Sunteți pe pagina 1din 8

Clasificarea aparatelor electrice de comutatie

dupa criteriul tensiunii nominale


Tensiunea nominala a unui aparat electric de comutatie reprezinta
cea mai mare valoare a tensiunii (de c.a. sau c.c.) in care este destinat sa
functioneze aparatul in regim nominal.
Din acest punct de vedere, conform standardelor de stat si
internationale (C.E.I.), aparatele de comutatie se impart in doua categorii:
a) Aparate de joasa tensiune, cu tensiunea nominala mai mica sau
cel mult egala cu 1000 V.
b) Aparate de inalta tensiune, cu tensiunea nominala mai mare de
1000 V.

La aparatele de curent alternativ tensiunea nominala este data ca


valoare efectiva. In cazul instalatiilor de curent alternativ trifazat,
tensiunea nominala este considerata tensiunea intre doua faze ale liniei
electrice.
Valorile nominale pentru curenti si tensiuni sunt prezentate in
urmatoarele trei tabele, dupa cum urmeaza:

Tabelul 1.
Tensiuni nominale la 50 Hz, c.a.
24; 36; 48; 110 sau 127; 220 sau 250; 380; 660;
Joasa tensiune [V]
1000
3.6;7.2; 12; 17.5; 24; 36; 52; 72.5; 100; 123; 145;
Inalta tensiune [kV]
170; 245; 300; 362; 420; 525; 765

Tabelul 2.
Tensiuni uzuale in c.c.
Joasa tensiune [V] 12; 24; 48; 110; 125; 220; 250; 400; 800 (1000)
Inalta tensiune [kV] 220; 400; 800
Tabelul 3.
Curenti nominali [A]
2; 4; 6; 10; 16; 25; 40; 63; 80; 100; 125; 160; 200;
Joasa tensiune 250; 315; 400; 630; 800; 1000; 1250; 1600; 2000;
2500; 3150; 4000; 5000; 6000
400; 630; 800; 1250; 1600; 2000; 2500; 3150; 4000;
Inalta tensiune
5000; 6000

Principiile de stingere a arcului electric in aparatele de comutatie


sunt legate de tensiunile si de curentii nominali ai aparatelor de comutatie.
Astfel, in aparatele de j.t. arcul electric este relativ scurt in comparatie cu
arcul electric din aparatele de i.t., deci principiile de stingere vor fi diferite.

Pentru stingerea arcului electric se urmareste sa se extraga cat mai


multa energie din coloana arcului electric si acesta sa aiba o durata cat
mai mica.

Aparatele de comutatie de inalta tensiune se impart in urmatoarele


tipuri:
• de medie tensiune: 3.6 < Un < 123 kV;
• de inalta tensiune: 150 < Un < 420 kV;
• de foarte inalta tensiune: Un = 550 kV;
• de ultra inalta tensiune: Un > 765 kV.
Capitolul 2. Aparate de comutatie de joasa tensiune

Contactorul electromagnetic

Definitie: Contactorul electromagnetic este un aparat electric de


comutatie, actionat altfel decat manual (electromagnetic), cu o singura
pozitie de repaus, capabil sa conecteze, sa suporte si sa deconecteze
curenti nominali si curenti de suprasarcina, in conditii prestabilite.

Contactorul este destinat a efectua un numar mare de comutatii in


sarcina (105 ÷ 106) si un numar mult mai mare de comutatii fara sarcina
(de exemplu 5·106).

In functie de felul retelei in care functioneaza intalnim contactoare


de c.c. sau contactoare de c.a.

Contactorul poate fi construit cu contactele principale normal


deschise sau normal inchise (de exemplu cazul contactoarelor de c.c.). In
acest ultim caz, contactorul se mai numeste si ruptor.

Contactul normal deschis este un contact electric care se afla pe


pozitie deschis cand aparatul se afla in repaus (in absenta excitatiei –
curent zero prin bobina electromagnetului de actionare). Acest contact se
va inchide la aparitia excitatiei.

Contactul normal inchis este un contact electric care se afla inchis


cand aparatul se afla in repaus. Acest contact se va deschide la aparitia
excitatiei.

Contactorul electromagnetic de c.a.


Acest tip de contactor se construieste in doua variante: cu miscare
simpla de translatie (In = 6 ÷ 100 A) si cu miscare dubla de translatie (In >
100 A).
Contactorul cu miscare simpla miscare de translatie. Schita de
constructie a acestui contactor este prezentata in Fig. 5.1.

Fig. 1. Schita de constructie a contactorului


cu miscare simpla de translatie
1, 2, 3 – electromagnet monofazat de curent alternativ;
4 – resorturi antagoniste;
5 – calea principala de curent;
6 – placute de stingere;
7 – puntea mobila;
8 – resort ce asigura forta de apasare in contact;
9 – caseta resortului 8.
Camera de stingere. Principiul aplicat in constructia camerei de stingere
este efectul de nisa asociat cu efectul de electrod. In Fig. 2. este o schita
a caii de curent si a camerei de stingere.
Fig. 2. Calea de curent si camera de stingere
1, 2 – piese de contact
3 – placa feromagnetica

Dimensionarea camerei de stingere:

ni ⋅ U ci ≥ U faza_maxim
1 .5 ⋅ 2 ⋅ U n
U faza_maxim = k n ⋅ k s ⋅ γ ⋅
3 (1)
1.5 ⋅ 2 ⋅ U n
ni = k n ⋅ k s ⋅ γ ⋅
3 ⋅ U ci
unde:
kn – factorul de neuniformitate a repartizarii tensiunii pe intervale (kn ≈ 1.1);
ks – coeficient de siguranta;
γ – factorul de oscilatie al tensiunii oscilante de restabilire (γ = 1.2 ÷ 1.8);
Uci – tensiunea de arc pe un interval (Uci = 40 ÷ 80 V).

Contactorul cu miscare dubla de translatie. Aceasta solutie constructiva


se adopta pentru contactoare cu In > 100 A. In Fig. 3. este prezentata schita
unui astfel de contactor.
Fig. 3. Schita de constructie a electromagnetului
cu miscare dubla de translatie

1, 2, 3 – cale principala de curent;


4 – caseta resortului 5;
5 – resort ce asigura forta de apasare in contact;
6 – resort antagonist;
7, 8, 9 – electromagnet de actionare;
10, 11, 12 – tije mobile;

Schema electrica. In executie normala, contactorul nu este aparat de


protectie. Daca insa este echipat cu blocuri de relee termice (sau protectie
electronica), contactorul indeplineste si rolul de aparat de protectie la
suprasarcina. Pentru a proteja instalatia si la curenti de scurtcircuit, in
amonte de contactor si de blocurile de relee termice (relee electronice) se
monteaza sigurante fuzibile.
In Fig. 4.a. este prezentata schema electrica a contactorului
electromagnetic actionat cu un electromagnet de c.a.
In Fig. 4.b. este prezentata schema de alimentare in curent continuu
cu rezistenta economizoare.

Fig. 4. Schema electrica a contactorului electromagnetic de c.a.


a. actionat cu un electromagnet de c.a.;
b. actionat cu electromagnet de c.c. cu rezistenta economizoare.
Clasificarea contactoarelor după categoria de utilizare
Tabelul 1
Curentul Simbolul Aplicaţii caracteristice
AC-1 Sarcini neinductive sau slab inductive, cuptoare cu
rezistenţe
AC-2 Motoare cu inele: demaraj, frânare
AC-3 Motoare asincrone cu colivie: demaraj, frânarea
motorului lansat 1)
AC-4 Motoare asincrone cu colivie: demaraj, inversarea
sensului de mers, mers in impulsuri
AC-5a Comanda lămpilor cu descărcare
AC-5b Comanda lămpilor cu incandescenţă
AC-6a Comanda transformatoarelor
Alternativ
AC-6b Comanda bateriilor de condensatoare
AC-7a Sarcini slab inductive pentru aparatură electrocasnică
şi alte aplicaţii analoage
AC-7b Motoare pentru aparatură electrocasnică
AC-8a Comanda compresoarelor ermetice pentru instalaţii
frigorifice cu rearmare manuală a declanşatoarelor la
suprasarcină
AC-8b Comanda compresoarelor ermetice pentru instalaţii
frigorifice cu rearmare automată a declanşatoarelor la
suprasarcină
DC-1 Sarcini neinductive sau slab inductive, cuptoare cu
rezistenţe
DC-3 Motoare derivaţie: demaraj, inversarea sensului de
mers, mers in impulsuri. Întreruperea dinamică a
Continuu motoarelor de c.c.
DC-5 Motoare serie: demaraj, inversarea sensului de mers,
mers in impulsuri.
Întreruperea dinamică a motoarelor de c.c.
DC-6 Comanda lămpilor cu incandescenţă

1)
Categoria AC-3 poate fi utilizată şi pentru mers în impulsuri, dar ocazional şi pe
durată limitată, cum ar fi de exemplu montarea maşinii.