Actul juridic civil (I).

CondiŃiile
actului juridic civil
1. Capacitatea de a contracta
2. ConsimŃământul
3. Obiectul
4. Cauza
 Precizări
1. Sediul materiei pentru condiŃiile generale ale actului juridic
civil : art. 1179 C.civ.;
2. Clasificări :
2.1. CondiŃii de fond (intrinseci – se referă la conŃinutul actului
juridic civil) şi condiŃii de formă (extrinseci – se referă la
exteriorizarea voinŃei);
2.2 CondiŃii esenŃiale (privesc valabilitatea actului juridic) şi
condiŃii neesenŃiale (lipsa uneia nu atrage nevalabilitatea
actului juridic civil);
2.3. CondiŃii de validitate (în caz de nerespectare atrag nulitatea)
şi condiŃii de eficacitate (atrag alte sancŃiuni – inopozabilitate,
etc.)
 Capacitatea de a încheia acte juridice civile
(prerogativa subiectului de drept civil de a dobândi drepturi
subiective şi obligaŃii corelative prin încheierea de acte juridice
civile)

Capacitatea de încheia acte juridice Incapacitatea de încheia acte

(regula) juridice (excepŃia) – art. 1180
C.civ.

Capacitatea este o stare În cazul persoanelor

de drept juridice, regula capacităŃii
este subordonată
principiului specialităŃii
capacităŃii de folosinŃă
 VoinŃa juridică

ConsimŃământul (manifestarea Cauza actului juridic

voinŃei în sensul încheierii unui act (obiectivul urmărit de părŃi la
juridic) încheierea actului juridic civil)

Principiile voinŃei juridice :

1. Principiul autonomiei de voinŃă – părŃile au libertatea de a încheia acte
juridice, de a le stabili conŃinutul şi de a le finaliza;
2. Principiul voinŃei reale, interne – în interpretarea actelor juridice, se Ńine
seama de voinŃa reală, internă a părŃilor.
3. ExcepŃii de la principiu voinŃei reale, interne : a) simulaŃia; b) în materia
probaŃiunii privind actele juridice – art. 1191 c.civ.
 ConsimŃământul

Să provină de la o Să fie exprimat cu Să fie exteriorizat Să nu fie alterat de

persoană cu intenŃia de a produce vicii de
efecte juridice (serios,
discernământ (art. consimŃământ
liber si exprimat în
1205 C.civ.) cunostintă de cauză) –
art. 1204 C.civ. Expresă Tacită

IncapacităŃi legale IncapacităŃi

(minorul lipsit de naturale (beŃie,
capacitate de hipnoză, mânie
exerciŃiu; puternică – ab Eroarea Dolul Viclenia Leziunea
interzisul; minorul irato)
cu capacitate de
exerciŃiu
restrânsă)

Nu în glumă Nu sub Nu în mod Nu cu o

(jocandi condiŃie vag sau rezervă
cauza) potestativă ambiguu mintală
(mă oblig cunoscută de
dacă vreau – contractant
si voluero) (reservation
mentalis)
 Eroarea
DefiniŃie : Falsa reprezentare a realităŃii la încheierea unui act juridic.
Temei juridic : Art. 1207 – 1213 C.civ.
Clasificare : a) eroare obstacol (eroare asupra naturii actului juridic – error in negotium şi
eroare asupra identităŃii fizice a obiectului – error in corpore); b) eroare viciu de consimŃământ
(eroare asupra calităŃilor substanŃiale ale obiectului actului juridic – error in substantiam şi
eroare asupra persoanei cocontractante sau beneficiare – error in personam); c) eroare
indiferentă (falsa reprezentare a unor împrejurări fără importanŃă majoră pentru încheierea
actului juridic).
Eroarea mai poate fi : a) de drept (falsa reprezentare a existenŃei sau conŃinutului unei norme
juridice); b) eroare de fapt (falsa reprezentare a unei situaŃii faptice la încheierea actului juridic
civil).
SancŃiune : eroarea obstacol şi eroarea asupra identitătii persoanei sau calitătii acesteia se
sancŃionează cu nulitate relativă, iar eroarea indiferentă poate atrage cel mult o reducere a
prestaŃiilor.
Structură: eroarea conŃine un singur element, de natură subiectivă, ce constă în falsa
reprezentare a realităŃii.
CerinŃe: a) elementul asupra căruia cade falsa reprezentare să fi fost determinant pentru
încheierea actului juridic civil; b) în cazul actelor bilaterale sau multilaterale, este necesar ca
partea cocontractantă să fi ştiut că elementul asupra căruia cade eroarea este determinant
pentru încheierea actului juridic civil.
Probă : fiind vorba despre un fapt juridic, eroarea poate fi dovedită prin orice mijloc de probă.
 Dolul
DefiniŃie : Utilizarea de mijloace viclene sau dolosive pentru a induce în eroare o persoană, în
vederea determinării acesteia să încheie un act juridic.
Temei juridic : Art. 1214 – 1216 C.civ.
Clasificare : a) dolul grav (dolus malus) şi dolul uşor (dolus bonus ); b) dol principal (dolus
dans causam) şi dol incident (dolus incidens)
SancŃiune : a) dolul principal atrage nulitatea relativă a actului juridic civil; b) dolul incident
poate atrage, la cererea persoanei îndreptătite anularea contractului. Suplimentar şi
independent de anularea contractului, autorul dolului răspunde pentru prejudiciile rezultate.
Structură: Dolul cuprinde două elemente : a) un element obiectiv (material) ce constă în
utilizarea mijloacelor viclene; b) un element subiectiv (intenŃional) ce constă în inducerea în
eroare.
CerinŃe: a) să fie determinant pentru încheierea actului juridic; b) să provină de la cealaltă
parte, de la reprezentantul său, de la prepusul sau gerantul acestuia si chiar de la un tert, dacă
cealaltă parte a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască dolul.
Probă : a) incumbă celui care afirmă existenŃa dolului; b) poate fi dovedit prin orice mijloc de
probă.
 ViolenŃa
DefiniŃie : AmeninŃarea unei persoane cu un rău de natură să-i producă o temere ce o
determină să încheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi încheiat.
Temei juridic : Art. 1216 – 1220 C.civ.
Clasificare : a) violenŃă fizică (ameninŃarea cu un rău privind integritatea fizică a persoanei sau
bunurile acesteia - vis) şi violenŃă psihică (ameninŃarea cu un rău privind integritatea morală,
onoarea, sentimentele unei persoane - metus); b) ameninŃare legitimă (nu constituie viciu de
consimŃământ) şi ameninŃare nelegitimă (constituie viciu de consimŃământ)
SancŃiune : violenŃa nelegitimă atrage nulitatea relativă, indiferent dacă este fizică sau psihică.
Structură: ViolenŃa cuprinde două elemente : a) un element obiectiv ce constă în ameninŃarea
cu un rău; b) un element subiectiv ce constă în insuflarea unei temeri persoanei ameninŃate.
CerinŃe: a) temerea să fie determinantă pentru încheierea actului juridic; b) ameninŃarea să fie
nelegitimă.
Probă : fiind vorba despre o situaŃie faptică, violenŃa poate fi dovedită prin orice mijloc de
probă.
 Leziunea
DefiniŃie : Paguba materială suferită de către una dintre părŃile actului juridic civil, ca urmare a
disproporŃiei evidente între contraprestaŃii, existentă la momentul încheierii actului juridic civil.
Temei juridic : Art. 1221 – 1224 C.civ.
Clasificare : a) leziunea minorului (constituie regula în materia leziunii, fiind aplicabilă minorilor
cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani) b) leziunea majorului
SancŃiune : leziunea se sancŃionează cu nulitate relativă şi acolo unde este cazul, cu
reducerea sau majorarea prestaŃiei.
Structură: Leziunea cuprinde un singur element : disproporŃia vădită între contraprestaŃii.
CerinŃe: a) paguba să fie o consecinŃă directă a încheierii actului juridic; b) paguba materială
să există în raport de momentul încheierii actului juridic; c) disproporŃia de valoare între
contraprestaŃii să fie vădită.
Domeniul de aplicare : a) leziunea priveste părtile contractului b) actele încheiate trebuie să
fie : 1) de administrare; 2) bilaterale şi comutative; 3) încheiate ca urmare a stări de nevoie, a
lipsei de experientă sau a lipsei de cunostintă a celeilalte părti; 4) lezionară pentru parte.
Prescriptie specială : 1 an de la încheierea contractului. Anulabilitatea nu se poate opune pe
cale de exceptie când dreptul la actiune este prescris.
 Obiectul actului juridic civil (conduita părŃilor,
consfințită de operațiunea juridică stabilită prin actul juridic civil
încheiat) – art. 1225 – 1234 C.civ.

CondiŃii generale CondiŃii speciale

de validitate de validitate

Obiectul Obiectul Obiectul Obiectul să Obiectul Obiectul

să existe să fie în să existe fie să fie să fie licit
circuitul determinat posibil (şi moral)
civil sau
determinabil

Obiectul să fie un fapt Cel ce se obligă să fie ExistenŃa autorizaŃiei

personal al celui care se
obligă (în cazul actelor
juridice al căror obiect
constă într-un fapt
anume)
titularul dreptului (în cazul administrative sau
contractelor translative de judiciare, ori a altei ceriŃe
proprietate) prevăzute de lege
 Cauza actului juridic civil (obiectivul urmărit de părŃi
la încheierea actului juridic) art.1235 – 1239 C.civ.

Elementele cauzei CondiŃii de existenŃă ale

cauzei

Scopul imediat – causa proxima (nu este prevăzută
expres de Codul civil și constituie reprezentarea
mentală a contraprestaŃiei – acte sinalagmatice;
intenŃia de a gratifica – liberalităŃi; prefigurarea
remiterii bunului – acte reale; prefigurarea riscului –
contractele aleatorii etc.)
Scopul mediat – causa remota
(motivul determinant al încheierii
actului juridic, privind însuşirile
obiectului sau calităŃile persoane
cocontractante)

Cauza să existe Cauza să fie reală Cauza să fie morală şi

(inexistenŃa cauzei poate (falsitatea cauzei atrage licită (cauza imorală sau
atrage nulitatea relativă). nulitatea relativă). ilicită vor atrage nulitatea
absolută).

Proba cauzei este reglementată de două prezumŃii legale relative : a) prezumŃia de

valabilitate a cauzei; b) prezumŃia de existenŃă a cauzei.