UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

LABORATOR TRACTIUNE ELECTRICA

Lucrarea nr. 3

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR MOTORULUI DE CURENT

CONTINUU CU EXCITATIE SERIE IN REGIM DE TRACTIUNE

1.SCOPUL LUCRĂRII

In lucrare se determine caracteristicile mecanice ale unui motor de curent continuu de

tractiune cu puterea nominala Pn = 2,5kW, avand excitatia in serie cu indusul. Motorul
functioneaza cu turatie reglabila fiind alimentat de la reteaua trifazata printr-un convertor
ca-cc.
2.CONSIDERAŢII TEORETICE

Motoarele de curent continuu prezintă o importanţă deosebită în acţionările cu reglaj

de viteza, utilizate în comanda maşinilor unelte, la instalaţii de transport şi ridicat iar cele cu
excitaţie serie în tracţiune electrică.
La motoarele utilizate în tracţiunea electrică, între polii principali se pun nişte poli mai
mici, numiţi poli auxiliari, pe care se află bobinele înfăşurării de comutaţie. Rolul acestora
este de a asigura un câmp rezultant nul în dreptul laturilor spirelor indusului, aflate în
comutaţie.

Fig 1 Sectiune transversala prin motorul de c.c.

a. Axul masinii; b. Miez statoric; c. pol principal; d. bobină înfăşurare de excitaţie;
e. înfăşurare de comutaţie; f. pol auxiliar; g. jug statoric (carcasă);
Pe vehiculele electrice de current continuu, motoarele de tractiune de tip serie sunt
conectate direct la linia de contact ca in fig.2

1
 Fig.2 Alimentarea Mcc de la reteaua de cc cu pantograf
În tracţiunea electrică se folosesc cu precădere motoarele cu excitaţie serie datorită
alurii caracteristicii mecanice.

Fig. 3 Motorul de curent continuu Fig. 4 Caracteristica mecanică a

cu excitaţie serie motorului de curent continuu cu excitaţie

Aplicand teorema Kirchhoff II in lungul unui contur inchis trasat prin indus, prin
circuitul de excitatie D1, D2 si tensiunea la borne Ub se scriu ecuatiile urmatoare

(1)
unde: kM - constanta de cuplu ce depinde de construcţia motorului;
 ( I a ) - fluxul de excitaţie;
Ia - curentul din indus (rotor).

În relaţiile de mai sus cu Re s-a notat rezistenţa înfăşurării de excitaţie D1-D2. În cazul
acestui motor curentul care produce câmpul în maşină este acelaşi cu curentul din indus. Prin
urmare fluxul inductor se va modifica odată cu variaţia cuplului de sarcină, fapt ce va conduce
la obţinerea unor caracteristici de funcţionare diferite faţă de motorul derivaţie.

2
 La sarcini reduse, curentul absorbit de motor va fi mic, iar fluxul de magnetizare
redus. În acest caz turaţia va avea valori ridicate. Dimpotrivă, la cupluri de sarcină mari,
curentul absorbit va avea valori însemnate determinând creşterea fluxului si reducerea turaţiei.
Caracteristica mecanică naturală a motorului de curent continuu cu excitaţie serie
este de formă hiperbolică, fig. 4, apropiată de curba de putere constantă (P=MΩ=ct.). Se
spune ca motorul serie are o caracteristică „moale”, iar aceasta alură este favorabilă tracţiunii
electrice.
Reglajul turaţiei motorului serie se poate face eficient şi continuu prin modificarea
tensiunii de alimentare. Prin modificarea valorii rezistenţei, Rp, conectate în serie cu indusul
reglajul turaţiei se va face în trepte şi cu pierderi Joule suplimentare în această rezistenţă.
Influenţele modificării acestor parametrii asupra caracteristicii mecanice sunt
prezentate în fig.5

Fig. 5 Caracteristici mecanice artificiale ale motorului serie:

a. reostatică, b. la tensiune redusă

3. PORNIREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

Condiţiile ce trebuie îndeplinite la pornirea motoarelor de curent continuu sunt:
- reducerea curentului de pornire în limitele suportabile reţelei;
- cuplul de pornire să fie mai mare decât cuplul rezistent al sarcinii;
- reducerea timpului de pornire pentru a elimina regimul tranzitoriu electromagnetic
determinat de variaţia curenţilor şi fluxurilor magnetice prin înfăşurarea indusului şi cea de
excitaţie.
Înlocuind în relaţia (2) expresia t.e.m. indusa în rotorul maşinii electrice cu
U e  K e n se determină valoarea curentului la pornire (n = 0) cu expresia:
Ub Ub
I pmax   I n  20I n (2)
R A R AIA
În afara faptului că motorul va absorbi un curent mare la pornire, în primele momente
motorul tinde să se ambaleze deoarece  e este foarte mic iar turaţia este dată de relaţia:
U  R AIA
n (3)
K e
Deoarece curentul de pornire este foarte ridicat, determină un cuplu de pornire foarte
mare ce determină şocuri periculoase pentru construcţia mecanică a maşinii.

3
 Motorul serie nu poate porni sau funcţiona în gol, deoarece în absenţa sarcinii, fluxul
de magnetizare minim determină o creştere necontrolată a turaţiei.
Schimbarea sensului de rotaţie al motorului serie se face fie prin schimbarea
conexiunii indusului in circuit, fie prin schimbarea conexiunii înfăşurării de excitaţie. La
schimbarea polarităţii tensiunii de alimentare se schimbă atât sensul curentului prin indus cât
şi sensul câmpului inductor din maşina. În aceste condiţii sensul de rotaţie rămâne
nemodificat.
Motorul serie se foloseşte cu precădere în tracţiunea electrică la troleibuz, tramvai,
locomotive, metrou, electrocare. În cazul vehiculelor cu mai multe motoare, reglajul turaţiei
se poate face şi prin cuplarea în serie sau în paralel a acestora.

4. ALIMENTAREA M.C.C DE TRACTIUNE DE LA CONVERTOARE c.a.–c.c.

Metoda prezintă avantajul că are randament energetic ridicat, deoarece pierderile în

conducţie ale ventilelor comandate sunt foarte mici, permite reglarea continua a tensiunii la
bornele indusului, precum şi alimentarea prin conectarea directa la reţeaua de curent
alternativ.
Schemele de forţă pentru convertoarele monofazate şi trifazate pot fi: cu punţi complet
comandate sau semicomandate.

Fig.6

În fig.6 este utilizată o punte monofazată semicomandată şi sunt prezentate formele de

undă ale tensiunilor de alimentare şi redresată precum şi curenţii prin tiristoare, diode şi
motorul de c.c.
Tiristorul n1 comandă cu o întârziere reglabilă  alternanţa pozitivă a tensiunii U ce iar
tiristorul n2 reglează cu aceeaşi întârziere alternanţa negativă. Când conduce n1 curentul
4
debitat de sursă Id se închide pe traseul R n1 M n4 S prin dioda n4; tensiunea la periile
motorului U di egalează tensiunea U ca a reţelei. După ce n1 se blochează la anularea lui
U ca , datorită tensiunii electromotoare indusa în inductivitatea L A, avem curentul rotoric I d
care se închide în continuare prin diodele n 3 si n4. Pe alternanţa negativă conduce n2 şi n3 iar
după blocarea lui n2, I d continuă să circule prin n3 şi n4. Curentul rotoric este aproape
constant datorită inductivităţii La înseriată cu indusul maşinii de c.c.
Se consideră puntea trifazată dublă, complet comandată, formată din 6 tiristoare care

primesc semnale de aprindere la intervale de rad. Dintre tiristoarele T1,T3,T5 se comandă cel
3
care are anodul cel mai pozitiv, iar dintre T2 ,T4,T6 se comandă cel cu catodul cel mai negativ.

Fig.7
Tensiunea redresată are p=6 pulsuri şi este egală cu diferenţa dintre alternanţele pozitive
pe care sunt comandate tiristoarele T1,T3,T5 şi alternanţele negative pe care sunt comandate
tiristoarele T2 ,T4,T6 ca în fig7. Fiecare tiristor se comandă cu 2 impulsuri decalate la 60 o el.
pentru amorsare şi funcţionare în regim de curent întrerupt fig.7 c) .
Unghiul de comandă al tiristoarelor,  , se supune următoarelor condiţii:
a) Pentru evitarea basculării redresorului din regim de invertor în regim de redresor,
unghiul maxim în regim de invertor se limiteaza la 150 0 el.
b) În regim de redresor unghiul minim se limitează la cel puţin 10 0 el., pentru acţionări
nereversibile, pentru a evita pendularea turaţiei la mersul în gol.
În fig.7 a) s-a reprezentat tensiunea redresată penru  = 0, tensiunea de alimentare trifazată în
fig.7 b) şi curenţii prin tiristoare respectiv prin motor I d1 în fig.7d).
Când unghiul de comandă    0,90 o  instalaţia funcţionează ca redresor iar maşina este
în regim de motor electric. Cea mai mare tensiune redresată se atinge pentru   0 0 iar

5
valoarea sa medie scade pe măsura creşterii lui , până ce la 900 se anulează. Solicitarea cea
mai mare a tiristoarelor apare la   900 datorită tensiunii inverse mari.
Pentru    90 o ,150o  tensiunea medie rotorică Ud devine negativă ca şi tensiunea
contraelectromotoare –Ue ceea ce înseamnă ca maşina electrică trebuie să-şi schimbe sensul
de rotaţie faţă de situaţia cu   90 0 . Maşina va funcţiona în regim de generator recuperativ,
iar instalaţia de tiristoare în regim de invertor transformând puterea electrică de curent
continuu primită de la maşina electrică în putere electrică de curent alternativ cedând-o
reţelei. Unghiul de comandă  al tiristoarelor este reglabil între 0 şi 150 o el. variaţia lui
obţinându-se dintr-un potenţiometru accesibil prin panoul frontal al convertorului.
Forma tensiunii de ieşire a convertorului pentru diverse valori ale unghiului de comanda 

Fig.8
precum şi valoarea medie a tensiunii de ieşire Ud, care scade odata cu creşterea unghiului
, arată astfel:

5. DATELE NOMINALE ALE MOTOARELOR DE c.c. DE ÎNCERCAT

1. Motor de c.c
2. Puterea nominală Pn= [kW]
3. Tensiunea nominală Un= [V]
4. Curentul nominal In= [A]
5. Turatia nominală nn= [rpm]
6. Tensiunea nominală a înfăşurării de excitaţie Un ex= [V]
7. Curentul nominal al înfăşurării de excitaţie In ex= [A]

6
 6. SCHEMA DE MONTAJ UTILIZATĂ

Fig.9
Pentru încărcarea în sarcină a motorului, se cuplează cu un generator cu aceeaşi
parametri care debitează putere electrică pe o rezistenţa de sarcină Rs .
Aparate electrice utilizate:
Convertor monofazat c.a. - c.c.
Grup motor-generator;
A ampermetru excitaţie, max. 3A;
Am,Ag ampermetru în circuitul indusului,max. 15A;
Vex voltmetru în circuitul excitaţiei 120V;
Vm-Vg voltmetru în circuitul indusului Un=220V;
Rs rezistenţa de sarcină;
Tahometru pentru măsurarea turaţiei n;

7. MOD DE LUCRU
Pentru încărcarea în sarcină a motorului se utilizează un generator de c.c. cu excitaţie
separată care debitează pe o rezistenţă de sarcină Rs.
Turaţia de antrenare a generatorului se măsoară cu tahometrul. Cele două maşini sunt
identice, iar încărcarea în sarcină nominală se face la o valoare a lui Rs pentru care
ampermetrul AM indică curentul nominal al motorului M. I g  I N  M en  M N
În cazul motoarelor electrice mărimile de ieşire sunt de natură mecanică (n- turaţie, M –
cuplu) şi se studiază dependenţa acestora definindu-se următoarele caracteristici:

1. Caracteristica mecanică naturală

Defineşte dependenţa n=f(M) | IeN=ct, UAN=UA trasată pentru situaţia în care în
circuitul rotorului nu este înseriată nici o rezistenţă exterioară, motorul fiind alimentat la
tensiunea nominală.
Înlocuind expresia curentului rotoric în funcţie de cuplu electromagnetic din rel. (1) în rel. (3)
Ub RA
avem următoarea expresie a turaţiei: n  M  n 0  n M
k e kk M  2 e
(4)

7
 Ub
no 
Graficul exprimat de relaţia de mai sus intersectează axa ordonatelor în punctul: k e
-turaţia de mers în gol- şi este înclinată faţă de axa absciselor, pentru un cuplu M dat, cu
R AM
n M  2
kk M  e
.
Aşa cum rezultă din ecuaţia analitică a caracteristicii mecanice (4), alura acesteia este o
dreaptă a cărei pantă depinde de valoarea rezistenţei circuitului rotoric R A şi de valoarea
fluxului de excitaţie e .

2. Caracteristicile mecanice artificiale se ridica în condiţiile în care se efectuează reglajul de

viteză în acţionările industriale şi anume:
a) n = f( M ) | Ie = IeN = ct, UA= variabil. Reglajul turaţiei sub turaţia nominală se execută
prin variaţia tensiunii de alimentare, curentul prin indus şi curentul de excitaţie
rămânând constante(valori nominale ). În aceste condiţii motorul dezvoltă cuplul
nominal constant.
b) n = f(M) | UA = UAN = ct, Ie = variabil. Pentru a se obţine turaţii mai mari decit turaţia
nominală se păstrează tensiunea indusului neschimbată (la valoarea nominală) şi se
diminuează curentul de excitaţie. Dacă curentul de sarcină rămâne constant, reglajul
turaţiei are loc la putere constantă.
Se vor prezenta grafic caracteristicile atât pentru motorul cu excitaţie derivaţie cât şi pentru
cel cu excitaţie serie cu indusul.

UA = UAN = ct UA = UAN = ct Ie = IeN = ct

Ie = IeN = ct Ie1 = 0.5 IeN Ie1 = 0.8 IeN UA = 0.5UAN UA = 0.8 UAN
n M= n M= n M= n M=m n M=mgl
[rpm] m mg [rp m mgl [rp m mgl [rpm] m gl [rpm] m [Nm]
[g l m] [g [Nm m] [g [Nm [g [Nm] [g
] [N ] ] ] ] ] ]
m]

3.Caracteristica turaţiei motorului în funcţie de sarcină: n = f( I ) | U A=ct., Ie=ct. exprimă

dependenţa turaţiei funcţie de sarcină. Se ridică începînd cu valoarea maximă a curentului de
sarcină, care se scade treptat pâna la mersul în gol al motorului. Modificând rezistenţa de
sarcină Rs se măsoară pentru fiecare valoare, curentul indusului I A cu ampermetrul, AM , aflat
în circuitul rotoric al motorului. Din relaţia (1) dependenţa va fi:
U  R AIA
k en n  R A I A  U p  U b  n  b (5)
k en
În relaţia anterioară am neglijat căderea de tensiune la perii:  Up = 0. Turaţia rotorului se
măsoară cu tahometrul sau cu ajutorul unui tahogenerator iar valorile obţinute se trec în
tabelul de mai jos:

Nr. N IA Ub Ie
Det. [rpm] [A] [V] [A]

8
4.Caracteristica randamentului:   f  P2  .
P2 - puterea mecanică furnizată de ax.
P1 - puterea electrică absorbită.
M=mgl (6)
M 2 n
P2  [W] ( 7)
60
P1  U n I n [ W ] (8)
P2
 (9)
P1
În regimul nominal, cuplul mecanic şi randamentul se determină cu relaţiile următoare, unde
puterea nominală Pn este dată în elementele caracteristice de pe eticheta motorului.
60Pn Pn
Mn  , n 
2 n n UnIn
Valori măsurate Valori calculate
Un In n m P1 M P2 
[V] [A] [rpm] [g] [W] [Nm] [W]

5. Caracteristica de reglaj a turaţiei la mers în gol: n0 = f(Ie) | UA=UN , M=0 se ridică pentru
motorul decuplat de frâna sau cu generatorul frână neexcitat şi fără sarcină la borne. Se
porneşte de la excitaţia maximă şi se reduce treptat curentul de excitaţie până la o valoare de
0.4 I e măsurându-se turaţile corespunzătoare, iar valorile se trec în tabelul următor;
max

UA [V]
Ie [A]
n0 [rot/min]

8. CONŢINUTUL REFERATULUI
- Să se prezinte principiul de funcţionare al maşinii de curent continuu în regim de
motor electric.
- Explicaţi avantajele şi dezavantajele motorului de c.c.,comparativ cu motorul
asincron cu rotorul în scurtcircuit.
- Justificaţi construcţia circuitului magnetic al statorului din material masiv, în cazul
maşinii de c. c.
- Prezentaţi modalităţi de schimbare a sensului de rotaţie la motoarele de curent
continuu.
- Explicaţi posibilitatea funcţionării motorului de curent continuu cu excitaţie serie
alimentat în curent alternativ.
- Prezentaţi modalităţi de modificare a turaţiei motoarelor de c.c. alimentate de
convertoare c.a.-c.c.
- Să se reprezinte graficele:
n0 = f(Ie) | UA = UN , M = 0
n = f(M) | Ie = IeN , UA = UAN
n = f(M) | Ie= IeN , UA = variabil
n = f(M) | Ie = variabil, UA= UAN
n = f(I) | Ie=IeN , UA = UAN
 = f(P2) | Ie=IeN , UA = UAN

9
10