Sunteți pe pagina 1din 39

Din punct de vedere etiopatogenic, ocluziile intestinale se clasifica în :

Dinamice, organice si mixte


Mecanice si mixte
Înalte si joase
Dinamice, joase si mixte.
Nici un raspuns de mai sus nu este corect.

R-a

Ocluziile intestinale dinamice pot fi :


Mecanice
Organice
Reflexe
Toate raspunsurile de mai sus
Nici un raspuns de mai sus nu este corect.

R-c

Alterarile fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de :


Pierderi hidroelectrolitice mari
,,Colici de lupta'' exprimând activitatea intestinala intensa suprajacent obstacolului
Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia sanguina parietala
Necroza intestinala
Perforatie intestinala.

R-a

Semnele radiologice patognomonice pentru ocluziile intestinale sunt reprezentate de :


Nisa
Ascensionarea hemidiafragmului stâng
Opacitate la nivelul hipocondrului stâng
Imagini hidroaerice
Pneumoperitoneu subdiafragmatic

R-d

,,Sindromul peritonitic'' comun peritonitelor acute difuze prezinta urmatoarele elemente clinice
esentiale:
varsatu 11511u2024l rile si diareea
sughitul si varsatu 11511u2024l rile
durerea si varsatu 11511u2024l rile
durerea si contractura abdominala
diareea si sughitul.

R-d

Cauzele cele mai frecvente de pancreatita acuta sunt :


Infectiile virale (urlian, Koksakie)
Bolile metabolice (hiperlipidemia familiala)
Litiaza biliara si alcoolismul
Traumatismele
Bolile endocrine (hiperparatiroidismul).

R-c

Care dintre afirmatiile privind tratamentul necrozei din pancreatita acuta sunt adevarate?
Necroza sterila trebuie tratata pe cale chirurgicala, percutanata sau mixta
Necroza si colectiile infectate trebuie tratate pe cale chirurgicala, percutanata sau mixta
Punctia ghidata a tesutului pancreatic sanatos
Antibioterapia sistemica precoce
Sfincterotomie endoscopica.

R-b

Care dintre afirmatiile privind tratamentul formelor necomplicate de pancreatita acuta sunt
adevarate?
Nu necesita spitalizare
Dozajul repetat al enzimelor pancreatice
Ileusul si varsatu 11511u2024l rile cu deshidratare extracelulara justifica reechilibrarea
hidroelectrolitica
Tratarea durerilor cu AINS (salicilati)
Neutralizarea mediatorilor inflamatiei cu antagonisti de citokine.

R-c

Colecistita cronica litiazica asociaza din punct de vedere clinic urmatoarele sindroame:
Sindrom de retentie biliara si sindrom depresiv
Sindromul insuficientei pancreatice exocrine si sindrom anemic
Sindrom dureros si sindrom dispeptic
Sindrom de iritatie peritoneala si sindrom Boerhaven
Sindrom Mallory-Weiss si sindrom Menetrier.

R-c

Complicatiile mecanice ale colecistitei cronice litiazice sunt:


Piocolecistita acuta
Pancreatita acuta de etiologie biliara
Migrarea calculilor în CBP
Degenerescenta maligna a veziculei biliare
Nici una de mai sus

R-c

Formele anatomopatologice de colecistita acuta sunt urmatoarele, cu exceptia:


Colecistita acuta catarala (hidropica)
Colecistita acuta gangrenoasa
Colecistita acuta reziduala scleroatrofica
Hidropsul vezicular
Colecistita acuta flegmonoasa

R -d

Diagnosticul pozitiv de colecistita acuta se stabileste pe baza urmatoarelor elemente, cu exceptia:


Antecedente de litiaza
Sindrom infectios: febra, frisoane, leucocitoza
Semne de retentie biliara: subicter, icter
Debutul durerilor în flancul stâng cu iradiere postero-inferioara
Colecist palpabil, aparare musculara localizata, bloc inflamator.

R-d

Forma clasica de litiaza a caii biliare principale (CBP) prezinta urmatorul tablou clinic:
Durere, varsatu 11511u2024l ri si inapetenta
Febra, frison si stare generala alterata
Durere, febra, icter
Accese febrile, frisoane pseudo-palustre si varsatu 11511u2024l ri
Frisoane, pirozis, eructatii

R-c

Angiocolita ictero-uremigena (Caroli) se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:


Lipsa prodroamelor, icter progresiv, febra
Accese febrile, frisoane pseudo-palustre, icter cu accentuare rapida, oligoanurie, azotemie,
alterarea starii generale
Febra continua, ridicata, frisoane, icter, azotemie normala, hepatomegalie
Dureri epigastrice postprandiale, constipatie întrerupta de crize diareice, icter
Durere, febra, lipsa icterului

R-b

În litiaza caii biliare principale (CBP) se întâlnesc urmatoarele forme clinice, cu exceptia:
Forma clasica cu durere, febra, icter
Forma cu icter continuu
Icter cu angiocolita grava
Angiocolita ictero-uremigena (CAROLI)
Forma gangrenoasa

R-e

Coledocotomia (coledocolitotomia) pentru extragerea calculilor în litiaza caii biliare principale este
indicata în urmatoarele situatii, cu exceptia:
Prezenta clinica si biologica a icterului
Depistarea prin palpare a calculilor în CBP
Prezenta unei pancreatite cronice cefalice
Colangiografia de depistare a calculilor este negativa
Microlitiaza veziculara, cu calculi sub 3 mm si cistic permeabil.

R-d

Ocluziile intestinale dinamice pot fi:


Dishomeostatice
Mecanice
Paraseptice
Reflexe
Organice.

R - a, c, d

Ocluziile intestinale mecanice sau organice se produc prin :


Obstructie
Strangulare
Obstacol parietal (mural)
Obstacol extraparietal
Dezechilibre majore hidroelectrolitice.

R - a, b, c, d

Alterarile fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de :


Pierderi hidroelectrolitice mari
,,Colici de lupta'' exprimând activitatea intestinala intensa suprajacent obstacolului
Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia sanguina parietala
Pierderi proteice si de masa sanguina
Perforatie intestinala.

R - a, d

Alterarile fiziopatologice locale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de :


Pierderi hidroelectrolitice mari
,,Colici de lupta'' exprimând activitatea intestinala intensa suprajacent obstacolului
Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia sanguina parietala
Necroza intestinala
Perforatie intestinala.

R - b, c, d, e

Simptomele caracteristice ocluziei intestinale sunt :


Accelerarea tranzitului intestinal, sughitul si inapetenta
Varsaturile, diareea si meteorismul abdominal
Pirozisul, eructatiile, regurgitatiile
Durerile abdominale si varsatu 11511u2024l rile
Întreruperea tranzitului intestinal si meteorismul abdominal.
R - d, e

Dupa momentul producerii ocluziei postoperatorii, aceasta se clasifica în:


Ocluzii imediate - dezvoltate în primele 3 - 4 zile postoperatorii
Ocluzii imediate - dezvoltate în primele 2 - 3 saptamâni postoperator
Ocluzii tardive - dezvoltate în primele 2 - 3 saptamâni poetoperator
Ocluzii precoce - survin în primele 2 - 3 saptamâni postoperator
Ocluzii tardive - survin la mai mult de 21 zile de la operatia primara.

R - a, d, e

Criteriile clinice care definesc SIRS (sindromul de raspuns inflamator sistemic) din peritonitele acute
sunt :
Temperatura rectala <38˚ C sau >36˚ C
Temperatura rectala >38˚ C sau <36˚ C
Ritm cardiac >90/min
paCO2 <32 mmHg
leucocite <12000 sau >4000 sau 10% granulocite

R - b, c, d

MODS (sindromul disfunctiei multiple de organ) din cadrul peritonitei acute este definit de
urmatoarele elemente clinice:
Debit urinar sub 479 ml/24 ore
Ritm respirator sub 5 sau peste 49/min
Bradicardie sinusala
Ritm cardiac peste 54/min
Tensiunea arteriala medie sub 49 mmHg.

R - a, b, e

Examenul radiologic al abdomenului în peritonitele acute poate evidentia:


Distensia anselor intestinale
Pneumoperitoneu
stergerea umbrei psoasului
stergerea reliefului mucos intestinal
Nici una de mai sus.

R - a, b, c, d

Diagnosticul diferential în peritonitele acute se face cu urmatoarele afectiuni :


Porfiria acuta intermitenta
Infarctul miocardic acut
Adenita mezenterica
Sarcina extrauterina rupta
Nici una de mai sus.
R - a, b, c, d

Caracterele comune peritonitelor acute primare sunt urmatoarele :


Apar în urma perforatiilor organelor cavitare interne
Apar în urma traumatismelor abdominale
Sunt de obicei plurimicrobiene
Sunt prevalente la copil pe teren nefrotic si la adult pe ciroza cu ascita
Tratamentul se bazeaza pe antibiotice si nu pe chirurgie

R - d, e

Principiile tratamentului chirurgical în peritonitele acute secundare sunt :


Eliminarea sursei de contaminare
Reducerea contaminarii prin toaleta si drenajul cavitatii peritoneale
Tratarea infectiei reziduale si prevenirea recurentei infectiei
Îndepartarea obstacolului si restabilirea tranzitului intestinal
Reechilibrarea hidroelectrolitica si nutritionala.

R - a, b, c

Obiectivele antibioterapiei în peritonitele acute difuze sunt urmatoarele :


Scaderea numarului si gravitatii bacteriilor perioperator
Limitarea extensiei si a recidivei
Reducerea nivelului inocularii înainte si postoperator
Drenajul cavitatii peritoneale
Eliminarea sursei de contaminare.

R - a, b, c

Din punct de vedere morfopatologic se deosebesc urmatoarele forme de pancreatita acuta :


Forma congestiva
Forma edematoasa
Forma flegmonoasa
Forma supurata
Forma necrotico-hemoragica.

R - b, d, e

Leziunile tubului digestiv din pancreatita acuta sunt reprezentate de :


Gastroduodenite
Perforatii jejunale
Nefrita tubulo-interstitiala
Celulita retroperitoneala
Hemoragii digestive superioare

R - a, b, e

Leziunile intraabdominale extrapancreatice din pancreatita acuta sunt reprezentate de :


Gastroduodenite
Revarsat serohematic intraperitoneal (bogat în enzime pancreatice)
Nefrita tubulo-interstitiala
Hemoragii peripancreatice
Hemoragii digestive superioare

R - b, d

Formele clinice evolutive de pancreatita acuta sunt :


Forma ocluziva
Forma medicolegala Chalmeas
Forma subacuta
Forma biliara
Forma alcoolica.

R - b, c

Complicatiile evolutive propriu-zise din pancreatita acuta sunt :


Sechestrul pancreatic
Pseudochistul pancreatic
Abcesele pancreatice
Hemoragii pancreatice
Nici una de mai sus.

R - a, b, c, d

Tratamentul necrozei din pancreatita acuta are urmatoarele obiective :


Evacuarea detritusurilor necrotice
Evacuarea colectiilor infectate
Rezectii pancreatice reglate precoce
Respectarea pancreasului restant
Derivatia chisto-digestiva cu stomacul sau duodenul.

R - a, b, d

Tratamentul formelor necomplicate de pancreatita acuta presupune :


Aspiratie nazo-gastrica pentru evacuarea stazei gastrice
Post alimentar, daca sunt dureri si intoleranta gastrica, fara a fi prelungit peste 5 zile
Evaluarea clinica de mai multe ori/zi pentru detectarea agravarii
Combaterea autodigestiei pancreatice (aprotinina, gubexat, comostat)
Controlul secretiei pancreatice (scaderea) prin atropina, glucagon, somatostatin, octreotide.

R - a, b, c

Tratamentul specific al formelor complicate de pancreatita acuta presupune :


Combaterea autodigestiei pancreatice (aprotinina, gubexat, comostat)
Controlul secretiei pancreatice (scaderea) prin atropina, glucagon, somatostatin, octreotide.
Neutralizarea mediatorilor inflamatiei (antagonisti de citokine)
Revascularizarea segmentului enteral ischemiat
Îndepartarea obstacolului si restabilirea tranzitului intestinal.

R - a, b, c

Sindromul dispeptic din colecistita cronica litiazica se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari
clinice:
Meteorism abdominal
Eructatii
Somnolenta postprandiala
Disfagie
Migrene intolerabile

R - a, b, c, e

Indicatia de tratament chirurgical în colecistita cronica litiazica se impune în urmatoarele situatii:


Colecistita cronica microlitiazica (calculi mici sub 3 mm)
Colici veziculare repetate
Colecistita cronica complicata cu litiaza CBP, cu fistule bilio-biliare, bilio-digestive
Colecistita cronica sclero-atrofica
Litiaza pigmentara în cadrul bolii hemolitice

R - a, b, c, d

În colecistita cronica litiazica, alte posibilitati de tratament în afara celui chirurgical, sunt:
Litotripsia extracorporeala cu ajutorul unor unde de soc ultrasonice
Colecistectomia laparoscopica
Litoliza pe cale generala cu acid biliar de tip chenodeoxicolic
Colecistostomia
Coledocolitotomia

R - a, c

Urmatoarele afirmatii privitoare la colecistectomia laparoscopica sunt false:


Este cea mai moderna tehnica de extirpare a colecistului
Este o tehnica mini-invaziva
Se adreseaza în special formelor complicate
Principiile operatiei sunt diferite fata de cele din tehnica clasica
Mijloacele de realizare a tehnicii sunt aceleasi cu cele folosite în colecistectomia clasica

R - c, d, e

Urmatoarele afirmatii privitoare la colecistectomia clasica sunt adevarate:


Mortalitatea este cuprinsa între 3-9%
Morbiditatea este cuprinsa între 1-4,5%
Are indicatii restrânse, mai ales în formele complicate de colecistita cronica litiazica
În cazul existentei si a litiazei CBP, colecistectomia se asociaza cu explorarea chirurgicala si
instrumentala (coledocolitotomia)
Are ca obiectiv principal suprimarea rezervorului si locului de formare a calculilor, respectiv bezicula
biliara.

R - c, d, e

Urmatoarele afirmatii privitoare la colecistectomia laparoscopica sunt adevarate:


Este cea mai moderna tehnica de extirpare a colecistului
Este o tehnica mini-invaziva
Se adreseaza în special formelor complicate de colecistita cronica litiazica
Are rezultate postoperatorii excelente
Morbiditatea postoperatorie este practic nula

R - a, b, d, e

Diagnosticul diferential din colecistita acuta include urmatoarele afectiuni:


Ulcerul perforat acoperit
Apendicita acuta subhepatica
Pancreatita acuta
Cistita acuta
Infarctul miocardic

R - a, b, c, e

Dupa aspectul evolutiei clinice deosebim urmatoarele forme de colecistita acuta:


Colecistita acuta gangrenoasa supraacuta
Colecistita acuta perforata cu peritonita biliara
Colecistita acuta cu hidrops vezicular
Colecistita acuta cu plastron si abcese pericolecistice
Colecistita acuta scleroatrofica cu piocolecist (puroi steril).

R - a, b, d, e

Urmatoarele afirmatii cu privire la momentul operator al bolnavilor cu colecistita acuta sunt


adevarate, cu exceptia:
Operatie imediata (urgenta imediata) în toate formele supraacute, indiferent de riscuri
Operatie precoce (urgenta amânata, 24-72 ore) este atitudinea de electie în toate formele de
colecistita acuta
De preferat, operatie dupa temporizare, 3-7 pâna la 10 zile de evolutie a unei colecistite acute
Operatie dupa temporizare, 3-7 zile pâna la 10 zile în toate formele supraacute, indiferent de riscuri
Operatie imediata este atitudinea de electie în toate formele de colecistita acuta.

R - d, e

Urmatoarele afirmatii cu privire la momentul operator al bolnavilor cu colecistita acuta sunt


adevarate:
Operatie imediata (urgenta imediata) în toate formele supraacute, indiferent de riscuri
Operatie precoce (urgenta amânata, 24-72 ore) este atitudinea de electie în toate formele de
colecistita acuta
De preferat, operatie dupa temporizare, 3-7 pâna la 10 zile de evolutie a unei colecistite acute
Operatie dupa temporizare, 3-7 zile pâna la 10 zile în toate formele supraacute, indiferent de riscuri
Operatie imediata este atitudinea de electie în toate formele de colecistita acuta.

R - a, b, c

Urmatoarele afirmatii cu privire la procedeele chirurgicale indicate în tratamentul chirurgical al


bolnavilor cu colecistita acuta sunt adevarate:
Colecistectomia clasica cu abdomen deschis este procedeul de ales în cazul colecistitelor acute, ea
suprimând focarul de infectie si rezervorul de calculi
Colecistostomia este procedeul de electie în cazul colecistitelor acute
Colecistectomia laparoscopica este procedeul de ales în cazul colecistitelor acute, ea suprimând
focarul de infectie si rezervorul de calculi
Colecistectomia laparoscopica este posibila uneori în formele complicate hidropice
Colecistectomia laparoscopica este contraindicata în formele gangrenoase cu peritonita.

R - a, d, e

În litiaza caii biliare principale (CBP) se întâlnesc urmatoarele forme clinice:


Forma clasica cu durere, febra, icter
Forma cu icter continuu
Icter cu angiocolita grava
Angiocolita ictero-uremigena (CAROLI)
Forma gangrenoasa

R - a, b, c, d

Coledocotomia (coledocolitotomia) pentru extragerea calculilor în litiaza caii biliare principale este
indicata în urmatoarele situatii:
Prezenta clinica si biologica a icterului
Depistarea prin palpare a calculilor în CBP
Prezenta unei pancreatite cronice cefalice
Colangiografia de depistare a calculilor este negativa
Microlitiaza veziculara, cu calculi sub 3 mm si cistic permeabil.

R - a, b, c, e

51. Tiroiditele acute

a. Sub tratament medical precoce, de regulã se remite procesul inflamator

b. Sunt mai frecvente la copii

c. Aspectul anatomo-patologic este de adenocarcinom

d. Apar mai frecvent dupã vârsta de 50 ani

e. Tratamentul este exclusiv chirurgical R-a


52. Urmãtoarele forme sunt tiroidite cornice nespecifice:

a. Tiroidita tuberculoasã

b. Tiroidita limfomatoasã (boala Hashimoto)

c. Tiroidita lueticã

d. Tiroidita actinomicoticã

e. Nici una dintre ele R-b

53. Tiroiditele:

a. Sunt hipertrofii difuze ale glandei tiroide

b. Sunt inflamatii ale glandei tiroide

c. Sunt hipertrofii localizate de naturã distroficã ale glandei tiroide

d. Sunt cele mai frecvente afectiuni ale glandei tiroide

e. Toate rãspunsurile sunt corecte R-b

54. Tratamentul profilactic al gusilor:

a. Constã din hormonoterapie substitutivã

b. Presupune tiroidectomia subtotalã

c. Presupune lobectomia

d. Este indicat în regiunile endemice

e. Nici una dintre variante nu este corectã R-d

55. Nu sunt factori etiopatogenici determinanti ai hipertiroidiilor urmãtorii factori:

a. Traumele psihice puternice

b. Infectiile microbiene

c. Encefalitele

d. Iodoterapia

e. Labilitatea hormonalã
R-e

56. Tratamentul cancerului tiroidian diferentiat nu presupune:

a. Lobectomie totalã de partea leziunii si istmectomie pentru tumori sub 2 cm la pacientii sub 45 ani

b. Iradiere internã (Iodoterapie)

c. Iradiere externã folositã rar

d. Hormonoterapie, imediat postoperator, în scop substitutiv

e. Chimioterapia indicatã la toti pacientii

R-e

57. Urmãtoarele afirmatii despre mastita acutã nu sunt adevãrate:

a. Este mai frecventã sub 20 ani

b. Este mai frecventã peste 40 ani

c. Ombilicarea mamelonului este factor favorizant

d. Nu se dezvoltã niciodatã posttraumatic

e. Poate fi urmarea unui hematom intraglandular

R-d

58. Tratamentul profilactic al mastitelor include:

a. Suspendarea compresivã a sânului

b. Evacuarea puroiului prin incizie

c. Tratamentul antiinflamator local

d. Aspiratia laptelui cu pompa

e. Antibioterapie pe cale generalã

R-d

59. Urmãtoarele mastite cornice sunt specifice:

a. Abcesul cronic consecutiv unei mastite acute nespecifice


b. Galactocelul

c. Flegmonul cronic lignos al sânului

d. Tuberculoza sânului

e. Abcesul cronic nespecific dupã o infecþie generalã

R-d

60. Boala sclero-chisticã a sânului se mai numeste:

a. Boala Paget

b. Boala Bowen

c. Maladia Dupuytren

d. Boala Reclus

e. Boala Crohn

R-d

61. Tumora Phyllodes

a. Este o tumorã malignã

b. Este o tumorã conjunctivã

c. Nu dã recidive locale

d. Are aspect clinic de mare diversitate

e. Are aspect histopatologic unic, tipic

R-d

62. Caracterele semiologice esentiale ale bolii Paget sunt:

a. Afectiunea intereseazã mamelonul de la debut

b. Leziunea este bilateralã

c. Boala are tendintã la remisiune clinicã

d. Tratamentele dermatologice obisnuite opresc evolutia bolii


e. Niciun rãspuns nu este adevãrat

R-a

63. Urmãtoarele afirmatii legate de cancerul de sân nu sunt adevãrate:

a. Frecventa bolii a crescut considerabil în ultimii ani

b. Reprezintã cea mai frecventã formã de cancer la femeie

c. Boala se întâlneste la ambele sexe

d. Etiopatogenia bolii nu este pe deplin elucidatã

e. Incidenta maximã a bolii apare la pubertate

R-e

64. Sindromul adiologic malign în cancerul de sân se caracterizeazã prin:

a. Edem peritumoral

b. Microcalcificãri fine intra- si extratumorale

c. Prelungiri sub formã de spiculi

d. Opacitãti de intensitate crescutã, fãrã contur precis

e. Lizereu transparent peritumoral bine delimitat

R-e

65. Factorii determinanti în producerea herniilor sunt:

a. Stãrile de denutritie

b. Obezitatea

c. Efortul

d. Sarcinile repetate

e. Nici unul

R-c

66. Mecanismul patogenic al strangulãrii herniilor nu include:


a. Distensia bruscã a intestinului prin gaze

b. Ocluzia prin cudare bruscã

c. Obstructia prin valvule conivente

d. Comprimarea piciorului ansei prin con mezenteric

e. Traumatismul

R-e

67. În sacul de hernie se pot gãsi urmãtoarele organe, cu exceptia

a. Intestinul subtire

b. Colonul sigmoid

c. Cecul

d. Pancreasul

e. Epiploonul

R-d

68. Nodulul tiroidian solitar

a. Este o hipertrofie a glandei tiroide determinatã de un proces hiperplazic de naturã distroficã

b. Este o inflamatie a glandei tiroide

c. Este o tumefactie localizatã a glandei tiroide

d. Notiunile de nodul cald sau rece pot fi asimilate cu caracterul de malignitate sau benignitate a
leziunii

e. Reprezintã o hipertrofie fãrã expresie morfologicã la nivelul glandei tiroide

R - c,d

69. Tratamentul chirurgical al gusilor este indicat în caz de:

a. Gusi nodulare

b. Gusi difuze
c. Esec al tratamentului medical

d. Gusi hipervascularizate

e. Gusi suspecte de malignizare

R - a,c,e

70. Urmãtoarele elemente clinice nu sunt specifice hipertiroidiilor:

a. Polimorfismul simptomatologic

b. Tahicardia sinusalã

c. Piele asprã, uscatã

d. Somnolentã

e. Pierdere ponderalã

R - c,d

71. Urmãtoarele entitãti nu sunt forme clinice de hipertiroidie:

a. Boala Basedow

b. Tiroidita cronicã lemnoasã Riedel

c. Adenocarcinomul tiroidian

d. Nodulul toxic tiroidian

e. Gusa multinodularã toxicã

R - b,c

72. La nivelul glandei tiroide se sintetizeazã urmãtorii hormoni:

a. TSH (Thyroid Stimulating Hormone)

b. Tiroxina

c. TRH (Thyroid Releasing Hormone)

d. Triiodotironina

e. Tirocalcitonina
R - b,d,e

73. Diagnosticul diferential al gusii se face cu:

a. Cancerul tiroidian

b. Tumori mamare

c. Adenopatii cervicale

d. Chisturi branhiale

e. Tumori de glomus carotidian

R - a,c,d,e

74. Complicatiile gusii sunt:

a. Hemoragiile interstitiale

b. Strumita

c. Degenerescenta malignã

d. Hipertiroidiile

e. Nici una

R - a,b,c,d

75. Urmãtorii factori de mediu sunt implicati în etiopatogenia gusii:

a. Carenta relativã sau absolutã a iodului din apã

b. Carenta relativã sau absolutã a iodului din sol

c. Surmenajul

d. Anumite defecte enzimatice care perturbã metabolismul iodului

e. Factorii profesionali

R - a,b,d

76. Factori etiopatogenici favorizanti ai hipertiroidiilor sunt:

a. Labilitatea hormonalã
b. Traumele psihice puternice

c. Hormonoterapia

d. Situatiile conflictuale familiale

e. Patologia tiroidianã preexistentã

R - a,d,e

77. Tratamentul verigii periferice a hipertiroidiilor include:

a. Corticoterapia de duratã

b. Regim igieno-dietetic cu excluderea excitantelor

c. Medicatia simpaticoliticã

d. Tiroidectomia

e. Medicatia anabolizantã

R - b,c,e

78. Extensia cancerului tiroidian se face pe cale:

a. Limfaticã

b. Neuralã

c. Sangvinã

d. Prin contiguitate

e. Toate variantele

R - a,c,d

79. Dintre explorãrile paraclinice ale cancerului tiroidian:

a. Ecografia cervicalã evidentiazã numãrul nodulilor

b. Ecografia cervicalã evidentiazã dimensiunile nodulilor

c. T3 si T4 sunt crescuti la majoritatea pacientilor

d. T3 si T4 sunt scãzuti la majoritatea pacientilor


e. Nici o variantã nu este corectã

R - a,b

80. În functie de topografie, abcesele mamare pot fi:

a. Abcese premamare

b. Inframastite

c. Submaxilite

d. Abcese intraglandulare

e. Adenite

R - a,b,d

81. Limfangita acutã a glandei mamare:

a. Este o complicatie infectioasã ce apare în perioada alãptãrii

b. Debuteazã lent, insidios

c. Prezintã hipotermie

d. Prezintã frisoane

e. Nici un rãspuns nu este corect

R - a,d

82. Diagnosticul diferential al abcesului mamar se face cu:

a. Staza lactatã (angorjarea sânului)

b. Colecistita acutã

c. Mastita acutã carcinomatoasã

d. Erizipelul mamar

e. Carcinomul mamar

R - a,c,d,e

83. Urmãtoarele afectiuni sunt mastite cornice specifice:


a. Galactocelul

b. Tuberculoza sânului

c. Sifilisul mamar

d. Chistul hidatic al glandei mamare

e. Flegmonul cronic lignos al sânului

R - b,c,d

84. Urmãtoarele afirmatii referitoare la boala sclero-chisticã a sânului sunt adevãrate:

a. Este o boalã inflamatorie cronicã

b. Are caracter benign

c. Evolutia este lentã, pe parcursul mai multor ani

d. Simptomatologia este acutã

e. Apare mai ales la femei labile nervos

R - b,c,e

85. Sunt caracteristice tumorilor benigne urmãtoarele semen clinice:

a. Tumorã bine delimitatã

b. Evolutie rapidã

c. Aderente la planurile învecinate

d. Tumorã încapsulatã

e. Nedureroasã

R - a,d,e

86. Diagnosticul tumorii Phyllodes este sugerat de urmãtoarele caractere morfologice:

a. Lobulatia tumorii

b. Aspectul foliat pe transa de sectiune

c. Tendinta la enucleere prin simpla presiune a lobilor


d. Aspectul malign

e. Nici una dintre ele

R - a,b,c

87. Modificãrile anatomo-patologice din mamela sângerândã pot fi reprezentate de:

a. Dilatatii simple ale unui canal galactofor

b. Cancer mamar

c. Mastozã fibro-chisticã

d. Tumora Phyllodes

e. Nici una

R - a,b,c

88. Sunt considerati factori de risc pentru cancerul mamar urmãtorii:

a. Antecedentele familiale de cancer de sân

b. Antecedentele personale de cancer de sân

c. Menopauza precoce

d. Obezitatea

e. Sarcinile multiple

R - a,b,d

89. Sindromul radiologic benign în cancerul de sân include:

a. Opacitate nodularã rotundã

b. Structurã omogenã

c. Retractie cutanatã sau a mamelonului

d. Microcalcificãri fine intra sau extratumorale

e. Lizereu transparent peritumoral bine delimitat

R - a,b,e
90. Din punct de vedere anatomic, formele clinice de cancer de sân sunt:

a. Cancerele cadranelor interne

b. Mastita carcinomatoasã

c. Cancerul encefaloid

d. Cancerul "in situ"

e. Cancerul bilateral

R - a,d,e

91. Elementele anatomice ale herniilor sunt:

a. Punctul herniar

b. Traiectul parietal

c. Continutul herniar

d. Învelisurile externe

e. Hernia interstitiala

R - b,c,d

92. Factorii favorizanti în producerea herniilor sunt:

a. Rezistenta deficitarã a musculaturii peretelui

b. Ereditatea

c. Efortul fizic

d. Tusitorii cronici

e. Nici unul

R - a,b

93. Obiectivele tratamentului chirurgical al herniilor sunt:

a. Reintegrarea intraabdominalã a viscerelor herniate

b. Suprimarea sacului
c. Refacerea solidã a peretelui

d. Rezecția intestinala

e. Nici unul

R - a,b,c

94. Cauzele anatomice ale strangulãrii sunt:

a. Inelul fibros la nivelul orificiului profund

b. Gangrena ansei strangulate

c. Inelele Ramonede, aderentele sau bridele

d. Coletul sacului herniar strâns, scleros

e. Congestia ansei strangulate

R - a,c,

95. Herniile inghinale

a. Sunt mai frecvente la bãrbati datoritã persistentei canalului peritoneo-vaginal

b. Sunt mai frecvente la femei unde se pot si strangula

c. Sunt cele mai frecvente tipuri topografice de hernii

d. Pot apare dupã apendicectomie

e. Sunt afectiuni maligne

R - a,c,d

96. Herniile femurale

a. Se produc în partea medialã a inelului femural

b. Apar mai frecvent la femei obeze

c. Apar mai frecvent la multipare

d. Sunt hernii de slãbiciune

e. Nici un rãspuns nu este adevãrat


R - a,b,c,d

97. Hernia ombilicalã a adultului

a. Se întâlneste mai ales la femeile obeze

b. Este cea mai frecventã formã de hernie la bãrbati

c. Este cea mai frecventã formã de hernie la femei

d. La bãrbatii obezi este adeseori asociatã cu varietatea inghinalã congenitalã

e. Se asociazã cu afectiuni care cresc presiunea intraabdominalã

R - a,d,e

98. Elementele morfologice care alcãtuiesc o eventratie sunt:

a. Orificiul de eventratie

b. Sacul de eventratie

c. Continutul eventratiei

d. Femurul

e. Nici unul

R - a,b,c

99. Din punct de vedere etiologic, evisceratiile pot fi:

a. Postoperatorii

b. Posttraumatice

c. Mixte

d. Complexe

e. Idiopatice

R - a,b

100. Din punct de vedere anatomo-clinic, evisceratiile pot fi:

a. Libere (precoce)
b. Postoperatorii

c. Fixate (tardive)

d. Preoperatorii

e. Posttraumatice

R - a,c

Incidenta maxima a ulcerului gastric este situata in decada:

A. IV

B .III

C. II

D. VI

E. V

R:A

Agentul etiologic principal al ulcerului gastric este:

A. fumatul

B. Helicobacter pylory

C.tonusul vagal crescut

D.refluxul gastro-duodenal

E.scaderearezistentei mucoasei gastrice

R:B

103. Examenul paraclinic de prima pentrul diagnosticul diferential ulcer-cancer este:

A.ecografia

B.examenul radiologic

C.examenul secretiei gastrice


D.endoscopia

E.tomografia computerizata

R:D.

Ulcerul de stress poate apare in urmatoarele situatii, cu exceptia:

A.traumatisme

B.arsuri

C.infectii grave

D.hipertensiunea arteriala severa

E.tumori ale SNC

R:D

105. Din punct de vedere anatomo-patologic formele avansate de cancer gastric sunt leziuni:

A. limitate la mucoasa

B. limitate la submucoasa

C.depasesc musculara mucoasei

D.localizate distal (antro-piloric)

E.localizate proximal (cardial)

R:C

Urmatoarele afirmatii referitoare la linita plastica sunt adevarate cu exceptia :

A.are caracter malign

B.invadeaza toate structurile

C.stroma este bogata în tesut fibros

D.prognostic favorabil

E. prognostic nefavorabil

R:D
Supravietuirea la 5 ani, la pacientii cu cancer gastric, stadiul II este de:

A.peste 90%

B.50 85 %

C.20%

D.15%

E.sub 5 %

R:C

Strategia terapeutica în cancerul gastric, stadiul IB este

A.rezectie endoscopica

B.gastrectomie standard si limfadenectomie

C.radioterapie paliativa

D.chimioterapie paliativa

E.gastrectomie paliativa

R:B

Strategia terapeutica în cancerul gastric, stadiul II este

A. rezectie endoscopica

B. gastrectomie standard si limfadenectomie

C.gastrectomie totala/partiala

D. chimioterapie paliativa

E. radioterapie paliativa

R:C

Dolicocolonul reprezinta:

A.cresterea în lungimii cadrului colic

B.hipertrofia peretilor colonului


C.absenta congenitala a celulelor nervoase vegetative ganglionare

D. absenta dobândita a celulelor nervoase vegetative ganglionare

E.hipotrofia peretilor colonului

R:A

Din punct de vedere histologic cel frecvent tip de adenom colo-rectal este:

A.tubuloase

B.tubuloviloase

C.viloase

D.polipoid

E.ulcerativa

R :A

Sindromul Osfield este caracterizat prin:

A.asocierea între polipoza rectocolonica si chisturi sebacee multiple

B. asocierea polipozei gastro-intestino-colorectale cu melanoza tegumentara

C.asocierea polip tumori neurogene

D.hemoragie intestinala inferioara cu sânge rosu

E.polipi moderat diferentiati

R:A

Cancerele colonice reprezinta:

A.8% din tumorile maligne

B.20% din tumorile maligne

C.40% din tumorile maligne

D.55% din tumorile maligne

E.peste 60% din tumorile maligne


R:A

Stadiul A în clasificarea Dukes reprezinta

A.tumora ce afecteaza seroasa

B.tumora limitata la mucoasa

C.adenopatie metastatica prezenta

D.prezenta metastazelor la distanta

E.invazia altor organe

R:B

Stadiul B în clasificarea Dukes reprezinta

A.tumora ce afecteaza seroasa

B.tumora limitata la mucoasa

C.adenopatie metastatica prezenta

D.prezenta metastazelor la distanta

E.invazia altor organe

R:A

Stadiul D în clasificarea Dukes reprezinta

A.tumora ce afecteaza seroasa

B.tumora limitata la mucoasa

C.adenopatie metastatica prezenta

D.prezenta metastazelor la distanta sau invazia altor organe

E.asocierea cu cancerul gastric

R:D

În cancerul de colon drept necomplicat interventia radicala recomandata este

A.colectomia segmentara
B.hemicolectomia dreapta

C. hemicolectomia stânga

D.coloproctectomie totala

E.Colectomia totala cu anastomoza ileo-rectala

R:B

Urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul Peutz-Jeghers sunt adevarate:

A.boala ereditara rara

B.malignizare în 2-4% din cazuri

C. malignizare în 2o-40% din cazuri

D.tratamentul este conservator,simptomatic

E.tratamentul este chirurgical numai în complicatii

R:A,B,D,E

Urmatoarele afirmatii referitoare la la megacolonul functional sunt adevarate:

A.are evolutie benigna

B. are evolutie maligna

C.nu este consecinta nici unui obstacol

D.constipatia este simptomul major

E.frecvent ajunge la ocluzie veritabila

R: A, C,D

Tratamentul chirurgical a megacolonului congenital poate consta în:

A.colostomie

B.rezectie ano-rectala

C.Coborârea retrorectala a colonului

D.irigografia
E.hemicolectomie dreapta

R: A,B,C

Diseminarea celulelor neoplazice în cancerul gastric se realizeaza prin :

A.propagare directa din aproape în aproape

B.limfatica

C.implantare intrluminala

D.hematogena prin artera gastrica stânga

E.transcelonica

R:A,B,C,E

Complicatiile acute ale ulcerului gastric sunt:

A. penetratia,

B. perforatia, .

C.hemoragia, .

D.stenoza,

Emalignizarea.

R:B,C

Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt

A.Penetratia

B.Stenoza

C.Malignizarea

D.Hemoragia

E.Perforatia

R:A,B,C

Tratamentul medical al ulcerului gastric cuprinde:


A.antiacide

B.AINS

C.antagonisti de receptori H2

D.sucralfat si compusi coloidali de bismut

E.anticoagulante

R:A,C,D

Diagnosticul paraclinic al ulcerului gastric consta in:

A.examen radiologic baritat

B.computer tomografie

C.RMN

D.endoscopie gastrica cu biopsie

E.ecografie

R:A,D

Obiectivele patogenice ale tratamentului chirurgical in ulcerul gastric sunt:

A.vagotomia selectiva;

B.îndepaartarea leziunii

C.stomac hipoacid

D.vagotomia tronculara;

E.refacerea circuitului digestiv cat mai aproape de fiziologia normala.

R:B,C,E

127. Examenul clinic al abdomenului în ulcerul duodenal perforat în primele ore de la debut :

A.prezenta.contracturii abdominale la palpare

B.abdomenul este imobil cu respiratia

C.prezenta matitatii hepatice


D.hiperestezie cutanata

E.reflexele cutanate abdominale sunt abolite

R:A,B,D,E

Tratamentul conservator în ulcerul duodenal perforat consta în:

A.drenajul stomacului printr-o sonda de aspiratie naso-gastrica

B.antibioterapie cu spectru larg

C.antiulceroase

D. supravegherea evolutiei clinice si biologice

E.sutura endoscopica a perforatiei

R:A,B,C,D

Clasificarea formelor macroscopice ale cancerului gastric - Bormann deosebeste formele:

A.polipoid

B.ulcerativa

C.mixta,ulcero -infiltrativa

D.difuz -infiltrativa

E.tuberozitara

R:A,B,C,D

Factorii alimentari care cresc riscul de cancer gastric sunt:

A.nitritii

B.consumul crescut de sare.

C.consumul de fructe

D.consumul de vegetale

E.fumatul

R:A,B
Clasificarea cancerelor gastrice precoce-Mukarami,deosebeste formele

A.protruziv

B.plat

C.excavat

D.linita plastica

E.polipoza gastrica

R:A,B,C

132. Tratamentul chirurgical al polipozei rectocolonice cuprinde urmatoarele procedee


chirurgicale:

A.coloprotectomia totala

B.rectocolectomia cu pastrarea anusului sianastomoza ileo anala

C.colectomie totala cu anastomoza ileo anala

D. .hemicolectomia dreapta

E. hemicolectomia stânga

R:A,B,C

Urmatoarele afirmatii referitoare la la cancerele colonice sunt adevarate:

A.afecteaza egal ambele sexe

B.afecteaza predominant sexul barbatesc

C.localizarea pe colonul stâng reprezinta 60%

D. localizarea pe colonul drept reprezinta 40%

E.se dezvolta cel mai adesea pe o mucoasa sanatoasa

R: A,C,D,E

Formele macroscopice de cancer colonic sunt urmatoarele:

A.vegetanta

B.ulcerovegetanta
C.infiltrativ stenozanta

D.epiteliom glandular

E.nediferentiate

R: A,B,C

Din punct de vedere microscopic tumorile colonie maligne sunt:

A.epitelioame glandulare

B.tipice

C.atipice

D.nediferentiate

E.vegetante

R: A,B,C,D

136. Imaginile radiologice evocatoare a cancerului colonic obtinute prin irigografie sunt:

A.stenoza neoplazica

B.lacunele

C.stopul clismei baritate

D.nisa

E.rigiditatea peretilor colonici

R:A,B,C

137. Când tumorile colonului stâng sunt nerezecabile,operatiile paleative posibile sunt:

A.by pass ul transverse sigmoidian

B.colostomie laterala supratumorala

C.colectomii segmentare

D. hemicolectomia dreapta

E. hemicolectomia stânga
R: A,B,C

Simptomele ce caracterizeaza boala Hirschprung sunt:

A.constipatia

B.meteorismul

C.diareea

D.ondulatiile peristaltice

E.ampula goala la tuseul rectal

R: A,B,D,E

Diverticulii colici pot apare :

A.la nivelul insertiei mezocolonului

B. la nivelul insertiei mezenterului

C.la nivelul orificiilor de penetratie vasculara

D.pe marginea libera,în vecinatatea franjurilor epiploice

E.frecvent la nivelul ileonului terminal

R :A,C,D

Simptomele functionale ale polipozei recto colonice se manifesta prin:

A.pusee diareice

B.constipatie

C.hemoragii intestinale

D.durei abdominale difuze

E.inapetenta

R: A,C,D,E

Diagnosticul diferential al polipozei recto colonice se face cu:

A.sindromul Peutz Jeghers


B. sindromul Gardner

C. sindromul Osfield

D. sindromulTurcot

E. sindromul Muire Torre

R: A,B,C,D

Manifestarile clinice revelatorii pentru cancer colonic sunt:

A.Dureile abdominale

B.tulburari ale tranzitului intestinal

C.constipatia

D.diareea

E.febra

R: A,B,C,D

Prognosticul cancerului de colon tratat chirurgical este influentat de:

A.stadiul evolutiv

B.momentul operator

C.gradul de diferentiere neoplazica

D.sediul anatomic al tumorii

E.vârsta

R: A,B,C,D

Traiectul fistulelor anale poate fi reperat prin:

A.cateterizare cu un stilet butonat

B.injectare de albastru de metil

C.fistulografie cu lipiodol

D.ecografie
E.colonoscopie

R:A,B,C

Tabloul clinic al prolapsului rectal mucos este reprezentat de:

A.jena dureroasa în regiunea anorectala

B.scurgeri sanguinolente anale,dupa scaune

C.scurgeri mucoase între scaune

D.incontinenta materiilor fecale

E.constipatie

R: A,B,C,D

Macroscopic cancerul rectal îmbraca urmatoarele forme:

A.vegetanta

B.ulcerata

C.infiltrativa

D.ulcero vegetanta

E.stenozanta

R:A,B,C,D

Tipurile histologice de baza ale cancerului rectal sunt:

A.adenocarcinomul

B.epitelioame

C.carcinomul spinocelular

D.carcinomul nediferentiat

E.sarcoame

R: A,C,D,E

Urmatoarele afirmatii referitoare la cancerul anal sunt adevarate:


A.constituie 1-2% din totalitatea tumorilor colonului

B. constituie 10-20% din totalitatea tumorilor colonului

C.survin între 30 si 80 de ani

D.reprezinta 3,3-6% din toate tumorile maligne ale anusului si rectului

E.este mai frecvent la barbati

R: A,C,D

La distanta extensia limfatica a tumorilor canalului anal se face prin:

A.pe cale inghinala în directia ganglionilor iliaci externi

B.drenaj pelvin ganglionii pararectali,hemoroidali,superiori

C. pe cale inghinala în directia ganglionilor iliaci interni

D.perineural

E.transcelonic

R: A,B

150. Principalele obiective aletratamentului chirurgical al prolapsului rectal total sunt:

A.restabilirea continuitatii digestive

B.refacerea mijloacelor de sustinere a rectului

C. refacerea mijloacelor de suspensie a rectului

D.corectarea unor defecte congenitale

E.refacerea starii starii biologice

R: B,C,D,E