Sunteți pe pagina 1din 12

Capitolul 3- CERCETAREA ZĂCĂMINTELOR DE HIDROCARBURI ÎN REGIM

STATIONAR DE MIŞCARE
Cercetarea hidrodinamică a zăcămintelor de hidrocarburi sau apă are ca
principal scop determinarea unor parametrii ca: permeabilitatea efectivă a
fluidelor, capacitatea de curgere a stratului, indicele de productivitate etc.
Estimarea valorilor acestor parametrii se poate face prin metode geodezice, prin
metode fizico-chimice caracteristice cercetărilor de laborator sau din date de
productie corelate cu cercetări hidrodinamice efectuate în şantier prin sonde.
Valorile datelor utilizate sunt cu atât mai credibile, cu cât mişcarea în jurul
sondelor are un grad mai mare de stabilitate. Mişcarea fluidelor este stabilizată
atunci când în orice punct al zonei de influentă a sondei unii parametrii
hidrodinamici (presiune statică, debit, viteză) nu variază în perioada cercetărilor.
3.1. LICHIDE
Ecuatia generală a fluidelor prin medii poroase se reduce pentru mişcările
stationare la forma :

Pentru mişcarea
plan radial simetrică, la cercetarea sondelor extractive de lichide, utilizând
gradienti moderati de presiune, ecuatia (3.1) devine :

identică cu ecuatia lui Darcy. Ecuatia debitului volumic se poate scrie:

unde I P, indicele de productivitate are expresia

1|Page
unde:
• h reprezintă grosimea efectivă a stratului,
• pc – presiunea statică,
• pd – presiunea dinamică,
• µ – vâscozitatea,
• b– factorul de volum.
Raza zonei de influentă a sondei rc se consideră a fi egală cu jumătate din
distanta dintre două sonde (doar în cazul mişcării stationare). Reprezentarea
grafică a datelor de debit mentinut constant şi a celor de presiune conduce la
obtinerea diagramei indicatoare.
Conform ecuatiei (3.3), diagrama indicatoare arată, o variatie liniară între debit şi
presiunea diferentială. Panta acestei drepte reprezintă indicele de productivitate

Capacitatea de curgere a stratului se poate determina cu ajutorul relatiei

iar permeabilitatea efectivă a stratului cu relatia

2|Page
Valoarea permeabilitătii efective obtinute în acest mod este mai
reprezentativă decât cea obtinută din analiza pe carote, pentru motivul că este
implicată întreaga zonă de influentă a sondei şi tine cont şi de prezenta saturatiei
în apă interstitială.
Compararea productivitătii mai multor sonde care produc în aceleaşi conditii din
acelaşi strat, dar pe intervale perforate diferite, impune utilizarea indicelui
specific de productivitate definit ca raportul dintre indicele de productivitate şi
grosimea efectivă a stratului.

Pentru sondele exploatate prin eruptie artificială sau pompaj de adâncime


presiunile statice şi dinamice se calculează cu relatiile:

Există posibilitatea ca permeabilitatea stratului productiv în jurul găurii de sondă


să fie mai redusă decât în întreaga zonă de influentă ca efect al traversării şi
completării imperfecte a stratului productiv. Reducerea permeabilitătii în jurul
sondei se poate asimila cu o cădere suplimentară de presiune proportională cu
debitul de productie.

3|Page
Pentru mişcarea plan radială căderea suplimentară de presiune va fi dată de
relatia:

Valorile pozitive ale factorului s (factorul pelicular) indică existenta în jurul sondei
a unei zone de blocaj, iar valoarea negativă a acestuia, indică prezenta unei zone
de permeabilitate mai mare.
Factorul de sondă s, nu poate fi determinat cu ajutorul relatiei (3.12) deoarece
nu sunt cunoscute k0 şi r0 totuşi el poate fi determinat din ecuatia debitului ce
rezultă din expresiile (3.3) şi (3.4) retranscrise astfel:

factorul de sondă s având semnificatia unei rezistente suplimentare în calea


mişcării fluidelor către sondă.
Exploatarea zăcămintelor de petrol sau apă la presiuni diferentiale mari
conduce la variatii neliniare între debite şi presiuni diferentiale, de forma:

4|Page
iar relatia (3.15) reprezentată grafic permite determinarea indicelui de
productivitate din ordonată la origine şi a valorii constantei E ca tangenta dreptei.
Pentru sondele de injectie de apă, analog indicelui de productivitate, se
defineşte indicele de injectivitate sau de receptivitate I.R. ce caracterizează
capacitatea de receptie a unui strat, fiind definit ca raportul dintre debitul de apă
injectat printr-o sondă la o presiune diferentială constantă.

unde pinj şi pc sunt presiuni medii şi de zăcământ. Valoarea indicelui de


receptivitate obtinută prin intermediul relatiei (3.16) este doar în partea finală a
desfăşurării unui proces de injectie şi anume când sondele de reactie încep să se
inunde, deoarece doar în această perioadă mişcarea apei în zăcământ este
cvasistationară. Dacă injectia de apă are loc într-un obiectiv a cărui presiune este
mai mică decât presiunea de saturatie, mişcarea va avea un caracter nestationar,
debitul de injectie urmând a scade în timp chiar dacă presiunea de injectie se
mentine constantă.

5|Page
3.2. GAZE
Pentru sondele de gaze în jurul cărora există un regim liniar de filtrare, iar
procesul este izoterm, debitul de productie se deduce din ecuatia (3.13) prin
înlocuirea factorului de volum al gazelor

calculat la presiunea medie artimetică dintre presiunea statică şi dinamică şi se

obtine:
Indicele de productivitate normal se obtine din diagrama indicatoare

6|Page
Prin reprezentarea grafică a ecuatiei de curgere în cazul în care în jurul sondei
există o mişcare situată în regimul neliniar, pot fi determinati parametrii stratului
gazeifer.

unde A şi B sunt constante posibil de citit din diagrama indicatoare.

7|Page
Comparând ecuatiile (3.23) şi (3.24) rezultă

Dacă datele obtinute şi reprezentate grafic nu se înscriu pe o dreaptă valorile


constantelor A şi B se determină analitic după metoda pătratelor minime folosind
expresiile:

unde N este numărul cercetărilor efectuate. Aceste cercetări constau în


măsurarea timp de o oră, a debitelor de gaze cu care produce sonda şi a presiunii
dinamice, folosind trei duze diferite, de obicei diametre crescătoare.
Cu parametrii A şi B astfel determinati, relatiile (3.26) şi (3.27) se obtin:
 capacitatea de curgere a stratului

8|Page
 permeabilitatea efectivă

 coeficientul de inertie (ne - Darcy)

 indicele de productivitate
 debitul potential al stratului
Corelata între debitul de productie şi presiunea diferentială pentru ambele
regimuri de mişcare a gazelor prin medii poroase, poate fi scrisă şi sub forma

3.3. FLUIDE MULTIFAZICE

9|Page
Odată cu scăderea presiunii de zăcământ sub valoarea presiunii de saturatie,
prin stratul productiv are loc o mişcare bifazică petrol- gaze, dacă apa de talpă
este inactivă.
Utilizarea functiei Hristianovici conduce la transcrierea expresiei debitului
pentru faza petrol sub forma

iar construirea diagramei indicatoare Qp = f (Hc – Hd) permite, prin panta sa în


origine, obtinerea indicelui de productivitate

şi a permeabilitatii efective pentru faza petrol

Valorile functiei Hristianovici pot fi estimate cu relatia recomandată de


G.A.Mamedov

10 | P a g e
Iar
 C = 0,154; n = 1,2 pentru nisipuri consolidate
 C = 0,178; n =1,3 pentru nisipuri neconsolidate.

îi corespunde o saturate în lichid dată de relatia

unde
 ∆N este cumulativul de titei extras, căruia îi corespunde un factor de volum
bp,
 N - rezerva geologică initial
 bpi - factorul de volum la presiunea initială de zăcământ
 r - ratia de solutie.

Astfel relatiile (3.41) şi (3.42) permit trasarea functiei

11 | P a g e
Prin definitie,

unde Vp este volumul poros al panoului de injectie.


Când datele de productie sunt incerte (la începutul exploatării) raportul
permeabilitătilor efective petrol - apă se poate aproxima cu relatia

coeficientii A şi B urmând a fi determinati din date de comportare.

12 | P a g e