RAPORTUL JURIDIC CIVIL I

1. NoŃiune
2. Caractere
3. Structură
4. Subiectele raportului juridic civil
5. Pluralitatea subiectelor raportului
juridic civil
6. Schimbarea subiectelor raportului
juridic civil
Raportul juridic civil este o relaŃie
socială cu caracter patrimonial sau
nepatrimonial reglementată de
legea civilă.
Ergo :
-Raportul juridic civil este o relaŃie socială
-Poate avea caracter patrimonial sau
nepatrimonial
-Este reglementat de legea civilă
Caracterele raportului juridic civil:
-Caracter social
-Caracter dublu voliŃional
-PoziŃia de egalitate juridică a
părŃilor una faŃă de cealaltă
 Raportul juridic – abordări conceptuale
Subiect pasiv
Subiect activ
(titular de obligaŃii)
(titular de drepturi)
e.g.: Art. 2.158, alin.(1) C.civ. Împrumutul de consumație este contractul prin
care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea
bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să
restituie după o anumită perioadă de timp aceeași sumă de bani sau cantitate de
bunuri de aceeași natura și calitate.

(titular de obligaŃii) (titular de drepturi)

Subiect activ Subiect pasiv
(titular de drepturi) (titular de obligaŃii)

e.g.: Art. 1.650. alin. (1) C.civ. Vânzarea este contractul prin care vânzătorul
transmite sau, după caz, se obligă să transmită cumpărătorului proprietatea unui
bun în schimbul unui preț pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească.
Raportul juridic – abordări conceptuale

X X
X
X X

Subiect activ unic – Subiect pasiv multiplu

X X
X
X X

Subiect activ multiplu – Subiect pasiv unic

X X X X

X X X X

Subiect activ multiplu – Subiect pasiv multiplu

 Structura raportului juridic civil

Subiecte ConŃinut Obiect

Persoane Persoane Drepturi ObligaŃii Conduita

fizice juridice părŃilor
 Determinarea subiectelor raportului juridic civil

Raporturi Raporturi
nepatrimoniale patrimoniale
(conŃin drepturi (conŃin drepturi
neevaluabile pecuniar)
evaluabile pecuniar)

Raporturi reale Raporturi

(conŃin drepturi reale) obligaționale
(conŃin drepturi de
creanŃă)
 Raporturi nepatrimoniale

Raporturi cu subiect Raportul cu subiect

activ unic activ plural

S.A. (1 persoană) S.P. (Toate celelalte

persoane) S.A. (2 sau mai S.P. (Toate celelalte
multe persoane) persoane)
Dreptul subiectiv: ObligaŃia
Drepturi privind corelativă: Dreptul subiectiv: ObligaŃia
identificarea Drepturi decurgând corelativă:
General negativă din creaŃia
persoanei, Drepturi General negativă
(abŃinerea de la a intelectuală
privind integritatea (abŃinerea de la a
face orice de (coautorat)
persoanei, Drepturi face orice de
natură a atinge
decurgând din natură a atinge
dreptul subiectiv)
creaŃia intelectuală dreptul subiectiv)

Notă :
Raporturile nepatrimoniale conŃin drepturi absolute, opozabile erga omnes (tuturor persoanelor). În toate
cazurile, subiectul pasiv este nedeterminat, fiind format din totalitatea persoanelor, mai puŃin titularul
dreptului. ObligaŃia corelativă este întotdeauna generală şi negativă.
 Raporturi patrimoniale (reale)

Raporturi cu subiect Raportul cu subiect

activ unic activ plural

S.A. (1 persoană) S.P. (Toate celelalte

Dreptul subiectiv:
Dreptul de
proprietate şi alte
drepturi reale
persoane)
ObligaŃia corelativă:
General negativă
(abŃinerea de la a face
orice de natură a atinge
dreptul subiectiv)
S.A. (2 sau mai S.P. (Toate celelalte
multe persoane) persoane)
ObligaŃia corelativă:
General negativă
(abŃinerea de la a face
orice de natură a atinge
dreptul subiectiv)

Coproprietatea (mai multe persoane Indiviziunea (mai multe Devălmăşia (mai multe persoane
deŃin drept de proprietate asupra persoane deŃin drepturi de deŃin un bun, fără a avea
unui bun individual, în cote părŃi, art. proprietate asupra unei evidenŃiată cota de proprietate, în
632 şi urm. C.civ.) universalităŃi de bunuri, în cote temeiul legii sau convenŃional– art.
părŃi, art. 1143 şi urm. C.civ.) 667 şi urm. C.civ.)
Notă :
Raporturile patrimoniale reale conŃin drepturi absolute, opozabile erga omnes (tuturor persoanelor). În toate
cazurile, subiectul pasiv este nedeterminat, fiind format din totalitatea persoanelor, mai puŃin titularul dreptului.
ObligaŃia corelativă este întotdeauna generală şi negativă. Pluralitatea activă în aceste raporturi încetează de
regulă prin partaj.
 Raporturi patrimoniale (obligaŃionale)
Pluralitate activă (mai Pluralitate pasivă (un Pluralitate mixtă (mai mulŃi
mulŃi creditori şi un creditor şi mai mulŃi creditori şi mai mulŃi
debitor) debitori) debitori)

Dreptul subiectiv: ObligaŃia corelativă:

De creanŃă, relativ. A face sau a nu face ceva.

Notă :
Raporturile patrimoniale obligaŃionale conŃin drepturi de creanŃă, relative. Subiectul pasiv (debitorul) este
individualizat şi are obligaŃia de a face sau a nu face ceva. Subiectul activ se numeşte creditor.
 Pluralitate activă
ObligaŃii conjuncte ObligaŃii solidare (au ObligaŃii indivizibile (au
(divizibile) ca izvor convenŃia ca izvor convenŃia părŃilor
părŃilor) sau natura obiectului)

Fiecare dintre creditori Oricare dintre creditori Oricare dintre creditori

poate pretinde doar partea
sa de creanŃă (art. 1422
C.civ.)
poate pretinde întreaga
datorie de la debitor. În
acest caz, debitorul este
liberat faŃă de ceilalŃi
creditori (art. 1434 – 1460
C.civ.)
poate pretinde întreaga
datorie de la debitor. În
acest caz, debitorul este
liberat faŃă de ceilalŃi
creditori (art. 1421 – 1433
C.civ.)

Notă :
DiferenŃele între solidaritate şi indivizibilitate : a) solidaritatea are ca izvor legea şi convenŃia părŃilor, în timp ce
indivizibilitatea are ca izvor convenŃia părŃilor şi natura obiectului; b) solidaritatea nu se transmite către
moştenitori, pe când indivizibilitatea se transmite; c) în cazul solidarităŃii pasive, debitorul chemat în judecată
solicită introducerea în cauză a celorlalŃi debitori pentru a se întoarce împotriva lor, pentru cota pe care o
datorează, pe când în cazul indivizibilităŃii, debitorul solicită introducerea în cauză pentru ca ceilalŃi debitori să
răspundă împreună pentru datorie.

ObligaŃii conjuncte
(divizibile)
Creditorul poate cere de la
fiecare dintre debitori doar
partea acestora de
datorie.
Pluralitate pasivă
ObligaŃii solidare (au
ca izvor convenŃia
părŃilor)
Creditorul poate cere de la
oricare dintre debitori plata
întregii datorii. Plata îi
liberează pe ceilalŃi
debitori, dar dă dreptul
debitorului să ceară
celorlalŃi codebitori partea
lor de datorie. ObligaŃia
devine divizibilă.
ObligaŃii indivizibile (au
ca izvor convenŃia părŃilor
sau natura obiectului)
Creditorul poate cere de la
oricare dintre debitori plata
întregii datorii. Plata îi
liberează pe ceilalŃi
debitori, dar dă dreptul
debitorului să ceară
celorlalŃi codebitori partea
lor de datorie. ObligaŃia
devine divizibilă.
 Pluralitate mixtă
ObligaŃii conjuncte ObligaŃii solidare (au ObligaŃii indivizibile (au
(divizibile) ca izvor convenŃia ca izvor convenŃia părŃilor
părŃilor) sau natura obiectului)

Fiecare dintre creditori nu Oricare dintre creditori Oricare dintre creditori

poate cere decât partea sa poate cere executarea poate cere executarea
din creanŃă, iar fiecare integrală a creanŃei de la integrală a creanŃei de la
dintre debitori nu este oricare dintre debitori. oricare dintre debitori.
obligat să răspundă decât
pentru partea sa din
datorie.
 Schimbarea subiectelor raportului juridic civil
Raporturi nepatrimoniale Raporturi patrimoniale

Raporturi reale Raporturi obligaŃionale

Schimbarea Schimbarea
subiectului activ subiectului pasiv
nu este posibilă, nu este posibilă,
deoarece este deoarece acesta Schimbarea Schimbarea
vorba despre este nedeterminat. subiectului activ subiectului pasiv
drepturi este posibilă, prin nu este posibilă,
inalienabile modurile de deoarece acesta
transmitere a este nedeterminat.
drepturilor reale.

Schimbarea subiectului activ este posibilă
prin: cesiunea de creanŃă, subrogaŃie
personală, novaŃie prin schimbarea
creditorului.
Schimbarea subiectului activ este posibilă
prin: preluarea datoriei, novaŃie prin
schimbare de debitor, delegaŃie perfectă sau
imperfectă (! prin convenție nenumită
încheiată între părți), stipulaŃie pentru altul,
poprire.
 Capacitatea civilă
Capacitatea civilă a Capacitatea civilă a
persoanei fizice persoanei juridice

Capacitatea de Capacitatea de Capacitatea de folosinŃă Capacitatea de

folosinŃă exerciŃiu (aptitudinea persoanei exerciŃiu (aptitudinea
(aptitudinea (aptitudinea juridice de a avea drepturi persoanei juridice de a-
persoanei de a fi persoanei de a-şi şi obligaŃii, potrivit şi exercita drepturile
titulară de exercita drepturile principiului specialităŃii subiective civile şi de a-
drepturi şi şi de a-şi asuma capacităŃii de folosinŃă) şi asuma obligaŃii civile,
obligaŃii civile) obligaŃii civile, prin prin încheierea de acte
încheierea de acte juridice civile, de către
juridice civile) organele sale de
conducere)
 Precizări privind capacitatea civilă
1. Capacitatea de folosinŃă a persoanei fizice se dobândeşte, de regulă, la naşterea persoanei
(art. 28, 29, 34 şi urm. C.civ.).
2. Cu titlu de excepŃie, copilul conceput beneficiază de capacitate de folosinŃă anticipată, în ceea
ce priveşte drepturile sale, dacă se naşte viu (infans conceptus pro nato habetur quoties de
commodis ejus agitur). Timpul legal de conceptiune constituie o prezumtie relativă de
concepŃiune, în temeiul art. 412 C:civ.)
3. Capacitatea persoanei fizice încetează odată cu moartea acesteia, constatată fizic sau
declarată judecătoreşte
4. Minorii cu vârsta sub 14 ani şi persoanele puse sub interdicŃie judecătorească sunt lipsiŃi de
capacitate de exerciŃiu (art. 43 C.civ.).
5. Minorii cu vârsta între 14 şi 18 ani dispun de capacitate restrânsă de exerciŃiu (art. 41 C.civ.).
Minorul sub 18 ani poate dobândi capacitate de exerciŃiu deplină: a) prin căsătorie, chiar dacă
anulată, dacă este de bună credinŃă – art. 39 C.civ.; între 16 şi 18 ani, de către instanŃa de
tutelă – art. 40 C.civ.).
6. Persoanele care au împlinit 18 ani dispun de capacitate deplină de exerciŃiu (art. 38 C.civ.).
7. Capacitatea de exerciŃiu restrânsă încetează prin moartea persoanei, prin ajungerea la majorat
sau prin punerea sub interdicŃie judecătorească.
8. Capacitatea de exerciŃiu deplină încetează la moartea persoanei, prin punerea sub interdicŃie
judecătorească sau prin anularea căsătoriei (în cazul minorului de rea-credință).
9. Capacitatea de folosinŃă a persoanei juridice începe la data înregistrării sale (art. 205 C.civ.)
10. Capacitatea de exerciŃiu a persoanei juridice încetează odată cu desfiinŃarea acesteia, prin
reorganizare, transformare sau dizolvare. Capacitatea de exerciŃiu a persoanei juridice
încetează odată cu încetarea capacităŃii de folosinŃă a acesteia.