MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA: INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ

Proiect
Calculul și construcția utilajului petrolier de schelă

Conducător proiect:
Prof. dr. ing., Niculae, Georgeta Claudia

Student:
Vladescu Bogdan Cristian

PLOIEŞTI
2019-2020
 Cuprins

Capitolul 1: Stadiul actual al unităților de pompare cu balansier

Capitolul 2: Elemente de proiectare ale instalației de adâncime a sondelor aflate în

pompaj
Capitolul 3: Instalația de suprafață a unității de pompare cu balansier
Capitolul 4: Echilibrarea unității de pompare cu balansier

Capitolul 5: Norme de protecție a muncii

Bibliografie
 Introducere

Petrolul, parte a zăcămintelor naturale din scoarța terestră, împreună cu gazele naturale și
cărbunele este un amestec de hidrocarburi, o resursă epuizabilă dar cu un rol foarte important în
industria energiei, a maselor plastice, a detergenților, insecticidelor, etc. În ultimii ani, metodele
de extragere a petrolului au evoluat, au fost optimizate, ajungând în prezent la un randament
ridicat. Problemele apar când rezervele de petrolul de la o anumită adâncime și un anumit tip de
sol dispar și este nevoie să se proiecteze noi tehnologii și noi instalații pentru a se ajunge la
adâncimii mult mai mari, unde se presupune că rezervele de petrol sunt foarte bogate.
Prezentul proiect are ca scop proiectarea unei unități de pompare cu balansier, cea mai
utilizată în acest domeniu. S-au dezvoltat și tehnologii mult mai avansate cu un randament mai
mare comparativ cu unitățile de pompare cu balansier, problema fiind costul ridicat și industria
care are profit mult mai mare pe unități de pompare cu balansier.
Principalele teme ce vor fi abordate în prezentul proiect sunt:
- stadiul actual al unităților de pompare cu balansier
- elemente de proiectare ale instalației de adâncime
- alegerea pompei de adâncime
- calculul sarcinii maxime și minime din prăjina lustruită
- geometria unității de pompare cu balansier
- cinematica unității de pompare cu balansier
- echilibrarea unității de pompare cu balansier
 Capitolul 1. Studiul actual al unitatilor de pompare cu balansier

Unitatea de pompare este instalaţia mecanică de suprafaţă utilizată pentru acţionarea

pompelor de extracţie prin intermediul garniturii de prăjini de pompare. Aceasta are rolul de a
transforma mişcarea e rotaţie dată de motorul electric sau termic într-o mişcare rectilinie
alternativă. Cele mai răspândite unităţi de pompare sunt unităţile individuale cu balansier.
Unitatea individuală cu balansier, prezentată în fig. 1.1. se compune din elementele descries mai
jos.

Fig1.1. Unitate individuala cu balansier

Rama de bază (sanie) 1 este realizată prin sudare din profile laminate pe care se fixează capra,
reductorul şi motorul.
Capra 2 sau piciorul balansierului, are forma de trunchi de piramidă şi se execută prin sudare
din oţel profilat. Pe ea se sprijină balansierul 3 prin intermediul lagărului central 4.
 Balansierul principal 3, este o grindă în formă de I, executată din tablă sudată cu întărituri şi
se sprijină la mijloc pe lagărul central 4, compus dintr-un suport lagăr şi două lagăre de
rostogolire. El oscilează în plan vertical în jurul unui bolţ fixat în cele două lagăre cu rulmenţi
oscilanţi ale lagărului central. Pentru a mări cursa prăjinii lustruite, raportul dintre cele două
braţe ale balansierului (braţul din faţă / braţul din spate) are valori cuprinse între 1,2 şi 1,5.
Lagărul central are posibilitatea de centrare a capului de balansier pe verticala gurii sondei,
permiţând deplasarea balansierului odată cu lagărul pe placa superioară caprei (este prevăzut cu
găuri ovale pentru şuruburile de fixare). Capul de balansier 7 (cap de cal) situat la capătul
anterior al balansierului, se execută din tablă sudată. La partea superioară are o rolă pentru
trecerea cablului de suspendare 14 de care se leagă puntea de susţinere.
Capul de balansier asigură prăjinii lustruite o mişcare cât mai apropiată de mişcarea rectilinie.
În acest scop, capetele de balansier se construiesc în forma unui arc de cerc, cu o rază egală cu
distanţa dintre capul de balasier şi lagărul central al balansierului. Astfel în orice poziţie, cablul
de suspendare al prăjinilor rămâne tangent la capul de balansier în timpul oscilaţiilor
balansierului, iar prăjina lustruită are o mişcare rectilinie pe gura sondei. Capul de balansier este
articulat la balansier printr-o balama care-i permite rabatare la 90ο în jurul axului vertical, lateral
faţă de poziţia de lucru lăsând liberă trecerea macaralei pe axa sondei pentru manevrarea în
sondă a ţevilor de extrecţie şi a prăjinilor de pompare.
Capul de balansier poate fi blocat în cele două poziţii, poziţia de lucru sau poziţia rabatată cu
ajutorul dispozitivului 26 acţionat manual. La partea superioară, balaniserul este prevăzut cu un
lagăr sferic 6, de care este legat balansierul egalizator 5 sau traversa, executat din profile de oţel
sudate în formă dreaptă sau de arc. Acest balansier egalizator, pe lângă că egalizează eforturile
din bielă, datorită lagărului sferic prin care se fixează de balansierul principal, are şi posibilitatea
să oscileze în plane diferite. Prin acest sistem se evită transmiterea la reductor a eforturilor bruşte
sau a vibraţiilor din grinda balansierului. Legătura dintre balansier şi reductor se realizează prin
intermediul sistemului bielă-manivelă.
Cele două biele 8 construite din oţel profilat sau material tubular se articulează prin lagăre
sferice la balansierul egalizator şi prin articulaţiile sferice 10 la manivelele respective.
Manivelele 9 sunt braţe construite din oţel turnat sau forjat şi se fixează prin pene pe axul
principal al reductorului. Solidarizarea între bielă şi manivelă se face prin intermediul unui ax
conic ce intră într-o articulaţie sferică (butonul manivelei). Corpul manivelei este prezăvut cu 4-6
găuri dispuse radial, în care se poate fixa axul conic, variinduse în acest mod lunginea cursei
prăjinii lustriute. La unităţile de pompare mici, 1,5 şi 3 tf, lungimea cursei se poate regla prin
deplasarea butonului de manivelă pe nişte glisiere cu ajutorul unui şurub de deplasare în aşa fel,
încât variaţia lungimii cursei este continuă între 0,4 şi 1,2m.
Pe manivelele 9 sunt fixate greutăţile de echilibrare 12 în formă de plăci de fontă. La unele
unităţi (5 tf), se aşează greutăţi de echilibrare 11 şi pe balansier în partea postreioară.
Sistemul de frânare 16 permite oprirea sigură şi blocarea unităţii de pompare cu manivelele în
poziţia dorită. Acesta se compune dintr-un sistem de pârghii care acţionează doi saboţi de
fricţiune în interiorul unui tambur montat pe arborele de intrere al reductorului.
Pe picior este prevăzută scara 27 pentru controlul balansierului, lagărelor, etc. Unitatea de
pompare mai are un grilaj 18, o platformă 24 pe redactor, o platformă 20 pe capră şi apărătoarele
pentru curele 19.
Dintre sistemele de extracţie, pompajul de adâncime este cel mai răspândit, se aplică în faza
finală de exploatare a unui zăcământ de ţiţei, atunci când exploatarea sondelor prin erupţie
artificială reclamă un consum exagerat de gaze injectate, sau în situaţia când stratul nu suportă
contrapresiune.
Sistemele de pompaj de adâncime se clasifică după modul în care se transmite de la suprafaţă
la pompă energia necesară funcţionării acesteia, astfel:
a) Pompaj de adậncime cu prǎjini;
b) Pompaj de adậncime fǎrǎ prǎjini : − cu pompe hidraulice, cu piston sau cu jet ;
− cu pompe centrifuge de fund.
În prima categorie, care face obiectul acestui capitol, sunt cuprinse pompele introduse în
sondǎ şi acţionate de la suprafaţă prin intermediul garniturii de prăjini de pompare. Prăjinile care
transmit mişcarea de la suprafaţă la pompă pot fi cu secţiune plină sau (mai rar) tubulare,
acţionate de unităţi de pompare cu balansier sau fără balansier (pneumatic, hidraulic sau
mecanic).
În majoritatea ţărilor cu industrie petrolieră dezvoltată şi fază înaintată de exploatare a
ţiţeiului, pompajul cu prăjini deţine o pondere însemnată, atât ca număr de sonde, cât şi ca debit
extras. Acest lucru se datorează marilor avantaje pe care le prezintă: simplitatea construcţiei şi
uşurinţa deservirii utilajelor. În prezent, peste 85 % din totalul sondelor ân producţie din tara
noastră se exploatează prin pompaj de adancime cu prăjini.
 Fig.1.2.Unitate de pompare cu balansier
O instalaţie de pompare, cum este cea prezentată in figura 1.2, cuprinde utilajul de fund şi de
suprafaţă. Utilajul de fund se compune din pompa de adâncime 1, separatorul de fund pentru
gaze şi nisip 2 , ţevile de extracţie 3, prăjinile de pompare 4, ancora pentru ţevile de extracţie 5,
curăţitoarele de parafină 6. Utilajul de suprafaţă cuprinde unitatea de pompare, capul de pompare
8 şi conducta de amestec 9. La rândul său unitatea de pompare se compune din balansierul 11
care se sprijină pe o capră de susţinere 15, reductorul 12, bielele 13, manivelele 14, rama sau
sania 7 şi electromotorul 10. Pompa este introdusă în coloana de exploatare cu supapa fixă sub
nivelul la care se stabileşte lichidul în coloană, când pompa funcţionează. Distanţa de la nivelul
de lichid (nivel dinamic) până la supapa fixă se numeşte submergenţă dinamică a pompei(h).
Concluzii
Din studierea literaturii de specialitate s-au identificat tipurile constructive de unitate de
pompare cu balansier (UPB), iar dintre acestea UPB cu geometrie directă va face obiectul
prezentului proiect.

Date inițiale:

- Debitul
Q = 27 m3/zi
- Cursa de suprafață
S=3m
- Adâncimea de pompare
H = 3500 m
 Capitolul 2.
Elemente de proiectare ale instalației de adâncime
a sondelor aflate în pompaj

Instalația de adâncime a UPB este compusă din:

1- pompa de adâncime
2- separator de fund pentru gaze șinisip
3- țevile de extracție
4- prăjinile de pompare
5- dispozitiv de fixare a țevilor de extracție ( ancora)
6- curățătoare de parafină

Fig.2.1. Echipamentul de adâncime [6]

2.1. Pompa de adâncime
Exemplificarea elementelor constructive se va face folosind fig.2.2. în care este figurată o
pompă de extracție tip P.
 Fig.2.2. Pompă de extracție tip P [2]

1- reducție superioară

2- caseta pentru ancoră

3- scaunul inelului
4- ancoră
5- inel opritor
6- ghidaj ajustabil
7- piuliță
8- felinar
9- corp pentru ancorare
10- inel de ghidare
11- manșon
12- manta
13- colivia inferioară
14- suportul supapei inferioare
15- scaun cu bilă inferior
16- racordul tijei
17- tija pistonului
18- racordul pistonului
19- piston
20- cămașă
21- colivia pistonului
22- scaun cu bilă pentru piston
23- piulița pistonului
 La cursa ascendentă, forța de presiune dată de coloana de fluid din țevile de extracție
închide supapa pistonului. Pistonul deplasându-se se va realiza sub el o depresiune și se deschide
supapa fixă (de aspirație) când forța de presiune din interiorul cilindrului popei este mai mică
decât cea creată de submergența dinamică. Fluidul din coloană intră în cilindrulpompei sub
piston. La cursa descendentă, inițial fuidul din cilindrul pompei se comprimă, supapa de aspirație
(a pompei) se închide și cea de refulare (a pistonului) se deschide când forța de presiune devine
mai mare decât cealaltă, pistonul intră în lichid deplansând ascendent o anumită cantitate de
fluid. Ciclul repetandu-se pistonul ridică de fiecare data cantitatea de fluid corespunzătoare
lungimii de cursă ascendentă a pistonului, astfel extrăgându-se debitul de fluid corespunzător
parametrilor de pompare si capacității productive a stratului.

Fig.2.3.Fazele ciclului de funcționare [1]

1- prăjini de pompare
2- cilindrul pompei
3- piston
4- supapă mobilă (de refulare)
5- supapă fixă (de aspirație)
Tipuri de pompe de extracție:
a) pompă tip “P”
 Aceste pompe se introduc cu prăjinile de pompare prin interiorul țevilor de extracție,
având dezavantajul că au diametrul activ (al pistonului) mic.

P h= p ∙ Q (2.1.)

b) pompă de tip “T”

Pompa la care cilindrul se introduce cu țevile de extracție, iar pistonul cu prăjinile de
pompare. La acest tip, supapa fixă ( de la cilindru) poate fi extrasă ( pentru a se schimba) prin
agățarea sa la piston cu un dispozitiv special.
c) pompă tip“TI”
Seamănă cu tipul “T” însăetanșarea piston-cilindru nu se realizează metal-metal, ci
pistonul are garnitură de etanșareșipompaesteprevăzută cu manșeteelastice care
înlocuiesccămășile.

Observație:
Există pompe speciale care lucrează în condiții speciale, de exemplu:
- sonde cu rații gaz-lichid mari
- lichide cu nisip
- cu apă
- țițeiuri vâscoase

Pompa de adâncime se alege în funcție de:

- adâncimea de pompare
- debit
- nisip

Dimensiunile pompei rezultă din condiția ca diametrul pistonului D să asigure la anumiți

parametrii de pompare debitul prescris Q.
 π ∙ D2
Q=S ∙ f ∙ ∙ ηv (2.2.)
4
S- lungimea cursei pistonului [m]
f- frecvența ciclurilor de pompare

D- diametrul pistonului
η v- randamentul volumic (0,50...0,85) se adoptă η v= 0,85

Pentru elaborarea rațională a instalației de pompare se recomandă un regim static,

considerând coeficientul Adonin:

μ ≤0,4 (2.3.)

ω∙ H
μ= (2.4.)
c

c- viteza sunetului în oțel ; c = 5100-5200 m/s se adoptă c = 5200 m/s

H- adâncimea

ω- viteza unghiulară
μ∙c 0,3∙5200
Din (2.3.) =>ω = = = 0,44 rad/s
H 3500
30∙ω
n= (2.5.)
π
30∙0,44
n= = 4,2≅ 5 rot/min
π

S ∙ n < 33 (2.6.)
Relația (2.5.) reprezintă condiția de evitare a gripării pompei și a flambajului garniturii de
prăjini.
Din (2.5.) se scoate S [m].
33
S= = 6,6 m
5
Se calculează f:
 n 5
f= = = 0,083 Hz
60 60

4∙Q
Din (2.1.) => D=
√ Sp∙f∙ π ∙ η v
(2.7.)

Cunoscând următoarele mărimi în unitățile de mărime corespunzătoare:

[Q] = [m3/zi]
[S] = [m]
n = [rot/min]

4∙Q
Rezultă următoarea ecuație: D =
√ 1440∙n∙S∙ ηv
(2.8.)

4∙Q 108 108

D=
√ 1440∙n∙Sp∙ ηv
=
√1440∙6∙5∙0 ,85
=
114839,59 √
= 0,030 m = 30 mm

D = 30 mm
Se adopta D = 32 mm
La alegerea pompei se va folosi tabelul 1.1. din [1]
Se alege pompa tip P. 60X32.

Cu noul diametru folosind relația (2.7.) se va recalcula noua cursă a pistonului S.

4∙Q 4∙22
S= 2 = = 5,4m
1440∙n∙ D ∙ η v 1440∙5∙0,85∙ 0,0322

2.2. Prăjini de pompare

Au rolul de a transmite mișcarea rectilinie alternativă de la balansierul unității de
pompare cu balansier la pistonul pompei de adâncime.
Au influența cea mai mare asupra funcționării și performanțelor întregului sistem. Sunt
fabricate conform STAS 329 1988 din bare rotunde laminate dintr-un oțel de calitate superioară.
 Tabelul 2.1.

Dimensiunea nominală a PP Masa unitară a PP (inclusiv mufele)

mm in kg/m

13 1/2 -

16 5/8 1,72

19 3/4 2,45

22 7/8 3,26

25 1 4,35

28 1 -

Capetele prăjinii de pompare sunt îngroșate și filetate pentru îmbinarea cu mufe.

Fig.2.4. Capetele prăjinii de pompare [7]

 Sub filetul cepului, prăjina de pompare are o porțiune pătrată pe care se așează cheia la
înșurubare, iar sub aceasta o porțiune ramforsată pe care prăjina se sprijină când este prinsă în
elevator. Prăjinile de pompare se îmbină între ele prin mufe.
Din tabelul 1.5. [1] se alege în funcție de diamterul pistonului pompei de adîncime o
componență a garniturii de prăjini de pompare tronsonate.
Garniturile de prăjini de pompare uniforme (de un singur diametru se pot utiliza pânăla
adâncimi limitate).
Pentru a se mări adâncimea de lucru se pot folosi garnituri combinate cu diametrul de
tronsonare crescător spre suprafață. Deoarece coeficientul de asimetrie a ciclurilor de solicitare
variează de-a lungul garniturii de pompare, se obișnuiește ca tronsonarea să se facă pe baza unor
calcule simplificate punîndu-se condiția ca lungimile tronsoanelor să fie determinate pe baza
egalității coeficientului de siguranță la oboseală, la partea superioară a fiecărui tronson.
Pentru adâncimi cuprinse între 2000 și 3000 m se alege coloana I în funcție de diametrul
pistonului. Pentru <3001m se alege coloana IV.
1
Adâncimea de pompare este H= 3500 m iar diametrul pistonului este D= 1 in.
16

Fig.2.5.Tabel cu lungimile tronsoanelor in procente

 Se adoptă trei tronsoane: l1= 62% din lungimea totală ,l2= 20% din lungimea totală și
l3.=18 % din lungimea totala.
Astfel avem:
- l1 = 2170 m
- l2 = 700 m
- l3 = 630 m
- d1 = 3/4 in =19,05 mm
- d2 = 7/8 in = 22,22 mm
- d3 = 1 in = 25,4 mm
Prăjinie se confecționează din oțel pentru mediu coroziv aliat cu Mn și tratat termic prin
normalizare 35Mn16 conform STAS 329 1988.
Principalele caracteristici mecanice sunt:

- rezistența la rupere Rm = 700 MPa = σr

- limita de curgere: Rp0,2 = 480…640 MPa

- rezistența la oboseală la ciclul alternant simetric: σ-1r = 400 MPa; σ-1t = 300 MPa

O stabilire corectă a componenței garniturii de prăjini de pompare impune să se face doar

o predimensionare, urmând ca definitivarea lungimii tronsoanelor să se facă după ce se
determină și coeficientul de asimetrie al ciclurilor.
Se va urmări algoritmul:

1− x∙z S 2−S1 q1 + z
l1 = 1 + y ∙H (2.9.) l2 = ∙ ∙H
S1 ∙ q 2 1+ y

S −S
2 1 1 q +z
l2 = S ∙ q ∙ 1+ y ∙ H
1 3
 2
Si−S i−1 S 2−S1
x=∑ = (2.10.)
1 Si ∙ qi S2 ∙ q 2

Si - aria secțiunii transversale a prăjinilor

qi – greutatea liniară a prăjinilor

π ∙ d 2i
Si = (2.11.)
4

y= q 1 ∙x (2.12.)
2∙ ∅
z= ∙W (2.13.)
σ0

γ∙F
∅= (2.14.)
2
kN
γ = 0,87 – greutatea specifică a fluidului pompat
m3

π ∙ D2
F= – aria pistonului (2.15.)
4

σ 0= 1,5 ∙σ-1t (2.16.)

σ0∙ σ r
W= (2.17.)
σ 0 ∙ A+(2 ∙ σ r−σ 0 )∙ B

A = b 0+[0,5 ∙ f ∙ (1-b 0 ¿+mA+mD] (2.18.)

b 0 = 0,89 – factor de plutire

f = 0,08 – coefficient de frecare al prăjinii cu pereții

S ∙n 2
mA = mD = – coeficient dinamic
1790
S – cursa de suprafață [m]
n – turația [cd/min]

B = 0,5 ∙ [f ∙ (1+b 0)+mA+mD] (2.19.)

3 ∙ 52
mA = mD = = 0,041
1790
A = 0,89+[0,5 ∙ 0,08 ∙ (1−¿0,89)+0,041+0,041] = 0,93

B = 0,5 ∙ [0,08 ∙ (1+0,89)+0,041+0,041] = 0,11

σ 0= 1,5 ∙ 300 = 450 MPa

450 ∙ 700
W= = 428,6 MPa
450 ∙ 0,93+(2 ∙700−450)∙ 0,11

π ∙ 0,0322
F= = 0,0082 m2
4

0,87 ∙0,00082 N
∅= = 3,6
2 m

2∙ 3,6 N
z= ∙ 428,6 = 6,84
450 m

π ∙ 0,01902
S1 = = 0,0002 m2
4

π ∙ 0,02222
S2 = = 0,0003 m2
4

0,0003−0,0002 m
x= = 0,1111
0,0003∙ 3,26 kg

y = 2,45 ∙ 0,1111 = 0,2721

 1−0,1111 ∙2,4313
l1 = ∙ 2170 ≅ 2120 m
1,2721

0,0003−0,0002 24,5+2,4313
l2 = ∙ ∙ 700 ≅ 600 m
0,0002∙ 0,326 1,2721

0,0003−0,0002 24,5+2,4313
l3 = ∙ ∙ 630 ≅ 520 m
0,0002∙ 0,4 1,2721

2.3. Țevile de extracție

Rolul coloanelor de țevi de extracție (element component al instalației de pompare)
constă în accesul controlat al fluidelor în ambele sensuri:
a) de la adâncime la suprafață (în extracție)
b) de la suprafață spre talpa sondei ( în injecție)
La echiparea unei sonde în pompaj, alegerea coloanei de țevi de extracție se face ținând
seama de:
- debitul probabil al sondei
- tipul pompei de extracție
- adâncimea de fixare a pompei
- capacitatea de rezistență a garniturii de țevi de extracție
- posibilități de introducere a țevilor de extracție în coloana de exploatare, de deparafinare
(de tipul petrol, de evacuare a nisipului din sondă).
Pentru alegerea diametrului nominal al țevilor de extracție se utilizează tabelul 2.2.
Tabelul 2.2.

ȚE PAd PP

DȚE [in] Dp [in] Dp [in] dpp [in]

3 1
; 1 14 1 5 3
2 1 1 ;
8 16 4 8 4
 7 1
; 1 12 3 3
2 1 1
8 4 4 4

1 1
; 1 34 1 7
3 1 2
2 2 4 8

4 3 3 1
1 2
4 4
4 2 1 1
3 1
4 8
4 1 3 1
2 3 1
4 4 8

Observație!
Spre deosebire de sondele aflate în erupție, la cele în pompaj, țevile sunt supuse la
solicitări mai mari.
Pe lângă greutatea proprie a țevilor de extracție și greutatea lichidului din interiorul
acestora apar forțe de inerție care pot fi foarte mari, mai ales în cazuri accidentale de rupere a
prăjinilor (în special la sârșitul cursei ascendente).
În timpul unui ciclu de pompare, ca urmare a transformării greutății lichidului de pe
piston pe țevile de extracție și invers are loc o variație periodică a solicitărilor din țevile de
extracție fapt ce conduce la apariția fenomenului de oboseală.
Uzura țevilor este accentuată și de frecările existente în punctele de contact ale țevii de
extrație cu coloana de exploatare sau cu garnitura de prăjini de pompare.
O altă cauză care conduce la creșterea uzurii țevilor de extrație este mediul coroziv și
abraziv în care lucrează.

2.4. Separatoare de gaze, ancore pentru țevile de extrație

Separatoare de gaze
Separatoarele de adâncime sunt dispozitive care servesc la separarea gazelor și a nisipului
din amestecul de adâncime care vine din strat, înainte de intrarea acestuia în pompă. Nisipul
venit din strat în pompă cu țițeiul provoacă uzura rapidă a supapelor, a pistoanelor și a cămășilor.
De asemenea, el se poate interpune între piston și cămăși, provocând griparea pistonului.
Prezența gazelor în fluidul aspirat de pompă reduce randamentul volumetric al acesteia,
ajungând uneori chiar la blocarea pompei cu gaze. Gazele pot intra în cilindrul pompei sub formă
de spumă, gaze dizolvate în lichid sau gaze libere antrenate de lichid.
Pătrunderea gazelor în pompă sub formă de spuma, care se formează imediat la de obicei
la suprafata lichidului in presiuni mici, poate fi evitata submergenta mica, viteza mare a
pistonului în pompa și vor asigura secțiuni mari de trecere.
Evitarea sau reducerea influenței negative a gazelor asupra funcționării pompei de
adâncime se poate face luând următoarele măsuri:
- folosireaunuiechipament, care să separe lichidul de gaze, astfel încât gazele să fie
evacuate prin spațiul inelar dintre coloană și țevi.
- folosirea unor mijloace care să reducă efectul gazelor care trebuie să treacă prin pompă,
cum ar fi: evacuareagazelor din coloană la o presiune cât mai scăzută, eventual se aspiră gazele;
reducerea spațiului mort din pompă; mărirea submergenței pompei; creșterea lungimii cursei
pistonului, etc.
Separarea gazelor libere care însoțesc lichidul se realizează prin introducerea
separatoarelor de adâncime. Principiul lor de funcționare urmărește ca fluidele să intre în pompă
după ce mai întâi au efectuat o deplasare în jos, care să faciliteze separarea gazelor de lichid.
Amestecul gaze, lichid și nisip intră în separator prin șlițurile inferioare, de unde lichidul
curge în jos spre sorbul pompei, iar gazele se ridică și ies în coloană prin șlițurile superioare.
Nisipul se depune la partea inferioară a separatorului, care formează sacul pentru acumularea
nisipului.

Fig.2.7.Separator de gaze[1]
 1 – coloana de exploatare
2 – sorbul pompei
3 – corpul separatorului
4 – pompă
5 – niplu
F – fante

Ancore pentru țevile de extrație

În timpul funcționării pompelor de extracție prin transferul alternativ al sarcinii lichidului
pe țevile de extracție și pe prăjinile de pompare sunt generate deformații.
Mișcarea țevilor de extracție trebuie privită ca o mișcare compusă din alungire, revenire
și flambaj. Printre inconvenientele flambării țevilor de extracție sunt:
- frecarea prăjinilor de pompare cu țevile de extracție
- creșterea sarcinilor din prăjina lustruită
- creșterea numărului de ruperi
Alungirea și contracția țevilor de extracție, reduc cursa pistonului cu valoarea deformării
lor și micșorează corespunzător debitul teoretic.
Pentru diminuarea sau eliminarea inconvenientelor menționate anterior, se impune
ancorarea țevilor de extracție cu ancore fixate prin tensiune, deoarece la cele fixate prin
compresiune, apare în continuare flambajul țevilor de extracție.
 Fig.2.8.Ancoră hidraulică[2]
1 – corp
2 – bacuri mobile
3 – bacuri fixe
4 – pistoane tampon
5 – cămăși

2.5. Calculul sarcinii maxime și minime din prăjina lustruită

Sarcinile de la prăjina lustruită și din garnitura de prăjini de pompare, precum și efectele
acestora au o influență foarte mare asupra pompajului de mare adâncime. Forțele implicate în
sistem și corelația dintre ele constituie factorul principal pentru proiectarea și funcționarea
optimă a echipamentului de pompare.
Sarcinile care acționeazăasuprasistemului, într-un ciclu de pompare, sunt
cuprinseînpatrucategorii: statice, dinamice, de frecare și accidentale.
Sarcinile statice sunt alcătuite din suprapunerea simultană a greutății proprii a garniturilor
prăjinilor de pompare, Pp, a greutății coloanei de lichid, Pl (ce acționează asupra secțiunii utile a
pistonului pompei) și flotabilitatea. Greutatea prăjinilor de pompare este constantă pentru o
anumită combinație de prăjini dată. Greutatea lichidului acționează asupra garniturii de prăjini,
numai la cursa ascendentă când supapa mobilă este închisă. La deschiderea supapei mobile,
sarcina lichidului este transferată asupra supapei fixe, respectiv asupra țevilor de extracție.
Această forță este pozitivă, punctul ei de aplicare considerându-se a fi situat la piston sau la
partea inferioară a garniturii de prăjini. Flotabilitatea, forță permanent de sens contrar în raport
cu forțele anterioare, este constantă pentru o garnitură de prăjini și acționează în sensul
micșorării sarcinii la prăjina lustruită. Ea se modifică prin schimbarea compoziției fluidului
pompat.
Sarcinile dinamice sunt generate de forțele de inerție și de fenomenele de oscilație care
iau naștere în prăjini și în coloana de lichid. Sarcinile dinamice, P d, se datorează variației vitezei
de deplasare a garniturii de prăjini, sunt proporționale cu greutatea prăjinilor și acționează în
direcția schimbării vitezei. Sunt considerate pozitive atunci când se opun scăderii sarcinii la
prăjitura lustruită.
Pentru calculul sarcinilor se vor folosii relațiile semiempirice ale lui I.C. Slonneger:
S∙n
- Fmax = (Gb+G) ∙ (1+ )
137
S∙n
- Fmin = 0,75 ∙ G−¿(G+Gb) ∙
137

- Fmax – forța maximă la tija lustruită în cursa ascendentă

- Fmin – forța minimă la tija lustruită în cursa descendentă

- Gb – greutatea lichidului pe secțiunea brută a pistonului
- G – greutatea garniturii de prăjini în aer
- S – cursa pistonului
- n – frecvența de lucru

π ∙ D2 π ∙0,0322
Gb = ρ∙ G ∙ ∙ H = 900 ∙ 9,81 ∙ ∙ 3500 = 24 kN
4 4

G = ∑ l i ∙ qi = l1∙ q1+l2∙ q2+ l3∙ q3 = 2120∙ 24,50 + 600 ∙ 32,60+520∙ 43,50 = 70,120 kN =

3 ∙5
Fmax = (70+24) ∙ (1+ ) = 85,71 kN = 9 tf
137
3∙ 5
Fmin = 0,75 ∙ 101−¿ (70+24) ∙ = 54,035 kN = 6 tf
137

Observație!
 Cu Fmaxdin tija lustruită se alege unitatea de pompare.

Capitolul 3.
Instalația de suprafață a unității de pompare cu balansier

Înfigura3.1.esteprezentată o unitate de pompare cu balansier, de tipulcelor fabricate

înRomâniașielementelecomponente ale acesteia.

Fig.3.1.Echipamentul de suprafață[1]

1 – reductor
2 –articulațiasferică
3 – lagărul central
4 – lagărulsferic
 5 – capul de balansier
6 – dispozitivul de rabatere a capuluibalansier
7 – manivele
8 – sistem de frânare
9 – biele
10 – balansier
11 – praștia (cablul)
12 – punte
13 – capra
14 – contragreutăți de echilibrare
15 – sania
16 – cureletrapezoidale
17 – motor

3.1. Geometria unității de pompare cu balansier

Mecanismul de transformare al mișcării de rotație daată de motorul unității de pompare în
mișcare de translație a garniturii de prăjini de pompare se compune din:
- manivelele cu raza = r
- bielele cu lungimea = l
- brațul anterior al balansierului = a
- brațul posterior al balansierului = b
- distanțadintrelagărul central O aflat pe brațulbalansierșiaxulreductorului O1 = d

Observație!
Din punct de vedere cinematic, unitatea de pompare cu balansiereste un
mecanismpatrulaterarticulat. Înfigura 3.2. estereprezentată schema cinematică a unității de
pompare cu balansier.
 Fig.3.2.Schema cinematică a unității de pompare cu balansier[1]

O1B` = l+¿r
O1B`` = l−¿r
B`B`` = O1B`−¿O1B`` = l+¿r−¿l+¿r = 2r
∆ OO1K =>TeoremaluiPitagora => d2 = (O1K)2+¿(OK)2(1)
∆ OKB` =>TeoremaluiPitagora =>b2 = (OK)2+¿(KB`)2(2)

Din (1) și (2) => d2 = b2−¿r2+¿l2 (3) / : r2

d 2 b2 l 2
= + – 1 (4)
r2 r2 r2

Observație!
Unitatea se proiectează simetrică, iar la montare sau modificarea lungimii cursei ea poate
devenii asimetrică. Se deplasează reductorul în față ( spre sondă) când se dorește mărirea duratei
cursei ascendente și invers (înepărtare de sondă) pentru mărirea cursei descendente.
Pentru fiecare combinație de rapoarte se obține o altă lungime de cursă.
 d r r
Se adoptă raportul cât mai mic, dar și cât mai mari ( trebuie să se țină cont și de
r l b
r r
faptul că dacă și sunt prea mari, acest lucru ar conduce la creșterea accelerației, deci al
l b
solicitărilor dinamice).
Din [2], conform tabelului 2.4. se allege unitatea de pompare 9 – 2500 – 5500 cu
următoarele valori:
- a = 2500 mm
- b = 2500 mm
- l = 3000 mm
- d = 3842 mm
- r = 0,450 m
r
- = 0,150
l

3.2. Teoria cinematicii approximative.

Studiulcinematicii unității de pompare cu balansier presupune determinarea mărimilor
cinematice:
uA – deplasareapunctului A
vA – vitezapunctului A
aA – accelerațiapunctului A

a
uA = ∙ uB = f (φ ¿
b
a
vA = ∙ v = f (φ ¿
b B
a
aA = ∙ aB = f (φ ¿
b
Conform teoriei cinematicii aproximative, se aproximează că B se deplasează pe verticala
r
B`B``; = 0, fapt care conduce ca mecanismul patrulater articulat să fie un mecanism bielă-
b
manivelă.
 r2
uB = r ∙ (1-cos φ) + ∙ sin2φ
2∙ l
r
vB = r ∙ φ̇ ∙ (sin φ + ∙ sin 2φ)
2∙ l
r
aB = r ∙ φ̇2 ∙ (cos φ + ∙ cos 2φ)
l
a r
uA = ∙r ∙ (1-cos φ) + ∙ sin2φ)
b 2∙ l
a r
vA = ∙ r ∙ φ̇ ∙ (sin φ + ∙ sin 2φ)
b 2∙ l
a r
aA = ∙ r ∙ φ̇2 ∙ (cos φ + ∙ cos 2φ)
b l

uA = 0,45 (1-cos φ) + 1,02 ∙ sin2φ)

vA = 0,198 (sin φ + 0,075 sin 2φ)
aA = 0,08712 (cos φ 0,150∙ cos 2φ)

uA = f (φ) Pentru rezolvarea ecuațiilor și construirea graficelor s-a folosit

vA = f (φ) programul de calcul Mathcad.
aA = f (φ)

3.3. Teoria cinematicii elementare

l
Teoria cinematiciielementareneglijeazăefectul de bielă, adicăraportul = 0.
r
a
uA = ∙r ∙ (1-cos φ)
b
a
vA = ∙ r ∙ φ̇ ∙ sin φ
b
 a
aA = ∙ r ∙ φ̇2 ∙ cos φ
b

uA = 0,45 (1-cos φ)
vA = 0,198 sin φ
aA = 0,08712 ∙ cos φ

uA = f (φ) Pentru rezolvarea ecuațiilor și construirea graficelor s-a folosit

vA = f (φ) programul de calcul Mathcad.
aA = f (φ)

3.4. Teoria cinematicii exacte

r r
Înacestcaz se considerăvalorilereale ale rapoartelorcaracteristice( ≠ 0; ≠ 0).
l b

−a d a a b
uA= ∙ ∙r ∙(a1∙cosφ + 2 ∙cos 2φ + 3 ∙cos 3φ + 3 ∙sin 3φ )
b l 4 9 9

a d a2 a3 b3
vA= ∙ ∙r ∙ ω ∙ (a1∙ sin φ + ∙ sin 2φ + ∙ sin 3φ + ∙ cos 3φ )
b l 2 3 3
a d
aA= ∙ ∙r ∙ ω2 ∙(a1∙cosφ + a2∙cos 2φ + a3∙cos 3φ + b3∙sin 3φ )
b l

uA=−0,1936 ∙(0,863∙cosφ + 0.034 ∙cos 2φ + 0.023 ∙cos 3φ + 0.0042sin 3φ)

vA=0.2288 (0.863∙ sin φ + 0.068 ∙ sin 2φ + 0.007 ∙ sin 3φ + 0.012 ∙ cos 3φ)
aA=0.1 ∙(0.863∙cosφ + 0.136∙cos 2φ + 0.021∙cos 3φ + 0.038∙sin 3φ)

uA = f (φ) Pentru rezolvarea ecuațiilor și construirea graficelor s-a folosit

vA = f (φ) programul de calcul Mathcad
aA = f (φ)
 Capitolul 4.
Echilibrarea unității de pompare cu balansier
 Pentru determinarea legii de variație a cuplului motor la arborele manivelelor se vor
folosii umătoarele simplificări:
a) se vaconsideracinematicaelementară
b) pentru forța la prăjina lustruită se vor folosii expresiile pentru forța ascendentă și
descendentă ( se ignoră variațile aceseia), identificate prin dinamogramă.
Gl+ Gb
FA = G l + G b + ∙ aA (4.1.)
ga A

G
FD = G l + ∙a (4.2.)
g A

Gl – greutatea prăjinii de pompare în lichid

Gb – greutatea coloanei de lichid pe secțiunea brută
G – greutatea prăjinii de pompare în aer

Momentul, la arborele manivelelor, rezultă din relația:

F∙ vA
η= (4.3.)
M ∙ω

F vA
M= ∙ (4.4.)
ηUP ω

a) Pentrucursa ascendantă:
a Gl+ Gb a 2
MA = (Gl + Gb) ∙ ∙ r ∙sin φ + ∙( ∙ r ∙ω) ∙sin 2φ (4.5.)
b 2g b
b) Pentrucursa ascendantă:
2
a G a
MD = Gl∙ ∙ r ∙sin φ + ∙( ∙ r ∙ ω) ∙sin 2φ (4.6.)
b 2g b
Graficul variației momentului la unitățile de pompare neechilibrate este prezentat în
figura 3.6., iar la cele echilibrate în figura 3.7.
 Fig.4.1.Variația momentului la unitățile neechilibrate[1]

Curba rezultantă de variație a momentului se obține prin însumarea sinusoidelor date de

relațiile 5.5. și 5.6.
Momentul are variație ciclică, astfel în cursa ascendentă are valaorea maximă, iar în cea
descendentă apar valori negative.
Acest neajuns se rezolvă prin echilibrare:
a) rotativă, combinată, oscilantă
b) pneumatică
Se va studia cea mecanica rotativă, se vor plasa niște contra greutăți pe manivele astfel
încât acestea să efectueze pe parcursul unui ciclu de pompare moment de sens contrar celui
realizat de sarcina F, astfel se reduce lucrul mecanic, deci puterea necesară antrenării instalației
va fi mai mică.
Momentul la arborele manivelelor în situația echilibrată are următoarele relații:
a) Pentrucursa ascendantă:
 Gb a Gl+ Gb a 2
MA = ∙ ∙ r ∙sin φ + ∙( ∙ r ∙ω) ∙sin 2φ (4.7.)
2 b 2g b
b) Pentru cea descendentă:
2
−G b a G a
MD = ∙ ∙ r ∙sin φ + ∙( ∙ r ∙ ω) ∙sin 2φ (4.8.)
2 b 2g b

Fig.4.2.Variația momentului la unitățile echilibrate [1]

Observație!
1) Prin echilibrare se realizează reducerea valorii exreme precum și a vârfurilor negative.
2) Practic verificarea și corectarea echilibrării în condiții de șantier se face urmărind ca
valori maxime ale curentului electric pe o fază a motorului să fie egale la cele două semicurse
(cu ampermetru se verifică intensitate curentului).
 Capitolul 5.
Norme de protecție a muncii

1. Prevederi generale
1.1. Conținut. Scop

Art. 1.-Normele specifice de securitate a muncii pentru extracția țițeiului cuprind măsurile de
prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale specifice activităților de extracție a
țițeiului.

Art. 2.-Măsurile de prevenire cuprinse în prezențele norme au că scop eliminarea sau

diminuarea factorilor de risc existenți în sistemul de muncă, propriu fiecărui element al acestuia
(executant-sarcină de muncă-mijloace de producție-mediu de muncă).

1.2. Domeniu de aplicare

Art. 3.-Prezențele norme se aplică tuturor persoanelor juridice sau fizice care desfășoară
activități de extracție a țițeiului indiferent de formă de proprietate asupra capitalului social și de
modul de organizare a acestora.

1.3. Relații cu alte acte normative

Art. 4.-Prevederile prezenței norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de

protecție a muncii.

Art. 5.-Pentru activitățile nespecifice sau auxiliare activității de extracție a țițeiului, desfășurate
de persoanele juridice sau fizice se vor aplică prevederile normelor specifice prezentate în anexa
1.

1.4. Revizuirea normelor

Art. 6.-Prezențele norme se vor revizui periodic și vor fi modificate ori de câte ori este necesar
că urmare a modificărilor de natură legislativă, tehnică etc., survenite la nivel național, la nivelul
persoanelor juridice sau la modificarea proceselor de muncă.

2. Prevederi comune
2.1. Încadrarea și repartizarea personalului pe locuri de muncă

Art. 7.-Încadrarea și repartizarea personalului pe locuri de muncă se va face conform

prevederilor Normelor generale de protecție a muncii.
 Art. 8.-(1) La executarea lucrărilor se va folosi numai personal cu calificare profesională
corespunzătoare, cu aptitudini, experiență și capacitate fizică și neuropsihica normală, utilizându-
se numai echipe complete potrivit normativelor în vigoare. Nu este permisă folosirea de personal
nepregătit corespunzător sau fără atestare pentru efectuarea de lucrări care impun o calificare
specifică.

(2) La operațiile de pistonat sau la cele mecanice, care nu comportă efort fizic deosebit,
conducătorul locului de muncă poate utiliza formații de lucru cu număr redus de executanți, cu
respectarea legislației și a regulamentului de ordine interioară.

Art. 9.-(1) Pentru rezolvarea unor situații de forță majoră că erupții libere, incendii, avarii sau
calamități naturale, pot fi folosiți și muncitori cu altă calificare, numai după efectuarea unui
instructaj suplimentar de protecție a muncii, adecvat activității ce urmează ce se efectuă și
mediului de lucru, și având în dotare echipament de protecție și de lucru corespunzător situației
de forță majoră.

(2) Prevederile din alineatul (1) al acestui articol nu se aplică condițiilor de lucru:

-la înălțime de peste 2 metri;

-la instalații electrice;

-în instalații de uscare, tratare, degazolinare și deetanizare a gazelor;

-în atmosferă toxică, axfisianta sau cu pericol de explozie;

-în stațiile de desalinare electrică a țițeiului;

-În interiorul rezervoarelor, recipienților și cazanelor;

-la instalații de ridicat și instalații sub presiune;

-la conducerea autovehiculelor, troliilor pe șenile sau pneuri, atât în incintă zonei de lucru sau
instalației, cât și pe căile de circulație interioare și publice;

-la manipularea substanțelor, materialelor și dispozitivelor explozive și radioactive. În aceste

cazuri va fi utilizat numai personal calificat în conformitate cu prevederile art.7 și 8.

Art. 10.-Este interzisă cu desăvârșire:

(1) angajarea oricărei persoane fără examen și aviz medical;

(2) primirea sau accesul la locul de muncă a oricărei persoane aflate sub influența alcoolului,
obosită, bolnavă sau aflată într-o stare fizico-psihică ce nu-i permite concentrarea atenției sau
depunerea eforturilor fizice necesare pentru realizarea sarcinii de serviciu sau care perturba
muncă altor persoane;
 (3) începerea sau continuarea lucrului de către persoană care a suferit orice leziune corporală sau
îmbolnăvire în timpul transportului către sau de la locul de muncă; această va fi imediat trimisă
cu însoțitor, pentru control medical adecvat. Reprimirea la lucru va fi făcută numai cu avizul
medicului;

(4) folosirea tinerilor sub vârstă de 16 ani la încărcarea-descărcarea materialelor și a celor sub 18
ani la operații cu materiale periculoase (explozive, toxice).

2.2. Instruirea personalului

Art. 11.-Instruirea personalului în domeniul protecției muncii se va efectuă în conformitate cu

prevederile Normelor generale de protecție a muncii.

2.3. Dotarea cu echipament individual de protecție

Art. 12.-Acordarea echipamentului individual de protecție se va face conform prevederilor

Normativului-cadru de acordare și utilizare a echipamentului individual de protecție aprobat prin
ordinul MMPS nr. 225 din 27 iulie 1995.

Art. 13.-La extracția țițeiului este interzis

3. Exploatarea prin pompaj de adâncime

3.1. Exploatarea sondelor prin pompaj cu balansier

Art. 14.-(1) Balansierul va fi montat astfel că la cursă maximă a unității de pompare, balansierul
să nu lovească riglele turlei sau capul de pompare.

(2) Este interzisă descompletarea elementelor turlei pentru asigurarea cursei balansierului.

Art. 15.-(1) Montarea unității de pompare se va efectuă numai cu mijloace mecanizate, cu

asistentă tehnică corespunzătoare.

(2) Este interzisă staționarea personalului în spațiul dintre fundație-sașiu-tractor sau în rază de
acțiune a brațului macaralei.

(3) Pentru ridicare și tracțiune se vor utiliza cabluri în stare bună, corespunzătoare sarcinii.

(4) La operația de ridicare, șasiul va fi menținut în poziție orizontală, nefiind permisă o

diferență de înclinare a capetelor sașiului mai mare de cca 30 cm.

(5) Toate instalațiile de ridicat folosite, vor fi dotate obligatoriu cu dispozitive de siguranță
pentru limitarea cursei, prevenirea ieșirii cablului din cârlig și evitarea răsturnării sarcinii sau
automacaralei.

Art. 16.-(1) În timpul ridicării și translației caprei balansierului pe fundație, personalul va fi

îndepărtat din zonă de lucru. Centrarea pe sașiu se va efectuă cu sfori.
 (2) Scară de acces pe capră se va monta până la sol. Se va verifică orizontalitatea sașiului și a
tălpii lagarului central.

Art. 17.-(1) Balansierul va fi legat în sistem cruce, în punctul corespunzător centrului de

greutate, pentru evitarea oscilării în timpul ridicării și așezării pe capră.

(2) Personalul neangajat în lucrare va stă ferit și la distanță de cca.10m de locul operației.

Art. 18.-(1) Este interzisă legarea dispozitivelor de ridicat, de riglele sau diagonalele turlei în
timpul operațiilor de montare sau demontare a unității de pompare.

(2) Scripeții macaralelor vor fi legați de capră geamblacului sau de un trepied montat special în
acest scop.

Art. 19.-Montarea compensatorului cu brațele și lagărul oscilant se va face conform

instrucțiunilor de montaj ale uzinei furnizoare și programul tehnic stabilit de conducătorul
operației.

Art. 20.-Montajul capului de balansier va fi precedat de:

-strângerea și asigurarea frânei reductorului;

-blocarea coarbelor contra rotirii;

-asigurarea executantului pe podețul balansierului prin legarea cordonului centurii de siguranță;

-întreruperea curentului de la cabină CMPA și separatorul de stâlp, dacă instalația electrică este
montată.

Art. 21.-Contragreutățile se vor monta numai cu automacaraua sau cu troliul de mână; în acest
caz ele vor fi susținute din spate cu un scripete bine fixat. Poziția de echilibru stabil a
contragreutăților va fi indicată pe carcasă reductorului. Se interzice staționarea personalului
lângă sub contragreutăți.

Art. 22.-Montarea de scări de acces pe balansier se face numai cazul care acestea nu
prevăzute prin construcția unității de pompare.

Art. 23.-Este strict punerea funcțiune unității de pompare fără dispozitivele de protecție
indicate cu defecțiuni. Admiterea punerii funcțiune se face numai probei de funcționare.

Art. 24.-Unitățile de pompare vor fi prevăzute cu bariere metalice de cu apărători pentru

curele.

Art. 25.-După fiecare lucrare care necesitat scoaterea barierelor apărătorilor, instalația nu fi
decât după reașezarea lor poziția .
 Bibliografie

1) Popovici, A. – Utilaj pentru exploatarea sondelor de petrol, Editura Tehnică, 1989.

2) Petre, N., Chițu – Militaru, P. – Extracția țițeiului prin pompaj cu prăjini, Editura
Tehnică, 1986.
3) https://i.ytimg.com/vi/apmRx2LPwvU/maxresdefault.jpg
4) https://i.ytimg.com/vi/FVwW63tXCJA/maxresdefault.jpg
5)https://www.altramotion.com/-/media/Images/Corporate/NewsRoom-
Images/APImages/oil-field-pump-jack.ashx?h=615&la=pt-
BR&w=973&hash=86B21E74FC9B175286BF1E5CC732932A389202B7,
6) http://ipg.upg-ploiesti.ro/attachments/article/103/ECHIPAMENTUL%20SONDELOR
%20IN%20POMPAJ%20CU%20PRAJINI.pdf,
7) http://www.ksbs.at/images/sucker-rod.jpg,
8) Programul de calcul Mathcad.