OASELE TRUNCHIULUI

Prezenta unui schelet axial imprima mentinerea formei alungite a corpului

si a simetriei bilaterale a acestuia.
Cea mai primitiva forma de schelet axial apare la AMPHYOXUS, la care un
grup de celule care provin din mezoderm se concentreaza si formeaza o
tija care are caracteristicile celulelor ce o compun fiind flexibila si in acelasi
timp rigida. Aceasta tija formeaza NOTOCORDUL
ANATOMIA

 Anatomia este una din ramurile stiintei biologice si se ocupa cu

studiul formei si structurii organiasmelor vii.

 Metoda folosita pentru evidentierea diferitelor componente ale

organismului este cea de “taiere metodica” si este denumita prin verbul
latin dissecare ( a diseca, a desface, a disocia).

 Dupa scopul studiului intreprins anatomia poate fi de mai multe feluri:

 Anatomia macroscopica – se refera la evidentierea formatiunilor cu

ajutorul instrumentelor uzuale ( bisturiu, pensa, foarfeca), folosind ca mijloc
de perceptie ochiul liber si lupa;

 Anatomia descriptiva – se refera la descrierea formatiunilor

evidentiate sub aspectul culorii, formei dimensiunii, consistenta, pozitie,
mod de prindere;

 Anatomia comparativa – studiaza formatiunile la mai multe specii

de animale folosind ca element de analiza comparatia, evidentiindu-se
astfel diferite similitudini sau diferente;

 Anatomia speciala – care se ocupa de o anumita specie (ex

hipotomia, kinotomia antropotomia);

 Anatomia veterinara – care a aparaut in cadrul dezvoltarii medicinii

veterinare ca o necesitate a studiului formei si structurii organiasmului
animalelor domestice;

 Anatomia topografica – care se ocupa de studiul formatiunilor

anatomice pe regiuni oferind in plus fata de anatomia descriptiva, care
ofera o imagine de ansamblu, o omagine de detaliu sintetica, necesara
medicului practician folosita de acesta ca baza de lucru. Acest studio se
realizeaza pe regiuni bine definite si delimitate si in planuri successive
incepand de la suprafata catre profunzime;

 Anatomia pe animalul viu – reprezinta studiul neregularitatilor de

pe suprafata organismului viu si cunoasterea formatiunilor anatomice care
genereaza aceste denivelari fie proieminente fie depresiuni. Acest studiu
ajuta la formarea deprinderii de a delimita regiuni anatomice, de a
evidentia si aborda pe animalul viu formatiuni vasculare nervoase si
limfatice, tendoane sau a ligamente;

 Anatomia radiological, tomografica, ecografica – care inseamna

studiul formatiunilor din interiorul organismului animal folosind procedee de
la cele mai vechi ( radiografia) pana la cele mai noi ( ecograful si
screeningul tomografic). Un astfel de studio se refera la formele si
raporturile normale ale organelor si tesuturilor studiate oferind cunostinte
care pot sta la baza interpretarii diferitelor modificari survenite in cazurile
de imbolnavire.

 OBIECTUL DE STUDIU AL ANATOMIEI VETERINARE

 In cadrul anatomiei veterinare animalele pe care le studiem sunt

animalele domestice acestea fac parte din doua clase ale vertebratelor:

 I. clasa mamiferelor

 II. clasa pasarilor

 Din clasa mamiferelor se vor studia reprezentanti ai supraordinelor:

 Ungulata, Carnivora si Glires;

 A. Ungulatele au doua ordine Perissodactyla si Artiodactyla

 Perissodactyla - familia Equidae animale mezaxonice monodactil

 Artiodactyla – subordinele Ruminantia si Suiformes – animale

paraxonice- bitactile rumegatorele si tetradactile suinele


 - Rumegatoarele au ca si subfamilii

 -Bovidae,

 - ovidae

 Din subfamilia bovidae fac parte taurul si vaca

 Din subfamilia ovidae fac parte oaia -berbecul, capra si tapul

 - Subordinul suiformes – face parte poscul domestic care apartine

familiei suidae.

 B. Carnivorele – familia canidae si felidae si de interes pentru

medicina veterinara sunt cainele si pisica animale pentadactile

 C. Glires - ordinele Logomorpha si Rodentia

 Logomorfa – iepurele de casa

 Rodentia – rozatoarele folosite ca animale de experienta

 Dupa modul de sprijin al membrelor pe sol animalele se clasifica in

animale –unguligrade, digitigrade, si plantigrade.

 II. pasrile se studiaza trei ordine:

 Galiiformes, Anseriformes, Columbiformes

 Ordinele galliformes – gaina domestica si curcanul (pui nidifugi)

 Ordinul Anserifirmes – rata domestica si gasca domestica ( pui

nidifugi)

 Ordinal columbiformes – porumbelul ( nidicoli)

 TERMINOLOGIA GENERALA DE ORIENTARE

 Pentru a putea descrie diverse formatiuni anatomice se folosesc ca

instrument de lucru o serie de planuri imaginare ce traverseaza corpul si il
segmenteaza in jumatati egale. Acestea ajuta la localizarea si la orientarea
fiecarei formatiuni studiate.

 Terminologia folosita in anatomia veterinara se refera la animalele in

pozitie patrupeda pentru mamifere si in pozitia bipeda pentru pasari.

 Planurile imaginare sunt:

 Planul median care imparte corpul in doua jumatati dreapta si

stanga. Multitudinea de planuri paralele sunt considerate planuri
paramedian sau sagitale. Apropierea de planul median este denumita prin
advectivul medial, indepartarea de acest plan se desemneaza prin
termenul lateral.

 Planul transversal este un plan perpendicular pe axul longitudinal al

corpului

 Termenii folositi sunt: cranial si caudal anterior si posterior rostral si

aboral

 Planul orizontal este un plan perpendicular atat pe planul median

cat sip e planul transversal fiind situat paralel cu solul.

 Termenii folosit sunt: dorsal si ventral, proximal si distal palmar si

plantar, superior si inferior superficial si profound extern si intern
 Pentru membre axial si abaxial;

 Desemnarea oblicitatii: se face folosid o combinatie de doua adjective

ce arata punctual unde se ajunge cu trasarea liniei imaginare. Ex:
humerusul oblicitate ventro-caudala

 ORGANISMUL CA SISTEM BIOLOGIC

 Potrivit teoriei sistemelor a lui L. von Bertalanffy ( 1960) organismul

animal prezinta o integralitatecare este rezultatul interactiunii dintre partile
componente ale sistemului cat si dintre sistem si mediul ambient.

 Cu toate ca din punct de vedere cantitativ sistemul este identic cu

suma componentelor sale se deosebeste de fiecare in parte din punct de
vedere calitativ deoarece capata caracteristici noi atat structurale cat si
functionale.

 Organismul este format din aparate si sisteme acestea la randul lor

sunt formate din organe care au la baza tesuturi iar acestea sunt alcatuite
din celule.

 Aparatele sunt grupari de organe care reprezinta o functionalitate

comuna insa contin structuri diferite care au si origine embrionara diferita
( aparatul digestiv)

 Sistemele sunt grupuri de organe care au aceiasi functie si aceiasi

origine deoarece sunt alcatuite din acelasi tip de tesut.

 Sustinerea si mobilitatea in mediul ambient sunt insusiri de baza ale

organismelor vii si sunt posibile datorita dezvoltarii unor dispozitive
speciale care raspund acestor cerinte fie in cazul deplasarii terestre
aeriene sau acvatice.

 In consecinta toate formatiunile care participa la sustinerea si la

deplasarea organismului in mediul ambiant constituie aparatul locomotor.

 Corpul uni vertebrat are o parte centrala denumita SOMA care are
parte ventrala denumita hiposoma si o parte dorsala denumita episoma. In
prelungirea craniala a somei se afla gatul si capul iar in cea caudala coada.
Pentru a se putea deplasa se dezvolta membrele. Acestea sunt dezvoltate
in perioada embrionara sub forma de muguri intai membrele anterioare si
apoi membrele posterioare.

 Marimea si forma corpului unui vertebrat este determinata de

caracteristicile de conformatie ale scheletului care il compune.

 Scheletul este reprezentat de totalitatea oaselor articulate intre ele.

Oasele sunt articulate intre ele putand face miscari mai ample sau mai
putin ample si sunt miscate de catre muschi. Oasele si articulatiiile
constitui partea pasiva a aparatului locomotor iar muschii reprezinta partea
active a acestuia. Aceste componente se studiaza separate insa in cele trei
capitole care compun osteologia, Artrologia si Miologia.

 OSTEOLOGIA

 Oasele prezinta caracteristici generale: Densitate, rigiditate,

rezistenta si elasticitate. In stare proaspata au o culoare alb galbuie.

 Oasele ofera suprafata de insertie pentru muschi, protejeaza organe

cu structura fragile, reprezinta un deposit de substante minerale.

 Ca si restul organelor din componenta unor aparate si sisteme oasele

suporta o evolutie filogenetica cu refrire la forma, proportii, pozitie si numar.
Orice aparitie sau disparitie a unor componente osoase in timp se
realizeaza sub efectul adaptattiv al speciei la mediul ambient.

 CONFORMATIA OASELOR

 Osul lung

 Osul lat

 Osul scurt

 Nergularitati de suprafata ale oaselor

 STRUCTURA OASELOR

 AU O STRUCTURA COMPLEXA CARE presupune UN

METABOLISM PROPRIU. Astfel in organismul viu ele sunt constituite ca
adevarate organe.
In structura lor se gaseste:

 Tesut osos, tesut cartilaginous, tesut fibros ( periost, endost) maduva

osoasa si vase si nervi.

 Tesutul osos

 Este alcatuit din celule osoase si substanta fundamentala.

 Celulele sunt denumite osteocite sunt celule care prezinta pe

suprafata o multitudine de prelulngiri filiforme care se unesc cu prelungirile
celulelor vecine creinduse o retea vie tridimensionala. Precursorul
osteocitului este osteoblastul.

 Substanta fundamentala reprezinta produsul de secretie al

osteocitului in compozitia ei intra substante organice ( 1/3) si substante
minerale ( 2/3). Subst organice sunt reprezentate de oseina iar cele
minerale sunt reprezentate de fosfatul tricalcic (85%), carbonatul de calciu (
10%), fosfatul de magneziu, florurile de calciu si magneziu saruri de sodiu
si siliciu in mai mica proportie.

 Pasarile au oase care prezinta o duritate mai mare din acest motiv
fiind casante. In caz de fracturi forma numeroase eschile.

 Fibrele de colagen sunt inglobate in substanta fundamentala si sunt

elemente specializate in rezistenta osului la actiuni mecanice ( fier beton)

 Tipuri de tes osos:

 Tes osos compact care se gaseste in jurul cavitatii medulare si in

lamele osoase formand la oasele lungi diafiza osului iar la oasele late
lamele osoase externa si interna.
 Este alcatuit din osteoni alipiti intre ei. Acestia are o forma cilindrica si
contin in interior un canal Havers. Acest canal este ocupat de vase de
sange si nervi foarte fini inglobati in tes. conjunctiv formandu-se astfel
maduva haversiana. Fiecare canal havers este inconjurat de lamele
concentrice iar intre lamele sunt cavitati mici denumite lacune care
adappstesc osteocitele. De la fiecare lacuna pleaca canalicule care asigura
comunicarea cu lacunele vecine . in aceste canalicule se gasesc prelulngiri
ale osteocitelor. Lamele ososase reprezinta de fapt substanta
fundamentala secretata de osteocite impreuna cu fibrele de colagen. In
fiecare lama ososasa fibrele de colagen au o dispozitie helicoidala,
existand o dispozitie alternanta de la o lamela la alta. Una intr-un sens si
alta in alt sens conferind o mai mare rezistenta osului. Canalele Havers
sunt unite intre ele prin canalele Volkmann dispuse oblic.

 La nivelul diafizei osului lung sunt lame osoase dispuse concentric

care formeaza sistemul fundamental extern care este situat imediat sub
periost fd atasat de acesta prin fibre de colagen periostale denumite
Sharpey. La fel este si la interiorul osului existand sistemul fundamental
intern care este captusit de endost.

 Tes osos spongios

 Se gaseste la nivelul epifizelor osului lung si intre tablele osoase ale

oaselor late si scurte. Este format din o multime de lamele ososase
intretaiate in diferite moduri pentru a forma o retea complexa. Aceste lame
se numesc trabecule si ele delimiteaza niste spatii denumite areole.
Areolele contin vase de sange si nervi si maduva osoasa. La oasele late
acest tesut ocupa zona dintre lamele osoase aceasta fiind denumita diploe.

 PERIOSTUL

 Memrana conjunctiva fibro-elastica.

 Imbraca toate oasele la exterior mai putin zonele articulare

 La interior prezinta un strat osteogen format din celule denumite

osteoblaste care formeaza si maduva subperiostala.
 Stratul extern este o retea fibroelastica. Cu acest strat se intretes
tendoanele muschilor si ligamentele articulare, fasciculele de fibre
colagene patrund in substanta fundamentala si raman acolo incluse in ea
prin procesul de osificare ( fibrele Sharpey).

 Periostul este irigat si inervat prin intermediul lui ajungand vasele de

sange si nervii care ocupa canalele Havers si Volkmann. In grosimea lui se
gasesc si o suma de corpusculi senzitivi care au rolul in asigurarea
sensibilitatii vibratorii.

 Endostul captuseste sistemul fundamnetal intern si este de

asemenea o membrana conjunctivo elastica acesta fiind si un invelis pentru
maduva osoasa care ocupa cavitatea medura.

 Tesutul cartilaginos

 Este reprezentat de cartilaj hialin - felexibil, elastic, de culoare

albastrie laptoasa ce se taie usor cu cutitul. Cartilajele sunt acoperite de
pericondru la suprafata. Structural este format din celule numite condrocite,
lipsite de prelungiri si din substanta fundamentala secretata de condrocite.
Substanta fundamentala contine mici lacune in care se gasesc condrocitele
acestea se numesc condroplaste. In substanta fundamentala se gasesc si
fibre de colagen ca element de rezistenta. Nu contine vase de sange
hranindu-se prin imbibitie.

 In timpul dezvoltarii embrionare o mare parte din oase se dezvolta

initial dupa un model cartilaginos care se osifica treptat. La adult raman
zone neosificate in regiunea metafizelor si in regiunile articulare cartilajul
epifizar respectiv articular.

 Cartilajul articular tapeteaza suprafetele osoase ale oaselor el are

suprafata neteda lucioasa si este lipsit de pericondru. Este foarte bine
angrenat cu suprafata osului datorita fbrelor de colagen care sunt inglobate
in substanta fundamentala a osului. La periferia articulatiei cavitare si in
centrul suprafetelor articulare proeminente prezinta grosimea maxima.

 Cartilajul epifizar este cartilajul de crestere fiind situat la nivelul

metafizei oaselor lungi de el depinzand cresterea in lungime a osului. La
animalele adulte acest cartilaj se osifica si oasele nu mai cresc in lungime.

 Maduva osoasa

 Este alcatuita din o retea tridimensionala de fibre reticulare in

ochiurrile careia se gasesc celule fixe si mobile. Se gaseste in canalul
medula, in areole, in canalele Havers si in canalele Volkman.

 Este de trei feluri: rosie, galbena, cenusie,

 Rosie- rol hematoformator- celulele sale mobile produc hematiile si

granulocitele

 Galbena - inlocuirea celulelor hematoformatoare cu celule adipoase

la animalul adult

 Cenusie – tes. conj reticular, celulele mobile si adipocitele dispar din

acest motiv avand o consistenta gelatinoasa fluida. Este prezenta normal in
oasele fetei si a boltii craniene (in mod patologic in alte oase in stari de
senilitate si de casexie).

 DEZVOLTAREA OASELOR

 OSTEOGENEZA este un proces complex care incepe in perioada

timpurie a embrionului. Oasele se dezvolta din mezoderm care este foita
mijlocie a primordiului embrionar.

 Celulele mezenchimale migratoare sunt cele care se

aglomereaza conform modelului genetic al individului pentru a forma
promordiile viitoarelor oase.

 Transformarea acestor primordii in piese osoase se face pe

doua cai:

 1-prin osificare desmala;

 2-prin osificare condrala.

 1. Osificarea desmala ( de menbrana) reprezinta formarea unui os in
cadrul unui primordiu mezenchimal. Celeulele mezenchimale se
aglomereaza se angreneaza intre ele prin intermediul prelungirilor filiforme,
se divid mitotic si se transforma in osteoblaste. Acestea secreta substanta
fundamentala care le va inconjura si apoi se vor transforma in osteocitele
care sunt adapostite de lacunele tesutului osos nou format. Aceste
transformari ale celulelor mezenchimale in osteoblaste in cadrul modelului
fibro-conjunctiv se numeste osificare primara. Aceste celule vor genera
compactele osoase ale oaselor late ( oasele fetei. Osificarea desmala
secundara este reprezentata de remanierea tesutului osos format si
transformarea acestuia in tesut osos spongios dand nastere zonei dintre
tablele osoase numita diploe. Condesnsarile periferice mezenchimale dau
nastere periostului care va incepe si el sa produca tes. osos.

 2. Osificarea condrala ( de inlocuire ) duce la formarea din primordiile

mezenchimale a tesutului cartilaginos care se osifica ulterior.

 Este de doua tipuri:

 osificare pericondrala - care presupune transformarea celulelor

cartilaginoase ( condrocitele) de la suprafata modelului cartilaginos in
osteocite care vor secreta substanta fundamentala sub forma lamelelor
osoase cu aspect circular care inconjoara modelul cartilaginos ca un
manson. Aceasta crestere se produce de la centru catre periferie ( crestere
apozitionala). Fiecare lamela are forma cilindrica. Astfel ia nastere diafiza
oaselor lungi si unele oase late ( spata).

 Osificarea encondrala – are loc la nivelul interiorului diafizelor si

epifizelor oaselor lugi, in oasele scurte si in oasele late. Paralel cu
osificarea pericondrala condrocitele din interiorul modelului cartilaginos
degenereaza, matricea din jurul lor este rezorbita si astfel se formeaza
lacunele. In aceste lacune migreaza de la periferia osului din periost muguri
conjunctivo- vasculari cu rol osteogen. Unele celule devin condroclaste
altele osteoblaste. Condroclastele au rolul de a distuge matricea
cartilaginoasa pentru a forma numeroasele lacune. Acestea lacune se
umplu cu osteoblaste si incepe procesul de osificare care se intinde catre
extremitatile diafizei. Aceasta este centrul de osificarea primara. O parte
din celule migratoare se transforma in osteoclaste care sunt celule osoase
gigant care au rolul de a reorganiza substanta din centrul tesutului osos
format dand nastere maduvei osoase. La nivelul epifizelor oselor lung se
formeaza dupa acelasi tipic centrul secundar de osificare sau nucleii
epifizari. Aceasta crestere se produce in sens radiar formandu-se
trabeculele si areolele tes. Osos spongios.

 In structura oaselor ramane mult timp tesut cartilaginos de crestere

cantonat in zonele metafizei oaselor lung. Acesta este responsabil de
cresterea in lungime a diafizei oaselor lungi si are forma unui disc
cartilaginos interpus intre epifiza si diafiza. Odata cu osificarea acestui disc
inceteaza si cresterea osului.

 La pasari nu exista centrii de osificare secundara sau centrii epifizari,

oasele cresc pe baza dezvoltarii catre extremitatile osului a centrului osos
primar de la nivelul diafizei. Nu exista cartilaje epifizare decat la nivelul
tibiotarsului si tarsometatarsului.

 La SELACIENI –pestii cartilaginosi- tija notocordului este formata

dintr- o insiruire de piese cartilaginoase care prezinta un arc dorsal ce
protejeaza maduva spinarii si un arc ventral care protejeaza aorta, formand
arcul hemal

 TELEOSTEENI – acestea sunt vertebrate superioare iar piesele

cartilaginose se transforma in piese osoase denumite vertebre.

 La mamifere vertebrele sunt legate intre ele prin intermediul

discurilor intervertebrale- acestea sunt formatiuni fibrocartilaginoase ce
contin in structura lor un vestigiu al notocordului primitiv sub forma
nucleului pulpos

 Succesiunea pieselor osoase dorsale legate intre ele prin intermediul

discurilor vertebrale formeaza coloana vertebrala sau rahisul care
adaposteste maduva spinarii. Prezenta discurilor intervertebrale ii confera
coloanei vertebrale un mare grad de flexibilitate.
 Coastele apar initial tot la pesti, la care intre segmentele musculaturii
peretelui lateral al corpului se diferentiaza piese osoase alungite paralele
intre ele dispuse metameric in prelungirea pieselor osase ale coloanei
vertebrale.

 La reptile acestea se termina liber in peretii laterali ai trunchiului si

servesc la locomotie

 La soparle extremitatile libere ale unora dintre coaste se unesc la o

piesa osossa ventrala care formeaza- sternul- astfel cusca toracica este
gata formata

 Cusca toracica are rolul de proteja pulmonii si cordul, viscere care

sunt adapostite in diferitele compartimente ale cavitatii toracale.

 La vertebratele terestre coloana vertebrala a trunchiului se

prelungeste anterior si posterior cu gatul, respectiv, coada

 La mamifere mobilitatea coloanei vertebrale contribuie la deplasarea

acestora pe sol.

 Costele prezinta suprafete de insertie pentru musculatura peretelui

tocic care actioneaza asupra lor determinand miscarile de dilatare si de
ingustare a cavitatii toracale intervenind activ in procesul de respiratie-
inspiratie respectiv expiratie-

 Coloana Vertebrala-
Este situata in partea dorsala a corpului in planul medial si formeaza axa
centrala a scheletului.
Prezinta urmatoarele regiuni

- Cervicala

- Toracala

- Lombara
- Sacrala

- Coccigiana

 Vertebra tip este o vertebra imaginara care prezinta caracteristicile

generale ale vertebrelor dar si partiularitati specifice unor anumite regiuni

 O vertebra prezinta un corp vertebral si un arc vetbral

 Corpul vertebrei poate avea spect cilindroid aplatizat fie dorso-

ventral fie latero-lateral. Cranial si caudal prezinta suprafata articulara care
prin intermediul discurilor se articuleaza cu vertebrele vecine. Dupa forma
acestor extremitati articulare craniale si caudale vertebrele pot fi:

 Opistocelice ( concave caudal)

 Amficelice ( concave la esteremitati)

 Amfiplatiene (plane)

 Procelice (concave cranial)

 Amficirtiene (convexe la etremitati)

 Heterocelice ( selare)

 In regiunea toracala pe corp se gaseste atat la extremitatea craniala

cat si la extremitatea caudala suprafata de articulare costala – foseta
articulara craniala si foseta articulara caudala

 Ventral corpul poate avea o creasta ventrala

 Dorsal corpul delimiteaza planseul gaurii vertebrale pe suprafata

caruia se afla o zona rugoasa sub forma unor triunghiuri isoscele unite prin
varfuri
 Arcul vertebrei- este situat in partea dorsala si alaturi de corp
delimiteaza gaura vertebrala.

 Succesiunea formarii sale:

- pediculii arcului vertebral- care sunt delimitati atat cranial cat si
caudal prin intermediul incizurilor vertebrale craniale si caudale
- lamele arcului vertebral
De pe arc se detaseaza urmatoarele procese:

- Spinos

- Transverse

- Mamilare

- Articulare

- Accesorii
Spatiul liber dintre doua arcuri formeaza spatiul intrearcuat

 Vetebrele cervicale

 la mamifere - 7vertebre

 La pasari -13 -18 vertebre

 Se caracterizeaza prin forma deosebita a primelor doua vertebre :

atlasul si axisul

 Vertebrele toracale

 Mamifere: -18- cal

 -13- rumegatoare, carnivore
- 13-18 porc
- 12 – iepure
Procesele spinoase -cresc in lungime pana la T3 –T6 unde ating un
maxim dupa care descresc pentru ca ultimele sa aiba aceiasi inaltime
- sunt inclinate caudal pana la penultima vetebra sau
antepenultima care este veriticala( anticlinala) dupa care este dispus
oblic in sens cranial

 Vertebrele lombare in numar de 6 la ungulate si 7 la carnivore si

iepure

 Vertebrele scrale se unesc formand osul sacru

( 5 cal si vaca, 4 oaie,porc,iepure, 3 carnivore)

 Vertebrele caudale – in jur de 20 vetebre

 Vertebrele la pasari

 Vertebrele cervicale formeaza un gat lung sub forma literei “S”

 Vertebrele toracale T2-T5 se unesc pentru a forma NOTARIUL osul

dorsal

 Vertebrele toracale ( ultimele), lombare si sacrale ( 15-16) se unesc si

formeaza SINSACRUL

 Reg coccigiana este formata din cinci vertebre articulate mobil intre
ele.

 Procesul spinos este biturbeculat

 Se incheie cu o piesa osoasa rezultata din fuziunea a cinci sase

vertebre- PIGOSTILUL

 STERNUL
 ESTE SITUAT IN PARTEA VENTRALA IN PLANUL MEDIAN AL
CORPULUI FIIND LEGAT DE COLOANA VERTEBRALA PRIN
INTERMEDIUL COASTELOR

 Este format din sternebre unite intre ele prin intermediul unor
cartilaje

 Cal si rumegatoare – 7

 Porc- 6

 Carnivore - 8 sau 9

 Iepure-6 sau 7

 Trei portiuni

 Manubriul sternal

 Corpul sternului

 Procesul xifoid

 Pasari

 Corpul sternului care prezinta pe fata ventrala carena sternala

 De o parte si de alta se gasesc procesele cranio-laterale, procesele

costale

 Galinacee – are corpul ingust si este prevazut lateral cu procesele

caudo-laterale toracale si abdominale

 Aceste procese delimiteaza incizuri sternale laterale si mediale

Coastele

 Sunt oase alungite situate pe partea laterala a trunchiului facand

legatura intre coloana vertebrala si stern. Ele sunt perechi si sunt in numar
egal cu numarul de vertebre toracale.

 O coasta are doua portiuni, una situata dorsal- coasta osoasa- si

una situata ventral coasta crtilaginoasa – cartilajul costal

 La jonctiunea dintre cele doua portiuni se afla un unghi obtuz:

unghiul costo-condral sau genunchiul coastei

 Clasificare - coaste adevarate sau sternale

 - coaste false sau asternale

 - coaste flotante

 Conformatie – extremitate dorsala

 - capul coastei

 - gatul coastei

 - tuberozitatea coastei

 - etremitatea ventrala

 - corpul coastei

 - unghiul coastei

 - santul coastei

 Numarul perechilor de coaste in seria mamiferelor domestice:

 Cal - 18 perechi ( 8 si 10)

 Rumegatoare – 13 perechi ( 8st, 5 ast,1fl)

 Porc – 14 -15 perechi ( 7st, 7/8 ast, 1fl)

 Carnivore - 13 perechi ( 9st, 4 ast, 1fl)

 Iepure – 12 perechi ( 7st, 5 ast)
Coastele la pasari

 Portiunea cartilajului coastei este osificata:

 - Coasta dorsala

 - Coasta ventrala se articuleaza sinovial cu procesele costale

ale sternului

 Corpul coastei este aplatizat, pe mrginea caudala a lui se desprinde

procesul unciform
Oasele capului

 Sunt oase late care au rolul de protectie a sistemului nervos central si

a extremitatii anterioare a tubului digestiv si a aparatului respirator

 Oasele sunt articulate intre ele prin intermediul articulatiilo fibroase

( care se pot osifica) – totalitatea oaselor – capul osos –

 Masivul facial

 Neurocraniul –(craniul propriu-zis)

Craniul

 Este format din:

 - oase de acoperire (osificare de membrana)

 - oasele bazei craniului ( osificare condrala de inlociure)

Masivul facial

 Oasele capsulei olfactive sunt oase de inlocuire ale cartilajelor –

(etmoidul, volutele etmoidale, cornetii nazali, cartilajul septului nazal)

 Oase desmale – lacrimale, nazale, vomerul

 Transformarea aparatului branhial:

 - primul arc branhial ( arcul mandibular- V)

 segmentul dorsal - osul patrat,incisivul, maxilarul, palatinul,

pterigoidul, zigomaticul

 segmentul ventral – articularul, mandibularul

 La mamifere osul patrat si articularul parasesc aparatul de

prehensiune si se integreaza in urechea medie devenind: osul patrat -
nicovala si articularul- ciocanasul
Al doilea arc branhial

 Arcul hioidian ( VII)

 - segmentul dorsal - columela (pasari)

 - scarita ( mamifere)

 - segmentul ventral - cartilajele hioidiene

Al treilea arc branhial

 bazihioidul si tirohioidul ( IX)

 Al patrulea si al cincilea arc formeaza cartilajele laringiene ( X)

Artrologia

 Studiul legaturilor dintre piesele osoase si cartilaginoase care

alcatuiesc scheletul animal. Acestea formeaza elementele pasive ale
aparatului locomotor

 Articulatii fibroase

 Articulatii cartilaginoase
 Articulatii sinoviale
ARTICULATIILE FIBROASE

 SINARTROZE

 - Sutura – dintata, solzoasa, foliata, plana

 - Sindesmoza

 - Gomfoza
ARTICULATIILE CARTILAGINOASE

 Amfiartroze;

 Sincondroze: - primare ( baza craniului)

 - secundare ( discul intervertebral)

 Sinfize – sinfiza ischiopubiana

ARTICULATIILE SINOVIALE

 Suprafete de articulare

 Capsula articulara

 - ligamentul capsular

 - membrana sinoviala

 Cavitatea articulara

 Formatiuni complementare

 - discul articular

 - meniscul articular

 - muschiul articular
 Mobilitatea:

 - alunecare

 - unghiulara

 - circumductia

 - rotatia

 Clasificarea

 Dupa numarul de oase:

 - simple

 - compuse

 Dupa forma suprafetelor:

 - plana

 - sferoidala

 - elipsoidala

 - ginglima

 - condiliana

 - trohoida

 - in “ sa”

 - in “sanie”
MIOLOGIA

 MUSCHII MEMBRULUI TORACAL

- MUSCHII SPETEI

- Muschii laterali ai spetei

- M. deltoid- forma triunghiulara – originea cranial pe tuberozitatea

spinei scapulare prin intermediul fasciei scapulare si pe unghuil caudal al
spetei. Insertia pe tuberozitatea deltoidiana. Rol – flexor al bratului cand
actioneaza sinergic cu m. mare rotund
MIOLOGIA

 Este capitolul din anatomie care prezinta componenta activa a

aparatului locomotor reprezentata de musculatura scheletului

 Musculatura scheletului este reprezentata de muschi entitati

morfologice formate din mai multe fibre musculare striate care se prind prin
intermediul componentei fibroase pe diferite oase. Principala caracteristica
o reprezinta contractibilitatea.

 Prin scurtarea muschilor se realizeaza mobilitatea dintre oase,

imprimand prin insumarea miscarilor locomotia animalului. Musculatura
participa activ la mentinerea posturii statice a animalului
Conformatia muschilor

 Muschiul are trei portiuni:

- cap

- corp

- Coada
Corpul este format din fibre musculare striate
( elemente active)
Capul si coada sunt formate din componente fibroase (tendoane,
aponevroze) care se insera pe oase ( elemente pasive).

Muschii pot fi:

 Simpli (cand cele trei componete sunt unice )

 Compusi ( cand o componenta este multipla)
Muschii simpli pot fi:

- fuziformi

- lati

- penati

- semipenati

- Flabeliformi
Muschii copusi pot fi:

- Biceps

- Triceps

- Cvadriceps

- Digastrici

- Poligastrici
O categorie aparte o constituie muschii circulari care se gasesc in
jurulorificiilor naturale unde formeaza sfincterele striate ( voluntare)

 STRUCTURA:
- fibre musculare striate

- tes. Conjunctiv

- Vase si nervi
Tesutul conjunctiv formeaza:

- Epimisiu (separa muschii)

- Perimisiu ( delimiteaza fascicule musculare)

- Endomisiu ( delimiteaa fibrele musculare)

 Tendoanele sunt formate din fascicule fibroase iinvelite in:

 Epitendon

 Peritendon

 Endotendon
inertia pe os se face prin intreteserea partiala a fibrelor tendinoase cu tes
fibros al periostului iar restul fibrelor patrund in tes osos pentru a forma
fibrele Sharpey

 Muschii sunt bine irigati si inervati avand un metabolism foarte ridicat.

 Tendoanele sunt slab irigate dar sunt bine inervate ( senzitiv)

 Nervii sunt reprezentati prin fibre motorii dat si prin fibre senzitive si
vegetative
Culoarea Muschilor

 Muschii au culor diferite, culoarea lor fiind in stransa legatura cu

posibilitatea de a se contracta:

- Fibra musculara rosie – mioglobina –pigment respirator ( slow fibers)

- Fibra musculara alba – actomiozina – fibrile musculare ( fast fibres)

Muschii au in compozitie ambele categorii de fibre dar in functie de
predominanta lor se imprima culoarea muschiului.
FORMATIUNI AUXILIARE

 FASCIA
 LIGAMENTUL INELAR

 TEACA FIBROASA

 TEACA SINOVIALA,

 BURSA SINOVIALA,

 TROHLEA MUSCULARA

Rolul fasciilor este de a facilita activitatea musculara limitatnd pierderile de

energie.

 FASCIA – se formeaza din tes.conjunctiv perimuscular in urma

actiunilor mecanice ale muschiului – fibrele de colagen ii imprima aspectul
sidefiu alb. Daca in componenta ei sunt si fibre elastice atunci culoarea
este galbena.

 Fasciile prin clivare formeaza septuri intermusculare si loji musculare

sau teci.

 Exista si muschi tensori ai fasciilor.

 LIGAMENTUL INELAR
se formeaza din grosimea fasciei acolo unde presiunea muschiului este
mare. Rolul este acela de a se opune indpartarii tendonului de raza
ososasa

 TEACA FIBROASA – se formeaza tot prin ingrosarea fasciei pe o

portiune mai intinsa rezultand un tunel osteo-fibros prin care aluneca
tendonul cu ajutorul unei teci sinoviale

 TECA SINOVIALA – rezulta din tesutul conjunctiv peritendinos care

se organizeaza sub forma a doua foite – una interna si una externa- ce
delimiteaza o cavitate sinoviala in care se gasste lichid sinovial ce
faciliteaza alunecarea tendonului prin tecile fibroase.

 BURSA SINOVIALA- sac sinovial aplatizat care se formeaza in

grosimea tes. Conj. Peritendinos numai in zonele in care tendonul trece
peste eminente osoase fixe si dure.

 TROHLEA MUSCULARA – un dispozitiv fibros prin care aluneca un

tendon avand rolul de a schimba directia de tractiune a acestuia.
ROLUL MUSCHILOR

 Muschii au o insertie fixa ( originea) si o insertie mobila ( insertia) – in

functie de actiunea lor fata de unghiurile osoase pot fi : flexori sau extensori

 Alte miscari:

- abductie, adductie

- Pronatia si supinatia

- Dilatatori, coboratori,tensori,rotatori, retractori, protractori…

 M. supraspinos-

 Originea – pe unghiul cranial al spetei,cartilajul spetei, spina

scapulara, fosa supraspinoasa.

 Insertia- tendon bifid pe tuberculul mare si mic al humerusului, fascia

prebrahiala.

 Rol - extensor al bratului si tensor al fasciei prebrahiale.

 M. infraspinos

 Originea: cartilajul spetei, unghiul caudal al spetei, spina scapulara,

fosa infraspinoasa,

 Insertia: suprafata infraspinata cu un tendon care aluneca peste

convexitatea tuberculului mare cu ajutorul unei burse sinoviale.
 Rol: poate accentua miscarea de flexie sau de extensie a bratului in
functie de pozitia pe care o are articulatia scapulohumerala la inceputul
contractiei sale

 Muschiul mic rotund

 Originea: pe marginea caudala a spetei in dreptul gatului spetei;

 Insertia: pe suprafata micului rotund

 Rol: flexor al bratului

 Muschiul deltoid

 Originea – tuberozitatea spinei scapulare, fascia scapulara laterala,

unghiul caudal al spetei, marginea caudala a spetei;

 insertia – prin intermediul uni tendon se prinde pe tuberozitatea

deltoidiana.

 Rol – flexor al bratului

 Muschii mediali ai spetei:

 M. subscapular-

 Originea: fosa subscapulara;

 Insertia: tuberculul mic al humerusului cu un tendon care aluneca

peste convexitatea acestuia cu ajutorul unei burse sinoviale.

 Rol: ca si m. infraspinos rolul sau depinde de pozitia articulatiei

scapulohumerala putand fi extensor sau flexor al bratului.

 M. mare rotund
 Originea: pe unghiul caudal al spetei;

 Insertia: prin intermediul unui tendon impreuna cu muschiul mare

dorsal pe tuberozitatea m. mare rotund.

 Rol: flexor al bratului cand actioneaza sinergic cu m. deltoid

 M. coracobrahial

 Originea: procesul coracoid al spetei

 Insertia: portiunea superficiala sub tuberozitatea m. mare rotund si cu

portiunea profunda deasupra acestei tuberozitati

 Rol: aductor al bratului si usor rotator din afara spre inauntru al

bratului.

 M. articular

 Originea se afla pe spata proximal fata de marginea cavitatii

glenoide;

 Insertia: pe capsula articulara si cu un tendon fin pe gatul capului

humeral;

 Rol: tensor al capsulei articulare

MUSCHII BRATULUI

 MUSCHII CRANIALI AI BRATULUI

 M. biceps brahial

 Origine: tuberozitatea supraglenoidala a spetei prin intermediul unui

tendon care aluneca peste santul intertubercular cu ajutorul unei burse
sinoviale

 Insertia: tuberozitatea radiala, prin intermediul bridei bicepsului pe

muschiul extensor carporadial cu al carui tendon fuzioneaza

 Rol: flexor al antebratului si extensor al articulatiei scapulohumerale

 M. brahial

 Origine: pe corpul humerusului sub capul articular. Corpul are un

traseu spiralat ocupand santul cu acelasi nume al osului humerus

 Insertia: fata caudala a extremitatii proximale a radiusului cu un

tendon care trece pe sub ligamentul colateral medial al articulatiei cotului

 Rol – extensor al bratului si flexor al antebratului.

 Muschii caudali ai bratului

 M. triceps:

 Origine: pe unghiul caudal al spetei, pe creasta tricipitala, pe fata

mediala a corpului humeral sub tuberozitatea m. mare rotund

 Insertia: tuberozitatea olecranului

 Rol: extensor al antebratului cand membrul este in suspensie sau

propulsor cand membrul este in sprijin


 M. tensor al fsciei antebrahiale

 Origine: pe unghiul caudal al spetei

 Insertia: pe fascia antebrahiala si pe fata mediala a olecranului;

 Rol: tensor al fasciei antebrahiale

 M. anconeu:
 Originea: pe humerus deasupra fosei olecraniene pe care o acopera

 Insertia: pe tuberozitatea olecraniana

 Rol - auxiliar al miscarii de extensie a antebratului

MUSCII ANTEBRATULUI

 MUSCHII CRANIALI AI ANTEBRATULUI

 M. extensor carporadial

 origine: creasta supracondiliana laterala, fascia prebrahiala

 Insertie: tuberozitatea dorso-mediala a metacarpului principal.

 Corpul sau este situat in loja antebrahiala craniala iar tendonul sau
trece printr-un compartiment propriu al tecii precarpiene cu o teaca sinoiala
proprie.
Peste tendonul muschiului trece tendonul m. abductor lung al degetului
mare.

 Rol: extensor la articulatiei antebrahio-carpo-metacarpiene. Tendonul

sau participa in cadrul aparatului pasiv la fixarea acestei articulatii.

 M abductor lung al degetului mare

 Origine: lateral in treimea mijlocie a liniei de coalescenta radioulnara.

Tendonul sau aplatizat incruciseaza tendonul m. extensor carporadial si
trece prin compartimentul cel mai medial al tecilor precarpiene

 Insertie: extremitatea proximala a metacarpului rudimentar medial

 Rol extensor al articulatiei antebrahio-carpometacarpiene.

 Muschiul extensor digital comun

 Origine: creasta epicondilului lateral, creasta supracondiliana laterala,

ligamentul colateral al articulatiei cotului.
 Tendonul sau este destinat extensiei degetului III. Alaturi de tendonul
principal se gasesc doua tendoane ale muschilor rudimentari Thiernesse
( II) si Phillips ( IV, V)

 Insertia – eminenta extensoare a falangei a III-a

 M. extensor digital lateral

 Origine: ligamentul colateral lateral, tuberozitatea radiala laterala, pe

marginea laterala a radiusului

 Insertie: fata dorsala a falangei proximale pe partea laterala

 Rol – extensor al degetului III

MUSCHI CAUDALI AI ANTEBRATULUI

 MUSCHIUL EXTENSOR CARPOULNAR cu rol de flexor

 Origine – epicondilul lateral

 Insertia – tendon bifurcat, unul scurt pe pisiform si unul lung pe

extremitatea proximala a metacarpului rudimentar lateral

 Rol: deoarece la cal a migrat spre partea caudala a antebratului are

rol de flexor al carpului si metacarpului

 MUSCHIUL FLEXOR CARPOULNAR

 Origine: portiunea humerala se prinde pe epicondilul medial al

humerusului, iar portiunea ulnara pe fata mediala a olecranului,

 Insertia: tendonul sau se insera pe extremitatea proximala a

pisiformului

 Rol: flexor al autopodiului

 M. FLEXOR DIGITAL SUPERFICIAL

 Originea: pe epicondilul medial
corpul are forma unei prizme triunghiulare, este strabatut de
numeroase fascicule fibroase si este situat intr-un jgheab delimitat de
portiunea humerala a muschiului flexor digital profund;
Insertia: tendonul muschiului dupa ce primeste brida radiala traverseaza
marea teaca poscarpiana impreuna cu tendonul m. flexor profund
folosind o teca sinoviala dubla, proximal fata de bulet formeaza un inel
prin care trece tendonul m. flexor profund, apoi travereaza marea
teaca postsesamofalangiana si se insera bifurcat pe marele burelet
glenoidal
Rol: flexor al degetului. Brida radiala are rol in aparatul pasiv

 M. FLEXOR DIGITAL PROFUND

 Originea: portiunea humerala pe epicondilul medial; portiunea ulnara

pe fata mediala a olecranului; portiunea radiala pe fata caudala a
radiusului. Tendoanele celor trei portiuni se unesc deasupra regiunii
carpiene intr-un tendon unic care traverseaza teaca postcarpiana mare cu
ajutorul unei teci sinoviale duble.

 Insertia: pe creasta semilunara a falangei distale unde tendonul sau

se lateste pentru a forma aponevroza palmara. Inainte de a se insera pe
falanga distala tendonul trimite o insertie de traiect ( falanga II) a unei
formatiuni fibroase – lama transversa

 Aponevroza palmara este dublata de fascia de intarire a aponevrozei

palmare care se insera bifurcat pe extremitatea distala a falangei
proximale.

 Rol:Flexor al falangelor
MUSCHII AUTOPODIULUI

 Muscii interososi: lateral, medial si median

 M. interosos median este cel mai dezvoltat fiind reprezentat numai

din portiunea tendinoasa lipsindu-I portiunea carnoasa.

 Originea – pe ligamentul capsular palmar al articulatiei antebrahio-

carpo-metacarpiana si pe extremitatea proximala a metacarpului principal

 Insertia; tendon bifurcat pe fata abaxiala a marilor sesamoizi. O parte

din fibre se continua ventro cranial cu bridele interososului median care se
unesc cu tendonul m. extesor digital comun.

 Muschiul face parte din aparatul pasiv avand rolul de a sustine buletul

 M. interososi lateral si medial isi au originea pe extremitatea

proximala a metacarpienelor secundare iar distal tendoanele lor se unesc
cu tendonul m. interosos median.

 M. lumbricali – sunt muschi redusi de forma penata, situati pe partea

laterala intre tendoanele m. flexori in regiunea metapodiului
Tecile carpiene

 Tecile precarpiene – dorsale: in numar de trei: una mediala ( tendonul

m. abductor lung al degetului mare); doua dorsale- ( tendoanele muschilor
extensor carporadial si extensor digital comun.

 Tecile carpiene laterale in numar de doua una craniala pentru

tendonul m. extensor digital lateral si una caudala pentru tendonul m.
extensor carpoulnar cu rol de flexor.

 Tecile carpiene palmare in numar de doua: marea teaca postcarpiana

si mica teaca postcarpiana
TECILE SESAMOIDIENE

 MAREA TEACA SESAMOIDIANA – este situata intre marii sesamoizi

si lama transversa. Are doi pereti: unul posterior reprezentat de fascia
postsesamofalangiana care este ingrosata si se prinde cu cate trei perechi
de bride de fetele abaxiale ale marilor sesamoizi si pe falanga proximala pe
extremitatea proximala si pe cea distala si unul anterior reprezentat de
scutul proximal si de ligamentele sesamoidiene si marele burelet glenoidal.

 Lama transversa formeaza planseul marii teci sesamoidiene

 Prin marea teaca trec tendoanele muschilor flexori superficial si

profund
 Teaca sinoviala a flexorului profund are un fund de sac proximal care
este vizibil pe fata palmara intre m. interosos median si marii sesamoizi si
un fund de sac distal care este situat intre intre bridele distale ale fasciei
sesamoidiene si bridele fasciei de intarire a aponevrozei palmare

 MICA TEACA SESAMAIDIANA are doi pereti unul posterior format

din fascia de intarire a aponevrozei plamare si unul anterior format din
micul burelet glenoidal, ligamentul ungulosesamoidian. Tendonul
muschiului flexor digital profund foloseste o bursa podotrohleara pentru a
aluneca peste micul sesamoid.

 Teaca are doua funduri de sac unul proximal si unul distal

APARATUL PASIV

 Este format din o serie de formatiuni fibroase care au rolul de a se

opune inchiderii unghiurilor dintre oase in timpul repaosului.

 Aceste formatiuni sunt: cranial - tendonul m. biceps brahial, Brida

bicepsului, tendonul m. extensor carporadial, brida fibroasa carpiana;
caudal – m. interosos median, ligamentele sesamoidiene drept si oblic,
tendoanele m. flexor digital superficial si flexor digital profund, fascia de
intarire a aponevrozei palmare, brida radiala si brida carpiana.
MUSCHII MEMBRULUI PELVIN

 MUSCHII CRUPEI

 MUSCHII COAPSEI

 MUSCHII GAMBEI
MUSCHII BAZINULUI
Muschi care se insera pe coxal si pe femur pe extremitatea proximala.

 Muschii gluteeni

 Muschii profunzi ai bazinului

Acesti muschi sunt inveliti in fascia superficiala gluteana care este in

continuare directa in sens cranial cu fascia superficiala a trunchiului si
 in sens caudal cu fascia superficiala a cozii
MUSCHIUL GLUTEU SUPERFICIAL

 Are forma literei “V”

 Originea – ramura dorso-mediala pe fata profunda a fasciei gluteene

si pe unghiul intern al ilumului; ramura ventro-laterala se insera pe unghiul
extern al ilumului in comun cu m. tensor al fasciei lata

 Insertia – ambele portiuni se unesc distal si prin intermediul unui

tendon latit comun se insera pe trohanterul al III-lea. In sens caudal
aponevroza se continua pe sub muschiul biceps femural pana pe
tuberozitatea ischiadica pe care se insera dupa ce se uneste cu fascia lata.

 Rol – flexor al coapsei

MUSCHIUL GLUTEU MIJLOCIU

 ESTE CEL MAI VOLMINOS MUSCHI

 Originea – jumatatea mediala a paletei iliace ligamentul sciatic si

ligamentul sacoiliac dorsal. Masa musculara depaseste in sens cranial
creasta iliaca ocupand o depresiun ein zona lombara unde participa l;a
formarea masei comune.

 Insertia – un tendon puternic pe trohanterul mare

 Rol – extensor al coapsei, dplaseaza membrul posterior in sens

caudal cand acesta este ridicat
MUSCHIUL PIRIFORM

 Este un muschi constituit ditr-o parte din fibrele musculare caudale

ale muschiului precedent care depasesc in sens caudal trohanterul mare si
se insera pe creasta intertrohanterica.
MUSCHIUL GLUTEU ACCESORIU

 ORIGINEA – partea laterala a paletei iliace

 INSERTIA – pe convexitatea trohanterului mare

 ROL – EXTENSOR AL COAPSEI

MUSCHI GLUTEU PROFUND
 ORIGINEA – creasta sciatica

 INSERTIA – pe fata mediala a convexitatii trohanterului mare

 ROL – extensor al coapsei

MUSCHII PROFUNZI AI BAZINULUI

 MUSCHIUL OBTURATOR INTERN

Are doua portiuni – flaberiforma si semipenata
ORIGINEA – pe marginea gaurii obturate pentru prima portiune si pe fata
endopelvina a corpului iliumului pentru a doua portiune
INSERTIA – cele doua portiuni se unesc si se insera in fosa trohanterica
ROL- auxiliar in extensia coapsei
MUSCHII GEMENI

 Sunt in numar de doi fiind situati de o parte si de alta a tendonului

muschiului obturator intern.

 ORIGINEA – pe corpul ischiului in jurul micii gaurii ischiadice

 INSERTIA – impreuna cu tendonul oturatorului intern in fosa

trohanterica

 ROL – auxiliar extensor

MUSCHIUL OTURATOR EXTERN

 ORIGINEA – in jurul gaurii oturate pe fata exopelvina. Are forma

conica, baza conica astupa gaura obturata

 INSERTIA - tendonul se insera tot in fosa trohanterica

 ROL - aductie
MUSCHIUL PATRATUL FEMURAL

 ORIGINEA – pe fata exopelvina a ischiului

 INSERTIA – pe fata caudala a corpului femurului imediat sub fosa

trohanterica
 ROL – extensor al coapsei
Muschiul articular

 Este situat in contact cu capsula articulara pe fata cranio-laterala a

acesteia.

 Originea – pe corpul ilimului

 Insertia – distal fata de capul articular al femurului

 Rol – tensor al capsuei articulare

MUSCHII COAPSEI

 Sunt muschi voluminosi care isi au origine a pe coxal si pe femur si

se insera pe femur si pe tibie. Prin intermediul bridelor (biceps si
semitendinos) ajung sa se insere si pe jaret (coarda jaretului)

 Muschii sunt inveliti de doua fascii – fascia lata si fascia femurala

mediala
MUSCHII CRANIALI AI COAPSEI

 MUSCHIUL CVADRICEPS – patru portiuni

 M. Drept femural - originea in doua fosete musculara pe ilium cranial

fata de acetabula avand un tendon bifid

 M. Vast lateral - originea pe fata laterala a corpului femurului

 M. Vast medial – originea pe fata mediala a corpului femurului

 M. Vast intermediar – originea pe fata craniala a corpului femurului

INSERTIA - prin intermediul unui tendon puternic comun pe rotula.
ROL – EXTENSOR AL GAMBEI
MUSCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA

 ORIGINEA – unghiul extern al iliumului

 INSERTIA – aponevroza sa se uneste cu fascia lata pe care se

insera.
 ROL – tensor al fasciei late si indirect flexor al articulatiei
coxofemurale si extensor al articulatiei grasetului.
MUSCHII LATERALI AI COAPSEI

 MUSCHIUL BICEPS FEMURAL

 ORIGINEA -