MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI" IAŞI

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR
DEPARTAMENTUL SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ

TEMA DE PROIECT
CURS POSTUNIVERSITAR DE EVALUARE A RISCURILOR PROFESIONALE
ANUL UNIVERSITAR
2007

EVALUAREA NIVELULUI DE RISC DE ACCIDENTARE ŞI

ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PRIN METODA INCDPM
LOC DE MUNCĂ: ZUGRAV

ÎNDRUMATOR PROIECT:
ING. Dumitru CHIUARIU

ABSOLVENT:
ing. Marius SANDU

IAŞI, IUNIE 2007

 Metoda I. N. C. D. P. M. de evaluare a
riscurilor de accidente şi îmbolnăvire
profesională

Această metodă, elaborată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare

pentru Protecţia muncii, a fost avizată în anul 1993 şi este în general valabilă pentru
toate activităţile din economie fiind experimentată în majoritatea ramurilor
industriale – la circa 4000 locuri de muncă.
“ Scopul metodei este de a determina cantitativ nivelul de risc pentru un
loc de muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi a
evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională “ ( C-tin Oprean –
Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă ).
Pentru evaluarea factorilor de risc am ales metoda I. N. C. D. P. M. al
cărei principiu de bază constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul
analizat pe baza unor liste de control prestabilite, cuantificarea dimensiunii riscului
stabilindu-se pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime
previzibile. În cadrul metodei se admite că nivelul de securitate pentru un loc de
muncă este invers proporţional cu nivelul de risc. În limbajul uzual, securitatea este
definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar riscul – posibilitatea de a
ajunge într-o primejdie, pericol potenţial ( dicţionarul explicativ al limbii române ).
Avantajul folosirii acestei metode constă în faptul că poate fi utilizată atât
în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă cât şi în faza de exploatare. În
faza de concepţie şi proiectare metoda constituie un instrument util pentru proiectanţi
în vederea integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi
proiectarea sistemelor de muncă. În faza de exploatare metoda este utilă
personalului de la compartimentele de protecţia muncii din întreprinderi ( analiza pe
o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă şi
fundamentarea programelor de prevenire ).
Ca dezavantaj putem menţiona faptul că aplicarea ei necesită participarea
unor echipe complexe formate din persoane specializate atât în securitatea muncii cât
şi în tehnologia analizată ( evaluatori + tehnologi ).
Metoda I. N. C. D. P. M. implică parcurgerea următoarelor etape
obligatorii :
♦ Constituirea echipei de evaluare ;
 Definirea sistemului de analizat ;
 Identificarea factorilor de risc din sistem ;
 Evaluarea riscurilor partiale de accidentare şi îmbolnăvire profesională
 Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire cu termene
precise;
 Propunerea măsurilor de prevenire.

Realizarea acestor etape se face utilizând următoarele instrumente de lucru

 Lista locurilor de muncă la care se va face identificarea

factorilor de risc ;
 Lista de identificare a factorilor de risc ;
 Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman ;
 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor ;
 Grila de evaluare a riscurilor ;
 Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de
securitate ;
 Fişa locului de muncă – document centralizator ;
 Fişa de măsuri de prevenire propuse.
 Metoda
INCDPM

Constituirea echipei de evaluatori

Definirea sistemului de analizat

Loc de muncă Secţie, sector

Ierarhizarea riscurilor- Identificarea şi evaluarea

propunerea măsurilor de riscurilor de accidentare
prevenire

Lista de identificare a factorilor de risc este un formular ce cuprinde

principalele categorii de factori de risc, grupate după criteriul elementului
generator din cadrul sistemului de muncă, astfel:

A. Executant :

* Acţiuni greşite
* Omisiuni

B. Sarcina de muncă :

* Conţinutul necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de securitate

* Sarcina sub/supradimensionată în raport cu capacitatea executantului
C. Mijloace de producţie

* Factori de risc mecanic

* Factori de risc termic :
* Factori de risc electric :
* Factori de risc chimic :
* Factori de risc biologic :

D. Mediul de muncă :

* Factori de risc fizic :

* Factori de risc chimic :
* Factori de risc biologic :
* Caracterul special al mediului :

Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului

ajută la aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor, cuprinzând toate categoriile
de leziuni şi vătămări ale integrităţii organismului uman, localizarea posibilă a
consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a organismului şi gravitatea
minimă-maximă generică a consecinţei.
Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor
de risc asupra organismului uman este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de
gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor ( gravitatea consecinţelor se bazează
pe criteriile medicale de diagnostic în timp ce clasele de probabilitate se bazează pe
frecvenţa de producere a acestor evenimente, pornind de la clasa 1, corespunzătoare
unei frecvenţe de producere a evenimentului mai mare de 10 ani, până la clasa 6
corespunzătoare producerii unui eveniment la mai puţin de o lună ).
Grila de evaluare a riscurilor conţine un tabel în care liniile corespund
claselor de gravitate ( maxime, foarte grave, grave, mari, medii, mici, neglijabile ) iar
coloanele claselor de probabilitate ( extrem de rar, foarte rar, rar, puţin frecvent,
frecvent, foarte frecvent ), cu ajutorul grilei realizându-se exprimarea efectivă a
riscurilor existenţe în sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate-frecvenţă de
apariţie.
Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii are la bază grila
de evaluare a riscurilor şi ajută la aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a
nivelului de securitate.
Fişa de evaluare a locului de muncă centralizează toate operaţiile de
identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională,
cuprinzând următoarele date :
 Date de identificare a locului de muncă : unitatea, secţia, locul de
muncă ;
 Date de identificare a evaluatorului : nume, prenume, funcţie ;
 Componentele generice ale sistemului de muncă ;
 Nominalizarea factorilor de risc identificaţi ;
 Explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (
descriere, parametri, caracteristici funcţionale ) ;
 Consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc ;
 Clasa de gravitate şi probabilitate previzionată ;
 Nivelul de risc.
Fişa de măsuri propuse este un formular pentru centralizarea măsurilor de
prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul
securităţii muncii.
Procedura de lucru implică parcurgerea obligatorie a următoarelor etape :
 Constituirea echipei de analiză şi evaluare ( specialişti în securitatea
muncii şi tehnologi ) ;
 Descrierea sistemului analizat :
- identificarea şi descrierea componentelor
sistemului şi modul său de funcţionare ;
- precizarea sarcinii de muncă ce-i revine
executantului în sistem ;
- descrierea condiţiilor de mediu existenţe;
- precizarea cerinţelor de securitate pentru
 fiecare componentă a sistemului ;
 Identificarea factorilor de risc din sistem prin :
- observarea directă ;
- deducţia logică ;
 Evaluarea riscurilor :
- determinarea consecinţelor posibile ale
acţiunii factorilor de risc utilizând lista de
identificare ;
- stabilirea gravităţii consecinţei utilizând
grila din lista de consecinţe posibile ale
acţiunii factorilor de risc ;
- determinarea frecvenţei consecinţelor
posibile utilizând scala de cotare a gravităţii şi
probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor
de risc asupra organismului uman ;
- identificarea rezultatului obţinut în grila
de evaluare a riscurilor ;
- înscrierea rezultatului în fişa locului de
muncă
- determinarea nivelurilor pentru fiecare
factor de risc în parte utilizând scala de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate;
- stabilirea unei priorităţi a măsurilor de
prevenire şi protecţie funcţie de factorul de
risc cu nivelul cel mai mare de risc ;
- calcularea nivelului de risc global pe
locul de muncă ( media ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de
risc identificaţi, utilizând ca element de
pondere rangul factorului de risc, care este
egal cu nivelul de risc ) ;
  Stabilirea măsurilor de prevenire :
- luarea în considerare a ierarhiei riscurilor
evaluate, conf. scalei de încadrare a
nivelurilor de risc/securitate a muncii (în
ordinea 7-1, dacă se operează cu niveluri de
risc şi 1-7 dacă se operează cu niveluri de
securitate ) ;
- luarea în considerare a ordinii ierarhice
generice a măsurilor de prevenire (măsuri de
prevenire intrinsecă, colectivă, individuală );
- înscrierea măsurilor propuse în FIŞA DE
MĂSURI DE PREVENIRE PROPUSE ;
- redactarea raportului analizei (modul
dedesfăşurare a analizei, persoanele implicate,
rezultatele evaluării-fişele locurilor de muncă
cu nivelurile de risc, fişele de măsuri de
prevenire ).
Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi
evaluare care va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii
( evaluatori autorizaţi ) şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate.
Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu
metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. Este
necesară şi o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor
tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate.
După constituirea echipei de analiză şi evaluare şi însuşirea metodei se trece la
pasul următor – descrierea sistemului de analizat. Informaţiile necesare pentru această
etapă se preiau din documentele întreprinderii ( fişa tehnologică, fişa postului pentru
executant, caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde
şi instrucţiuni de securitate a muncii ). o sursă complementară de informaţii pentru
definirea sistemului o constituie discuţiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.
 În etapa de identificare a factorilor de risc din sistem , esenţială pentru calitatea
analizei, se stabileşte pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat – loc de
muncă, în baza listei prestabilite, ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile
previzibile şi probabile de funcţionare. Aceasta se poate realiza fie printr-o analiză
verbală cu tehnologul fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente. Simularea se
poate realiza concret pe un model experimental sau prin procesare pe computer.
Dacă în cazul factorilor de risc obiectivi, generaţi de mijloacele de producţie sau
mediul de muncă, identificarea este relativ uşoară, în cazul executantului operaţia este
mult mai complicată şi implică un grad ridicat de nedeterminare. În acest caz se
analizează, cît este posibil, toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în raport cu
sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite şi impactul lor
asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Factorii de risc identificaţi se înscriu în FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCĂ.
Nivelul de risc global la locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul să fie
cât mai apropiat de realitate se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de
risc, care este egal cu nivelul de risc, eliminându-se astfel posibilitatea ca efectul de
compensare între extreme să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul a nivelului de risc global :
n
∑ ri ∙ R i
i=1

Nr = în care Nr = nivelul de risc global la locul de

muncă
n ri = rangul factorului de risc “i”
∑ ri Ri = nivelul de risc pt. factorul de risc “i”
i=1 n = nr. factorilor de risc identificaţi la
locul de muncă

Nivelul de securitate pe locul de muncă se identifică pe scala de încadrare a

nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor
de risc de securitate.
 n
∑ rp ∙ Nsp
p=1

Ns = în care rp = rangul locului de muncă “p”

n n = nr. de locuri de muncă analizate
∑ rp Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii
p=1 pentru locul de muncă “p”

Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a

sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor
evaluate, ţinându-se seama totodată de ordinea ierarhică generică a măsurilor de
prevenire, respectiv :
- măsuri de prevenire intrinsecă ,
- măsuri de protecţie colectivă ,
- măsuri de protecţie individuală.
Măsurile propuse se înscriu în formularul FIŞA DE MĂSURI DE PREVENIRE
PROPUSE, aplicarea metodei încheindu-se cu redactarea raportului analizei ce va
conţine, în mod obligatoriu, următoarele :
- modul de desfăşurare al analizei ,
- persoanele implicate ,
- rezultatele evaluării, respectiv fişele
locurilor de muncă cu nivelurile de risc ,
- fişele de măsuri de prevenire.
LOCUL DE MUNCĂ

ZUGRAV
 1.1 DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCA

PROCESUL DE MUNCA
Activitatea zugravului consta in executarea lucrarilor specifice meseriei sale, respectiv de
zugravire, vopsitorie, montare plăci rigips si lucrari conexe meseriei.

MIJLOACELE DE PRODUCTIE
- bidinea, pensula
- trafalete
- scule electrice de mana – rotopercutor, bormasina
- galeata
- scule de mana de trasat, ciocan, surubelnita

SARCINA DE MUNCA
să utilizeze vocabularul tehnic de baza, specific meseriei;
a. efectuează toate lucrările respectând cerinţele de calitate impuse prin procedura de
lucru sau prin instrucţiunile tehnologice.
b. construieşte şi repară fundaţii, pereţi, coşuri înalte, cuptoare, cladiri etc., prin
îmbinarea căramizilor, pietrelor sau materialelor similare după anumite reguli,
folosind liant (mortar) pentru fixarea acestora.
c. să identifice proprietăţile, caracteristice materialelor folosite in procesele de
executare a lucrarilor specifice meseriei, astfel încât lucrarea să aibă calitatea
cerută de client;
d. să identifice instrumentele, sculele si dispozitivele specifice meseriei şi să le
utilizeze corect, respectând normele tehnice specifice meseriei
e. să execute operaţiile de lucru în succesiunea logică a fazelor de lucru în funcţie de
lucrarea prestată;
f. să identifice şi să stabilească materialele folosite în executarea zidariilor, dozajul
corect al acestora la prepararea mortarelor;
g. să constate şi să anunţe persoana abilitată din unitate despre necesarul de
materiale pentru fiecare lucrare executată;
h. să citească şi să interpreteze schiţele, desenele de execuţie şi planurile de lucru;
i. să realizeze planuri simple de lucrari în specialitate acolo unde sunt strict
necesare;
j. să cunoască modul de aplicare a mortarelor pentru tencuieli, zidarii şi să răspundă
pentru calitatea lucrării executate;
k. să realizare corect intersecţiile ramificaţiilor şi colţurilor în zidarie:
l. execută şi alte sarcini şi atribuţii trasate de directorul societăţii sau personalul
căruia este subordonat;
m. efectuează ore suplimentare conform normelor în vigoare, la cererea organului
ierarhic superior;
n. sa indeplinesca sarcinile ce-i revin din implementarea sistemului calitatii
. Responsabilităti:
 - raspunde de deterioarea materialelor in timpul lucrarilor dacă aceasta s-a produs
din culpa sa directă şi anunţă imediat angajatorul;
- răspunde de calitatea lucrarii executate
- raspunde de prejudiile aduse clientului cu ocazia executarii lucrarilor
Alte sarcini
- respectă prevederile ROI, ROF, legislatie în domeniu, proceduri de lucru,
precum celelalte reguli şi regulamente existente în unitate, dispoziţii, decizii,
circulare si hotărâri ale conducerii societăţii;
- respectă atribuţiile stabilite în fişa postului, care sunt obligatorii pentru titularul
postului;
- apără interesele unitatii si respectă conducerea;
- manifestă competenţă, responsabilitate, obiectivitate privind posibi1ităţile
proprii şi rezultatele muncii prestate;
- asimileazä cunoştinţele necesare indeplinirii sarcinilor de serviciu
precum şi a legilor, regulamentelor, instrucţiunilor şi ordinelor referitoare la sarcinile
de serviciu;
- respectä programul de lucru şi foloseşte eficient timpul de muncă; respectă
regulile de acces în unitate;
- respectä procedurile şi instrucţiunile de lucru, precum şi prescripţiile de calitate
stabilite;
- îşi însuşeşte şi respectă normele de securitate si sanatate in munca precum şi
măsurile de aplicare a acestora:
 să desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericol de accidente
sau îmbolnăvire profesională atât proria persoană, cât şi pe celelalte persoane
participante la procesul de muncă;
 să aducă la cunoştiinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune
tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de muncă sau îmbolnăvire
profesională;
 să aducă la cunoştiinţa conducătorului locului de muncă accidentele de
muncă suferite de propria persoană şi de alte persoane participante la procesul
de muncă;
 să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent şi să-l informeze imediat pe
conducătorul locului de muncă;
 să dea relaţiile solicitate de organele de control şi de cercetare în domeniul
protecţiei muncii;
* să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare conform scopului
pentru care a fost acordat
- atunci când necesitatile impun şi rezolvarea operativă a altor situaţii sau
probleme ivite, va răspunde acestor cerinţe inclusiv în zilele nelucrătoare, prin
prelungirea programului de muncă săptămânal, la solicitarea conducerii;
- respectă confidenţialitatea informaţiilor obţinute cu ocazia exercitării atribuţiilor
şi sarcinilor de serviciu;
- execută atribuţiile ce-i revin din implementarea sistemului calităţii în societate

Competenţa:
-primeşte delegarea de atribuţii de la şefu1 ierarhic;
-ia măsuri operative în vederea realizării atribuţiilor de serviciu.
 Responsabilităţi:
- răspunde de respectarea prevederilor Statut, ROF, legislaţie în domeniu,
proceduri de lucru, precum celelalte reguli şi regulamente existente, dispoziţii,
decizii, circulare şi hotărâri ale Conducerii;
- răspunde de rezolvarea corectă şi la timp a atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu;
- răspunde pentru deciziile luate (suportă consecinţele deciziilor luate în nume
propriu);
- răspunde de păstrarea secretului de serviciu;
- răspunde de respectarea prograrnului instituţiei şi folosirea integrală a timpului
de lucru;
- răspunde de perfecţionarea pregătirii sale profesionale;
- răspunde de ducerea la îndeplinire a hotărânilor conducerii societăţii şi ale
şefului direct.

MEDIUL DE MUNCA
Activitatea zugravului se desfasoara in aer liber si la interior fiind supus tuturor factorilor
atmosferici (frig, cald, curenti de aer, etc.) neavand asigurat nici necesarul de lumina.De
asemeni activitatea se desfasoara atat pe sol cat si la inaltime.

1.2 FACTORI DE RISC IDENTIFICATI

FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI

ACTIUNI GRESITE
F1 Deplasara pe suprafete orizontale
F2 Lovire-strivire
F3 Deplasari, stationari in zone cu pericol ridicat
F4 Caderea in gol
F5 Deplasari pe suprafete umede
F6 Deplasari pe suprafete inclinate
F7 Comunicari accodentogene

OMISIUNI
F8 Omiterea aplicarii masurilor igienico-sanitare
F9 Neutilizarea echipamentului individual de protectie
F10 Taiare
F11 Nesemnalizarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala

CONDUITA SOCIO-PROFESIONALA
F12 Conduita socio-profesionala
 FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA

OPERATII, REGULI, PROCEDEE GRESITE

F13 Strivire
F14 Cadere de obiecte dela inaltime
F15 Manipulare materiale grele la limita sarcinilor maxime admise
F16 Efort static prin durata, pozitie ortostatica intimpul lucrului
F17 Suprasolicitari
F18 Stres psihic legat de pericolul de accidentare

FACTORI DE RISCPROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCTIE

FACTORI DE RISC MECANIC

SUPRAFETE SAU CONTURURI PERICULOASE

F19 Intepare
F20 Manipulare de obiecte taioase, intepatoare, abrasive, alunecoase

FACTORI DE RISC ELECTRIC

CURENTUL ELECTRIC
F21 Curentul electric-atingere directa
-atingere indirecta
-tensiune de pas
-arc electric

FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA

FACTORI DE RISC FIZICI

F22 Nivel de iluminare scazut

TEMPERATURA AERULUI
F23 Temperatura scazuta a aerului-lucrul in exterior
F24 Temperatura ridicata a aerului
F25 Curentii de aer
UMIDITATEA
F26 Intemperii
F27 Realizarea de interventii in medii umede

PULBERI
F28 Pulberi netoxice
 SITUATII DE URGENTA
F29 Situatii de urgenta (calamitati, inundatii, cutremure, explozii, etc.)
Unitatea:S.C. APA-CANAL DATA:16.06.2007
SRL
SECTIA: Lucrări tehnico- FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA NUMAR DE PERSOANE
edilitare EXPUSE:6
FUNCTIA: ZUGRAV FISA NR. 1 DURATA EXPUNERII: 8 ore
LOCUL DE MUNCA:santier ECHIPA DE EVALUARE:
temporar - ing. Ion Toma – Director general
ACTIVITATEA: constructii - ing. V. Mihăilescu – inspector şantier
- ing. M. Sandu – lucrator desemnat SSM
montaj - dr. D. Reut – medic medicina muncii
COMPO- FACTORI DE FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR CONSE CLA- CLA- NIVE
NENTA RISC DE RISC CINTA SA SA L
SISTEMU- IDENTIFICATI (descriere, parametri) MAXI DE DE PAR-
LUI DE MA GRA PRO- TIAL
MUNCA PREVI VI- BA- DE
ZIBI- TATE BILI RISC
LA TATE
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI ACTIUNI
DE RISC GRESITE
PROPRII F1 Deplasări pe -caderea la acelasi nivel prin impidicare si poate duce la leziuni, I.T.M.
EXECUTAN suprafeţe luxatii si fracturi ale membrelor superioare si inferioare 3-45 2 2 2
TULUI orizontale ZILE
F2 Lovire- -scapare de obiecte purtate manual,caderea de obiecte peste maini si I.T.M.
strivire picioare, lovire de mijloacele de productie si de mijloacele de 45-180 3 3 3
circulatie. ZILE
F3 Deplasari, -locurile marcate ca periculoase pot duce la accidente si pentru cei I.T.M.
stationari in zone neimplicati direct in activitatea de productie cu posibilitate de 3-45 2 2 2
cu pericol ridicat accidentare mecanica, noxe fizico-chimice ZILE
F4 Căderea in -impactul brusc al intregului corp cu solul la caderea de la inaltime DECES 7 4 6
gol prin neasugurare cu balustrade, podine sau capace la camine.
F5 Deplasări pe -cadere prin aluncare, entorse, luxatii, fracturi datorate alunecarii, I.T.M.
suprafeţe umede anefolosirii bocancilor cu aderenta sau a cismelor spacifice locului de 3-45 2 2 2
munca. ZILE
F6 Deplasări pe -cadere prin aluncare, entorse, luxatii, fracture, prin nefolosirea I.T.M.
suprafeţe balustradelor, a elementelor antialunecatoare, prin lipsa concentrarii in 3- 2 2 2
înclinate momentul deplasarii si pot duce la caderi la nivelul solului. 45ZILE
F7 Comunicari -stabilirea concreta a modului de comunicare, nu mai duc la strigate si I.T.M.
accodentogene semne ducand la un continut si mod de transmitere normal a 45-180 3 2 2
informatiei si a semnalelor. ZILE
OMISIUNI

F8 Omiterea -nespalarea pe maini la servirea mesei, la terminarea programului sau I.T.M.

aplicarii stergerea la ochi, nas si gura cu mainile murdare duc la boli acute 45-180 3 4 3
masurilor digestive, respiratorii prin contaminare cu noxele de la locul de ZILE
igienico-sanitare munca.
F9 Neutilizarea -folosirea unui echipament neadecvat duce la accidente de munca I.T.M. 2 4 2
echipamentulu 3-45
individual de ZILE
protectie
F10 Taiere -taierea si inteparea la contactul cu obiecte cu suprafete periculoase I.T.M. 2 3 2
duc la leziune fara afectarea organelor vitale 3-45
ZILE
F11 -se pot produce accidente dintre cele mai variate care duc la
Nesemnalizarea accidentarea tuturor persoanelor implicate sau nu in activitatea de I.T.M.
riscurilor de productie. 45-180 3 2 2
accidentare si ZILE
imbolnavire
profesionala
CONDUITA
SOCIO-
PROFESIONAL
 A
F12 Conduita -o conduita necivilizata poate duce la agresiuni verbale, fizice cu I.T.M.
socio- urmari in activitatea de zi cu zi. <3 1 3 1
profesionala ZILE

FACTORI OPERATII,
DE RISC REGULI,
PROPRII PROCEDEE
SARCINII GRESITE
DE MUNCA
-nesortarea materialelor pe tipodimensiuni pot duce la rasturnarea I.T.M.
F13 Strivire acestora . 45-180 3 3 3
ZILE
F14 Cădere de -aruncarea de materiale si piese pe schelele de lucru, nelegarea si I.T.M.
obiecte de la asigurarea acestora, pot produce leziuni traumatice la nivelul corpului 3-45
înălţime si a capului. Deasemeni, executarea de lucrari la nivele diferite pe ZILE 2 3 2
aceiasi verticala.
F15 Manipulare -nepurtarea corespunzatoare a materialelor la limita de sarcina duc la I.T.M.
materiale grele la dureri la nivelul coloanei vertebrale (lumbago acut) 45-180
limita sarcinilor ZILE 3 3 3
maxime admise
F16 Efort static -o pozitie de lucru incomoda in timp prelungit duc la aparitia de boli
prin durata, cronice, evolutive in timp (varice, hipotensiune, dureri la nivelul
pozitie ortostatica coloanei ) sau cu efecte imediate( ameteli, lesin) I.T.M. 1 4 1
in timpul lucrului <3ILE
F17 -chiar pentru perioade scurte nu se recomanda suprasolicitarile I.T.M.
Suprasolicitări acestea provocand in general boli cronice, evolutive, fizico-psihice. 3-45 2 2 2
ZILE
F18 Stres psihic -executarea cu atentie si respectarea in tocmai a sarcinilor de service, I.T.M.
legat de pericolul prezentarea la serviciu in stare de odihna, fara a fi sub influenta unei 3-45 2 2 2
 de accidentare situatii puternic stresante ZILE
FACTORI FACTORI DE
DE RISC RISC
PROPRII MECANIC
MIJLOACE- SUPRAFETE
LOR DE SAU
PRODUCTI CONTURURI
E PERICULOASE
F19 Înţepare -nefolosirea echipamentului de protectie duce la intepare in contact cu I.T.M.
corpurile ascutite. <3 1 2 1
ZILE
F20 Manipulare -nefolosirea echipamentului de protectie si neatentia in timpul I.T.M.
de obiecte manipularii obiectelor abrasive duc la leziuni la nivelul tegumentelor 3-45
tăioase, ZILE 2 3 2
înţepătoare,
abrazive,
alunecoase
FACTORI DE
RISC
ELECTRIC
CURENTUL
ELECTRIC

F21 Curentul -electrocutarea prin atingere directa duce la accident mortal. De

electric asemeni utilizarea sculelor electrice de mana neprotejate la
-atingere directa scurtcircuitare. Folosirea cablurilor electrice neizolate corespunzator. DECES 7 4 6
-tensiune de pas
-arc electric
FACTORI FACTORI DE
DE RISC RISC FIZIC
PROPRII F22 Nivel de -boli cronice oculare (miopie), simptome acute de obosela oculara I.T.M.
MEDIULUI iluminare scazut <3 1 2 1
DE MUNCA ZILE
TEMPERATUR
A AERULUI
F23 Temperatura -nefolosirea echipamentului de protectie pe timp rece si nesocotirea I.T.M. 2 2 2
scăzută a aerului- urmarilor de neprotejare duc la degeraturi 3-45
lucru in exterior ZILE
F24 Temperatură -necunoasterea efectelor radiatiilor solare prin expunere timp I.T.M. 2 2 2
ridicată a aerului indelungat, duc la lesin, crampe musculare, deshidratare, simptome 3-45
cardiace ZILE
F25 Curentii de -nerealizarea unui mediu de lucru in conformitate cu normele in I.T.M. 2 3 2
aer vigoare duc la raceala. 3-45
ZILE
UMIDITATEA
F26 Intemperii --nefolosirea echipamentului de protectie ducela raceli. I.T.M. 2 4 2
3-45
ZILE
F27 Realizarea -realizarea de lucrari in mediu acvatic pe timp imdelungat fara I.T.M.
de intervenţii in utilizarea echipamentilui de protectie adecvat duce la probleme 3-45 2 3 2
medii umede respiratorii ZILE

PULBERI

F28 Pulberi - nedeterminarea nivelului de noxe si neutilizarea echipamentului de I.T.M. 2 2 2

netoxice protectie specific pot provoca boli cronice,acutizarea unor boli 3-45
cronice ZILE

SITUATII DE
URGENTA
F29 Situatii de -accidente mortale
urgenta(calamitati
, inundatii, DECES 7 2 4
explozii,
cutremure,etc)

Nivelul de risc global al locului de munca este :

2(6x6)+1(4x4)+4(3x3)+18(2x2)+4(1x1) 200
Nrg=---------------------------------------------------------------------=--------------=2,94
2x6+1x4+4x3+18x2+4x1 68
 Fig. 1 Nivelurile de risc partiale pe factori de risc
Locul de munca
ZUGRAV
Nivel de risc global : 2,94

0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17 F18 F19 F20 F21 F22 F23 F24 F25 F26 F27 F28 F29
 LEGENDA
FIGURA 1

F1 Deplasări pe suprafeţe orizontale

F2 Lovire-strivire
F3 Deplasari, stationari in zone cu pericol ridicat
F4 Căderea in gol
F5 Deplasări pe suprafeţe umede
F6 Deplasări pe suprafeţe înclinate
F7 Comunicari accodentogene
F8 Omiterea aplicarii masurilor igienico-sanitare
F9 Neutilizarea echipamentulu individual de protectie
F10 Taiere
F11 Nesemnalizarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
F12 Conduita socio-profesionala
F13 Strivire
F14 Cădere de obiecte de la înălţime (pietre, pământ materiale de construcţii)
F15 Manipulare materiale grele la limita sarcinilor maxime admise
F16 Efort static prin durata, pozitie ortostatica in timpul lucrului
F17 Suprasolicitări
F18 Stres psihic legat de pericolul de accidentare
F19 Înţepare
F20 Manipulare de obiecte tăioase, înţepătoare, abrazive, alunecoase
F21 Curentul electric
-atingere directa
-atingere indirecta
-tensiune de pas
-arc electric
F22 Nivel de iluminare scazut
F23 Temperatura scăzută a aerului-lucru in exterior
F24 Temperatură ridicată a aerului
F25 Curentii de aer
F26 Intemperii
F27 Realizarea de intervenţii in medii umede
F28 Pulberi netoxice
F29 Situatii de urgenta(calamitati, inundatii, explozii, cutremure,etc)
 1.4 FISA DE MASURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA

Nr. Nivel de Nominalizarea Competenta/

Crt. Factori de risc risc (x) masurilor propuse de prevenire Raspunderi Termen
identificati
1 F4 Caderea in gol 6 -eliminarea improvizatiilor din tabla la caminele de Sef santier Permanent
vizitare. Zugrav
-realizarea unui iluminat exterior in concordanta cu 24.06.2007
normele proprii stabilite la nivel de unitate.
-deplasarile se vor efectua conform unui traseu bine
stabilit Imediat
-folosirea schelelor autorizate cu proces verbal de
montaj La montaj
-purtarea echipamentului de protectie Permanent
-folosirea balustradelor de protectie Permanent
2 F21 Curentul 6 -eliminarea improvizatiilor electrice Sef santier Imediat
electric -folosirea aparatelor electrice certificate Zugrav Imediat
-atingere directa -legarea la pamant a instalatiei electrice Electrician santier Imediat
-atingere indirecta -verificarea periodica a impamantarii La 3 luni
-tensiune de pas -folosirea utilajelor cu protectie la scurtcircuitare Permanent
-arc electric -accesul la instalatia electrica numai personalului
calificat Permanent
-utilizarea tablourilor de comanda cu grad mare de IP
20.06.2007
3 F29 Situatii de 4 -respectarea planului de interventie elaborat de Director general -in functie de
urgenta(cala-mitati, comisia de protectie civila. situatie.
inundatii, explozii, -instruire cu caracter permanent si sustinut -prin caracter
cutremure,etc Ordinul 712/2005 permanent si
sustinut
 Fig. 2 Ponderea factorilor de risc identificati dupa sursa
generatoare din cadrul sistemului de munca
Locul de munca
ZUGRAV

factori de risc
proprii mediului factori de risc proprii
de munca executantului
25,00 % 42,65%

factori de risc
proprii
mijloacelor de factori de risc
productie proprii sarcinii de
13,23 % munca 19,12 %
 1.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR
EVALUARII

În urma analizei factorilor de risc şi evaluării efectuate,nivelul de risc

global (Ng) calculat conform metodei, are valoarea 2,94 ,încadrându-se în
categoria riscurilor mici (situate sub limita de acceptabilitate 3,5)
S-au identificat un număr de 29 factori de risc, dintre care: 26 factori
de risc au niveluri parţiale de risc sub limita admisă, iar 3 factori depăşesc
această limită, (fig.1), situându-se în categoria riscurilor inacceptabile pentru
care trebuie luate măsuri de eliminare sau diminuarea a efectelor lor.Aceştia
din urmă sunt:

F4 Căderea in gol
F21 Curentul electric
-atingere directa
-atingere indirecta
-tensiune de pas
-arc electric
F29 Situatii de urgenta(calamitati, inundatii, explozii, cutremure,etc)

Pentru diminuarea sau eliminarea efectelor acestor factori de risc sunt

necesare măsurile prezentate în „Fişa de măsuri produse”.
Din punct de vedere al repartiţiei pe sursele generatoare, se remarcă
- factorii proprii executantului cu 42,65 %,
- sarcina de munca cu pondere de 19,12 %
- factorii proprii mijloacelor de producţie cu 13,23 %
- factorii proprii mediul de muncă cu 25,00 % (fig.2).
EXECUTANT=2+3+2+6+2+2+2+3+2+2+2+1=29=42,65%

SARCINA DE MUNCA=2+3+3+1+2+2=13=19,12%

MIJLOACELE DE PROD.=1+2+6=9=13,23%

MEDIUL DE MUNCA=1+2+2+2+2+2+2+4=17=25,00%

29+13+9+17=68
29/68x100=42,65%
13/68x100=19,12%
9/68x100=13,23%
17/68x100=25,00%

200
Nrg=-------=2,94
68