I.

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND ROLUI- BIOTEHNOLOGIEI

IN AGRICULTURA ECOLOGICA

1.1. Necesitatea, obiectul ;i definifia biotehnologiei

O lungd perioadd de timp, pAnd in urmd cu ctrca 25 de ani, in agriculturd se acorda o

.atenlie deosebitd cregterii economice, minimalizdndu-se problemele de proteclie a mediului qi
a sdnAtAtii alimentelor
Intrarea Romdniei in r0ndul Statelor Europene , impune insd standarde inalte de calitate
care sI asigure proteclia Ei ameliorarea mediului pe termen lung, transmifAndu-l nealterat
generaliilor urmdtoare . Standardele impuse de Comunitatea Europeana ne obligd in acelaqi
timp la realizarea unor produse ecologice cu valoare intrinsecd, cu mai puline sau fird
reziduuri toxice.
De asemenea se qtie cb in ultimul deceniu opinia publicd s-a dovedit a fi destul de
sensibild la problemele mediului inconjurdtor, ale sAnatalii plantelor qi implicit ale sdndtdtii
oamenilor qi a alimentelor pe care aceqtia le consumd. Formele grave de manifestare a
deteriordrii componentelor mediului inconjurdtor impun schirnbarea acestei optici astfel, la
ora actuald, in toate ldrile lumii se consider5 cA proteclia mediului inconjurdtor, a solului
precum Ei a sdndtdlii alimentelor constituie problema prioritard. a cercetdrii din fiecare
domeniu de activitate.
in scopul realizdrli acestor deziderate se impune practicarea unei agriculturi c)urabile gi
eficiente in toafe exploata]iile agricole, adicd a unei agriculturi viabile din punct de vedere
economic, care sd producd alimente de calitate superioard, sindtoase. Obiectir,ul general al
conceptului dezvoltdrii agriculturii durabile consti in gdsirea optimului interacliunii dintre
patru sisteme: economic, tehnologic, ambiental qi uman. Nivelul optim corespunde acelei
dezvoltdri de lungd duratd cate poate fi susfinutd de cdtre aceste patru sisteme.
In general, cerinlele minime pentru realizarea dezvoltdrii durabile includ urmdtoarele:
- redimensionarea creqterii economice, avdnd in vedere o distribulie mai echilibratd a
resurselor ;i accentuarea laturilor calitative ale producfiei;
- reorientarea tehnologiilor Ei punerea sub control a riscurilor;
- conservarea ;i sporirea resurselor naturale;
- intrelinerea diversitdlii ecosistemelor.
Analizind aceste cerinle ne dim seama cd agricultura ecologici, care promoveazd
tehnologiile moderne, cu impact ambiental pozitiv, se inscrie in cadrul general al dezvoltdrii
durabile. Pentru aceasta, tehnologiile actuale convenlionale de culturd trebuie sd fie
modernizate Ei inlocuite cu biotehnologii modeme care sd asigure un grad ridicat de securitate
alimentard gi de proteclia a mediului ?nconjurdtor. Biotehnologiile practicate in agricultura
ecologic[ contribuie pe de o parte la ameliorarea calitAlii produselor oblinute din acest sector
al economiei, iar pe de altd parte la ameliorarea calitdlii mediului ambiantt, doud componente
esenliale ale calitdlii viefii.
Se apreciazd cd, secolul in care abia am intrat va aparline biotehnologiei, consideratd
;tiinfa a viitorului care va revoluliona viala oamenilor qi va asigura oblinerea de produse
naturale prin sisteme Ei proceduri biologice.
In sensul cel mai larg, biotehnologia presupune utilizarea proceselor biologice pentu a
o bline pro das e fo lo sito are.

Conform definiliei Organizaliei pentru Cooperare Ei Dezvoltare Economicd. biotehnologia

include orice tehnicd ce presupune utilizareil unor organisme vii ssu a unor componente
ale acestora, pentru a obline sau a modffica produse, pentru a umeliora plunte sau unimale,
pentru a produce microorganisme cu utilizdri specifice sau pentru s tnlocui utilizarea unor
produse toxice pentru om, sol ;i mediul inconjurdtor.
Biotehnolgia se aplicd tuturor categoriilor de organisme - de la viruqi qi bacterii, la plante ;i
animale- ;i tinde sd devind pilonul de suslinere in medicinS, agriculturd qi industrie.

t
 1.2 Istoricul biotehnologiei

Biotehnologia este un domeniu de activitate relativ nou, care integreazd. cdteva

fliscipline fundamentale cum sunt genetica, biologia moleculard qi celulard, biochimia,
embriologia cu discipline aplicative, cum ar 1i ingineria chimic6, tehnologia informaticd qi
proteclia plantelor, in cadrul unor procese productive. DeEi biotehnologia este consideratd o
qtiinla relativ noud, omenirea a utllizat incd din antichitate diferite metode la baza cdrora se
afl6 procesele de fermentalie, procese ce se desfbEoard prin participarea unor organisme vii, in
special a unor microorganisme, pentnr oblinerea de produse alimentare.
Dovezi scrise (papirusuri, tdblile, Biblia) aratd, cd sumerieni qi babilonieni, produceau
berea din drojdii cu 6000 i.Hr , egiptenii preparau pdine folosind maia cu 4000 de ani i.Hr., iar
in Orientul Apropiat, tot pe baza folosirii drojdiiloor in aceiaqi perioadd, locuitorii produceau
vin. Cu 500 de ani i. Hr., in China se folosea ca antibiotic, lapte din soia mucegdit, pentru a
trata arsurile, iar in anii 100 d.Hr., tot in China, s-a folosit ca insecticid, un praf oblinut din
crizanteme
Bazele biotehnologiei moderne au fost puse de Gregor Mendel in anul 1865, care a
descoperit modul in cate, la plante, caracterele ereditare trec la pdrinfi. Dezvoltarea
biotehnologiei modeme este legat[ de revolulia biologiei moleculare, care a umat anilor 1950
qi a permis inlebgerea legdturilor dintre structura moleculard, cea morfologicd Ei capacitatea
de funclionare, creEtere gi multiplicare a diferitelor sisteme biologice .
In ceea ce priveEte biotehnologiile agricole moderne, acestea includ o mare varietate
de instrumente folosite de oamenii de Etiinla pentru a inlelege qi manipula structura genetici a
organismelor in vederea producerii Ei prelucrdrii produselor agricole. In acest sector de
activitate, biotehnologia este utilizatd, pentru abordarea problemelor care apar in domeniile de
oblinere qi procesare a produselor agricole. Exemplu edificator il reprezintd cregterea qi
stabilizarea randamentului in cultivarea plantelor privind ameliorarea rezistentei la atacul
agenlilor patogeni, ddundtori Ei la stresul abiotic ( seceta qi frig ) precum gi creEterea
con{inutului nutrilional al alimentelor. in acest sector de activitate, biotehnologia este folositd
pentru a obline produse vegetale ieftine Ei sdnitoase la unele culturi ( ex. banane, cartofi )
precum qi pentru a dezsrolta noi instrumente de diagnosticare Ei tratament a atacului agenlilor
patogeni. La animale, biotehnologia urmdregte modificarea modalitdlilor de hrdnire privind
imbundtdlirea calitdlii hranei qi reducerii deqeurilor ddundtoare mediului De asemenea , la
animale, biotehnologia este folositd pentru diagnosticarea bolilor qi oblinerea de vaccinuri
necesare prevenirii acestora.

1.3 Aplica{ii ale biotehnologiilor

Unele aplicalii ale biotehnologiei cum ar fi cum ar fi oblinerea pdinii qi a berii au fost folosite
de mii de ani.Alte aplicalii mai recente sunt puternic implantate in diferite alte domenii de
activitate . Astfel, microorganismele au fost folosite de zeci de ani pentru producerea de
antibiotice cum ar fi penicilina oblinutd din specii de ciuperci aparlinAnd genului Penicillium,
sau streptomicina oblinuta din specii de bacterii aparfindnd genului Streptomyces. Detergenlii
confin enzime produce prin biotehnologie, productia brdnzeturilor ferme, se bazeazd, pe
utrlizarea cheagului de drojdii objinut prin biotehnologie, iar insulina umand este tot un
produs al biotehnologiei.
La ora actuald sfera domeniilor de aplicare a biotehnologiilor cunoaqte o largd extindere
cum ar fi in:
 - rtgricuhurit ;'i zootehnie (biotehnologii ce vizcazd, oblinerea qi murltiplicarea unor
genotipr,rri rezistente la factorii de stress , atacul unor agenti patogeni , cldundtori, Ei erbicide,
cresterea biomasei vegetale Ei a productiei animale etc ;

- industrio alimentard (biotehnologii de oblinere de alimente cu proprietdti imbundtdtite

prin aplicarea unor procedee specifice de prelucrare a legumelor, fructelor, laptelui gi carnii);

: - industriafarmaceuticd (biotehnologia producerii de vaccinuri pentru eradicarea unor

bo li, producerea de medicamente,ho rmoni, vit amine, metabo liti ;

- medicina umanii(biotehnologii de diagnosticare Ei tratare a unor boli genetice la om,

fertilizare "in vitro

-
medicina veterinard (biotehnologii de diagnostic rapid qi eficient a maladiilor Ei
deregldrilor funclionale la animale, transferal de embrioni, clonarea, combaterea biolgicd a
unor boli etc.):

-
controlul poludrii (biotehnologii de epurare biologicd a apei nzate, a solurilr
degradate, a aerului, extraclia de minereuri cu ajutorul microorganismelor, metode de
bioremediere cu ajutorul pantelor sau al microorganismelor);

- producerea de energie (biotehnologii auxiliare de oblinere de energie pe baza

deqeurilor organice rezultate din agriculturd qi din industria alimentard).

1.4. Importanfa biotehnologiei, pentru mediului inconjurltor, slnitatea

oamenilor ;i protec{ia plantelor

in agriculturd, biotehnologia are mult mai numeroase aplicalii comparativ cu cea de la

animale sau microorganisme. Astfel se gtie c[, toate plantele de cultur[ pot fi atacate de un
numdr mare de agenli patogeni, insecte,acarieni, nematozi, rozdtoare sau buruieni, pierderile
de produclre cauzate de aceqtia putdnd fi deosebit de mari. FAO, aprecrazd, cd aceste pierderi
sunt de 20-30 oh drn recoltd, ajungdnd uneori pdnd la compromiterea totald a acesteia. De
aceea, in agricuturd, pentru reducerea acestor pierderi se folseEte o cantitate apreciabild de
pesticide, unele dintre ele fiind extrem de toxice pentru om, animale Ei mediul inconjurdtor.
CODEX-uI de uz fitosanitar al pesticidelor inregistreazd peste 350 substanle chimice
care se regdsesc formulate in peste 850-1000 de produse comerciale. Dintre aceste4 circa 15
o/o sunt foarte toxice qi
toxice, peste 25 oh sunt moderat toxice gi in jur de 60 % sunt cu
toxicitate scdzut6. Utilizarca pesticidelor ca principald metodd de combatere a speciilor de
organisme qi microorganisme menfionate anterior, s-a impus in ultimie decenii datoritd
efectului lor rapid qi adesea radical pe care l-au ar,ut in eradicarea atacurilor. ln paralel, cu
toate aceste efecte pozitive, utillizarea intensivd, unilaterald Ei indelungatd a pesticidelor, a
alut urmdri negative deosebit de grave dintre care se impun a fi menlionate: distrugerea
echilibrului biologic natural, aparilia unor forme de agenli patogeni, ddundtori sau buruieni,
rezistente la acliunea acestor produse, cregterea tasdrii solului prin numdrul mare de treceri cu
tractorul, distrugerea structurii gi texturii acestuia, acumularea de reziduuri toxice in sol qi in
plante de unde trec qi se acumuleazdin corpul omului qi al animalelor cu efecte nedorite.
Toate pesticidele sunt agresive dacd pitrund in planta, fie prin frunze dar mai ales prin
rdddcini. Cu cdt pesticidul este mai general deci atacd mai mute specii de agenli patogeni,
ddundtori sau buruieni, cu atit este mai agresiv dacd ajunge in organismal uman. Mai mult, in
pesticide in timpul prepardrii, se adaugd o serie de produse auxiliare Ei aditivi, pentru a obline
suspensii, emulsii lichide, pastile. creme etc care, nu de puline ori, sunt mai agresive decAt
substanla active.
 Aceste aspectc negative au impurs tblosilea qi extinclerea biotehnologiilor in agricultLrra
ecologicl ca o alteruative viabild la intensivizare, specializ,are qi dependenld fb{d de utilizarea
substanlelor chimice. Obiectivul general al biotehnologiilor este ob{inerect de 7:roduse
agricole care sd sati.tfucii din puncl tle vedere calitativ ;i cantitativ in strdnsii legdtttrd cu
protejcnea mecliului inconjurdtor a siiniitd{ii alimentelr si implicit a sdniitdlii oamenilor
Culturile imbunatalite prin biotehnologii se practica deja de peste 15 ani in cadrul
sistemelol de agriculturi ecologici (Fig. 1). Aceste culturi au fost adoptate la nivel
:mondial intr-un ritm care depdEeEte orice alte programe din istoria agriculturii.

Fig. 1. Practicarea biotehnologiilor in agricultura ecologicl

Rezultatele practicdrii biotehnologiilor in agricultura ecologicd se pot aprecia prin:

1. Impactul asupra mediului inconjuritor. Probabil cel mai important impact al

culturilor biootehnologice asupre mediuui inconjurdtor se datoreEte scdderii cu peste 8,9 o/o a
utilizdrii pesticidelor la nivel mondial, conducind la eliminarea a 393 milioane de tone de
ingrediente active care stau labaza fabricarii pesticidelor
De asemenea, culturile rezistente la erbicide, olinute prin introducerea biotehnologiei,
le-au permis agricultorilor sd elimine la minim posibil lucrdrile solului ceeace a contribuit la
imbundtdlirea sdndtdlii acestuia. Reducerea lucrdrilor solului a condus la rdndul sdu la
scdderea la nivel mondial cu 77,7 miliarde kg de CO2, respectin echivalentul scoaterii din
circulajie a 7,8 milioane de autovehicole timp de un an.
Culturile obinute prin biotehnogii contribuie la imbunatdlirea calitAlii apei atAt prin
reducerea scurgerii de pesticide de pe suprafelele cultivate c6t qi prin reducerea in viitor a
excreliei de fosfor de la animalele domestice prin utrlizarea hranei oblinute prin
biotehnologie, care conline un nivel redus de fita1i.

2. Impactul asupra siniti{ii oamenilor. Culturile oblinute prin biotehnologie sunt un

bun exemplu privind tendinla actuald a agriculturii ecologice de a progresa de la ameliorarea
caracteristicilor plantelor in sine, cdtre seleclia unor caracteristici care sd aducd beneficii
pentru sdndtatea consumatorilor. Consumatorii pot sd aiba certitudinea cd beneficiazd de
alimente sigure gi sdndtoase cu un conlinut mai bogat in substanle nutritive, proteine qi uleiuri
de bund calitate.
De-a lungul celor 15 ani de cdnd culturile biotehnologice au fost extinse in produclie nu
a existat niciun singur caz dovedit de afectare a weunui ecosistem sau de imbolndvire a unei
singure personae dtn cauza alimentelor oblinute din procesarea produselor agricole oblinute
din aceste culturi.
 3. Impactul asupra protec{iei plantelor ;i a comuniti{ii globale. Biotehnologia este
solulia pentru protec{ia Ei sdnitatea plante 1or ca urmare a obtinerii si introducerii in criltr-rrd a
soiurilor rezistente fala de atacul agenlilor patogeni, addundtorilor Ei burr-rienilor.
S-a demonstrat cd aceastd biotehnologie reprezintd cea mai eficientd gi economici misurd de
combatere a acestora, determinAnd totodatd cregterea producliei agricole de qapte pAnd la
zece ori in unele lari in curs de dezvoltare, ceeace depdqeqte cu mult capacitdlile de produclfie
ale agriculturii conventionale (tradilionale). In toate larile in care au fbst introduse culturile
triotehnologice, agricutorii s-au bucurat de venituri mai mari, iar c6nd agricultorii au de
ciEtigat la fel se intAmpla gi cu comunitdlile din jurul lor.

Bibliografie

1. Alstad, D.V., Andow, D.A., 1995, Managing the evolution of insect resistance to
transgenic plants. Science 268 : 1894-1896 pp
2. Andow, D.A., 1999, Community response to transgenic plant rel6ase: Using matematical
theory to product efects of transgenic plants. Molecular Ecology 3;65-70 pp.
3. Bentur, J.S., Cohen, M.B., Gould, F., 2000, Insecticide resistance and resistance
management. Joumal of Economic Entornology (6 ) 1773-1778 pp.
4. Buttel, F., 1995, The global impacts of agricultural biotechnology : A post-green
revolution perspective . Pp 345- 360 in Issues Agricultural Bioetics , T.B. Mephamond all
Nottingham : University Nottingham Press.
5. Gaskell, G.? 200, Agricultural Biotechnology an Public Attitudes in European Union .
AgBioForum(3)87-96pp.
6. Hall, P., 1991, Applying Biotechnology in Develping Countries : biosafety and Risk
Assessment Issue in Intenational Biotechnology Transfer. 166 pp.
7. Heiman, A, Just, D.R., Zilberman, D., 2000, The role of Socioeconomics Factors and
Lifestyle Variables in Attitude and the Demand for Genetically Modified Food . Journal
of Agribussines 18 ( 3 ) :249- 260 pp.
8. Levin, M.A. Strauss, A.S. 1991, Risk Assessment inGenetic Engineering. New York : mc
grow Hill. 216 pp.
9. Munaz, E., 7994, Una visi6n de la Biotecnologia: Principias, politicosy problemas.
( Madrid- Espagne ) Ed Fondo Investigation Sanitaria. 432-446pp
10. Presley, G.J., 1999, Agricultural Biotechnology: Opportunities for Intemational
Development . Walingfort , U.K. CAB International 495 pp.
1 1. Solleiro , J.L., Castafion, R. 1999, Technological strategies of successful Lattin American

biotechnological firms. Electronic Joumal of Biotechnology 2 ( I ) : 10-19 pp.

12. Tiejde, J.M., Colwell, R.K., Grossman, R.E. Linski, R.N., Regal, P.J., 1989, The Planned
Introduction of Genetically engineered Organisms : Ecologycal Consideration and
Recomandation. Ecolgy 7 0: 298-315 pp
T3.Zechendorf ,8.,1998, Agricultural Biotechnology.Why do Europeans have difficulty
accepting it ; AgBioForum I (1), 8-13 pp.