul
e) Caracterul paroxistic al manifestarilor

85. HDS produsa la nivelul diverticulului Meckel se produce datorita :


a) Stagnarii bolului alimentar la acest nivel
b) Hipertoniei parasimpatice transmise pe calea nervilor vagi
c) Heterotopiei mucoasei gastrice de la nivelul diverticulului
d) Stazei venoase din peretele diverticular
e) Consumului de AINS

86. Tratamentul chirurgical al complicatiilor diverticulului Meckel presupune una din


urmatoarele proceduri:
a) Diverticulectomie
b) Excizie cuneiforma
c) Enterectomie segmentara
d) Vagotomie
e) Derivatie interna

87. Principalele afectiuni cu care trebuie facut diagnosticul diferential al formei cronice
de boala Crohn sunt:
a) Colita ulceroasa
b) Dizenteria
c) Febra tifoida
d) TBC ileo-cecala
e) Abcesul Douglasului

88. Desi inconstant, semnul patognomonic al invaginatiei intestinala la sugar este:


a) Varsatura
b) Distensia abdominala
c) Eruptia cutanata
d) Rectoragia
e) Diareea

89. Tratamentul chirurgical al invaginatiei intestinale poate consta din:


a) Dezinvaginare prin “mulgere”

14
b) Piloroplastie
c) Enteropexie
d) Colostomie
e) Rezectie segmentara de intestin

90. Fracturile costale sunt mai frecvente la:


a) Copii
b) Adulti
c) Femei
d) Barbati
e) Varstnici

91. Gravitatea fracturilor costale este in functie de:


a) Topografie
b) Sex
c) Teren biologic
d) Nr fracturilor
e) Mecanismul de producere

92. Caracteristicile fracturilor sternale sunt urmatoarele:


a) Durere la nivel sternal
b) Hematom presternal
c) Tulburari de ritm cardiac
d) Depresiune la palpare
e) Crepitatie osoasa cu senzatie de clic la nivel sternal

93. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la voletul costal:
a) Apare doar in fracturile sternale cu deplasare
b) Apare ca urmare a fracturilor costale multiple (cel putin 2 coaste), coastele fiind
facturate in cel putin 2 puncte
c) Formeaza un bloc costal ce se mobilizeaza in timpul miscarilor respiratorii
independent de restul cutiei toracice
d) Apare doar in fracturile arcurilor costale anterioare
e) Nu este insotit de fractura costala

94. Care din sindroamele de mai jos sutn prezente in hemotoracele posttraumatic :
a) Sindromul infectios
b) Sindromul dezechilibrelor acido-bazice si hidroelectrolitice
c) Sindromul de perete toracic moale
d) Sindromul de obstructie a cailor aeriene superioare
e) Sindromul de compresiune pleuro-pulmonara

95. In hemotoracele posttraumatic apare:


a) Anemie marcata
b) Insuficienta circulatorie
c) Respiratie paradoxala

15
d) Perturbarea circulatiei venoase de intoarcere mai ales in hemotoracele mare
e) Bradipnee

96. Pneumotoracele total unilateral posttraumatic determina:


a) Deplasare mediastinala cu afectarea plamanului nelezat
b) Deplasare mediastinala cu afectarea circulatiei venoase de intoarcere
c) Cresterea rezistentei vasculare pulmonare cu tulburari de hemodinamica si
insuficienta respiratorie
d) Respiratie paradoxala
e) Balans mediastinal

97. Leziunile traheo-bronsice apar prin urmatoarele mecanisme:


a) Compresiunea antero-posterioara violenta a toracelui
b) Compresiunea latero-laterala violenta a toracelui
c) Cresterea brusca a presiunii intratraheale la traumatismele toracice cu glota inchisa
d) Efectul de forfecare produs de miscarea brusca a traheeei in raport cu un punct fix
e) Lovitura directa cu gatul in hiperextensie

98. Tatamentul conservator al leziunilor traheo-bronsice se practica doar in:


a) Caz de emfizem cutanat
b) Cand leziunile sunt limitate la traheea cervicala
c) Cand leziunile sunt insotite de revarsat hematic pleural
d) Leziuni longitudinale reduse ale membranei traheale posterioare
e) Leziune bronsica sub 1/3 din circumferinta bronsiei principale dupa pleurostomie

99. In traumatismele toracice ruptura pulmonara este rezultatul:


a) Fracturilor costale
b) Contuziilor posterioare
c) Plagilor nepenetrante
d) Hiperpresiunea bronho-pulmonara la expir in conditii de compresiune sau decelerare
la subiectii surprinsi cu glota inchisa
e) Acumularii de sange in cavitatea pleurala

100. Care din urmatoarele complicatii sunt caracteristice vomicii hidatice:


a) Hipertensiunea pulmonara
b) Inundatia traheo-bronsica cu sindrom Mendelson
c) Soc anafilactic
d) Hemoptizia pre sau post vomica
e) Supuratia lojei chistice

101. Care din urmatoarele semne si simptome fac parte din triada caracteristica
simptomatologiei carcinoidului bronsic:
a) Tusea
b) Vomica
c) Hemoptizia
d) Dispneea

16
e) Infectiile intercurente

102. Semnele radiologice caracteristice pt hamartomul pulmonar sunt:


a) Masa pulmonara bine conturata
b) Localizare centrala
c) Localizare periferica
d) Localizare frecventa in campul pulmonar inferior
e) Margini boselate sau lobulate

103. Leiomiomul pulmonar apare mai frecvent la:


a) La tineri
b) La sexul feminin
c) La varstnici
d) La sexul masculin
e) Nu are importanta sexul sau varsta

104. Care din factorii de mediu de mai jos sunt incriminati in etiologia cancerului
bronhopulmonar?
a) Alcoolul
b) Fumatul
c) Consumul de ains
d) Expunere profesionala la hidrocarburi, azbest, radiatii inozante
e) Poluarea atmosferica

105. Care sunt sediile cele mai frecvente de metastazare a cancerului bronhopulmonar
a) Pancreas
b) Creier
c) Ficat
d) Sistem osos
e) Suprarenale

106. Care sunt semnele caracteristice ale triadei Gaillard ce apare in penumotoracele
spontan
a) Timpanism
b) Absenta murmurului vesicular
c) Absenta viibratiilor locale
d) Matitate
e) Raluri sibilante

107. Care din semnele de mai jos sunt semen de certitudine pt abscesul pulmonar
a) Leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulenta
b) Sputa fetida
c) Examen bacteriologic sugestiv sau confirmative din aspiratul fibrinoscopic ‘protejat’
d) Raspuns prompt la penicilinoterapie
e) Prezenta unor surse endogene de bacterii anaerobe

17
108. Bronsiectaziile pot fi
a) Dobandite
b) Ereditare
c) Congenitale
d) Asociate unor dezordini imunologice
e) Idiopatice

109. Carcinomul hepatocelular poate debuta inaintea aparitiei leziunilor de ciroza


hepatica doar in
a) Infectia cu virus b
b) Infectia cu virus c
c) Hemocromatoza
d) Alcoholism
e) Nu apare numai pe leziuni de ciroza

110. Cancerul hepatocelular este o tumora


a) Dura
b) Moale
c) De culoare maroniu inchis
d) De culoare violacee
e) De culoare rosie

111. Care sunt formele anatomo-patologice descries pt carcinomul hepatocelular


a) Forma infiltrative
b) Forma expansiva
c) Forma nodulara
d) Forma masiva
e) Forma difuza

112. Care din urmatoarele semen apar frecvent in colangiocarcinom


a) Diaree
b) Hepatomegalie
c) Varsaturi
d) Durere abdominala
e) Icter

113. Care din elementele biologice de mai jos sunt adevarate pt carcinomul hepatocelular
a) Leucocitoza
b) Anemie
c) Vsh crescut
d) Alfa fetoproteina si des-gama-carboxi-protrombina crescute
e) Fosfataza alcalina crescuta

114. Propagarea neoplazica a cancerului esofagian se realizeaza pe urmatoarele cai


a) Invazia transmurala
b) Extensia extramurala

18
c) Extensia la organele vecine
d) Invazia limfatica loco-regionala
e) Invazia sistemica

115. Clasificarea standard a gradelor disfagiei este urmatoarea


a) Deglutitia inversata
b) Dificultati ocazionale de deglutitie
c) Deglutitie doar pt alimente semisolide sau paste
d) Deglutitie numai pt saliva
e) Deglutitie absenta pt saliva

116. Dezideratele tratamentului chirugical incancerul esofagian sunt


a) Suprimarea tes neoplazic
b) Restabilirea posibilitatii de alimentatie
c) Atenuarea disfagiei
d) Prevenirea recidivelor
e) Mentinerea functiei tractului alimentar

117. Pt cancerul esofagian mediastinal superior,interventiile chirurgicale sunt


a) Esofagectomia prin triplu abord
b) Esofagectomia prin sternotomie mediana
c) Bypass-ul cu stomacul sau colon
d) Esofagectomia transhiatala
e) Eso-gastrectomia

118. Care din afectiuniile urmatoare nu constituie contraindicatie pt rezectia simpla


paleativa in cancerul esofagian
a) Metastaze hepatice isolate,rezecabile
b) Disfagie severa
c) Pleurezie maligna
d) Invazie mediastinala
e) Insamantare sistemica

119. Prevalenta acalaziei cardiei este de


a) 2 la 1 mil loc
b) 4 la 1 mil loc
c) 6 la 1 mil loc
d) 8 la 1 mil loc
e) 10 la 1 mil loc

120. Debutul simptomatologiei acalziei cardiei se face prin


a) Disfonie
b) Disfagie
c) Ataraxie
d) Regurgitaii
e) Pierdere ponderala

19
121. Semnul radiologic characteristic in acalazia cardiei este
a) Imaginea hidro aerica
b) Devierea mediastinului
c) Absenta pungii cu aer a stomacului
d) Aerocolia de transvers
e) Gastroptoza

122. Pseudoacalazia se caracterizeaza prin


a) Disfagie progresiva
b) Durere toracica
c) Regurgitatii
d) Sialoree
e) Pierdere ponderala

123. Tripla operatie gavriliu in tratamentul acalaziei cardiei consta in


a) Cardiomiotomie extramucoasa Heller
b) Vagotomie tronculara
c) Fundoplicatie Dor
d) Miomectomie ventrala extramucoasa a pilorului
e) Piloroplastie

124. Boala hemoroidala este


a) Boala mecanica
b) Boala vasculara
c) Boala musculara
d) Boala alimentara
e) Boala sociala

125. Clasificarea stadiala a hemoroizilor nu cuprinde


a) Stadiul 0
b) Stadiul I
c) Stadiul II
d) Stadiul III
e) Stadiul IV

126. Tipurile de tratament ambulator al manifestariilor inflamatorii si dureroase ale


hemoroiziilor sunt
a) Trombectomia
b) Infiltratia intraedematoasa
c) Injectia intrafemurala
d) Infiltratia intrasfincetriana
e) Fotocoagularea laser

127. Secventa patognomonica in fisura anala este


a) Scaun-sangerare-durere

20
b) Scaun-interval liber-durere
c) Durere-rectoragie-diaree
d) Durere-eliminare de scaun patologic-disparitia durerii
e) Scaun –durere-sangerare

128. Diagnosticul diferential al fisurii anale se face cu


a) Cancer anal
b) Absece perianale
c) Sancrul sifilitic
d) Ulceratia anala a bolii crohn
e) Ragadele sau fisurile lineare

129. Tratamentul medical specific al fisurii anale consta in


a) Antialgice
b) Tonice vasculare
c) Miorelaxante
d) Vit complex b
e) Nu exista tratament medical specific

130. Conform teoriei glandular canaliculare ,supuratia perianala ,evoluaza in urmatoarele


stadii
a) Staza venoasa ce favorizeaza infectia
b) Abscess initial centrat pe o glanda infectata
c) Confluarea absceselor
d) Extenia in spatiile intersfincteriene inalte si joase
e) Deschiderea la piele sau la rect

131. Diagnosticul abceselor perianale:


a) Sindrom dureros anal
b) Sindrom febril
c) tumefactie vizibila si palpabila cu caractere inflamatorii
d) tuseu rectal dureros
e) rectoragie

132. Care dintre urmatoarele tipuri de fistule perianale (nu!?) face parte din
clasificarea Parks: (enunt diferit!)
a) fistule intersfincteriene
b) fistule extrasfincteriene
c) fistule complexe (nu fac parte)
d) fistule transsfincteriene
e) fistule combinate

133. Tratamentul chirurgical al abceselor anale:


a) interventie precoce fara a astepta colectarea
b) injectare albastru de metil pe traiectul fistulos
c) deschiderea larga si corecta a abcesului

21
d) descoperirea orificiului primar, a criptei incriminate si distrugerea ei
e) sutura mucoasei anale pentru a preveni recidiva

134. Tabloul clinic al tiroidei acute cuprinde:


a. febra, frisoane
b. durere in regiunea cervicala anterioara
c. tahicardie
d. disfagie, disfonie
e. dispnee

135. Examenul biologic in tiroidita acuta evidentiaza:


a. leucocitoza
b. VSH crescut
c. PBI moderat crescut
d. RIC foarte scazut
e. RIC foarte crescut

136. Diagnosticul diferential al tiroiditelor acute se face cu:


a. parotiditele acute
b. congestia tiroidiana intrapartum
c. gusa cu hemoragie interstitiala
d. cancerul tiroidian
e. flegmoanele gatului

137. Tratamentul tiroiditei acute consta in:


a. repaus
b. comprese alcolizate
c. antiinflamatorii
d. antibioterapie
e. T4 sau extracte tiroidiene

138. Factori care pot duce la perturbarea sintezei hormonilor tiroidieni


a) Excesul iodului din apa,sol,alimente
b) Alimente gusogene
c) Medicamente
d) Surmenaj,stress
e) Defecte enzimatice transmise autozomal recesiv

139. In functie de volum, gusa se clasifica in


a) Gusa mica
b) Gusa medie
c) Gusa mare
d) Gusa voluminoasa
e) Gusa plonjanta

22
140. Fenomenele de compresie in gusa apar pe
a) Venele jugulare(cianoza fetei,epistaxis,cefalee,turgescenta jugularelor)
b) Arterele carotide (tulburari sichemice cerebrale)
c) Nervul recurrent(pareza recurentiala,disfagie,voce bitonala)
d) Simpaticul cervical(sdr claude-bernard-horner:midriaza,exoftalmie,ptoza
palpebrala)
e) Trahee(tiraj,cornaj)

141. Explorariile morfologie in gusa constau in


a) Rtg cervicala si toracica
b) Transit baritat esofagian
c) Scintigrafia tiroidiana
d) Ric
e) Punctie,biopsie,aspiratia

142. Diagnositcul diferential al gusei se face cu


a) Tiroidita
b) Cancerul tiroidian
c) Parotidita abcedata
d) Chisturi brahiale
e) Adenopatii cervicale laterale

143. Diagnosticul de stadialitate al gusei cuprinde


a) Stadiul asymptomatic
b) Stadiul oligosimptomatic
c) Stadiul endocrinopatic
d) Stadiul viceropat
e) Stadiul neuropat

144. Explorarile paraclinice utile in diagnosticul unui nodul tiroidian solidar sunt
a) Formula leucocitara
b) Scintigrafia tiroidiana
c) eco tiroidian
d) efecte de frenaj tirotrop
e) citodiagnosticul

145. Complicatiile gusei sunt


a) complicatii mecanice date de compresie
b) fistula
c) hemoragia interstitiala
d) strumita
e) hipertiroidizare

146. Factori favorizanti ai hipertiroidiilor sunt


a) labilitate hormonala
b) system nervos labil

23
c) situatiile conflictuale
d) epilepsia
e) patologia tiroidiana preexistenta

147. Manifestariile generale in hipertiroidie sunt


a) pierdere ponderala
b) piele calda,moale
c) temperature centrala monderat scazuta
d) termofobia
e) sudoratia

148. criteriul paraclinic de certitudine in boala graves sunt


a) t3,t4 crescute
b) tsh seric scazut
c) ric crescut
d) prezenta de atc antireceptori tsh
e) punctia biopsie

149. Tabloul clinic al tireotoxicozei


a) scadere ponderala
b) oboseala,nervozitate
c) somnolenta
d) termofobia
e) tremuraturile

150. Momentul operator optim in hipertiroidie este dat de


a) stabilizarea pulsului in jur de 100
b) somnul este odihnitor si lung
c) subiectiv nu mai acuza fotofobie
d) obiectiv-stabil sau usoara crestere ponderala
e) normalizarea metabolismului

151. Cauzele si elementele de risc in cancerul tiroidian sunt


a) radiatii ionizante
b) factori genetici
c) tulburari metabolice congenitale
d) carenta de iod
e) iradiere accidentala

152. Tratamentul cancerului tiroidian cuprinde:


a. chirurgia
b. hormonoterapia
c. tratamentul cu Iod radioactiv
d. iradierea externa
e. chimioterapia

24
153. Vena Giacomini face legatura intre
a) Vena safena magna si vena safena parva
b) Vena safena magna si vena femurala
c) Vena safena parva si vena poplitee
d) Vena safena magna si venele perforante ale coapsei
e) Vena safena parva si venele comunicante ale gambei

154. Semnul Trendelenburg I semnifica


a) Insuficienta venelor perforante
b) Insuficienta venelor comunicante
c) Insuficienta ostiala a venei safene interne
d) Insuficienta sistemului venos profound
e) Isuficienta ventriculara stanga

155. Explorarile paraclinice neinvazive in diagnosticul varicelor sunt


a) Ultrasonografia Doopler
b) DoplerDuplex
c) Ecodopler
d) Flebografia
e) Testul linton

156. Tipurile de varice sunt


a) Teleangectaziile
b) Venele lenticulare
c) Varice ale colateralelor venelor safene
d) Varice tronculare
e) Varice in teritoriul unor vene perforante insuficiente

157. Factorii etiopatogenici generali interni incriminati in aparitia varicelor hidrostatice


sunt
a) Avitaminozele
b) Infectiile
c) Obezitatea
d) Sarcina
e) Factorul endocrin

158. Etiopatogenia varicelor secundare este


a) ereditara
b) Posttrombotica
c) Compresiune pe trunchiuri principale venoase
d) Traumatisme externe ale venelor
e) Fistule arteriovenoase

159. Sindromul Parks-weber se datoreaza


a) Compresiei pe trunchiurile venoase principale

25
b) Tromboze venoase profunde
c) Fistulei arteriovenoase congenitale
d) Tromboflebitei superficiale
e) Varicoflebitei migratorii

160. Sindromul Klippel Trenaunay se carecterizeaza prin


a) Varice
b) Alungirea hipertrofica a membrului
c) Limfedem
d) Angiom plan tuberos
e) Prezenta fistulelor arteriovenoase

161. Factorii care ingreuneaza circulatia venoasa sunt


a) fortza gravitatzionala
b) Vascozitatea sangelui
c) Presa abdominala
d) Tonuslul peretelui venos
e) Pulsatia arterelor paravenoase

162. Venele perforante Cockket fac legatura intre


a) Vena safena interna si vena tibiala post
b) Arcul venoa posterior al gambei si venele tibiale post
c) Vena safena externa si vena poplitee
d) Vena safena int si vena femurala
e) Vena peroneala si venele dorsale ale piciorului

163. Terapia anticoagulanta cu heparina urmareste


a) Prevenirea extensiei trombozei
b) Lizarea cheagurilor recente
c) Limitarea formnarii coagulilor Intracardiaci
d) Inhibarea sintezei proitrombinei
e) Inhibarea factorilor de coagulare VII,IX,X

164. Cea mai frecventa forma de embolie arteriala este


a) Trombembolia
b) Embolia grasoasa
c) Embolia gazoasa
d) Embolia tumorala
e) Corpi straini

165. Cauzele determinante ale formarii trombilor sunt


a) Leziunea endoteliului vascular si cardiac
b) Tulburari de ritm cardiac
c) Decompensare cardiaca
d) Staza sangvina

26
e) Hipercoagulabilitatea

166. Din punct de vedere etiologic arteriopatiile cornice obliterante se clasifica in


a) Arteriopatii traumatice
b) Arteriopatii infectioase
c) Arteriopatii metabolice
d) Trombangeita obliteranta
e) Arteriopatii viscerante

167. Tratamentul chirugical ischemiei acute periferice trebuie efectuat in


a) Primele 10 ore de la debut
b) Primele 24 de ore de la debut
c) Primele 6 ore de la debut
d) Primele 12 ore de la debut
e) Primele 72 de ore de la debut

168. Teoriile care explica modalitatea de aparitie a placii de aterom sunt


a) Teoria musculo secretorie
b) Teoria trombogenetica
c) Teoria mecanica
d) Teoria chimica
e) Teoria plurifactoriala

169. Factorii de risc in aetiologiia arteripatiilor cr obstructive sunt


a) hipercolesterolemia
b) Hipertrigliceridemia
c) Diabet
d) Hipertensiunea arteriala
e) Myopia

170. Terapia postoperatorie cu trombostop din ischemia acuta periferica se face timp de
a) 6-12 ore
b) 24-48 de ore
c) 4-6 luni
d) 4-6 saptamani
e) 12 luni

171. Indicatiile splenectomiilor diagnostice sunt


a) Tumori splenice de etiologie neprecizata
b) Limfoame Hodgking stadiul I A si IIB
c) Limfoame non-Hodgkin
d) Tumori splenice metastatice
e) Tuberculoza splenica

172. Chistul hidatic hepatic se datoreaza infectarii cu


a) Giardia lamblia

27
b) Echinococus granulosus
c) e.colli
d) echinococus multilocularis
e) pseudomonas aeruginosa

173. anatomic embrionul hexacant este formnat din


a) cuticula
b) scolex
c) membrane poligera
d) gat
e) strobila

174. explorarile serologice si biologice sugestive pt chistul hidatic hepatic sunt:


a) euzinofilia
b) limforagia
c) testul intradermic cassoni pozitiv
d) testul elisa
e) hemoglobinuria

175. simptomatologia rupturii chistului hidatic in caile biliare cuprinde


a) icterul mecanic
b) angiocolita acuta
c) contracture abdominala
d) diaree
e) hemobilie

176. dintre procedeele chirugicale care extirpa total sau partial adventicea fac parte:
a) chistotsomia cu drenaj extern al cavitatii externe
b) chistectomia totala
c) chistectomia partiala Lagrot
d) anastomozele chisto-digestiva
e) tratament percutanat

177. semnele paraclinice caracteristicele peritonitelor acute sunt


a) pneumoperitoneul la radiografia abdominala pe gol
b) prezenta de lichid liber peritoneal evidentiata ecografic
c) anemia severa
d) trombocitoza
e) leucocitoza

178. germenii implicate in peritonitele apendiculare sunt:


a) e.colli
b) bacterii gram negative
c) anaerobi
d) candida

28
e) staphilococi

179. obiectivele tratamentului chirurgical in peritonitele acute cuprind:


a) antibioterapie cu spectru larg
b) eliminarea sursei de contaminare
c) lavaj peritoneal abundent
d) drenaj peritoneal
e) antibioterapie in functie de antibiograma

180. dintre peritonitele primare fac parte


a) ulcerul duodenal perforat
b) apendicita acuta perforata
c) coleperitoneul
d) peritonita spontana la copii cu sindrom nefrotic
e) peritonita bacteriana spontana la cirotic

181. factorii de risc implicati in etiologia cancerului de pancreas sunt:


a) menarha precoce
b) multiparitatea
c) fumatul
d) regim alimentar bogat in lipide
e) litiaza biliara

182. urmatoarele afirmatii privind cancerul de pancreas sunt adevarate


a) icterul apare precoce in formele cefalice
b) semnul corvosier-terrier apare in formele caudale
c) pruritul se asociaza icterului obstructiv
d) tumora palpabila apare in stadiile precoce ale bolii
e) diareea grasoasa(steateree) apare datorita insuficientei pancreatice

183. triada simptomatica caracteristica pt cancerul de cap de pancreas cuprinde:


a) durere
b) febra
c) frison
d) icter
e) scadere severa in greutate

184. interventiile paleative pentru retentia biliara in cancerul de cap de pancreas poate fi:
a) colecistostomia
b) duodenopancreatectomia cefalica
c) spleno-pancreatectomia
d) coledoco-duodenoanastomoza
e) endoprotezarea endoscopica

operatiile radicale pt cancerul cefalopancreatic sunt:


a) coledoco-jejunostomia pe ansa Y Roux

29
b) duodenopancreatectomia cefalica
c) duodenopancreatectomia cefalica cu prezervarea pilorului
d) Wirsungo-jejunoanastomoza
e) Alcoolizarea plexului celiac

185. Factorii genetici inplicati in etiologia cancerului mamar sunt:


a) Mutatia genetica p11
b) Mutatia genetica brca 1
c) Mutatia genetica brca 2
d) Mutatia genetica c-her
e) Mutatia genetica d 21

186. Manevra de determinare a mobilitatzii tumorilor mamare fata de muschiul pectoral


poarta numele de:
a) Manevra tillaux
b) Manevra velpau
c) Semnul pectoralului
d) Manevra mondor
e) Manevra mandel

187. Boala paget al sanului este caracterizata de:


a) Ulceratia mamelonara
b) Adenopatia axilara ca prim semn al bolii
c) Tumora exulcerata
d) Retractia mamelonului
e) Exematizarea mamelonului

188. Ocluziile intestinale prin obstructie pot apare prin:


a) Corpi straini intraluminali
b) Compresiuni extrinseci ale lumenului intestinal
c) Leziuni parietale intestinale congenitale
d) Invazia limfatica locoregionala
e) Invazia sistemica

189. Paralizia musculaturii intestinale realizeaza


a) Peritonita
b) Aparare musculara
c) Ileus paralitic
d) Perforatia intestinala
e) Durere

190. Secretia zilnica a tubului digestiv normal este de:


a) 3-5 litri
b) 5-7 litri
c) 7-9 litri

30
d) 9-11 litri
e) Sub 1 litru

191. In clinica ocluziilor intestinale nu apare


a) Durerea
b) Varsatura
c) Febra
d) Intreruperea tranzitului
e) Distensia abdominala

192. Aspectul radiologic de ocluzie este dat de:


a) Imaginile hidro-aerice
b) Aerocolie
c) Pneumoperitoneul
d) Disparitia bulei de gaz gastrice
e) Nu exista imagine radiologica caracteristica

193. Principalele elemente de diagnostic in ischemia acuta mezenterica sunt:


a) Tahicardia paroxistica
b) Durere abdominala severa neinfluentabila de analgetice
c) Hipotensiunea arteriala
d) Enteroragia
e) Distensia abdominala

31