Sunteți pe pagina 1din 4

Vladescu Bogdan Cristian

10310 UPS

Parcurgerea laboratorului II
Schema structurala a unui circuit de forta de joasa tensiune (J.T)

2. De ce este este nevoie de un sistem de stingere a arcului electric în


cadrul unui întrerupător automat sau contactor ?

Sistemul de stingere are rolul de a proteja elementele sale constructive de


efectele arcului alectric (efectele unui arc electric normal ce se produce la
conectarea si deconectarea circuitului de forta, dar si in cazul deconectarii
circuitului la producerea unui scurtcircuit); el poseda anumite elemente
constructive care contribuie la stingerea rapida a arcului electric fără să i se
permită extinderea sa la o faza vecina sau la masa; aceste elemente constructive
se numesc camere de stingere.

3. Ce deosebire esentială este între un intrerupător automat şi un


contactor, din cadrul unui circuit de forţă ?

Un intrerupator automat, prin constructia sa, asigura și protectiile


principale pentru circuitul de forta de J.T. care sunt:

- protectia la scurtcircuit

- protectia la suprasarcină

- protecția la tensiunea minimă

Un contactor nu poate asigura decât protecția la tensiunea minimă prin


însasi bobina sa. La punctul urmator vor fi prezentate elementele de baza ale
protecţiilor ce se asigura unui circuit de fortă de catre un întrerupator automat.

1
Vladescu Bogdan Cristian
10310 UPS

7. Ce deosebire este între contactele principale şi contactele auxiliare


(secundare) ale unui întrerupător automat (contactor) ? De ce este nevoie să
existe contacte auxiliare (secundare) ?

Un contactor sau intrerupator automat posedă în afară de contactele


principale (dimensionate pentru curentul nominal al aparatului) si un set de
contacte normal închise și deschise care sunt folosite în schemele de comandă
cu care se dotează circuitele de forță; aceste contacte au dimensiuni mici (sunt
dimensionate, de regula, pentru 5... 10 A ) și sunt grupate convenabil în funcție
de tipul și disponibilitatile constructive ale aparatului.

8. De ce ordinea de montaj, în cadrul unui circuit de forţă, este :


separator, apoi întrerupător (contactor) şi nu eventual invers ?

Dar trebuie mentionat ca aceste contacte sunt asa numitele contacte de


rupere (de declansare) ale intreruptorului automat si a caror sarcina principala
(ca elemente constructive ale automatului) este aceea „de a prelua” arcul
electric la conectarea si deconectarea automatului. Adevaratele perechi de
contacte, care au rolul principal de transport al curentului de sarcina (ale caror
suprafete se pastreza perfect curate fiind formate din placute de platină dură sau
cupru argintat) sunt montate în partea inferioară a perechilor de contacte de
rupere, iar schema cinematică a automatului este astfel concepută încât la
declansarea sa cât si la anclansarea sa, ruperea arcului se face numai prin
contactele de rupere (de exemplu, la declansare mai intâi „se deschid ”
contactele propriu-zise, sarcina este preluată de contactele de rupere si arcul
electric este „rupt” pe aceste contacte).

9. Să se descrie în detaliu bobinele de suflaj (materiale folosite, locul de


montaj,etc). De ce sunt necesare bobinele de suflaj ?

2
Vladescu Bogdan Cristian
10310 UPS

Bobina de suflaj magnetic se realizeaza, de regula, din cateva spire ( 2 ...3


) de sectiune corespunzatoare (mare); capetele S1 si S2 ale acestei bobine se
racordeaza la elementul conductor al contactului fix A, iar spirele bobinei sunt
izolate intre ele (si fata de contactul fix) prin rondele de prespan. In acest fel, o
parte din curent care intră in elementul conductor al contactului fix trece si prin
spirele bobinei de suflaj, mărind considerabil inductia magnetică a câmpului
(miezul M al bobinei de suflaj este executat din ferita).

Se observă din figura de mai sus că atat contactul fix cât si cel mobil este
format din piese detasabile A1 respectiv B1 care la nevoie se pot schimba cu
piese noi. Adevaratele perechi de contacte, care au rolul principal de transport al
curentului de sarcina (ale caror suprafete se pastreza perfect curate fiind formate
din placute de platină dură sau cupru argintat) sunt montate în partea inferioară
a perechilor de contacte de rupere, iar schema cinematică a automatului este
astfel concepută încât la declansarea sa cât si la anclansarea sa, ruperea arcului
se face numai prin contactele de rupere (de exemplu, la declansare mai intâi „se
deschid ” contactele propriu-zise, sarcina este preluată de contactele de rupere si
arcul electric este „rupt” pe aceste contacte).

10. De ce este necesar, în cadrul unui circuit de forţă, un sistem de


protecţie contra unui scurtcircuit şi cum trebuie să acţioneze un astfel de
sistem ?

Protectia la scurtcircuit se realizeaza cu ajutorul releelor


electromagnetice. Curentul de scurtcircuit poate atinge valori foarte mari în
cadrul unui circuit electric (se pot ajunge la valori de (20...30)xIn ), iar efectele

3
Vladescu Bogdan Cristian
10310 UPS

termice ce apar de regulă, în acest caz conduc la o distrugere sigură a circuitului


respectiv.

De aceea, acțiunea acestei protectii ar trebui sa fie instantanee teoretic,


dar in practică se urmareste ca ea sa fie cât mai rapidă, astfel încât efectele
scurtcircuitului asupra circuitului de fortă să fie reduse la minim. Schita
constructivă, de principiu, a unui releu electromagnetic cu ajutorul căruia se
realizează protectia la scurtcircuit este dată în figura de mai jos.

Miezul magnetic fix 1 are profil U, iar cel mobil are profil I (in c.a
ambele armaturi se executa din tole izolate intre ele ). Pe armatura fixă a
releului este montata o bobina 3; prin aceasta bobina trebuie sa treacă curentul
ce urmează să fie controlat dacă el se mentine în limite normale si deci aceasta
bobina se va lega in serie cu circuitul respectiv ( aşadar este o bobina de
curent ).

Cât timp curentul care circulă prin bobina 3 se mentine in limita valorilor
normale, circuitul magnetic al releului se mentine deschis, armatura mobilă 2
fiind atrasă de arcul elicoidal 4, iar CNI 5 ramâne si el închis.