Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC

SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

Lucrarea nr. 1
STUDIUL ȘI TRASAREA CARACTERISTICILOR UNUI DISC FARADAY

1. Obiectivele lucrării
1.1 Cunoaşterea procesului de conversie a energiei mecanice în energie electrică utilizată
în procesul de frânare.
1.2 Cunoaşterea procesului de inducere a t.e.m. în discul Faraday.
1.3 Cunoaşterea relaţiilor matematice pentru deducerea t.e.m. indusă într-un disc Faraday
şi a cuplului antagonist.
1.4 Aplicarea în practică a relaţiilor matematice utilizate la deducerea t.e.m indusă într-
un disc Faraday şi a cuplului antagonist.
1.5 Cunoaşterea modalităţii de măsurare a parametrilor unei biciclete medicinale, ca
aplicaţie tehnică a discului Faraday.

2. Consideraţii teoretice
Se consideră un disc perfect conductor de rază a care se roteşte cu viteza unghiulară ,
într-un câmp magnetic uniform de inducţie magnetică B. Axul discului, tot perfect conductor,
este paralel cu inducţia magnetică B. La periferia discului şi pe axul de rotaţie, alunecă două
perii colectoare care fac legătura cu două borne A şi B. În aceste condiţii se constată că la borne
se obţine o tensiunea electrică u.

Fig.1.1 Discul Faraday

Se încadrează curba tensiunii de la borne într-o curbă închisă, astfel încât pe restul curbei să se
cunoască tensiunea electrică. Fie (t)=ABCODA această curbă la timpul t. Deoarece discul, axul
1
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

şi legăturile BC şi DA sunt perfect conductoare, intensitatea câmpului electric este nulă în


acestea. Deci:

u   E  dl   E  dl   E  dll  0  u (1)
 BCODA AB

Se alege ca suprafaţă ce se sprijină pe curba (t) suprafaţa plană mărginită de această curbă.
Ţinând cont că deplasarea curbei (t) este definită de deplasarea punctelor din care ea este
formată, la timpul t+t, porţiunea CO a curbei se deplasează în C’O şi curba va deveni
(t+t)=ABCC’ODA.
Se poate alege ca suprafaţă ce se sprijină pe curba (t+t) reuniunea dintre suprafaţa plană
corespunzătoare curbei (t) şi suprafaţa plană CC’O definită de sectorul de cerc de unghi 
parcurs de CO în timpul t. Variaţia de flux magnetic de la timpul t la t+t este dată de fluxul
magnetic de pe sectorul de cerc:

a 2 
    B  n dS  B
2
(2)
CC' O

a 2 
ţinând cont că B şi n sunt paraleli şi că aria sectorului de cerc este .
2
Ca urmare rezultă:
 S  a 2t a2
u     lim   lim (-B ) B
t Δt 0 t Δt 0 2 t 2
a2
u B (3)
2

Bicicletele utilizate în sălile de gimnastică sau în cabinetele medicale dispun de diferite


sisteme care realizează cuplul antagonist pe care utilizatorul trebuie să-l învingă. Unul din
aceste sisteme este cel care realizează cuplul antagonist prin frânare electromagnetică.
O astfel de bicicletă se aseamănă cu o bicicletă normală, numai că utilizatorul antrenează
un disc metalic care se deplasează în întrefierul unui electromagnet, ca în Fig.1.2.

2
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

Fig.1.2 Schema electrică de principiu a unei biciclete cu frânare electromagnetică

În cazul studiat, bicicleta dispune de trei electromagneţi ale căror înfăşurări sunt
alimentate cu un curent continuu. Prin rotirea discului conductor în câmpul magnetic constant
generat de cei trei electromagneţi (cu cele 6 bobine alimentate în c.c.) în acesta se va induce o
tensiune, conform relaţiei (3).
Interacţiunea dintre curenţii induşi în disc (vezi Anexa 2) şi câmpul magnetic al
bobinelor generează un cuplu antagonist care se opune rotirii discului, prin forţa
electromagnetică care acţionează asupra discului la o distanţă medie R faţă de axul discului aflat
în mişcare.
Forţa electromagnetică (Laplace) de frânare a discului are următoarea expresie:
F  i l  B  (4)
unde: F – forţa [ N]
l- lungimea conductorului parcurs de curentul i [m]
B – inducţia magnetică ce străbate discul [ T ]
Cuplul antagonist datorat montării a trei electromagneţi prevăzuţi cu câte două înfăşurări are
următoarea expresie:
M  1,5 B 2  R 2 ab (5)
în care:
[S/m] - conductivitatea electrică a materialului discului;
B[T]- inducţia magnetică în întrefierul electromagneţilor consideraţi identici, pe care se
află cele două înfăşurări;
[rad/s]- viteza unghiulară a discului;
R[m]- raza medie măsurată de la arbore la centrul elementului de disc aflat în întefier;
a, b, [m]- dimensiunile elementului de disc.

3
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

Relaţia (5) este dedusă în condiţii ideale, de neglijare a fluxului magnetic de dispersie şi
de ignorare a reacţiei indusului, care poate apărea la funcţionarea cu turaţii variabile.
Se observă că valoarea cuplului antagonist este proporţională cu pătratul inducţiei
magnetice în întrefier şi cu viteza unghiulară a discului. De asemenea, în expresia cuplului
intervin dimensiunile geometrice ale elementului de disc situat în întrefier precum şi raza medie
la puterea a doua.
Prin urmare reglarea cuplului antagonist se poate face prin reglarea curentului de
alimentare a înfăşurărilor, pe baza unui tabel care oferă informaţii asupra cuplului, respectiv a
energiei care va fi consumată în intervalul de testare, în funcţie de curentul de alimentare a
înfăşurărilor şi de turaţia de lucru indicată.
În concluzie, metoda de reglare a cuplului antagonist este adaptată practic, cu condiţia
deducerii experimentale corecte a tabelului.
Dezavantajul acestei frâne electromagnetice, utilizată pentru producerea cuplului de
frânare al unei biciclete medicinale, este dat de încălzirea puternică a discului în care se induc
curenţii turbionari.

3. Montajul şi aparatura necesară


Pentru efectuarea determinărilor experimentale în vederea etalonării cuplului antagonist
se utilizează montajul din Fig. 2.3.
Elementele componente ale acestuia sunt: 1- sursa de tensiune continuă stabilizată prevăzută cu
voltmetru şi ampermetru; 2- electromagneţii cu două înfăşurări; 3- discul Faraday; 4- tahometrul
calculator de tip N2 603 (sau turometru); 5- traductorul de cuplu, de tip T4A; 6- aparatul pentru
măsurarea cuplului MVD2555; 7- motorul electric de antrenare a discului; 8- variatorul de
turaţie;

4
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

Fig.1.3 Montajul experimental pentru etalonarea cuplului antagonist

4. Desfăşurarea lucrării
Sursa de tensiune(1) alimentează cele două înfăşurări identice ale electromagneţilor (2) cu
un curent continuu ce poate fi urmărit la ampermetru. Cele două înfăşurări se înseriază şi se
alimentează de la sursa de tensiune astfel încât, în funcţie de sensul de înfăşurare, solenaţia
rezultantă să se dubleze (evitându-se anularea acesteia).
Tahometrul calculator(4) de tip N2 603 măsoară viteza de rotaţie a discului(3), antrenat de
motorul electric(7), care este un motor asincron cu rotorul în scurtcircuit alimentat de la reţeaua de
tensiune alternativă.
Aparatul de măsurare a cuplului(6), de tip MVD2555, prelucrează şi afişează datele primite
de la traductorul de cuplu(5), de tip T4A.
Variatorul de turaţie(8) controlează turaţia motorului electric(7) precum şi sensul de rotaţie.
În urma determinărilor experimentale se va completa Tabelul 2.1.

5
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

Tabelul 2. 1. Valorile cuplului antagonist în funcţie de intensitatea curentului, pentru diferite turaţii
n[rot/min] 25 45 60 90 ... ... ...
I[A] M[Nm]
0
0,25
0,5
0,75
1
...
...

5. Conţinutul referatului
5.1. Se va prezenta principiul de funcţionare al bicicletei medicinale studiate în cadrul laboratorului.
5.2. Se va prezenta tabelul T.2.1 completat şi se va trasa graficul M = f(I, n).
5.3. Se vor face observaţii cu privire la datele experimentale obţinute corelate cu relaţia de calcul a
cuplului antagonist precizată în lucrare.

6
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

Anexa1_Lucrarea 1

Exemplu de caracteristică M = f(I, n), valorile cuplului antagonist în funcţie de intensitatea curentului,
pentru diferite turaţii.
n1[rot/min] n2[rot/min] n3[rot/min] n4[rot/min]
M[Nm] 18 40 70 114
I1[A] 0 0.05 0.07 0.07 0.08
I2[A] 0.25 0.06 0.1 0.12 0.16
I3[A] 0.5 0.09 0.16 0.22 0.32
I4[A] 0.75 0.12 0.25 0.4 0.55
I5[A] 1 0.17 0.38 0.6 0.88

M=f(I, n)

7
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

Anexa2_Lucrarea 1
Studiul numeric al unei frâne electromagnetice prin curenţi induşi – modelare numerică în
FLUX 3D

Structura complexă a geometriei şi lipsa simetriei plan paralele a impus realizarea unor
modelelor numerice 3D pentru calculul câmpului magnetic. Acestea permit determinarea
performanţelor globale ale frânei precum şi optimizarea constructivă în scopul creşterii cuplului de
frânare şi a reducerii volumului. Modelele numerice 3D elaborate pe baza metodei elementelor finite
sunt modele de regimul transient magnetic care permit determinarea curenţilor induşi în disc.

Fig. 1 Physical description and computation domain

Discretizarea în elemente de volum în întreg domeniul de calcul cât şi la nivelul întrefierului


este prezentată în Fig.2 şi Fig.3.

Fig. 2 Main regions of FE computation Fig. 3 Mesh detail in air gap zone

8
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

domain and 3D mesh


Modelul numeric implementat în programul profesional FLUX3D a condus la următoarele
rezultate(a se urmări din punt de vedere calitativ): distribuţia inducţiei magnetice a câmpului inductor
în miezul feromagnetic şi distribuţia în volum a densităţii curenţilor induşi în disc, respectiv Fig.4 şi
Fig.5.

Fig 4 Flux density chart in magnetic core Fig 5 Distribution of induced disc currents

S-ar putea să vă placă și