Curs MAP Mar.2019

ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂTRÂN
(2018 - 2019)
Siemens PLC
dr.ing. Mitrut Corneliu CARAIVAN

E-mail: caraivanmitrut@gmail.com
Definitii, scurta introducere
Automate Programabile vs.
Microcontrollere
Exemple
Scurt istoric
Schema unui automat programabil
Interactiunea cu mediul inconjurator
Mod de functionare
2 / 150
 Ingineria clasica (pana la al II-lea razboi mondial)
◦ dispozitive/instalatii de transformare a energiei (masina cu aburi,
motorul electric) avand drept caracteristici principale: randamentul,
debitul - esential era aspectul de tip energetic.
◦ comanda/actionarea unor astfel de instalatii: operatorul uman;
◦ Informatiile necesare actionarii unor astfel de sisteme parvin prin
intermediul simturilor umane si in urma observatiilor privind
rezultatele actiunilor anterioare (empiric).
 Ingineria moderna: dezvoltarile tehnologice au creat dispozitive a
caror actionare directa de catre om devine imposibila datorita
limitarilor fiziologice;
◦ Exemplu: Construirea unui sistem automat de tragere antiaeriana
(la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, viteza tintelor a devenit
comparabila cu cea a proiectilelor, astfel ca tirul antiaerian nu mai
putea fi comandat cu succes doar de catre operatorul uman)
Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 3 / 150

 Elemente necesare pentru functionarea unui sistem de tragere
automata asupra tintelor:
◦ informatia asupra statusului curent al sistemului
◦ extragerea tuturor datelor utilizabile pentru comanda
◦ algoritm de urmarire tinte multiple
◦ manipularea acestor date in vederea elaborarii comenzii, avand un scop bine
determinat: doborarea tintelor multiple
 Construirea dispozitivelor de comunicatii si control automat necesita

elemente de:
 teoria comunicatiilor
 tehnica de calcul
 teoria sistemelor automate
◦ In ingineria moderna, esentiala este acuratetea cu care este transmisa si
prelucrata informatia.
◦ Operarea se face cu ajutorul sistemelor de control automat

 Sistem (in inginerie): "Ansamblu bine organizat de parti
inter-dependente, capabil sa raspunda, sub actiunea a
diversi stimuli, unui anumit scop, cu anumite performante"
◦ Exemple: un automobil, un sistem de operare, un sistem
informatic, un sistem de control automat.
◦ Notiunea de sistem este un concept matematic precis.
 Teoria sistemelor (automate) - model de tip "black-box",

Definitie Kalman, 1969.
◦ Concepem un sistem ca o structura in care "ceva" (materie,
energie, informatie) poate fi introdus la un anumit moment dat
si din care rezulta spre exterior "ceva" la un alt moment de
timp.

u y
Σ
◦ u si y ("ceva") sunt semnale
◦ conceptul fundamental este functia de transfer
◦ Momentul de timp la care sistemul produce rezultatul y poate fi foarte apropiat

de primul moment de timp (acest lucru fiind si de preferat)
◦ Timpul de raspuns al sistemului este o caracteristica importanta a acestuia
◦ exemplu: amplificator operational – transforma un semnal in alt semnal

 Sistemele "operator" transforma o "intrare" in "iesire", iar
de-a lungul timpului s-au impus doua puncte de vedere:
1) definirea notiunii prin caracterizarea comportamentului
intrare-iesire ≡ maniera operatoriala de abordare (analiza
functionala)
2) definirea notiunii prin comportamentul intern ≡ maniera
newtoniana de abordare (ecuatii diferentiale)
 Modelarea matematica este procesul de scriere a unor
ecuatii care stabilesc dependenta dintre diverse marimi care
actioneaza in sistem sau asupra sistemului:
a) pe baza datelor experimentale (intrare-iesire) din sistem:
identificarea sistemelor;
b) pe baza ecuatiilor fizico-matematice: abordarea newtoniana

 In elaborarea modelului este necesar un compromis intre
complexitatea modelului si descrierea adecvata a
fenomenului/ procesului respectiv;
 Modelul satisfacator este cel in care diferentele intre
rezultatele obtinute prin calcul si cele obtinute experimental
trebuie sa fie mai mici decat anumite tolerante impuse.
 Reglare automata presupune procesul de a impune ca
anumite variabile specificate ale unui sistem sa urmeze
anumite evolutii impuse, in prezenta diferitelor perturbatii
(precum si a incertitudinilor de modelare); influentarea
evolutiei unui sistem de reglare automata este fara
interventia operatorului uman.
◦ exemplu practic: reglarea temperaturii intr-o casa
 elemente: termostat, cazan, valva gaz, impunere – temperatura
de referinta

 exemplul practic:

 Un automat programabil este un dispozitiv care a aparut in urma nevoilor de
inlocuire a releelor si a schemelor secventiale necesare pentru controlul
sistemelor automate.
 Un PLC (Programmable Logic Controller) sau controller programabil este de
fapt un computer folosit pentru automatizarea proceselor industriale
(electromecanice, spre ex: controlul unei linii de productie intr-o fabrica;
controlul miscarii sau controlul proceselor in sisteme distribuite)
 Spre deosebire de un calculator

obisnuit, acestea sunt optimizate
pentru lucrul cu intrari si iesiri
multiple (digitale sau analogice) –
butoane, senzori, traductoare
(INput) si elemente de executie,
lampi, sirene, servo-valve,
(OUTput), s.a.m.d.

 Puterea de procesare, volumul de date stocate si manevrate,
capacitatile de comunicatii ale PLC-urilor moderne se apropie
foarte mult de cele ale unui calculator desktop.
 Sunt utilizate in toate ramurile industriale si in special cand se
asteapta ca pe parcursul duratei de viata a automatizarii
procesul, acesta sa sufere modificari (upgrade-uri). Sunt
scalabile si adaptabile la noul proces, de multe ori fara schimbari
de cablaje.
 In plus fata de elementele de baza, automatul prorgamabil poate
de asemenea sa incorporeze si dispozitive de monitorizare si
comanda operator pentru a simplifica supravegherea si
interactiunea cu masina, instalatia sau procesul respective.
 Pentru functionarea masinilor, echipamentelor si proceselor, in
majoritatea zonelor industriale sunt necesare elemente
aditionale de putere (alimentare electrica). PLC-urile realizeaza in
in marea majoritate a cazurilor doar comanda echipamentelor.

 Un microcontroller este un circuit realizat pe un singur chip, care contine in mod
uzual urmatoarea structura:
◦ Unitate Centrala de Procesare (CPU);
◦ Generator de tact (cristal quartz sau circuit RC)
◦ Memorie volatila (RAM)
◦ Memorie nevolatila (ROM/PROM/EPROM/EEPROM)
◦ Dispozitive I/O seriale/paralele
◦ Controller de intreruperi, numaratoare, temporizatoare, convertoare A/D si D/A
 Puterea de procesare, memoria, capacitatile de comunicatii ale microcontrollerelor
se apropie insa nu depasesc specificatiile automatelor programabile moderne.
 In general domeniile de aplicatii ale microcontrollerului sunt punctuale:
◦ In industrie: automatizari simple, controlul miscarii, controlul motoarelor (ex:
HVAC, ABS, roboti industriali)
◦ Aparatura electrocasnica
◦ Telecomunicatii
◦ Industria IT: calculatoare si periferice
◦ Industria de jucarii

 Interactioneaza cu mediul in mod  AP – viteza de raspuns ridicata pentru
asemanator: automatizarea proceselor secventiale
◦ AP - module I/O complexe in logica programata
◦ MC – pini I/O
 AP – robustete si fiabilitate, sunt
 Flexibilitate – pot fi reaplicate usor adaptate la mediul industrial (praf,
pentru controlul altor sisteme (cu un vibratii, zone cu potential exploziv)
usor avantaj in cazul AP)
 AP adaptate pentru retele de
 Puterea de procesare permite un comunicatii, retele de AP-uri, pana la
control sofisticat adaptat si specific mii de intrari si iesiri, sisteme SCADA
procesului (diferite domenii de (logare variabile, comunicatie cu PC-
utilizare - analiza de cost) uri si dispozitive periferice)
 Instrumente de identificare a  Programare de nivel inalt, on-the-fly
problemelor – faciliteaza diagnoza si in cazul AP (fara a opri anumite
reduc timpii de nefunctionalitate module si automatizarea procesului
(posibilitatile de diagnoza si auto- condus), usurinta in programarea
diagnoza ale AP sunt mai avansate) sistemelor complexe
 Posibilitatea interfatarii cu dispozitive  Microcontrollerele realizeaza functii
periferice pentru vizualizare variabile specifice; AP au module care
si interactiune cu operatorul uman realizeaza functii specifice
 Diferite limbaje si metode de  Microcontrollere – cost redus.
programare

 Cost favorabil pentru controlarea  Metode variate de programare, insa
sistemelor complexe nu la fel de variate ca la PC
 Flexibilitate – pot fi adaptate usor  In pofida puterii de procesare, totusi
pentru conducerea unui alt proces PLC-urile nu vor putea fi utilizate
 Puterea de procesare – permite un pentru multimi mari de date,
control sofisticat complexe sau pentru functii
 Instrumente de identificare a matematice complicate
problemelor – faciliteaza diagnoza la  Functionalitate redusa pentru citiri,
nivel centralizat si reduc timpii de scrieri in baze de date sau generari
nefunctionalitate, aplicatiile pot fi de rapoarte din acestea
imediat documentate  Afisarea catre operator a multimilor
 Componente de incredere – sistemul de date sau informatii complexe in
poate rula ani la rand fara probleme timp real se face de obicei utilizand
 Posibilitatea vizualizarii functionarii alte mijloace auxiliare
in timp real (vizualizare variabile,
intrari, iesiri)

 Procesor Central CPU
 I/O Bus (rapid, scalabil)
 Module Semnale I/O (digital, analog) (SM)
 Module Functii Independente (pozitionare
servo, pozitionare steppere, PID-uri) (FM)
 Porturi comunicatii si programare:
 Serial RS-232, RS-485
 Ethernet RJ-45, uneori ProfiNet
 ProfiBus DP, PA
 Switch-uri (Power, Run, Stop, Test)

 LED-uri de control
 Card memorie non-volatila (Flash, SD)
 Baterii
 Sursa de alimentare

General information 6ES7417-5HT06-0AB0, CPU417-5H PN/DP, 32MB
Rated value (DC) 24 VDC; Power supply – no; via system power supply
Power loss 7.5 W
Work memory Integrated 32 Mbyte
Load memory Expandable FEPROM, max. 64Mbyte
CPU processing times 7,5 ns
S7 counters 2048
S7 timers 2048
2 PROFINET Ethernet RJ-45
Number of interfaces 2 Industrial Serial RS-485/ MPI/ DP Master
2 Fiber-optic interfaces
Environmental conditions SIPLUS extreme
Ambient temperature Range -40/-25 to +60 °C
Relative humidity 100% - dewing, condensation and icing permissible

Environmental conditions SIPLUS extreme
Ambient temperature Range -40/-25 to +60 °C
Relative humidity 100% - dewing, condensation and icing permissible
EN60721-3-3 3C4 and ISA S71.04 G1, G2, G3, GX
Contaminant concentration
at RH < 75%, condensation permitted
Constant load Limit value (max. 30 min/day)
SO2 4.8 ppm 17.8 ppm
H2S 9.9 ppm 49.7 ppm
Cl 0.2 ppm 1.0 ppm
HCl 0.66 ppm 3.3 ppm
HF 0.12 ppm 2.4 ppm
NH 49 ppm 247 ppm
O3 0.1 ppm 1.0 ppm
NOX 5.2 ppm 10.4 ppm
Saline fog Saline fog test (EN 60068-2-52)

Mechanically active substances According to std. EN60721-3-3 3S4
Dust (suspended) 4.0 mg/m2h
Dust (precipitation) 40 mg/m2h, incl. conductive sand/dust ("Arizona dust")
According to std. EN60721-3-3 3B2
Biologically active substances
Mildew growth, fungus, excluding fauna

 Producator: Microchip Technologies
 Tip arhitectura: Harvard 8-bit
 CPU speed: 200 ns
 256 bytes EEPROM
 Set instructiuni: 35 cuvinte simple
 2 Comparatoare
 8 canale convertor A/D 10-biti
 2 canale PWM 10-biti
 25mA per canal I/O
 2 timere 8-biti si 1 timer 16-bit
 Comunicatii digitale si periferice:
◦ 1-UART, 1-A/E/USART, 1-SPI, 1-I2C1-MSSP(SPI/I2C)

 In trecut, solutiile de automatizare erau realizate cu ajutorul contactoarelor,
releelor de comanda si a altor echipamente electro-mecanice. Aceste solutii
au purtat denumirea de "scheme logice cablate".
 Operatiile din proces aveau un caracter fix, dat de prezenta fizica a
conductoarelor electrice si a blocurilor de contacte si relee. In etapa de
proiectare erau necesare listele de echipamente electrice care urmeaza a fi
conectate si specificatiile acestora, diagramele de conexiuni si se realizau
schemele electrice desfasurate.
 Sistemul putea fi pus in functiune doar dupa ce erau cunoscute si disponibile
apriori toate cerintele de proces, blocuri de contacte (butoane, selectoare,
contactoare), lampi, etc.
 In cazul unei erori de montaj sau o schimbare de functionalitate (ex:
implementarea unei functii noi), necesita modificarea la nivel de schema
electrica si componente - legaturile trebuiau sa fie refacute fizic pentru ca
procesul sa functioneze corect.
 PLC-urile au capacitatea de a realiza aceleasi sarcini, insa sunt capabile sa
execute si sarcini mult mai complexe. In plus, software-ul PLC inlocuieste o
mare parte din conductoarele electrice utilizate in schemele logicii cablate.

 1968 - Primul automat programabil în variantă
industrială a apărut în SUA sub numele de MODICON
084 (Modular Digital Controller) realizat de catre
Bedford Associates pentru General Motors (GM)
 La mijlocul anilor ’70 automatele programabile erau

realizate în principal în tehnologia microprocesoarelor
cu prelucrare pe bit, iar în 1973 au apărut primele
protocoale de comunicaţie între automate programabile
(ex. Modicon 184)
 În 1971 Allen-Bradley realizează 1774 PLC

◦ poze eBay oct.2016 licitatie cu un preț de pornire de $1225
◦ PLC în stare bună, scos dintr-o automatizare funcțională!

 1956 – Erlangen, Germania – o mică echipă de cercetatori este formată la
fabrica Siemens-Schuckert cu scopul de a afla ce poate face pentru
industria energiei electrice noua descoperire, la acel moment, a
tranzistorului
 1959 – Paris, Franta – este prezentat primul sistem de

blocuri functionale de control cu semiconductoare
SIMATIC G (folosite pentru prima oara la controlul
lifturilor, butoane sus-jos)
 1965 – modulul Siemens SIMATIC N putea îndeplini 1959 - Simatic G

15 instructiuni pe secunda cu ajutorul a 20
tranzistoare funcționale
 1973 – Familia Siemens SIMATIC S3

(s-au fabricat pana in anul 1995)

 1979 – Siemens SIMATIC S5
◦ 32,000 instrucțiuni pe secundă, 4 milioane de
tranzistori
◦ în doar 2 ani, până în 1981, vânzările s-au
multiplicat de 4 ori
◦ a devenit unul dintre cele mai bine vândute
PLC-uri la nivel mondial
◦ au început sa fie scoase de pe piață abia în
2003, mult după apariția S7
◦ scoase definitiv de pe piață in decembrie 2011,
dar se fabrică în continuare piese de schimb.
 1995 – Siemens SIMATIC S7

◦ se introduc treptat seriile S7-200,
S7-300, S7-400 și apoi, ulterior în
2009 - S7-1200 și S7-1500

Backplane

 MODULE DE INTRARE – IESIRE:
◦ Intrari / iesiri de curent continuu
◦ Intrari / iesiri de curent alternativ
◦ Intrari / iesiri de tensiuni (continuu sau alternativ)
◦ Module pentru citiri temperaturi
◦ Module de reglare PID
◦ Module de control fuzzy, s.a.m.d.
 HMI (Human – Machine Interfaces):

◦ SIMATIC Touch Panel
◦ Touchscreens
◦ Joysticks, keyboards etc
◦ orice alte dispozitive de interactiune cu operatorul uman in
procesul de productie
 Transmisia de date: Comm Ports, Profibus, Profinet

 Chiar daca sunt utilizate intr-o gama larga de aplicatii, daca
automatizeaza un proces sau o masina/ unealta, toate PLC-urile
interactioneaza cu mediul inconjurator cu ajutorul intrarilor (inputs), iau
decizii pe baza unui program utilizator stocat in memorie, decizii care se
reflecta in exterior prin comandarea iesirilor (outputs)
 Unele module de intrare corespund intrarilor digitale (numite si intrari
discrete, pot avea doar 2 valori: 0 sau 1), iar altele corespund semnalelor
analogice, care reprezinta in fapt conditii de proces, precum gama de
tensiune sau de curent. Functia principala a oricarui modul de intrare este
de fapt de a converti semnalele furnizate de butoane, comutatoare,
senzori, traductoare, etc in semnale logice ce pot fi utilizate de catre CPU
 CPU evalueaza starea tuturor variabilelor si executa programul memorat,
trimitand semnale modulelor de iesire pentru actualizarea starii iesirilor
comandate.
 Modulele de iesire convertesc semnalele de control de la CPU in valori
digitale sau analogice care pot fi folosite pentru a controla diverse
elemente de executie.

POWER ON
STARTUP PROGRAM TESTE INTERNE
TESTAREA INTRARILOR
update valori registrii intrare
EXECUTIA PROGRAMULUI
update valori registrii iesire
ACTIVAREA IESIRILOR
din valori registrii iesire

Unitatea centrala de procesare
Registrii I/O
Semnale folosite in sisteme de reglare
automata, clasificari
Module de semnale
Alte tipuri de module
29 / 150
 Senzorii (elementele sensibile/de intrare) sunt dispozitive care
transforma o marime fizica intr-un semnal electric pentru a fi utilizat de
catre automatul programabil.
 Actuatoarele (elementele de executie/de iesire) sunt dispozitive care
transforma un semnal electric de comanda, de exemplu de la PLC, intr-o
marime fizica.
PLC Actuator Echipament comandat

Senzor
Intrari CPU Iesiri
Buton
Contactor Motor

 Intrarile si iesirile digitale (discrete) reprezinta semnalele asa
numite "bool-ene", a caror stare poate fi reprezentata prin 2
valori:
 ex. intrari digitale: limitatoare, senzori de
◦ ON sau OFF; proximitate, contactele releelor;
◦ "0" sau "1";  ex. iesiri digitale: becuri, relee, bobinele
◦ TRUE sau FALSE. contactoarelor, lampi indicatoare.
 Intrarile si iesirile analogice sunt semnale a caror variatie este

continua. Semnalele cel mai des utilizate sunt in tensiune 1...10V
sau in curent: 0...20mA sau 4...20mA
 ex. intrari analogice: senzor de nivel, de temperatura, de presiune;
 ex iesiri analogice: servo-valve, VFD-uri (Variable Frequency Drives)
actuatoare hidraulice, actuatoare pneumatice, positionere.

 Backplane/BUS - Sertarul din spate poate fi activ sau
pasiv și conține șine cu elemente de prindere pentru
conectarea modulelor constituente ale automatului
programabil
 Acesta realizează mai multe funcții:
◦ alimentarea modulelorcu energie electrică
◦ conexiunea/comunicația CPU cu modulele de interfață
◦ furnizează informatii CPU despre starea sursei de
alimentare și starea tuturor modulelor
◦ selectivitatea unică a fiecărui modul din sistem printr-o
adresă unică, selectabilă manual (switch-uri DIP) sau
automat (pe baza poziției modulului respectiv față de CPU)
◦ transferul de semnale între module în condiții de imunitate
a semnalului și întârzieri minime pe calea de semnal

REGISTRII MODULE MODULE
CPU
I/O I/O I/O
MEMORIE DATE
MODULE INTRARI MODULE IESIRI
REGISTRII INTRARE
DIGITALE ANALOGICE
REGISTRII INTERNI
TEMPORIZATOARE
MODULE IESIRI MODULE INTRARI

REGISTRII IESIRE
DIGITALE ANALOGICE
NUMARATOARE

 Procesor (unul sau mai multe microprocesoare)
 Memorie:
◦ ROM – utilizata pentru stocarea sistemului de operare
◦ RAM – impartita in mai multe blocuri in care sunt pastrate:
 imaginile intrarilor si ale iesirilor
 valorile prestabilite si actuale ale temporizatoarelor
 valorile prestabilite si actuale ale contoarelor
 zona de lucru a procesorului
 zona de stocare a programului
 alte zone de memorie cu destinatii speciale
 Memoria RAM isi pierde continutul la intreruperea sursei
de alimentare, de aceea AP au prevazute surse de
alimentare auxiliare (baterii).

 Un semnal reprezinta suportul de transmitere a unei
informatii la o anumita distanta
 Semnalele electrice reprezinta semnalele ce folosesc ca
suport de transmitere o marime electrica (tensiune, curent)
 Nivelul semnalelor electrice este o marime electrica
 Tipul semnalelor electrice reprezinta masura semnalelor
electrice
◦ tensiune - [V]
◦ curent - [A]
 Clasificare:
◦ Semnale continue
◦ Semnale discrete:
s  S (t )
 multi-pozitionale
 boolene
 Unitatea centrala verifica nivelele de
tensiune ale intrarilor de pe module.  s0 ,0  t  t0
Semnalele din proces sunt convertite s ,t  t  t
 1 0
in semnale intepretabile de catre s  
1
 s2 , t1  t  t 2
CPU cu ajutorul modulelor de intrare
s3 , t 2  t  t3
(plaja de valori poate fi diferita)
 Semnalul este reprezentarea unui
“mesaj” sau a unei date. Astfel,
variatia in timp a tensiunii generate
de un tahometru reprezinta un
semnal, ca de altfel si nivelul de  s0
tensiune al unei intrari din AP
s
 s1

 Semnalele binare se pot regasi doar in 2 stari (“ON” sau “OFF”)
(“0” sau “1” logic)
 Din moment ce, intern, automatul programabil lucreaza doar
cu semnale digitale (binare), acesta poate sa proceseze doar
stari de semnal “0” sau “1”. Astfel, modulelor de semnal le
revine sarcina sa converteasca semnalele analogice si binare
in stari de semnal “0” sau “1”, pe intelesul CPU.
 Semnalul unui tahometru poate sa ia valori intre 0 si valoarea
maxima, din acest motiv, acest semnal este considerat un
semnal analogic.
 Spre deosebire de un semnal binar, care poate accepta doar 2
stari de semnal (“tensiunea disponibila 24V” sau “tensiunea
0V”), exista alte semnale care pot sa varieze continuu intr-un
anumit domeniu de lucru. Un exemplu tipic de traducator
analogic este un potentiometru la care in functie de pozitia sa
rezistenta proprie poate fi reglata intre 0 si valoarea maxima.

 Exemple de domenii analogice in sistemele de comanda din
tehnica:
◦ Temperatura (-500 … +1500C)
◦ Debitul (0 … 200 l/min)
◦ Numarul de rotatii / turatia (500 … 1500 rot/min)
 Aceste masuratori sunt convertite in semnale electrice (de
curent sau tensiune) cu ajutorul unui traductor. Spre exemplu
numarul de rotatii poate fi masurat cu ajutorul unui traductor
care va converti turatia din domeniul de 500…1500 rot/min
intr-un semnal de tensiune in domeniul 0…+10V.
 Astfel, cand vom masura o turatie de 865 rot/min traductorul
va avea un nivel de tensiune de +3,65V

 Daca astfel de masuratori sunt procesate printr-un PLC,
atunci semnalul de intrare analogic (tensiune, curent,
rezistenta) trebuie sa fie convertit intr-o valoare numerica
care va fi procesata de CPU. Aceasta transformare este numita
si conversie din analog in digital (ADC – A/D conversion).
◦ spre ex. valoarea semnalului de tensiune de 3,65V este stocata ca
informatie numerica intr-o combinatie de cifre binare. Cu cat vom
folosi mai multe cifre binare pentru reprezentarea numerica, cu
atat vom avea o rezolutie mai buna.
◦ daca am avea numai 1 bit disponibil pentru domeniul de tensiune
0…+10V, atunci valoarea posibila care ar putea fi sesizata ar avea
acuratetea maxima 5V: impartim in 2 zone posibil de sesizat cu 1
singur bit in domeniul 0…+5V sau +5V…+10V
◦ Daca putem folosi 2 biti, atunci domeniul va putea fi impartit in 4
zone de sensibilitate (0…2,5V/ 2,5V…5V / 5V…7,5V /7,5V…10V)
◦ In mod obisnuit regasim intre 8 si 14 biti rezolutie pentru
convertorul A/D. Cu 8 biti putem diferentia 256 zone, iar cu 11biti
putem avea pana la 2048 zone (threshold limits)
 Semnale folosite in sistemele de reglare automata:

 Asigură conectarea AP la procesul condus
 Clasificari:
◦ După tipul de semnale conectate:
 Module digitale
 Module analogice
◦ După sensul semnalelor conectate:
 Module de intrare
 Module de ieșire
 Module de intrare/ieșire
◦ După modul de conectare a semnalelor:
 Interfețe cu conectare directă
 Interfețe cu izolare (optică, capacitiva, galvanica)

 Permit unitatii centrale a AP sa efectueze citirea starii
logice a traductoarelor sau a senzorilor
 Au in general 4, 8, 16 sau 32 de intrari
 Fiecare cale de intrare este filtrata impotriva parazitilor
si a contactelor imperfecte, este ecranata si izolata
electric pentru a mari fiabilitatea sistemului (izolare
galvanica)
 Ansamblul de biti de intrare formeaza cuvantul de
intrare
 Periodic, procesorul automatului programabile adreseaza
(citeste modulul), continutul cuvantului de intrare fiind
copiat in zona de date a automatului
 Un modul de intrare este definit in mod obisnuit prin
numarul de intrari si caracteristicile electrice acceptate

 High-Speed Counters – sunt module de intrare digitale
care indeplinesc functia de numarare a impulsurilor
aplicate la intrarea modulului
 Sunt in general utilizate pentru numararea impulsurilor
cu frecventa mare provenite de la senzori, encodere etc.
 Atunci cand AP adreseaza acest tip de modul, informatia
transmisa catre memorie este de fapt numarul de
impulsuri sosite de la ultima adresare sau numarul total
de impulsuri numarate de la initializare
 Utilizarea acestor tip de module de numarare poate
usura munca programatorului deoarece unitatea centrala
se degreveaza de functii sau intreruperi care consuma
din puterea si timpul de calcul al acesteia

 Permit automatului programabil sa interactioneze cu
elementele de actionare
 Realizeaza corespondenta stare logica – semnal electric
 Unitatea centrala adreseaza periodic modulul de iesire si
realizeaza inscrierea bitilor unui cuvant de memorie pe caile
de iesire ale modulului
 Elementele de comutatie ale modulului sunt:
◦ electronice (tranzistoare sau triacuri)
◦ electromecanice (contacte de relee interne)
 Iesirile cu tranzistoare sunt utilizate in cazul comenzilor catre
dispozitive de curent continuu si ofera avantajul unei
dimensiuni reduse pe placa de circuite, putand fi "ingramadite"
mai multe pe unitatea de spatiu, rezultand module compacte
cu mai multe porturi (ex: 32)
◦ sunt mai rapide, ofera viteza de comutatie superioara fata de
relee si totodata durata de viata marita fata de iesirile pe relee.

 Iesirile cu triacuri sunt utilizate pentru curent alternativ si pot
necesita circuite aditionale RC sau diode rectificatoare. De
asemenea, trebuie verificate de obicei specificatiile privind
curentii de scurgere in corelatie cu specificatiile actuatoarelor,
pentru a ne asigura ca nu se pot activa iesirile involuntar.
◦ dispozitivele inductive pot produce vârfuri de tensiune/curent,
de aceea circuitele RC se folosesc pentru a reduce rata
voltajului de schimb, astfel încât triac-ul să nu pornească
ieșirea când aceasta ar trebui sa fie în poziția OFF.
 Iesirile cu relee pot fi utilizate atat pentru comanda
dispozitivelor de c.c., cat si a celor de c.a.
◦ releele uscate sunt in general alegerea cea mai usoara in
proiectare, fiind independente de voltaj si putandu-se interfata
usor cu echipamentele clientului
◦ releele suporta in general un curent nominal mai mare decat
tranzistorii
◦ durata de viata este insa limitata, fiind dispozitive mecanice, iar
in cazul proiectarii unui sistem aceasta durata de viata trebuie
luata in considerare

 Avand in vedere ca AP sunt dispozitive numerice,
modulele analogice trebuie sa realizeze o corespondenta
intre curenti sau tensiuni si valorile numerice
 Exista in general 2 tipuri de module de intrari analogice:
◦ intrari analogice cu detectie de prag
 realizeaza detectarea depasirii unui prag de tensiune sau
curent
◦ intrari analogice de masura
 sunt prevazute cu circuite de conversie analog-numerica
 pot fi: unipolare (accepta numai tensiuni pozitive, in
general 0÷10V, curenti de intrare in gama 4÷20mA) sau
bipolare (care primesc la intrare si tensiuni negative si
pozitive, in general -10÷10V, existand posibilitatea
liniarizarii, atenurii sau amplificarii semnalului de intrare,
ceea ce permite marirea domeniului de masura)

 Fiecare iesire este definita prin natura semnalului furnizat si
prin limitele sale electrice si este imaginea analogica a
valorilor numerice codificate pe un grup de biti (8 sau 12),
definit apriori de catre program
 Modulele analogice de iesire permit conectarea AP la elemente
de preactionare (variatoare de putere, variatoare de viteza)
pentru a realiza functii de comanda si de reglare
 In cazul in care instalatia comandata prin intermediul AP este
formata din mai multe echipamente care sunt amplasate in
locuri diferite, la distanta, se folosesc module de intrari/iesiri
la distanta sau comunicatii Profibus (sisteme de control
distribuite).
 Sunt de obicei configurabile pentru bucle de reglare alimentate
intern sau extern, in tensiune (de obicei 0÷10V) sau in curent
(de obicei 4÷20mA). În acest caz, PLC-ul utilizează un DAC
(Convertor Analog-Numeric) pentru a comanda ieșirile.
 Alte domenii caracteristice disponibile pentru ieșirile analogice
sunt: -5...+5 VCC, -10...+10 VCC sau 0...+5 VCC.

 Fie că vorbim de ieșiri analogice sau digitale, trebuie să fim conștienți
de sarcinile inductive care sunt activate de catre porturile de ieșire ale
PLC-urilor (ex: soft-startere, solenoizi, relee).
 În cazul în care aceste dispozitive necesită o putere prea mare pentru
conectarea directă la PLC, va fi necesar un releu interpus. Aceste
sarcini inductive vor produce o tensiune inversă considerabilă,
cunoscută internațional sub numele de "Back EMF". Această tensiune și
curenții corespondenți pot deteriora ieșirile PLC-urilor, de aceea la
etapa de proiectare trebuie luată în calcul redirecționarea lor.
 Pentru protecție, dispozitive precum varistoare metal-oxid (MOV) și
diode sunt instalate cât mai aproape de dispozitivul posibil inductiv
pentru a suprima sau devia aceste tensiuni. Fără protecție, contactele
releelor pot suferi arcuri electrice, pot genera zgomote sau se pot chiar
bloca/suda pe poziție.
 Producătorii oferă adesea îndrumări pentru a alege și chiar a furniza
dispozitive de protecție, iar alții pot avea deja suprimarea
tensiunilor/curenților încorporată și nu necesită componente separate.

 Puterea de a genera curent electric (source output) sau de a absorbi curent electric
(sink output) este de asemenea o caracteristica importanta a unui port de ieșire.
 Puterea de a genera curent electric
(source output) sau de a absorbi
curent electric (sink output) este de
asemenea o caracteristica importanta
a unui port de ieșire.
 O iesire conectata direct (source
output) pentru a alimenta un
dispozitiv de iesire va conecta sarcina
la votajul propriu, iar returul sau masa
vor fi intotdeauna conectate.
 O iesire conectata indirect (sink
output) va conecta sarcina la masa si
aceasta va fi intotdeauna conectata la
sursa auxiliara de energie. Problema
apare in momentul in care exista
posibilitatea unui scurt-circuit, o
punere la masa care bineinteles, ar
activa involuntar acea iesire.

 Module de interfata (IM = Interface Modules)
◦ Fac posibile configuratiile multi-sertar
◦ Modulele de interfata extind magistrala de date din sertarul
central in sertarele de extensie
•Sunt numite si “module de conectare”
• Spre ex: S7-300 permite maxim 4
sertare cu cate 8 module de aplicatie
in fiecare sertar, modulele de interfata
IM prelungind practic magistrala de
fund de sertar catre o alta sina DIN

 Module macheta (DM = Dummy modules)
◦ Modulele macheta rezerva loc fizic pentru un modul de
semnal al carui parametrii nu au fost atribuiti inca.
◦ Un modul macheta poate rezerva locul unui modul de
interfata IM pentru o instalare ulterioara
 Module functionale (FM = Function modules)

◦ Indeplinesc functii “speciale”, precum
 Numarare (encodere)
 Pozitionare (steppere)
 Reglare in bucla inchisa (PID)
 Procesoare de comunicatie (CP = Communication Processors)

◦ Furnzeaza posibilitati de conectare: Point-to-Point,
PROFIBUS, PROFINET, Asi, etc.

Inițializarea
Indicatori de stare
Interfețe de comunicație
Timpi de execuție
Selectorul de regim
Împământare
Nivele de siguranță
Etape de proiectare
52 / 150
 Pornirea la rece (cold restart):
◦ se face la punerea sub tensiune
◦ in aceasta situatie AP initializeaza toate iesirile, urmand
trecerea la executia algoritmului, incepand cu prima
instructiune
 Pornirea la cald (warm restart):
◦ se face la cerere
◦ algoritmul se reia de la prima instructiune, iar variabilele
interne pastreaza valorile de la ultima stare.
 Pornirea fierbinte sau imediată (hot restart):
◦ se face la cerere
◦ algoritmul se reia de unde a ramas, iar variabile interne
pastrează ultima stare.

 Indicatorii de stare ai unitatii centrale de procesare afiseaza
starea curenta a acestuia.
◦ Atunci cand unitatea centrala se afla in regimul RUN, acesta va fi
semnalizat de catre indicatorul verde RUN.
◦ Regimul de STOP este semnalizat de catre indicatorul
galben/portocaliu STOP.
◦ Indicatorul SF/ DIAG (System Fault / Diagnostic) semnalizeaza cu
rosu atunci cand exista un defect in sistem si galben/portocaliu
pentru a indica anumite stari de diagnoza.
 Indicatorii de stare pentru intrari / iesiri semnalizeaza starea
de ON sau OFF (activ sau inactiv) corespunzatoare intrarilor si
iesirilor.

Denumire Semnificatie Detalii
SF (rosu) Eroare de sistem Indica o eroare de sistem la modulele
System Fault capabile de diagnostic
BAF (rosu) Baterie slaba Anunta cand bateria de backup este
Battery Fault descarcata
DC5V (verde) Alimentare electrica Indica starea tensiunii interne de 5V
Power Supply pentru CPU si magistrala de fund de sertar
FRCE (galben) Fortare valori Indica starea CPU in relatie cu functia
Force Values Force Values (fortare soft intrari sau iesiri)
RUN (verde) Mod de functionare Lumineaza continuu cand CPU ruleaza
programul utilizator
Lumineaza intermitent in timpul unui
restart
STOP (galben) Mod oprit Lumineaza continuu cand CPU nu ruleaza
programul
Lumineaza intermitent la resetul de
memorie

 Cablu USB-PPI (USB – PC)
 Industrial Ethernet - ProfiNET (vs. standard Ethernet)

◦ Fiabilitate, robustete, rezista in plus la variatii de temperatura, produse
chimice, vibratii, socuri etc.
◦ Diferente protocol unicast – multicast (80% din Industrial Ethernet este
multicast)
◦ Diferente protocol collision detection (pachete automat retransmise – refresh
automat)
◦ Optimizare pentru aplicatii de timp real (VLAN, QoS)
◦ Redundanta implementata hardware
(topologii redundante de retea – Ring, Redundant Star)
◦ Securitate sporita, switch-uri cu management
 Modul programator EEPROM (Prommer)

 In general, un sistem de automatizare al unui proces se
implementeaza cu ajutorul unui AP atunci cand se
asteapta ca sistemul de automatizare sa fie modificat pe
parcursul duratei de viata (adaptare fara necesitatea
unor cablaje noi)
 Trebuie sa produca un raspuns la iesire intr-o anumita
limita de timp in conditiile unei variatii a intrarilor
 Timpul total de raspuns al unui AP este un parametru
foarte important. Unui automat programabil ii trebuie
un anumit timp pentru a reactiona la schimbarile
valorilor de intrare.
 In unele aplicatii viteza nu este importanta, in altele da.
Se folosesc cand intrarile nu variaza extrem de rapid
 In functie de necesitati, AP-ul poate realiza alte functii

Timp de Timp de Timp de
raspuns la executie al raspuns la
intrare programului iesire
TIMPUL TOTAL DE EXECUTIE AL UNUI AP

 AP-ul poate vedea daca o intrare este activa sau inactiva
doar daca o citeste. Cu alte cuvinte, el testeaza intrarile
doar in portiunea corespunzatoare a ciclului de scanare
 Intrarea 1 nu este vazuta inainte de ciclul 2 (ciclul 1 terminase de testat intrarile cand s-a activat)
 Intrarea 2 nu este vazuta inainte de ciclul 3
 Intrarea 3 nu este vazuta niciodata
 Intrarea trebuie sa fie activa cel putin pentru un timp de raspuns la intrare + un timp de scanare
 Daca acest lucru nu este posibil, se poate incerca:
 Extinderea impulsului: prelungirea duratei unui semnal de intrare pana cand AP-ul testeaza
intrarile la ciclul urmator
 Functiile de intrerupere: intreruperile (IRQ) se folosesc pentru a rula rutine speciale scrise de
programator – cand se activeaza o intrare, indiferent de starea ciclului de scanare, AP-ul isi
opreste executia si ruleaza rutina speciala de intrerupere.

 Bineinteles, in slide-ul anterior au fost prezentate cazuri
extreme referitoare la perioada minima a unui ciclu de
scanare al unui automat programabil (minimum scan cycle
time), aceasta fiind o caracteristica tehnica care trebuie luata
in considerare inainte de achizitia unui PLC in functie de tipul
operatiunilor care se doresc a fi automatizate.
 Automatul programabil poate avea setat insa si un ciclu de
scanare mai mare. Aceasta caracteristica reglabila software
reprezinta timpul necesar pentru executarea intregului
program.
 Daca scan cycle time este setat, iar CPU-ul nu termina de
rulat programul intr-o perioada mai scurta de timp decat cea
setata, atunci automat executia intregului proces este oprita,
CPU-ul intra in STOP mode si este afisata o eroare. In Step7,
blocul de program OB1 este procesat in mod ciclic de catre
procesor. Acesta citeste si executa linie cu linie programul, iar
in momentul cand se intoarce la prima linie el va fi completat
exact un ciclu de scanare. Timpul necesar pentru aceasta este
denumit scan cycle time.
 Pentru modificarea timpului alocat ciclului de executie si
implicit de scanare a intrarilor si iesirilor (scan cycle time) se
acceseaza fereastra de proprietati a procesorului PLC-ului:

 Diagrama de functionare online a PLC-ului:

 AP pot rezolva functii de calcul aritmetic sau ecuatii prin
secvente de calcul logic si lucrul cu memoria; stocarea in
memorie este necesara in cadrul unor programe de
complexitate ridicata, unde registrii procesorului se pot
dovedi insuficienti pentru stocarea rezultatelor intermediare.
 Pentru exploatarea AP in realitate sunt necesare dialoguri
om-masina, avand drept scop conducerea procesului,
supervizarea, realizarea de reglaje sau depanarea. Elementele
prin care se realizeaza aceasta interactiune pot fi: butoane,
panouri de comanda configurabile, elemente de semnalizare,
terminale de reglare, terminale de depanare s.a.m.d.
 Prima punere in functiune, precum si eventualele modificari
datorate evolutiei procesului de productie necesita existenta
unui dialog de programare, realizat de obicei printr-un
calculator sau printr-o consola de programare.
 AP pot comunica si cu elemente periferice de tip imprimante.

 Starea iesirilor digitale in cazul unei tranzitii din RUN Mode in STOP
Mode poate fi setata din System Block:
◦ “Freeze Outputs in last state” – mentine ultima valoare inainte de tranzitie
• View > Component > System

Block > Output Tables
• Bifarea check-box-urilor
corespunde cu blocarea iesiri
respective in “1” logic
• Se apasa OK pentru salvarea
configuratiei curente
• Se downloadeaza system block-ul
modificat in PLC

 Starea iesirilor analogice in cazul unei tranzitii din RUN Mode in STOP
Mode poate fi setata in mod asemanator:
◦ “Freeze Outputs in last state” – mentine ultima valoare inainte de tranzitie
• View > Component > System
Block > Output Tables
• Tabela de valori permite blocarea
iesirilor analogice cu o valoare
intre -32768 si +37262
• Se apasa OK pentru salvarea
configuratiei curente
• Se downloadeaza system block-ul
modificat in PLC

 Fiecare procesor dispune de un selector de regim cu minim 2
pozitii (RUN, STOP).
 Spre ex. procesorul S7-200 dispune de un selector de regim
cu 3 pozitii (RUN, STOP si TERM)
◦ CPU poate trece in starea RUN de executie a programului
utilizator, doar atunci cand nu exista erori la nivelul unitatii
centrale. In cazul in care selectorul este pe pozitia STOP,
procesorul nu executa programul utilizator, iar in pozitia TERM
regimul de functionare al
automatului programabil
poate fi selectat de la PG
(echipamentul de programare)
Selector
de regim

 Alte pozitii posibile ale selectorului de regim in functie de
tipul de procesor al automatului programabil:
◦ MRES: Memory Reset, folosit pentru resetarea PLC-ului (vezi tabel)
◦ RUN-P: Run Program, foarte asemanator cu RUN - in cazul PLC-
urilor mai vechi selectorul de regim in pozitia RUN nu permitea
nici un fel de modificari in cadrul programului. RUN-P activeaza
functiile de monitorizare de la PG si download program.
Actiune Mod manual De la PG (PC, Laptop) Dupa inserare card de memorie
1. Selector regim in
pozitia STOP 1. Selector regim in pozitia
2. Tineti selector in RUN-P 1. Selector regim in pozitia STOP
Cerere de
pozitie MRES pana cand 2. Meniu PLC -> Operating 2. Inserati cardul de memorie
resetare
LED STOP clipeste de 2 Mode -> Stop… 3. LET STOP clipeste rar
memorie
ori (rar) 3. Meniu Options -> PLC ->
3. Selector regim inapoi Clear/Reset
in pozitia STOP
4. Tineti selector in
pozitie MRES pana cand 4. Tineti selector in pozitie MRES
4. Confirma resetarea
Reset LED STOP clipeste pana cand LED STOP clipeste repede
memoriei prin apasarea
efectiv repede 5. Selector regim inapoi in pozitia
butonului OK
5. Selector regim inapoi STOP (revine automat pe baza de arc)
in pozitia STOP

 Cand memoria CPU este resetata folosind procedura de MRES
manual, toate datele utilizator din CPU sunt sterse.
Urmatoarele operatii au loc in timpul executiei resetului:
◦ Toate datele introduse de utilizator apriori resetului sunt sterse
(exceptie fac parametrii MPI si continutul zonei de diagnostic, care
sunt inca retinute)
◦ Testarea si re-initializarea hardware sunt efectuate dupa
terminarea stergerii
◦ Daca exista un card EPROM sau Micro Memory Card (MMC)
instalat, atunci dupa reinitializare CPU-ul va copia continutul
cardului EPROM sau MMC in RAM-ul intern al automatului
◦ Daca nu exista nici un card de memorie instalat, adresa MPI
prezenta este retinuta. Daca, totusi, este prezent un card de
memorie, atunci se va incarca adresa MPI de pe acesta (daca
exista)

 Cand configurati un PLC cu potential de referinta legat la
pamant, orice curenti de interferenta care apar sunt condusi
catre impamantare / nulul de protectie. Daca potentialul de
referinta NU este legat la pamant, orice curenti de
interferenta care apar sunt condusi catre impamantare / nul
de protectie prin intermediul unui circuit RC integrat in CPU.

 Impamantarea – conectarea la impamantare (Grounding)
reprezinta conectarea unui echipament electric la un electrod
de impamantare prin intermediul unui conductor
 Potentialul de referinta – in zona electrozilor de impamantare
este posibil ca potentialul sa fie diferit de 0. In acest caz, se
utilizeaza termenul de “potential de referinta”
 Operarea cu impamantare – un PLC cu potential de referinta
cu impamantare este de regula instalat pe masini sau in
sistemele mici industriale. Curentii mari care pot sa apara in
circuit se vor scurge prin conductorul de impamantare
 Operarea fara impamantare – in aplicatiile mai mari, intinse
pe o arie consistenta de lucru poate fi necesar sa se
functioneze cu PLC-ul cu potential de referinta fara
impamantare, folosindu-se insa detectarea punerilor la
pamant (spre ex: centrale electrice sau aplicatii din industria
chimica)

 Izolarea galvanica – in modulele de intrari/iesiri izolate
galvanic potentialele de referinta ale circuitelor de comanda si
sarcina sunt izolate galvanic de exemplu prin utilizarea
optocuploarelor (izolatie optica), relee sau transformatoare.
Avantajele principale ale unei izolari optice sunt absenta
interferentelor in timpul operarii si lungimi mai mari ale
conductoarelor
 Fara izolare galvanica – pentru modulele de intrari/iesiri fara
izolare galvanica, potentialele de referinta ale celor 2 circuite
sunt conectate electric.
 Gruparea – procesul de grupare reprezinta gruparea intrarilor
si a iesirilor pe acelasi potential. Grupele, de obicei, sunt de
8, 16 sau 32.

 Safety Integrity Level (SIL) este definit ca un nivel relativ de
reducere a riscurilor oferit de o functie de siguranta (safety
function) sau pentru a specifica un nivel tina dorit de
reducere a riscurilor
 SIL reprezinta o masura a performantei cerute de o anumita
functie de siguranta realizata cu ajutorul instrumentatiei de
process (Safety Instrumented Function - SIF)
 Scopul determinarii nivelului SIL, folosit de regula in analiza
HAZOP, este de a reduce nivelul riscurilor pana la un nivel
atat de mic ca rezonabil in practica (ALARP – As Low As
Reasonably Practicable)
SIL Probabilitate de cedare la cerere Sansa de a ceda
1 0.1 – 0.01 <10 %

2 0.01 – 0.001 <1 %
3 0.001 – 0.0001 < 0.1 %
4 0.0001 – 0.00001 <0.01 %
 HAZOP (Hazard and Operability Study) este o analiza
care este folosita pentru identificarea anormalitatilor si
a cauzelor si consecintelor in procese sau operatiuni
mai complicate. Evitarea riscurilor sau accidentelor
nedorite care conduc la probleme de operabilitate, pot
produce daune echipamentelor sau instalatiilor, daune
mediului inconjurator sau pot avea consecinte vitale
(pierderi de vieti omenesti). Sunt analizate procese
complexe cu implicatii multiple si se indica cauza
principala a posibilelor anormalitati in functionare.
◦ exemplu matrice nivele

Frecventa
siguranta dintr-o
analiza de tip HAZOP
Gravitatea consecintelor

 HAZID (Hazard identification) este o analiza generala
folosita pentru managementul riscurilor cat mai
devreme posibil intr-un anumit proces. Clasificarile
riscurilor sunt facute pe baza probabilitatii ca un
incident sa aiba loc si pe baza gravitatii consecintelor
acestuia. Un studiu de
acest tip furnizeaza o
analiza cantitativa asupra
unui loc in care se
desfasoara activitatea.

 Analiza procesului industrial care se doreste a fi automatizat
 Impartirea in sectiuni mai mici si subprocese, care sunt interconectate si care
depind unele de altele (sub-task-uri de automatizare)
 Fiecare sub-task defineste totodata diferite cerinte hardware si software pe care
sistemul de automatizare va trebui sa le indeplineasca in final
 Cerinte hardware:
◦ Numarul si tipul de intrari si iesiri
◦ Numarul si tipul modulelor / sertarelor necesare
◦ Capacitatea si tipul CPU-ului
◦ Sistemele HMI (comanda si monitorizare)
◦ Structurile de comunicatii
 Cerinte software:
◦ Structura de program
◦ Datele de configurare si administrarea acestora pentru procesul de automatizare
◦ Datele de comunicatie
◦ Documentatii si comentarii referitoare la cod si simboluri folosite.

 Dacă aplicaţia este mai simplă, criteriul de alegere cel mai important este numărul
de intrări şi ieşiri precum şi dimensiunea programului utilizator. La aplicaţiile mai
complexe, sunt luaţi în considerare şi timpii de răspuns precum şi dimensiunea
memoriei care trebuie să înmagazineze un număr mare de date.
 La o maşină unealtă comandată de un automat programabil parametrii definitorii
sunt numărul de intrări/ ieşiri, dimensiunea memoriei şi timpul de răspuns.
 În cazul proceselor răspândite în mai multe locaţii este indicată alegerea unor
module de intrare/ ieşire distribuite decât a modulelor de intrare/ ieşire dispuse pe
automat. Se reduce numărul/ lungimea cablurilor de legătură cu procesul,
comunicaţia fiind prin intermediul magistralei de comunicaţie pe un număr redus
de fire (cu viteză de răspuns mai mare).
 Dacă procesul automatizat poate fi împărţit în procese relativ autonome atunci
varianta automatelor programabile dedicate sub-proceselor, interconectate în reţea
este soluţia cea mai bună:
◦ Programare simplă a fiecărui automat în parte
◦ Creşte viteza de răspuns, chiar și față de varianta reţelei distribuite de module intrare/ ieşire
(achiziţia semnalelor, trimiterea comenzilor şi procesarea datelor se face local, în cadrul
fiecărui subproces, iar schimbul de date dintre automatele programabile se realizează prin
intermediul unei reţele specializate, mai rapidă)
◦ Programele de pe fiecare automat programabil sunt mult mai simple, rulează independent
unele de altele, oferă posibilități de diagnoză separată, mai facilă

Clasificarea PLC-urilor prin exemple
Clasificarea HMI-urilor prin exemple
77 / 150
 Clasificare PLC compact – modular
 Clasificare PLC dupa dimensiunea aplicatiei: mica, medie sau mare
 Configuratie centralizata – descentralizata
 Automatele programabile sunt echipamente produse in serie, insa

sunt oferite in diverse solutii constructive si functionale de catre
diversi producatori. In principiu, acestea difera prin: numarul posibil
de intrari si iesiri, spatiul de memorie, numaratoare, temporizatoare,
biti de memorie, viteza de procesare si prin alte functii disponibile,
precum si prin modalitatea de procesare a programului
 Un sistem cu automat programabil cuprinde: echipamentul de

automatizare, elementele de comanda (senzori si butoane) si
elementele de executie (contactoare, valve, lampi etc.)

 Pentru aplicatii de comanda mici sunt oferite tipuri de automate
programabile compacte.
 Acestea reprezinta unitati fizice independente, care inglobeaza atat
unitatea centrala cat si un anumit numar predefinit de intrari si iesiri
 Pentru aplicatiile mari sunt in utilizate in general automate

programabile mai mari, realizate in constructie modulara, in care
pentru fiecare functie exista module separate.
 Cu astfel de AP modulare se pot realiza diverse configuratii adaptate
cerintelor particulare ale fiecarui proces de automatizare.
 Ansamblul unui PLC modular cuprinde in esenta: modulul sursa de
alimentare, modulul unitate centrala (CPU), magistrala (bus-ul) de
sistem, memoria program si modulele de aplicatie (de intrari, de
iesiri etc.)

 Exemple de PLC-uri compacte: SIMATIC S7-200, SIMATIC S7-1200
 Exemple de PLC-uri modulare: SIMATIC S7-300, SIMATIC S7-400.

 Automatele programabile din familia Siemens SIMATIC stau la baza
conceptului TIA (Automatizare Total Integrata). Pentru ca nevoile
utilizatorilor finali variaza pe scara larga, PLC-urile SIMATIC sunt
disponibile atat in constructii compacte conventionale si produse
embedded, cat si in constructii modulare.
 Siemens LOGO! – modul logic programabil pentru conectarea si

comanda in automatizari individuale mici si ieftine
◦ solutie compacta si avantajoasa ca pret pentru rezolvarea
problemelor simple de comanda si automatizare.
◦ este folosit in aplicatii simple din industrie ca o alternativa
la schemele cu relee.
◦ Foloseste programarea cea mai simpla (in blocuri) prin
Butoanele de pe modul sau prin programul LOGO!SoftComfort

 Siemens S7-200 – automat programabil extensibil pentru solutii de
automatizari individuale si sisteme discrete mici
• microsistem PLC economic pentru aplicatii din domeniul de
performante scazute, folosit in solutii individuale (stand-
alone) sau conectat la o retea (mai rar)
• este disponibil in mai multe variante de CPU, pot fi utilizate
in solutii de comanda in bucla deschisa sau bucla inchisa
(prin regulatoare PID) in domeniul constructiilor de masini.
• pe langa structura compacta a unitatii de baza, SIMATIC S7-200 ofera si
posibilitati de extindere prin module, precum si posibilitati de comunicatie
prin PPI, Profibus sau printr-un protocol programabil freeport
• se programeaza cu pachetul software STEP 7 Micro/Win care permite o
introducere rapida in programarea si configurarea PLC-urilor
 Seria a început să fie înlocuită cu S7-1200 în anul 2013, a fost
scoasă efectiv de la comercializare în 2014, iar timp de 9 ani se vor
produce piese de schimb (cf. politicii 10 ani privind ciclul de viata)

 Siemens S7-1200 – automat programabil extensibil pentru solutii de
automatizari individuale si industriale si sisteme discrete mici
◦ apărut in 2009, este un tip nou de PLC, compact (unitatea de baza include
unitatea centrala si grupe de intrari si iesiri), cu posibilitati de extindere
prin module de extensie
◦ are un design flexibil si este deosebit de performant pentru clasa

automatelor programabile compacte
◦ pune la dispozitie o interfata Ethernet/Profinet pentru programare si are

functii tehnologice integrate pentru numarare, masura, pozitionare,
comanda in bucla inchisa si motion control
◦ programarea se face cu pachetul software STEP 7 Basic

 Siemens S7-300 – automat programabil modular pentru solutii de
sisteme medii in domeniul automatizarilor discrete
◦ este probabil solutia cea mai des folosita pentru automatizarile de
dimensiuni medii. PLC modular cu un design compact, avand o montare
pe un profil metalic standard, legatura intre module realizandu-se prin
asa-numitele “capete de sertar”. Este considerat un PLC de tipul
“maintenance-free”.
◦ beneficiaza de multe functii integrate: I/O, functii tehnologice, conectare

la ProfiBus/ProfiNet
◦ programarea se face cu SIMATIC Manager

 Siemens S7-1500 – automat programabil modular pentru aplicatii
mari si foarte mari si automatizari de procese complexe
◦ sunt cea mai noua generatie de automate programabile care vor inlocui
treptat seriile SIMATIC S7-300 si parțial SIMATIC S7-400, au o capacitate
mare de procesare si performante foarte bune, fac fata la automatizari de
dimensiuni mari si foarte mari.
◦ design deosebit, ofera un display color integrat, capacitate de schimbare a

modulelor in timpul rularii, functii avansate de control al miscarii si o
gama foarte variata de regulatoare PID pentru procese discrete sau
continue.
◦ programarea se face cu STEP 7 TIA Portal.

 Siemens S7-400 – automat programabil modular pentru aplicatii
mari si foarte mari si automatizari de procese complexe
◦ sunt automate programabile de capacitate mare si performante foarte
bune, care fac fata la automatizari de dimensiuni mari si foarte mari.
◦ este de tip modular si permite schimbarea modulelor in timpul rularii,

rack-ul este de fapt magistrala de fund de sertar.
◦ viteza mare de procesare si posibilitati multiple de comunicatie, se

folosesc in cadrul solutiilor ce necesita un grad de disponibilitate ridicat
sisteme redundante H si pentru sisteme de tip F (“Fail-Safe”)
◦ programarea se facea cu SIMATIC Manager

ulterior cu TIA Portal
◦ aplicațiile cele mai complexe, sisteme de control

distribuit – PCS 7 (Process Control System)

 Configuratie centralizata – este acea configuratie a unui AP in care
toate intrarile si iesirile sunt preluate de module din componenta
sertarelor legate de unitatea centrala (sertarul central sau sertarele
de extensie legate de cel central prin module de prelungire a
magistralei de fund de sertar)
 Configuratie descentralizata – este acea configuratie a unui AP in

care pe langa modulele de intrari / iesiri din configuratia centrala,
exista si grupe de intrari / iesiri care sunt legate de AP prin
intermediul unei retele de camp (ex: PROFIBUS DP sau PROFINET IO)

 Gama de baza pentru aplicatii simple, rapid de implementat si
comisionat, costuri reduse
◦ butoane mecanice, colorate diferit
◦ certificare IP65 (protectie la praf si caderea apei sub forma de jet asupra
oricarei parti a corpului)
◦ includ uneori porturi I/O digitale pentru conectarea directa a lampilor
indicatoare sau intrerupatoarelor
◦ implementare si comisionare
rapida, costuri reduse
◦ programare in TIA Portal

 TD 100C
◦ afisor de texte cu 4 linii de afisare, max. 16 caractere
 TD 200 si 200C
◦ ecran LCD, 2 linii de afisare, max. 80 caractere
◦ 8 taste configurabile
 TD 400C
◦ ecran LCD, 4 linii de afisare, max. 80 caractere
◦ 12 taste configurabile

 OP 73micro
◦ ecran 3”, afisare grafica a elementelor de tip imagine
si text cu suport pentru diferite tipuri de scris
◦ mai multe taste configurabile
 TP 177micro
◦ cel mai complex din aceasta familie
◦ ecran tactic 6”, grafica vectoriala, mod de lucru inter-
schimbabil portrait/landscape
◦ programabil cu ajutorul WinCC

 Gama de baza pentru aplicatii simple ce necesita HMI
◦ ecrane tactile cu dimensiuni intre 4” si 12”
◦ grafica noua, imbunatatita, pana la 64.000 culori
◦ touchscreen-uri compatibile Profibus/Profinet cu o gama larga de PLC-uri

 Gama de panouri operator de inalta tehnologie pentru
automatizari de dimensiuni medii si mari
◦ ecrane tactile cu dimensiuni intre 4” si 12”
◦ rezolutii grafice mari, pana la 16 milioane de culori
◦ variante robuste cu folii de aluminiu pentru medii industriale, certificate
ATEX, DNV-GL sau ABS.
◦ suporta VBScript si diferite
medii de vizualizare (ex: PDF)
◦ posibilitate arhivare valori de
proces sau rapoarte
◦ standard PROFIenergy
◦ metode de diagnosticare
de sistem integrata

 Gama de panouri operator 2nd Generation Mobile Panels
Simatic HMI
◦ conexiune cu fir sau wireless (IWLAN – Industrial Wireless LAN)
◦ folosite pentru functii in care operatorul isi poate desfasura activitatea
doar intr-o anumita zona din campul de lucru
◦ ofera siguranta
in utilizare pana la
nivel SIL 3

Generalitati
Clasificari
Exemple
Tipuri de adresare
Instructiuni LADDER
Tipuri de date
95 / 150
 Standardul IEC1311 este realizat de catre Comisia
Electrotehnica Internationala si cuprinde 5 parti:
◦ Informatii generale
◦ Cerinte hardware
◦ Limbaje de programare
◦ Ghidul utilizatorului
◦ Comunicatii
 Normele IEC1131-1 definesc SFC (Sequential Function
Chart) ca mijloc pentru organizarea si structurarea unui
program. SFC are la bază reprezentarea GRAFCET
(GRAphe Fonctionnel de Commande Etapes/Transitions)
 Normele IEC 1131-3 descriu numărul de instrucțiuni de
baza, iar in functie de aceste norme se pot clasifica
diferitele tipuri de limbaje de programare

 Limbaje literare:
◦ IL (Instruction List) sau STL (StaTement List) care se
aseamănă cu limbajele microprocesoarelor
◦ ST (Structured Text) foloseste instructiuni de atribuire si de
control asemanatoare limbajelor de nivel înalt
 Limbaje semi-grafice:
◦ LD (Ladder Diagram) programarea aplicatiilor intr-o
maniera asemanatoare cu proiectarea unui circuit electric.
Limbajul opereaza cu variabile de tip binar (booleene).
◦ FBD (Functional Block Diagram) este o extensie a limbajului
LD, care cuprinde blocuri descriptive complexe. Acest
limbaj permite operararea cu variabile de tip real.

 O functie foarte importanta a managerului Simatic este
cea de programare intr-unul din cele 3 limbaje foarte
cunoscute:
◦ LAD –
Ladder
Diagram
◦ STL –
Statement
List
◦ FBD –
Function
Block
Diagram

 Partile de program pot fi scrise in limbaje diferite si acestea
vor functiona impreuna, bineinteles cat timp logica
algoritmilor este buna si numele parametrilor corespund.
 Totodata, se
pot vizualiza
diferitele parti
de program in
limbaje diferite
cu ajutorul
meniului View
sau a
combinatiilor
de taste
CTRL+1,
CTRL+2 sau
CTRL+3

 In umatoarea schema este reprezentata aceeasi secventa de
program: “daca se apasa butoanele Key_1 si Key_2 atunci
se va aprinde becul verde”.
 Astfel, daca se foloseste oricare
dintre cele 3 limbaje de
programare (LAD/STL/FBD)
logica programului este aceeasi
si rezultatul final identic.
 Din acest motiv, Siemens
permite alegerea oricarui limbaj
cu care programatorul este mai
obisnuit (familiarizat).

 S7-CFC
(Continuous Function Chart)
◦ Programare in mod grafic
◦ Pune accent pe proces si nu
pe metoda si algoritm in sine
◦ Furnizeaza blocuri pentru
functii aritmetice, logice,
timere, countere, etc
◦ Programele se mai numesc
colocvial “chart-uri”.

 S7-SCL
(Structured Control Language)
◦ Programare de nivel inalt,
permite declaratii de variabile si
structuri de tipul buclelor
repetitive (FOR-NEXT, DO-
WHILE) sau conditionale (IF-
THEN-ELSE)
◦ Simplifica algoritmii bazati pe
formule, este folosit in general
in cazul managementului unor
cantitati mari de date si
algoritmi complecsi de
optimizare.
◦ Fisierele sursa generate se pot
compila si transforma in obiecte,
care apoi pot fi combinate in
orice alt program S7 cu alte
blocuri

 S7-GRAPH
◦ Programare asemanatoare cu
cea in GRAFCET
◦ Pune accent pe fiecare pas al
unui proces (Step) si pe
tranzitiile dintre acestea
(conditii de continuare)
◦ In interiorul unui Step,
operatiile necesare
desfasurarii programului se
pot programa in oricare dintre
celelalte limbaje: LAD, FBD,
STL sau SCL.

 S7-HiGraph
◦ Programare in mod
grafic de tipul “diagrame
de stare”
◦ HiGraph este folosit de
obicei pentru operatii de
tip asincron
◦ Un sistem poate fi
impartit in unitati
functionale autonom,
fiecare acceptand
diferite stari.
◦ Comportamentul efectiv
al fiecarei unitati este
descris de acest Graph al
starilor si se definesc
tranzitiile care
controleaza mecanismul
de trecere de la o stare
la alta

 In cazul dezvoltarii unui software pentru PLC se pot folosi doua tipuri
de strategii in ceea ce priveste adresarea intrarilor si a iesirilor.
 Daca avem un numar relativ mic de intrari / iesiri atunci putem folosi
adresarea absoluta. In acest caz, ne referim direct catre zona de
memorie a registrilor de intrari/iesiri prin numele efective I0.0, I0.1,…
sau Q3.0, Q3.1 s.a.m.d.
 Daca definim in schimb aceste nume in registrul de simboluri, vom

avea o flexibilitate mai mare specifica limbajelor de programare de
nivel inalt. Numele simbolice nu mai sunt conectate direct catre
adresele fizice, insa daca modificam adresa in registrul de simboluri,
aceasta va indica catre noua intrare/iesire, fara a fi nevoiti sa
modificam pe tot parcursul programului in locurile unde este utilizata.

 Simboluri globale:
◦ Sunt declarate in registrul de simboluri si sunt utilizate in toate blocurile
dintr-un program. Numele unui operand trebuie sa fie unic in tabela de
simboluri.
 Simboluri locale:
◦ Simbolurile locale sunt declarate in zona de declaratii a unui bloc. Ele pot fi
folosite doar in interiorul blocului unde au fost create. Acelasi nume de
simbol poate fi utilizat in zona de declaratii a altui bloc.
◦ Editorul LAD/STL/FBD afiseaza simbolurile declarate local precedate de “#”
 Tabelul de simboluri poate fi deschis folosind comanda Options ->

Symbol Table

 Adresarea absolută (prefix)
◦ prima literă:
Siemens Mitsubishi Koyo

Tip variabilă
SIMATIC GX DS
Intrări %I X X
Ieșiri %Q Y Y
Interne/Memorie %M M V
◦ a doua literă în general este:
 x.y (unde x este byte-ul, iar y este bit-ul) în cazul variabilelor boolene
 B – variabile de tip byte (octet, 8 biți)
 W – variabile de tip word (16 biți)
 D – variabile de tip double (32 biți)

 Pentru a accesa semnalele de la / spre senzori / actuatoare, acestea
trebuie sa dispuna de adrese la nivelul automatului programabil
◦ Adresa de bit – fiecare bit are atribuit in PLC un numar cuprins in intervalul
0…7; numerotarea bitilor incepe intotdeauna de la dreapta spre stanga,
bitul cel mai putin semnificativ (LSB = Least Significant Bit) fiind
intotdeauna in partea cea mai din dreapta
◦ Adresa de byte – octetii, la randul lor, beneficiaza de o adresa de byte,
care in anumite situatii este dependenta de slotul in care se regaseste
modulul. Acestea sunt determinate si de tipul semnalului (intrare/iesire).
 Ex: I 1 . 4 , unde I = Input (intrare), 1 = adresa de byte, 4 = adresa de bit
◦ Adresa de word - daca se doreste accesarea concomitenta a 2 bytes
consecutivi, aceasta se realizeaza prin accesarea unui cuvant (word).
 Ex: IW 2 (Word de intrari), acesta este alcatuit din octetii de intrari IB 2 si
IB 3 (adresa word-ului coincide intotdeauna cu adresa byte-ului cel mai
putin semnificativ)
◦ Adresa de double-word - se combina 2 words (4 bytes consecutivi). Un
cuvant dublu contine 32 de semnale consecutive, intrarile si iesirile fiind
denumite in mod asemanator ca si pana acum: ID si QD.
 Ex: ID 0 este format din IB 0 , IB 1, IB 2 si IB 3

 Termenul de adresare fixa este utilizat atunci cand adresele sunt
predefinite. Aceasta alocare fixa a adreselor este intalnita atat la
automatele compacte (de ex. S7-200) cat si la cele modulare (de ex.
S7-300).
 In sistemele modulare, aceasta alocare fixa a adreselor poarta
numele de alocare fixa dependenta de slot. De exemplu, pentru
modulele digitale, primul modul de langa CPU are adresa de inceput
ID0. (daca este modul de intrari) sau QD0. (daca este de iesiri)
 Adresarea variabila este intalnita la automatele programabile din
clasa de perfomante medii si ridiccate (S7-300 si S7-400), iar
ordinea modulelor este aleasa in functie de necesitati. Zonele de
adrese sunt selectate prin intermediul unor micro-contacte de pe
modul (in cazul SIMATIC S5) sau de la nivelul pachetului software (in
cazul SIMATIC S7).

In acest exemplu adresele marcate cu gri nu vor putea fi folosite niciodata in program.

 Adresa modulului: 4
◦ modulul are 2 bytes, deci al doilea
byte va avea adresa implicit 5
◦ adresa modulului este fie fixata de
slotul in care se afla, fie se seteaza
din Hw Config tool
◦ Bitii din fiecare byte sunt de la 0…7
 I 5.2 este adresa absoluta
◦ daca de la senzor se primeste ceva,
atunci statusul bitului I5.2 va fi “1”
◦ acestei adrese de intrare i se poate
asocia un nume, spre ex: “Pornire
motor”
◦ expresia “Pornire motor” devine in
acest moment o adresa simbolica
 In mod asemanator se trateaza si
iesirile
 Nu exista nici o diferenta daca
senzorii sunt conectati in module
distribuite sau in rack-ul central.

 Cele mai importante instructiuni care pot fi procesate (intelese si
executate) de catre automatele programabile pot fi impartite in:
◦ Instructiuni pe bit
◦ Instructiuni de comparatie
◦ Contoare
◦ Temporizatoare
 Acestea pot fi exprimate în diferite limbaje de programare, în
unele cazuri instrucțiunile fiind 100% compatibile între ele,
existând posibilitatea de “traducere” în timp real pe ecran
între diferite limbaje (ex: Mix Code), programul fiind compilat
înainte de transferul către automatul programabil – nu
afectează în niciun fel funcționarea finală a aparatului.

 Parcurgerea unei diagrame LADDER se efectueaza de sus in jos
(ramura cu ramura) si de la stanga (partea de intrari) spre
dreapta (partea de iesiri) in cadrul unei ramuri. Executia
instructiunilor se face prin testarea conditiilor logice de intrare
ale ramurilor
 Starea logica a unei instructiuni poate fi adevarat (TRUE = T) sau
fals (FALSE = F), iar ansamblul starilor logice ale instructiunilor
de intrare determina continuitatea logica a ramurii
 instructiunile de pe fiecare ramura/retea (Network) sunt
echivalente cu o instructiune de tipul:
 IF conditie_intrari THEN iesire
 o ramura trebuie sa aiba minim o instructiune de iesire

 Simboluri de baza LAD
◦ instructiunile sunt constituite dintr-un set de simboluri
◦ intelegerea acestor simboluri de baza este esentiala pentru
intelegerea functionarii unui PLC
 Contacte:
 Simbol contact normal deschis (NO – Normal Open)

 Verificare de “1”
 Simbol contact normal inchis (NC – Normal Closed)
 Verificare de “0”
 Negatie (Invert Power Flow)

 Inverseaza logica dinaintea instructiunii

 Puls pe tranzitie pozitiva (Positive transition sensing contact)
 Daca conditiile dinaintea acestei instructiuni se schimba din “0” in “1”
logic, aceasta instructiune permite trecerea curentului pentru un tact de
ceas (pana la urmatorul ciclu de scanare)
 Puls pe tranzitie negativa (Negative transition sensing contact)

 Daca conditiile dinaintea acestei instructiuni se schimba din “1” in “0”
logic, aceasta instructiune permite trecerea curentului pentru un tact de
ceas (pana la urmatorul ciclu de scanare)
 Bobine:
 Simbol bobina normal energizata

 Iesirea este activa “1” cand circuitul este energizat
 Simbol bobina energizata in logica negativa

 Iesirea este activa “1” cand circuitul NU este energizat

 SET – activare bobina, care ramane activa chiar daca logica
inainte de instructiune revine in “0”
 RESET – dezactivare bobina, care ramane inactiva chiar daca

logica inainte de instructiune se schimba
 Positive transition sensing coil

 Daca conditiile dinaintea acestei instructiuni se schimba din
“0” in “1” logic, aceasta instructiune activeaza bobina pentru
un tact de ceas (pana la urmatorul ciclu de scanare)
 Negative transition sensing coil

 Daca conditiile dinaintea acestei instructiuni se schimba din
“1” in “0” logic, aceasta instructiune activeaza bobina pentru
un tact de ceas (pana la urmatorul ciclu de scanare)
 Midline Output
 Folosit pentru a activa doua sau mai multe bobine in aceeasi
retea (network)
 Obs: in mod uzual, in cadrul unei retele exista o singura iesire

 AND (SI logic)
IN 1 IN 2 OUT
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

 OR (SAU logic)
IN 1 IN 2 OUT
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 1

 XOR (SAU exclusiv)
IN 1 IN 2 OUT
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 0

 OUT = (IN1 AND IN3) OR IN2

 OUT1 = (IN1 AND IN2) OR IN3
 OUT2 = [(IN1 AND IN2) OR IN3] AND IN4

 TON (Timer On-Delay)
 TONR (Timer On-Delay Retentive) (cu retinere)
 TOF (Timer Off-Delay)
Tip Rezolutie Valoare maxima Numar timer
TONR 1 ms 32.767 T0, T64

TONR 10 ms 32.767 T1-T4, T65-T68
TONR 100 ms 32.767 T5-T31, T69-T95
TON, TOF 1 ms 32.767 T32, T96
TON, TOF 10 ms 32.767 T33-T36, T97-T100
TON, TOF 100 ms 32.767 T37-T63, T101-T255

◦ cand temporizatorul primeste semnal “1” logic
pe intrarea IN (enable), timpul setat PT (Preset
Time) va determina activarea iesirii timerului TON
dupa expirarea acestuia, cat timp intrarea
nu se schimba in 0 logic
◦ daca intrarea se schimba in “0” logic
temporizatorul se va reseta si va relua
numararea de la timpul presetat.
◦ in exemplul urmator, cand butonul de pe
intrarea I0.0 va fi actionat, timerul T37 va
determina aprinderea becului de pe iesirea
Q0.0 dupa 15 secunde (15 x 100ms = 15s)
◦ Daca switch-ul ar revini in pozitia OFF in
aceasta perioada, timer-ul ar reincepe de la 0.


 TONR (Timer On-Delay Retentive)
◦ functioneaza in mod asemanator cu TON
◦ singura diferenta este ca timerul nu se reseteaza
daca intrarea se schimba in “0” logic.
◦ Singura metoda de resetare a temporizatorului TONR este folosirea unei
instructiuni de RESET

 TOF (Timer Off-Delay)
◦ este folosit pentru a mentine o iesire activa un timp
presetat PT dupa ce intrarea IN a trecut din “1” in “0”
◦ cand intrarea se schimba in “1” logic, iesirea timerului se activeaza
instantaneu, iar valoarea curenta a temporizatorului se modifica in 0
◦ cand intrarea se schimba in “0” logic, timerul contorizeaza timpul pana
cand ajunge la valoarea presetata, tinand activa bitul de iesire in acest
timp.
◦ dupa ce ajunge la valoarea presetata, temporizatorul se opreste.
◦ In situatia in care inputul variaza din “0” (OFF) in “1” (ON) in timpul in care
este activat temporizatorul, bitul de iesire ramane pe ON, acest lucru
neavand nici un fel de influenta.
◦ Timerul TOF trebuie sa detecteze o modificare din “1” in “0” logic a intrarii
IN pentru a incepe temporizarea.

 Exemplu de aplicatie cu temporizatoare
◦ Un rezervor prevazut cu un agitator si valva de drenaj trebuie sa fie
umplut cu 2 tipuri de chimicale, care trebuie mixate, iar apoi rezervorul
trebuie golit prin valva de drenaj.
◦ Cand butonul de Start (I0.0) este actionat, PLC-ul actioneaza pompa nr.1
(Q0.0) timp de 5s, introducand primul material. Se opreste pompa 1 si se
porneste pompa nr.2 (Q0.1) timp de 3s. Se opreste pompa 2 si se
actioneaza agitatorul (Q0.2), mixand continutul timp de 60s. Apoi,
programul actioneaza valva de drenaj (Q0.3) si pompa 3 de drenaj (Q0.4).
Pompa nr.3 se opreste dupa 8 secunde si procesul se reia la apasarea
butonului Start. Exista si un buton de stop de urgenta care trebuie sa
opreasca procesul in orice moment.
*Aplicatie laborator: realizati diagrama

Ladder de control al procesului cu ajutorul
unui PLC Siemens S7-1200

 Contoarele compara o valoare acumulata cu cea
presetata (PV = Preset Value) in vederea realizarii logicii
de control a circuitelor
 Pot fi clasificate in 2 categorii:

◦ contoare care numara pana la o valoare presetata si apoi
cauzeaza aparitia unui eveniment
◦ contoare care cauzeaza un eveniment atat timp cat contorul
nu a ajuns la valoarea presetata
 Exemplu de aplicatie cu contoare:

◦ o statie de imbuteliere care trebuie sa numere cate 6 sticle
pentru a le ambala intr-un bax
◦ o parcare cu bariera care sa afiseze in permanenta numarul
de locuri libere ramase disponibile

 PLC Siemens S7-200 permite 3 tipuri de timere:
◦ Count Up (CTU)
◦ Count Down (CTD)
◦ Count Up/Down (CTUD)
 Exista 256 de timere numerotate de la C0 la C255

 Acelasi numar al unui contor nu poate fi asignat de 2 ori la
doua tipuri de contoare diferite
 Valoarea maxima/minima pana la care poate numara un
contor este ±32767.
 Contorul poate fi resetat in orice moment prin intrarile R
(CTU, CTUD) sau LD = Load (CTD)

 Count UP (CTU)
◦ contorizeaza incremental cu 1 de la valoarea curenta la
o valoare presetata (PV) de fiecare data cand intrarea CU
efectueaza o tranzitie din “0” logic in “1” logic.
◦ daca valoarea curenta este egala sau mai mare cu cea
stocata in PV, bitul asociat contorului se activeaza.
 Count DOWN (CTD)

◦ contorizeaza descrescator in pasi de 1 de la valoarea
presetata (PV) de fiecare data cand intrarea CD efectueaza
o tranzitie din “0” logic in “1” logic.
◦ cand valoarea curenta ajunge la 0, bitul asociat
contorului se activeaza (devine “1”)
◦ contorul se reseteaza si incarca din nou valoarea curenta cu cea
presetata (PV) daca se activeaza load input (LD) primeste “1” logic pe
intrarea respectiva.

 Count DOWN (CTD)

 Count UP/DOWN (CTUD)

 SR
S1 R OUT1
0 0 Starea anterioara
0 1 0
1 0 1
1 1 1

 RS
S1 R OUT1
0 0 Starea anterioara
0 1 0
1 0 1
1 1 0

TIP MARIME DESCRIERE GAMA VALORI
BOOL 1 bit Valoare booleana 0…1
BYTE 8 biti Bit fara semn 0 … 255
BYTE 8 biti Bit cu semn -128 … +127
WORD 16 biti Intreg fara semn 0 … 65.535
INT 16 biti Intreg cu semn -32768 ... +32767
DWORD 32 biti Intreg dublu fara semn 0 ... 4294967295
-2147483648 ...
DINT 32 biti Intreg dublu cu semn
+2147483647
+/-1.175495E-38
REAL 32 biti IEEE virgula mobila
+/-3.402823E+38
2 – 255 Sir de caractere ASCII (American Standard
STRING
bytes Code for Information Interchange)
Procedura upload/download
Medii de programare
Platforma TIA Portal
13
6 / 150
 Pentru siguranta, este important ca inaintea oricarei operatiuni care
implica modificari in programul PLC-ului sa fie efectuata o procedura
de upload a programului curent in unitatea de programare (PC/Laptop
etc) cu care ne-am conectat:
◦ Se creeaza un proiect nou (File -> New)
◦ Se denumeste proiectul nou
◦ In fereastra nou-creata a proiectului (gol)
se selecteaza meniul PLC, apoi “Upload
Station to PG”
◦ Se va deschide o fereastra de conectare
intre PC/Laptop si PLC unde trebuie dat click
pe butonul View si apoi selectata adresa
CPU-ului. Se apasa OK, iar daca totul decurge
normal se vor putea vedea blocurile din PLC
(Atentie! fara numele variabilelor sau comentarii de cod)

 Notiunile UPLOAD si DOWNLOAD nu trebuie incurcate!
◦ UPLOAD reprezinta transferul din PLC catre unitatea de programare
(PG=Programmier Gerät=Programming Device. Ex: laptop, PC desktop)
◦ DOWNLOAD reprezinta transferul din unitatea de programare catre PLC
◦ cele 2 notiuni cu intelesul lor natural din lb. engleza trebuie vazute din
perspectiva automatului programabil (PLC-ului).
UPLOAD
DOWNLOAD

 Daca intampinati erori referitoare la comunicatie trebuie efectuate
verificari referitoare la:
◦ conexiunea fizica dintre unitatea de programare si PLC (adaptor,
imperfectiuni conexiuni mufe adaptoare)
◦ Setarile interfatei PG/PC (meniul Options -> Set PG/PC Interface…)

 In cazul PLC-urilor Siemens din seriile mai vechi S7-200, S7-300 la
Download procesorul va cere oprirea executiei ciclice a programului.
Atentie! Aceasta presupune oprirea liniei de productie si setarea
starilor iesirilor analogice si digitale pentru cazul unei tranzitii din
RUN Mode in STOP Mode.
 In cazul procesoarelor mai noi, in functie de marimea modificarilor

efectuate in program (o variabila, un bloc, o succesiune de blocuri de
program, etc) si felul cum aceste modificari afecteaza input-urile si
output-urile PLC-ului, se va permite (sau nu!) efectuarea acestora fara
trecerea CPU-ului in STOP. Daca modificarile sunt minore si nu
afecteaza foarte mult cursul executiei programului, CPU-ul va permite
updatarea programului fara oprirea generala a ciclului de executie.

 SIMATIC STEP 7 Micro/WIN reprezinta aplicatia destinata
programarii si automatizarii PLC-urilor din seria S7-200
 Permite programarea
in 3 limbaje: STL,
LAD si FBD
 a fost inlocuit
incepand cu 1
octombrie 2015 de
SIMATIC STEP 7
BASIC (S7-1200)

 SIMATIC Manager reprezinta o colectie de aplicatii destinate
programarii si automatizarii, controlului hardware, cat si
software pentru o intreaga gama de PLC-uri Siemens.
 Multe PLC-uri vin
cu un pachet
software destinat
in special
programarii
pentru acel tip de
PLC – prin
comparatie,
SIMATIC Manager
reprezinta mai
degraba o
entitate software
destinata.

 Datele sunt stocate in proiecte sub forma de obiecte,
aranjate in structuri arborescente:

 Directorul Blocks contine blocurile de program care
controleaza dispozitivele.
 Selectarea oricarui bloc si apasarea tastei F1 (Help) va aduce in
prim plan o descriere a blocului respectiv, eventuale
comentarii, parametrii folositi, tipurile de date, precum si
zonele de memorie folosite de blocul respectiv .
 Programul
executat de un
PLC poate fi
continut de un
singur bloc sau
impartit in mai
multe blocuri cu
rol de functii
(subrutine)
interconectate
intre ele.

 HW Config este aplicatia prin care sistemului i se precizeaza
ce tip de modul contine fiecare slot
 Dupa selectarea configuratiei, aceasta se “downloadeaza”
catre unitatea centrala de procesare (CPU) a PLC-ului.
 Selectarea
unui nou
modul
pentru
slotul 6 in
imaginea
alaturata se
poate face
printr-un
simplu
dublu-click

 Se pot schimba diferite proprietati ale modulelor (spre
exemplu: numele sau adresele de inceput – si implicit
cele de sfarsit – ale locatiilor din memorie folosite de
catre modulul respectiv).
 Fereastra
Properties
poate fi
adusa in
prim plan
prin dublu-
click pe
numele
modulului
din lista

 Conceptul TIA Portal permite manipularea uniformă a
tuturor componentelor de automatizare folosind o
singură platformă software și instrumente cu o interfață
către operator prezentată în mod unitar.
 Aceste cerințe sunt îndeplinite de sistemul de
automatizare SIMATIC, care asigură uniformitatea
pentru configurarea, programarea, gestionarea datelor
și posibilități de comunicații.
 Sistemul de automatizare SIMATIC conectează toate
subsistemele de soluții de automatizare sub o
arhitectură comună de sistem, pentru a forma un
ansamblu omogen de la nivelul de câmp (senzori,
actuatoare) până la nivel de control al procesului.

rulează
PC/PG (Programmier Gerät)
Ethernet
Switch LAN
SIEMENS TIA Portal v12

Ethernet
Touchscreen 6"
S7-1200 1214C KTP600 Color
DC/DC/DC
Switch ProfiNET
Siemens
Siemens Logo!

 Sistemul de automatizare SIMATIC S7-1200 este un
sistem mini-controller modular din gama de
performante scazute, insa cuprinde o gama larga de
module pentru adaptarea optima la necesitatile de
automatizare
◦ Sursa de curent continuu 24V
◦ Controller S7-1214C unitatea centrala de procesare (CPU)
fiind echipata cu 14 intrari si 10 iesiri digitale 24VDC
◦ Modul SM1223 8xDI/8xDO 24VDC
◦ Modul SM1234 4xAI/2xAO 0-10VDC
◦ Switch Siemens CSM 1277 – 5 x port RJ45
 Siemens SIMATIC HMI KTP600 Basic Color
◦ 6" TFT touchscreen display, 256 culori, 24VDC, Profinet
 Siemens Logic Module LOGO! 12/24RCE 24VDC
◦ 8 x DI (din care 4 pot fi configurate analog), 4 x DO releu

Curs MAP Mar.2019

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs MAP Mar.2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂTRÂN

dr.ing. Mitrut Corneliu CARAIVAN

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 3 / 150

 Construirea dispozitivelor de comunicatii si control automat necesita

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 4 / 150

 Teoria sistemelor (automate) - model de tip "black-box",

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 6 / 150

◦ conceptul fundamental este functia de transfer

◦ Momentul de timp la care sistemul produce rezultatul y poate fi foarte apropiat

◦ exemplu: amplificator operational – transforma un semnal in alt semnal

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 7 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 8 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 9 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 10 / 150

 Spre deosebire de un calculator

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 11 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 12 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 13 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 14 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 15 / 150

 Ethernet RJ-45, uneori ProfiNet

 Switch-uri (Power, Run, Stop, Test)

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 16 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 17 / 150

Saline fog Saline fog test (EN 60068-2-52)

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 18 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 19 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 20 / 150

 La mijlocul anilor ’70 automatele programabile erau

 În 1971 Allen-Bradley realizează 1774 PLC

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 21 / 150

 1959 – Paris, Franta – este prezentat primul sistem de

 1965 – modulul Siemens SIMATIC N putea îndeplini 1959 - Simatic G

 1973 – Familia Siemens SIMATIC S3

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 23 / 150

 1995 – Siemens SIMATIC S7

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 24 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 25 / 150

 HMI (Human – Machine Interfaces):

 Transmisia de date: Comm Ports, Profibus, Profinet

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 26 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 27 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 28 / 150

PLC Actuator Echipament comandat

Intrari CPU Iesiri

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 30 / 150

 Intrarile si iesirile analogice sunt semnale a caror variatie este

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 31 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 32 / 150

MODULE IESIRI MODULE INTRARI

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 33 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 34 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 36 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 37 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 38 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 40 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 41 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 42 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 43 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 44 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 45 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 46 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 47 / 150

Academia Navală Mircea cel Bătrân – MAP (2017-2018) 48 / 150